2.

Măsurarea momentului motor și determinarea puterii

Instalaţiile folosite la măsurarea momentului motor şi a puterii sunt, în cazul

motoarelor cu ardere internă, frâne. Ele pot fi mecanice, aerodinamice, hidrodinamice,
electrice sau dinamometrice.

2.1. Frâne hidrodinamice

Frânele hidrodinamice sunt instalaţii care permit disiparea energiei mecanice prin
frecarea produsă între piesele frânei şi apa vehiculată prin aceasta. Pentru
amplificarea forţelor de frecare se folosesc diverse variante constructive ale
ansamblurilor rotor-carcasă: frâne cu discuri, frâne cu buloane (fig. 2.1) şi frâne cu
cupe.

Figura 2.1 Frână hidrodinamică cu știfturi

Frâna hidrodinamică cu știfturi are următoarele elemente componente: 1 - rotor;

2 - carcasă; 3 - buloanele rotorului; 4 - buloanele carcasei; 5 - vana de reglaj; 6 - gura
de intrare a apei în frână.
Indiferent de varianta constructivă, rotorul frânei se cuplează, prin intermediul
unui cuplaj elastic, cu arborele motorului care trebuie frânat, Prin carcasa frânei se
vehiculează un debit de apă, care poate fi reglat cu ajutorul unui robinet. Datorită
frecării dintre apă şi rotor apa este antrenată într-o mişcare de rotaţie în interiorul
carcasei. Dispusă sub forma unui inel rotitor, apa exercită rândul ei forţe de frecare
asupra carcasei, determinând un moment care tinde sa rotească şi carcasa, în acelaşi
sens cu rotorul. Carcasa este articulată la un sistem de măsurare prin pendul

10
(fig.2.2), care produce o rotire θ a braţului greutăţii pendulare G, proporţională cu
momentul de răsucire frânat Mf: M f = K ⋅θ ⋅ G .

Figura 2.2 Sistemul de măsurare a forței de frânare

Sistemul de măsurare a forței de frânare cuprinde: 1 - carcasa frânei; 2 - greutate

pendulară; 3 - ac indicator; 4 - cadran.
Cadranul indicator al sistemului de măsurare cu pendul este astfel gradat, încât
sa exprime valoarea forţei P în kgf, respectiv în daN, care ar acţiona la o distanţă (l),
faţă de axa de rotaţie a carcasei, egală cu 0,7162 m, respectiv 0,995 m.
Puterea motorului (P) se determină în mod direct prin măsurarea momentului
motor (M ) şi a turaţiei arborelui cotit:
M = F ⋅ l ; P = K ⋅ M ⋅n =F⋅n . (2.1)
e e e
1000
Unde:
n - turația arborelui frânei [rot/min];
P - puterea frânată [CP] sau [kW];
M - cuplul de frânare [Kgfm] sau [daN].

Figura 2.3 Stand dotat cu frână hidrodinamică cu știfturi

11
 Întrucât puterea frânată este funcţie de turaţie şi de cantitatea momentană de apă
care se mişcă în interiorul frânei, aceasta din urmă se reglează cu ajutorul robinetelor
de admisie şi cu vana de control a secţiunii de curgere.
Caracteristica tipică a unei frâne hidrodinamice se prezintă în figura 2.4.
Suprafaţa diagramei limitată de conturul 0ABCD0 reprezintă domeniul de
utilizare al frânei.
Un motor poate fi încercat cu o anumită frână numai atunci când curba de
putere a acestuia se înscrie în suprafaţa domeniului de utilizare al frânei.

Figura 2.4 Caracteristica frânei hidrodinamice cu știfturi

2.2. Frâne electrice

Din categoria frânelor electrice, tipurile constructive mai des utilizate sunt cele
cu curenţi turbionari şi frânele de curent continuu.

12
 Domeniul de utilizare al unei familii constructive de frâne electrice cu curenţi
turbionari se prezintă în figura 2.5. La acest tip de frâne reglajul puterii frânate se obţine
prin variaţia curentului electric care străbate înfăşurarea practicată pe carcasă.
În timpul efectuării măsurătorilor forţei şi turaţiei, valoarea acesteia din urmă nu
trebuie sa varieze în timpul citirilor cu mai mult de ± 1 %. Valoarea reţinută pentru forţa
de frânare trebuie să fie media a două determinări stabilizate, efectuate succesiv şi
care să difere între ele cu maximum 2 %.

Figura 2.5 Frână cu curenți turbionari

Unde: a - secţiune transversală; b - secţiune longitudinală; 7 - rotor; 2 - carcasă;

3 - orificiul de intrare a apei de răcire; 4 - orificiul de ieşire a apei de răcire; 5 - orificiul
de intrare a aerului de răcire; 6 - orificiul de ieşire a aerului de răcire; 7 - lagărele frânei;
8 — bobinaj electromagnetic; 9 - canalele de circulaţie a apei de răcire; 10 - generator
suplimentar de excitaţie (pentru controlul turaţiei agregatului motor-frână); 11 -
dinamometru.

2.3. Frâna electrică Dynas3 LI250

Frâna Dynas3 LI250, cu motor asincron este potrivită pentru teste cu turație
ridicată. În combinație cu convertorul de frecvență, acest echipament poate acționa
atât ca frână, cât și ca generator. Unitatea poate fi operată pe două direcții de rotație
și poate fi controlată cu ajutorul computerului.
Caracteristicile frânei sunt:
- Moment de inerție de 0,36 kgm2;
- Turație maximă de 8000 rot/min;
- Timp de răspuns de 4 ms;
- Întârziere la răspuns de 1 ms;
- Cuplu maxim de 442 Nm;
- Cuplu maxim (supraîncărcare) de 530 Nm;
- Putere maximă de 250 kW;
- Putere maximă (suparîncărcare) de 300 kW;

13
 Figura 2.6 Standul de încercare a motoarelor cu ardere internă policilindrice care
utilizează frâna Dynas3 LI250, cu motor asincron

Figura 2.7 Curbele de moment și putere a frânei Dynas3 LI250

2.4. Frâna electrică AVL

Standul de încercare a motoarelor monocilindrice AVL este format din

următoarele elemente componente:
- Elemente mecanice standardizate: șasiul (cadrul) de bază; suportul pe care se
montează motorul, dotat cu amortizoare; sistemul (flanșa) de măsurare a momentului
motor; dinamometrul (motor asincron); carcasa de protecție a arborelui de transmisie;
- Elemente electrice standardizate: unitatea de alimentare cu curent electric;
sistemul de monitorizare a motoarelor;

14
 - Sisteme opționale: sistemul de condiționare a lichidelor de lucru - AVL 577;
sistemul de conectare a arborelui de transmisie; vasul și supapa de asigurare a
contrapresiunii la evacuare; canalul pentru cabluri; sistemul de control automatizat al
instalațiilor - AVL PUMA Open.

Figura 2.8 Standul de încercare a motoarelor cu ardere internă monocilindrice care

utilizează frâna AVL cu motor asincron trifazat

Dinamometrul este format dintr-un motor asincron, o unitate de putere și un circuit

de control al turației. Setarea sistemului permite simularea diferitelor regimuri de
funcționare a unui motor de autovehicul.
Cea mai frecventă folosită funcție a dinamometrului este generarea unei
contraforțe la funcționarea motorului cu ardere internă. O altă funcție a dinamometrului
este cea de antrenare a motorului, adică acesta încearcă să învârtă mai repede
motorul cu ardere internă decât o poate face acesta cu propria putere. Astfel se
simulează urcarea unei rampe. Dinamometrul poate învârti motorul și pentru ciclurile
fără ardere pentru determinarea frecărilor din sistem sau a etanșeității

15
motorului. Dinamometrul se fixează pe șasiul (cadrul) de bază, împreună cu instalația
de putere și elementele electronice de control.

Figura 2.9 Schema dinamometrului cu motor asincron utilizat de frâna electrică AVL

Figura 2.10 Dinamometrul cu motor asincron utilizat de frâna electrică AVL

16
 Caracteristicile dinamometrului:
- Dispune de un motor asincron trifazat răcit cu lichid.
- Este compact.
- Nu influențează termic componentele învecinate.
- Capacitate mare de supraîncărcare.
- Bune proprietăți servodinamice.
- Proprietăți electrice: putere instalată de 60 kW, moment maxim de 180
Nm. Specificații ale sistemului de răcire a dinamometrului:
- Capacitate rezervor: ~ 6 l.
- Amestec: 50% apă + 50% glicol.
- Temperatură răcire: 20…25 °C.
- Creșterea de temperatură admisă: <5 °C.
- Flux de lichid maxim: 10 l/min.

Figura 2.11 Schema sistemului de răcire pentru dinamometrul cu motor asincron

utilizat de frâna electrică AVL
4. Măsurarea consumului de combustibil

Pentru măsurarea consumului de combustibil se utilizează fie metoda

volumetrică, fie metoda gravimetrică. Ambele metode constau în măsurarea timpului
în care se consumă o anumită cantitate de combustibil.

4.1. Măsurarea prin metoda gravimetrică

Metoda constă în înregistrarea timpului în care motorul consumă o anumită

cantitate de combustibil. Conectarea componentelor instalaţiei AVL de măsurare a
consumului de combustibil se prezintă în figura 4.1.

Figura 4.1 Instalaţia de determinare a consumului de combustibil prin metoda

gravimetrică

Figura 4.2 Aparat pentru măsurarea gravimetrică a consumului de combustibil

25
 Aparatul pentru măsurarea gravimetrică a consumului de combustibil se
amplasează între rezervorul de alimentare al standului şi motor. Din rezervorul de
alimentare, prin cădere liberă, se alimentează rezervorul (Z) al instalaţiei (fig.4.2).
Nivelul în acest rezervor este menţinut constant de o supapă (S). Balanţa care conţine
vasul de măsurare (M) este amplasată într-o carcasă etanşă din aliaj de aluminiu.
Pârghia balanţei (A) are la un capăt un vas (M), iar la celalalt capăt o greutate de
echilibrare (T) şi greutăți de măsură schimbabile (G). Schimbarea acestora se face cu
un sistem electromagnetic (funcţie de mărimea motoriului). La căpătui pârghiei (A) sunt
montate contactele de control (L) ale sistemului automat de control. Acest sistem este
constituit din două detectoare fotoelectrice de determinare a poziţiei pârghiei balanţei.
Instalaţia mai este prevăzută cu un racord (MR) de legătură cu alimentarea
motorului de încercat, conducta de sticlaă (E), prin care observă lipsa bulelor de aer
din circuit, racordul (MI) pentru returul de la pompa de injecţie şi injectoare, pompa de
alimentare (P) şi supraregulator (DH).

Figura 4.3 Schema instalației de măsurare gravimetrică a consumului de combustibil

Motorul consumă tot timpul combustibil din vasul de măsurare (M). Pompa (P)
asigură atât umplerea vasului de măsură, cât şi consumul motorului. Pompa umple
rezervorul (M) până la un nivel maxim şi apoi se opreşte. În această situaţie balanţa
se dezechilibrează şi contactele (K1) și (K2) (fig. 4.4) sunt închise. Motorul funcţionând
, cantitatea de combustibil din vasul (M) scade, iar balanţa începe să se dezechilibreze.
La un moment dat braţul (A) se înclină, determinând deschiderea contactului (K1), care
marchează începutul masurării (fig.4.5.a)
Consumând în continuare, braţul se înclină şi mai mult ajungând să se echilibreze
în momentul când se deschide şi contactul (K2) care marchează sfârşitul măsurării
(fig.4.5.b), adică consumarea cantităţii de combustibil egală cu greutăţile
(G). Din acest moment balanţa se dezechilibrează în celalalt sens până când se atinge
suportul (D), moment la care pompa de alimentare intră în funcţiune şi

26
reumple vasul de măsurare, ciclul putându-se repeta. Greutatea de tarare (T) este
suspendată permanent pe braţul balanţei. Greutatea (G), prevăzută cu cuţitul (B) are
un reazem suplimentar (C), fixat pe carcasa balanţei, astfel atunci când balanţa se
dezechilibrează la deschiderea contactului (K2), greutatea (G) nu mai este suspendată
de pârghie, ci rămâne fixată pe acest suport (fig.4.5.c), iar braţul este deplasat în sens
invers numai cu greutatea (T). Instalaţia realizează o precizie de măsurare de ± 0,2 %.
Măsurându-se timpul în care motorul a consumat cantitatea (G) de combustibil,
se poate determina consumul orar al acestuia:
C = 3,6 ⋅ G [kg/h]. (4.1)
t

Figura 4.4 Detaliu de funcționare a balanței Figura 4.5 Pozițiile în timpul măsurării

4.2. Măsurarea prin metoda volumetrică

Dintre metodele de măsurare a consumului de combustibil prin metoda

volumetrică, cea mai simplă este aceea care se bazează pe variaţia nivelului
combustibilului într-un cilindru gradat.
În cazul în care nu se fac măsurători ale consumului de combustibil, robinetul
litrometrului (2) şi robinetul cu două căi (5) sunt în poziţia din figura 4.6. Înainte de a
trece la măsurarea consumului de combustibil se modifică poziţia robinetului cu trei căi
al litrometrului, aducându-se în poziţia I, pentru a asigura umplerea cilindrului gradat
cu combustibil. După ce motorul a ajuns în condiţiile de încărcare se aduce robinetul
cu trei căi în poziţia II, iar cel cu două căi în poziţia II', astfel că motorul va fi alimentat
din cilindrul gradat, iar conductele de retur ale pompei de alimentare şi pompezi de
injecţie deversează în el. Se cronometrează timpul corespunzător curgerii
combustibilului, între două repere. Cu valorile astfel obţinute se calculează consumul
orar de combustibil.
C = 3,6⋅V ⋅ ρ [kg/h]. (4.2)
t
Unde:
V - volumul de combustibil debitat în timpul măsurătorii
[dm3]; t - durata de măsurare [s];
ρ - densitatea combustibilului [kg/dm3].

27
 Cu valoarea obţinută pentru consumul orar de combustibil se poate determina
consumul specific.
c = C ⋅103 [g/kWh]. (4.3)
Pe

Figura 4.6 Măsurarea consumului de combustibil prin metoda volumetrică

Unde: 1 - rezervor de combustibil; 2 - litrometru; 3 - pompă de alimentare; 4 -

pompă de injecție; 5 - robinet cu două căi.

4.3. Măsurarea consumului de combustibil utilizând echipamentele AVL 735S și

753C

Măsurarea consumului de combustibil pentru standul de încercare a motoarelor

monocilindrice AVL se face utilizând un sistem format din două echipamente care
lucrează împreună.
Acestea sunt:
- Echipamentul de măsurare a consumului de combustibil AVL 735S - Type
FlexFuel = Type 7351CME (ME = methanol/ethanol) - pretabil pentru motoare Otto și
Diesel, benzine, motorine, biocombustibili și amestecuri de alcooli în proporție de până
la 100% și combustibili din biomasă.
- Echipamentul de control a temperaturii AVL 753C - Model FlexFuel = Type
753CH M100 (cu sistem de încălzire).
Amplasarea sistemului în cadrul standului de încercare a motoarelor
monocilindrice este prezentată în figura 4.7.

28
 Figura 4.7 Amplasarea sistemului AVL de măsurare a consumului și temperaturii
combustibilului în cadrul standului de încercare a motoarelor monocilindrice

În următoarea figură este prezentată schema sistemului de măsurare a

consumului și temperaturii combustibilului în cadrul standului de încercare a
motoarelor monocilindrice și elementele sale componente.

29
 Figura 4.8 Schema sistemului AVL de măsurare a consumului și temperaturii
combustibilului (AVL 735S și 753C)

Unde:
1 - Unitate de calibrare; 2 - Echipamentul de măsurare a consumului de
combustibil AVL 735S; 3 - Filtru conductă evacuare; 4 - Sistem de controlul presiunii
pe returul canalizației de alimentare; 5 - Pompă de combustibil; 6 - Manometru; 7 -
Canalizație de admisie și retur pentru combustibil; 8 - Filtru rezistent la alcooli; 9 -
Echipamentul de măsurare a temperaturii combustibilului. 10 - Sistemul de răcire al
echipamentelor; 11 - Suport; 12 - Supapă de surcircuitare a sistemului; 13 -
Condiționare flux de combustibil 150 litri/oră; 14 - Condiționare flux de combustibil 500
litri/oră; 15 - Modul de pompă de alimentare; 16 - Conectori; 17 - Filtre de combustibil
pretabile pentru combustibili alternativi și convenționali; 18 - Chiller - sistem de răcire.

Echipamentul de măsurare a consumului de combustibil AVL 735S

Acest echipament se folosește la măsurători gravimetrice de mare acuratețe

pentru combustibilii folosiți la alimentarea motoarelor de pe standurile de încercare.
Se pot asigura fluxuri de combustibil de până la 150 litri/oră la o stabilitate a
temperaturii acestuia de 0,02 ºC.
Pentru calibrarea echipamentului se folosește sistemul de reglaj prezentat în
următoarea figură.

30
 Figura 4.9 Construcție și reglaj pentru echipamentul AVL 735S

Unde:
1 - Șurub de fixare superior;
2 - Șuruburi de fixare a sistemului;
3 - Suportul rezervorului;
4 - Indicator de nivel.

Figura 4.10 Principiul de funcționare a balanței de combustibil

31
 Pentru controlul echipamentului se folosește componenta de automatizare a
standului AVL PUMA. Datele folosite de către echipament sunt prezentate în
următoarele figuri.

Figura 4.11 Meniul echipamentului AVL 735S (sunt afișate:

temperatura - 23,50 ºC și densitatea combustibilului - 760 kg/m3,
cadența de măsurare - 1 s, consumul - 25,750 kg/h)

Figura 4.12 Meniul echipamentului AVL 735S (sunt afișate: fluxul de combustibil -
111,32 kg/h, și densitatea combustibilului - 820 kg/m3, presiunea de alimentare - 315
mbar, raportul de umplere - 190 kg/h, tensiunea de lucru a pompei - 2807 mA)

Echipamentul de control a temperaturii AVL 753C

Acest echipament se folosește pentru condiționarea temperaturii combustibilului,

asigurând un domeniu cuprins între -10 și 70 °C.
Echipamentul are un circuit de combustibil închis (circuit de măsurare). Pompa
din interiorul acestuia asigură un flux continuu de combustibil. Elementele componente
sunt prezentate în figura 4.13.

32
 Figura 4.13 Elementele componente ale echipamentului de control a
temperaturii AVL 753C

Elementele componente ale echipamentului 753C sunt:

1 - Filtrul de combustibil principal;
2 - Supapă de debit principală;
3 - Pompă de combustibil;
4* - Comutatorul de debit;
5* - Senzorul de temperatură la admisia de combustibil;
6 - Schimbătorul de căldură;
7* - Senzorul de temperatură pe canalizația de alimentare (intrare);
8 - Detectorul de bule de aer în combustibil;
9 - Filtrul supapei de ventilație;
10 - Supapă de ventilație;
11 - Robinet de scurgere; 12 - Robinet de scurgere;
20 - Filtrul de lichid de răcire;
21 - Senzorul de temperatură pe canalizația circuitului de răcire;

33
 22 - Pompă de apă;
23 - Comutatorul de debit al lichidului de răcire;
24 - Încălzitor combustibil; 25 - Element de aerisire;
26* - Filtrul pe sistemul de răcire;
27 - Supapă de supraplin; 28 - Supapă de răcire.
Pentru controlul echipamentului se folosește componenta de automatizare a
standului AVL PUMA. Datele folosite de către echipament sunt prezentate în
următoarele figuri.
În figura 4.14 este prezentat meniul de control al echipamentului. În acesta sunt
afișate temperatura setată cerută de utilizator (20 ºC), temperatura măsurată (27,27
ºC), temperatura afectată de eroarea datorată perturbațiilor (26,33 ºC).
următoarele figuri.
În figura 4.15 este prezentat meniul de evaluare al echipamentului. În acesta sunt
afișate timpul de atingere a temperaturii setate de utilizator (30 s), temperatura medie
(25,80 ºC), temperatura setată de utilizator (20,14 ºC) și gradientul de modificare a
temperaturii.

Figura 4.14 Meniul de control pentru echipamentul AVL 753C

Figura 4.15 Meniul de evaluare pentru echipamentul AVL 753C

34
Figura 4.16 Meniul de control al sistemului de răcire pentru echipamentul AVL 753C

În figura 4.16 este prezentat meniul control al sistemului de răcire pentru

echipamentul AVL 753C. Sunt contorizate temperaturile în punctele cheie ale
sistemului de răcire al echipamentului.

Figura 4.17 Modul de amplasare în cadrul standului de încercare a motoarelor

monocilindrice a echipamentelor de condiționare și măsurare a parametrilor
combustibilului

35
 Datele tehnice ale sistemului demăsurare a consumului de combustibil
utilizând echipamentele AVL 735S și 753C

Tabelul 4.1 Caracteristicile tehnice ale sistemului de condiționare a combustibilului

Domeniul de măsurare: 0 ... 150 kg/h
Capacitatea rezervorului:
900 g/ 450 g/ 225 g
Eroarea de măsurare: Us = 0.12 % Frecvență de măsurare maximă: 10 Hz
Număr de măsurători 1 ... 99
Temperatura ambientală: 5 ... 50 °C Temperatura combustibilului: -10 ... +70
°C
Presiunea combustibilului din sistem: 0.1 Flux de combustibil: consum maxim: +
... 0.8 bar 100 kg/h
Capacitatea de circulație la 50Hz: Combustibili: Otto (EN228), Diesel
standard 240 l/h, opțional 450 l/h (EN590), până la 6% Biodiesel
(EN14214) și20% alcool Cu FlexFuel: până la 100% alcool și
biodiesel
Controlul presiunii: ~0 ... 6 bar (rel.) presiune: ~0 ... 0.5 bar (rel.)
Domeniul temperaturii ambientale: 10 °C*
... 80 ° C**
* depinde de temperatura lichidului de ** depinde de regimul de funcționare a
răcire motorului
Are funcție de ventilație Eroarea de stabilitate a temperaturii:
0.02 °C
Puterea de încălzire: 1.6 kW Puterea de răcire: 1.6 kW la 10 °C pentru
0.5 bar presiunea lichidului de răcire
Interfață AVL 733S:
RS232 (AK ) sau 733/730 Analog 0 ... 10 V
Digital I/0 Interfață AVL 753C: 2x RS232 (AK
compliant)
Analog 0 ... 10 V Digital I/0
Alimentare electrică: 230 V, 50 Hz 220 V, 60 Hz
100 V, 50-60 Hz 115 V, 60 Hz
Consum electric: 2,25 kW Dimensiuni: 770 x 1350 x 345 mm (W x
H x D)
Greutatea: 135 kg

36
5. Măsurarea consumului de aer

Măsurarea consumului de aer prezintă anumite particularităţi determinate de

caracterul pulsator al procesului de admisie precum şi de fenomenele de unde ce-l
însoţesc. Pe de altă parte introducerea unor aparate de măsură la intrarea în colectorul
de admisie modifică condiţiile de curgere a aerului, din care cauză acestea trebuie
astfel dimensionate şi amplasate încât influenţa lor să nu fie diferită de cea a filtrului
de aer care se montează pe motorul de încercat. Aparatele folosite pentru
determinarea consumului de aer, în cazul cercetării forţării motoarelor, sunt cele care
îşi bazează funcţionarea pe măsurarea presiunii înainte şi după secţiunea îngustată
de o diafragmă în conducta de aer sau debitmetrul cu curgere vâscoasă.

5.1. Măsurarea debitului cu ajutorul diafragmei

Metoda se bazează pe proprietatea că debitul este legat de energia cinetică a

fluidului, măsurată sub forma căderii de presiune. Instalaţia se compune dintr-un
orificiu (diafragma) perturbator al fluxului de aer, perturbaţie cu care debitul de aer se
găseşte într-o relaţie directă, un manometru diferenţial cu apă, pentru măsurarea
perturbaţiei curgerii şi un rezervor de aer pentru anihilarea efectului pulsator al presiunii
produsă de funcţionarea motorului (fig. 5.1).

Figura 5.1 Schema instalației pentru măsurarea consumului de aer

Unde: 1 - termometru; 2 - barometru; M - membrană de cauciuc.

Conform recomandărilor ISO, relaţia teoretică de calcul pentru debitul masic al

fluidelor compresibile este:

37
 π⋅d2
Qm = Q ⋅ ρ = α ⋅ ε ⋅ 4 ⋅ 2⋅ P ⋅ ρ1 , (5.1)
unde:
Q - debitul volumic [m3/s];
ρ - densitatea fluidului [kg/m 3];
α - coeficient de debit;
ε - coeficient de detentă;
π ⋅ d2
- aria secţiunii minime a sistemului deprimogen [m2];
4
ΔP - presiunea diferenţială [N/m2 ];
ρ1 - densitatea fluidului în amontele sistemului deprimogen [kg/m 3].
Calculul debitului de aer se face considerând ca stare termodinamică de referinţă
starea standard (Ts = 288,15°K, Ps = 101325 N/m2. Aplicând corecţiile pentru Q şi ρ,
rezultă:
2 P T
Q m = Q s ⋅ ρ = 1,25217 ⋅α ⋅ε ⋅ 1 ⋅ d ⋅ 1 ⋅ s ⋅ h ⋅ ρ [kg/h], (5.2)
K1 P T ρs ⋅ 1 ⋅ s
Ps
T 1

P T
s 1
unde:
K1 - factor de compresibilitate;
P1, Ps - presiunea în amontele sistemului deprimogen, respectiv presiunea
standard [N/m2];
T1, Ts - temperatura în amontele sistemului deprimogen, respectiv temperatura
standard [°K];
ρs - densitatea fluidului în condiţii standard
[kg/m3]; h - presiunea diferenţială [N/m2].
Făcând transformările pentru introducerea valorii presiunii diferenţiale în
mmH2O, a diametrului diafragmei în cm şi a presiunii în bari se obţine:
Q m = 21,116188⋅α ⋅ε ⋅ 1 ⋅d2⋅ 1 ⋅ P ⋅ h ⋅ ρ [kg/h], (5.3)
1 S

KK T1
unde:
C C
α= = , (5.4)
1− m2 1− β 4
iar:
C = α , cu E = 1 , (5.5)
4
E 1− β
E - coeficientul vitezei de apropiere;
β - raportul dintre diametrul minim al diafragmei şi diametrul conductei de
aspiraţie a aerului;

β= d = m, (5.6)
D
unde:
m - raportul secţiunilor oferite .
Pentru o diafragmă de forma celei din figura 5.2, utilizată în laborator,
corespunzător valorii lui m, se găseşte un număr Re = 3,486.104. Corespunzător valorii
lui β2 se găseşte α = 0,653. Pentru diferite valori ale presiunii diferenţiale

38
 P
relative X = , diametrul minim al diafragmei şi un exponent adiabatic x = 1 se
P1
găsesc valorile lui ɛ.
Întrucât în domeniul
P
= 0,005...0,03 , valorile lui ɛ variază în intervalul
P1
0,998...0988 se calculează variația debitului în funcţie de h pentru ɛ = 0,998.
Înlocuind în relaţia (5.3) valorile lui K1 = 0,9996 și ρs = 1,2248 kg/m3, se obține:
P1 ⋅ h
Qm = 530,04419⋅ε ⋅ ⋅ ρS [kg/h]. (5.7)
T1 ⋅ ρS
Calculul debitului se face pentru fiecare regim de funcţionare în parte. Secţiunea
orificiului diafragmei se alege astfel încât să nu depăşească căderea de presiune la
10 mbar. Aceasta se calculează cu formula (5.3), unde:
Qm = VH ⋅ n ⋅ 1 ⋅ ρ aer ⋅ 60 [kg/h], (5.8)
2π E
iar:
n - turaţia motorului [rot/min];
E - factor ce depinde de tipul motorului ( E = 2 pentru motorul în patru
timpi); VH - cilindreea totală a motorului [m3].

Figura 5.2 Diafragmă pentru măsurarea consumului de aer

Volumul rezervorului trebuie sa fie suficient de mare pentru a anihila efectul

pulsatoriu al admisiei aerului în motor. Volumul acestuia se poate calcula cu
următoarea formulă:
6 d 4 ⋅ E2 3
VR = 4,57 ⋅10 ⋅ n2 ⋅V [m ], (5.9)
min H
unde: nmin = turația minimă a motorului [rot/min].

39
5.2. Debitmetrul cu curgere vâscoasă

Acest tip de aparat nu este afectat de regimul pulsator al curgerii aerului, are un
gabarit mic, asigură o precizie ridicată a măsurării. Partea principală a aparatului este
o matrice cu canale de profil triunghiular (fig. 5.3) având o lungime cu mult mai mare
în comparație cu secțiunea, astfel încât curgerea aerului prin acestea este o curgere
vâscoasă. De o parte şi de alta a matricei (1) (fig. 5.4) sunt plasate diametral două
tuburi (2) care se leagă la un manometru diferenţial. La curgerea vâscoasă căderea
de presiune în matrice este proporţională cu viteza curentului de aer, iar înainte de a
intra în matrice aerul trece prin filtrul (3).

Figura 5.3 Matricea debitmetrului Figura 5.4 Debitmetrul cu curgere vâscoasă

Montajul unui debitmetru cu curgere vâscoasă se prezintă în figura 5.5. Pentru

montajul prezentat, la manometrul cu apă se citeşte presiunea diferenţială (în inches
coloana apă sau mm coloană apă). Apoi cu ajutorul unei diafragme de etalonare (fig.
5.6) se determină debitul de aer.
Unde: 1 - motor; 2 - element de laminare a aerului; 3 - filtru de aer; 4 - termometru;
5 - manometru pentru măsurarea presiunii aerului în amontele matricei; 6 - manometru
diferențial etalonat în unități de debit de aer.

Figura 5.5 Instalația pentru măsurarea consumului de aer

40
 La unele debitmetre manometrul este astfel gradat încât se citeşte direct debitul
aerului aspirat de motor.
Valoarea citită se corectează cu un coeficient PCF, care ţine cont de viscositatea
aerului şi cu un coeficient TCF, care este raportul dintre presiunea aerului în amontele
matricei şi presiunea standard.
Qm = Q1 ⋅TCF ⋅ PCF [kg/h]. (5.10)

Figura 5.6 Curba de etalonare a unui debitmetru cu curgere vâscoasă

Debitul masic determinat în condiţiile presiunii şi temperaturii din laborator se

aduce în condiţii standard (Tg = 298,15 °K, Ps = 100 MPa).
QS = Qm ⋅ ρS = Qm ⋅ ρN ⋅ TN ⋅ PS [kg/h]. (5.11)
T P
S N

41
 Măsurarea consumului de aer al motorului, pentru diferite regimuri de funcţionare,
permite aprecierea globală a procesului de umplere a motorului prin coeficientul de
umplere, calculat cu următoarea relaţie:
τ ⋅ QS
ηV = 120⋅ i ⋅V ⋅ n ⋅ ρ , (5.12)
H aer
unde :
τ - numărul de timpi ai motorului; i
- numărul de cilindri ai motorului; VH
- volumul unui cilindru.
Astfel, ηV devine un criteriu de comparaţie a sistemelor de admisie a motoarelor.
Consumul de aer determinat experimental permite calcularea coeficientului de exces
QS
de aer λ = . Valoarea acestui coeficient depinde de construcţia motorului și
C ⋅ Lmin
de încărcarea lui și dă indicaţii privind arderea în cilindrii motorului.

5.3. Metoda măsurării debitului de aer utilizând un anemometru cu palete

La regimurile caracterizate de un debit de aer consumat de motor, mai mic de

200 [kg/h], valoarea consumului de aer se poate determina şi cu un anemometru cu
palete. Pentru realizarea măsurătorilor este necesar un adaptor de montare a
traductorului pe conducta de admisie a aerului în rezervorul de liniştire.

Figura 5.7 Metoda măsurării debitului de aer utilizând un anemometru cu palete

Unde: 1- anemometru; 2 - traductor; 3 - manşon de cauciuc; 4 - adaptor; 5 -

conductă de intrare a aerului în rezervorul de liniştire; 6 - locaşul diafragmei.

42
5.4. Metoda măsurării debitului de aer utilizând un anemometru
AIRFLOW TA460

În vederea stabilirii debitului de aer se poate utiliza un anemometru portabil,

denumit AIRFLOW TA460. Acesta este prezentat în următoarea figură, iar
caracteristicile tehnice sunt prezentate în tabel.

Figura 5.8 Anemometrul portabil AIRFLOW TA460

Tabelul 5.1 Caracteristicile tehnice ale echipamentului AIRFLOW TA460

Nr. Funcţii
crt
1 Parametrii măsuraţi
Anemometru portabil pentru măsurarea
- Viteza fluxului de aer
- Umiditatea
- Temperatura
- Presiune barometrică
2 Caracteristici:
- Senzor independent de viteza vântului
- Baterie cu durată ridicată de funcţionare
- Rezistent la apă şi umiditate

43
3 Specificaţii tehnice:
Vânt:
Funcţii: viteza vântului curentă
Unităţi: km/h, mph, noduri, m/s şi fps
Rezolutie: 1 unitate
Ciclul de măsurare: 2 măsurătoră pe secundă
Precizie: +/-4% daca este orizontal
Interval de măsurare: de la 4 la 225
km/h Viteza curentă vânt
Viteza medie vânt
Viteză maximă vânt
Scala Beaufort
Posibilitatea de stocare a datelor maxim 7-10 zile
Umiditate:
Functii: umiditatea curentă
Unitati: % rH
Rezolutie: 0,5
Ciclul de măsurare: în fiecare secundă
Precizie: +/-3,5% rH (de la 20 la 80% rH)
Valoare minimă: 2% rH
Valoare maximă: 100% rH
Alta functie: calcularea punctului de
roua Temperatura:
Funcţii: :
Unităţi: ºC si ºF
Rezoluţie: 0,5
Ciclul de măsurare: 1 măsurătoare la fiecare 1 secundă
Precizie: +/-0,5C, +/-1F
Valoare minimă: -20ºC, -4ºF
Valoare maximă: 80ºC, 176ºF
4 Accesorii
Cablu de impulsuri
Sonda telescopică dreaptă
Senzor IAQ, CO2
Senzor temperatură de suprafaţă
Cablu de date pentru portul serial al PC
Soft corespunzător pentru Windows

Datele stocate pot fi descărcate prin intermediul programului dedicat TSI

DataLog. Programul realizează pagini Microsoft Excel, care pot fi descărcate direct în
calculator. Principalii parametri măsuraţi sunt prezentaţi în exemple de pagini de lucru
rezultate în urma măsurătorilor.

44
Figura 5.9 Pagină de lucru descărcată din anemometrul portabil AIRFLOW TA460
(Viteza fluxului de aer, temperatura şi umiditatea)

Figura 5.10 Pagină de lucru descărcată din anemometrul portabil AIRFLOW TA460
(presiunea barometrică)