Leahu Cristian-Ioan Testarea şi Omologarea Motoarelor cu Ardere Internă

1. Standuri de încercat motoare cu ardere internă.

Schema structurală, minimală, a unui stand de încercări motoare cu ardere

internă, este prezentată în Figura 1.

Figura 1. Schema de bază a unui standului de încercări

1
Leahu Cristian-Ioan Testarea şi Omologarea Motoarelor cu Ardere Internă

Pentru a determina performanțele dinamice, ecologice și economice ale

motoarelor cu ardere internă care echipează automobilele, acestea se montează pe
standuri de încercare echipate cu frâne. Cu ajutorul frânelor se pot controla vitezele
unghiulare și momentele motoarelor încercate prin generarea unui moment rezistent
asupra arborelui cotit pentru a pune în evidență diverse regimuri de exploatare. Cele
mai des utilizate tipuri de frâne sunt cele electrice și hidrodinamice, însă există și frâne
mecanice și aerodinamice.

1.1. Frâna hidrodinamică

Frâna hidrodinamică realizează efectul de frânare prin intermediul apei

introduse în carcasa sa prin robineți. În interiorul carcasei se regăsesc buloane
monatate atât pe rotor, cât și pe stator, care au rolul de a transmite momentul de
frânare de la rotor la stator prin interacțiunea cu apa debitată. Rezistențele se modifică
relativ încet, fiind necesare câteva secunde pentru stabilizare.

Figura 1. Frână hidrodinamică cu buloane

Elementele componente ale frânei hidrodinamice cu buloane sunt: 1-rotor; 2-carcasă;

3-buloanele rotorului; 4-buloanele carcasei; 5-gura de intare a apei; 6-gura de ieșire a apei.
Rotorul frânei se cuplează la arborele motorului de încercat prin intermediul unui cuplaj
elastic. În carcasa frânei se introduce apă, al cărei debit se reglează cu ajutorul unui robinet.
Rotirea statorului va dispune apa sub forma unui inel rotitor care va tinde să rotească carcasa
în același sens cu statorul, datorită momentului de frânare dintre apă și buloanele frânei.

2
Leahu Cristian-Ioan Testarea şi Omologarea Motoarelor cu Ardere Internă

Carcasa frânei se articuleaza unui sistem de măsurare cu pendul, determinând o rotire

θ a brațului greutății pendulare G, determinând un moment de răsucire frânat M f: Mf=K ⋅θ ⋅G.

Figura 3. Sistem de măsurare al forței de frânare

Sistemul de măsurare al forței de frânare se compune din: 1-carcasa frânei; 2-greutatea

pendulară; 3-acul indicator; 4-cadranul de citire.
Acul va indica pe cadranul de citire valoarea unei forțe, în daN, care acționează la
distanța l față de axa de rotație a carcasei.

Puterea motorului încercat (Pe) se determină prin măsurarea momentului motor și a

turației arborelui cotit.

Momentul dezvoltat de motor (Me), în timpul încercărilor, se determină cu

ajutorul expresiei:

M e = 0,7162  Ff [N·m] (1)

unde:
0,7162 reprezintă lungimea braţului de cântărire al frânei hidrodinamice [m];
Ff – forţa aplicată frânei [N].
Astfel că puterea efectivă a motorului (Pe) se determină determinat cu
ajutorul relaţiei:
Ff  n
Pe = [kW] (2)
13328
unde:
n reprezintă turaţia motorului [rot/min].

3
Leahu Cristian-Ioan Testarea şi Omologarea Motoarelor cu Ardere Internă

1.2. Frâna electrică

Pentru standurile de încercări motoare, cel mai des utilizate dintre tipurile de frâne
electrice sunt frânele de curent continuu și cele cu curenți turbionari.
Arborele frânelor electrice este conectat la un generator [Link]țiunea
câmpurilor electromagnetice ale rotorului și statorului generatorului determină funcționarea
frânei, momentul de frânare fiind momentul rezultant transmis la carcasa statorului. Un mare
avantaj al acestui tip de frâne este acela că mometul rezultant poate fi variat foarte rapid prin
modificarea aproape instantanee a câmpului electromagnetic, acest fenomen fiind foarte util
în cazul încercărilor dinamice când sarcina motorului variază în sens crescător și descrescător
în intervale scurte de timp.
În funcție de varianta constructivă, frâna electrică poate fi utilizată doar ca frână sau ca
frână și motor de antrenare pentru motorul de încercat. Frânele electrice utilizate ca motor de
antrenaredetermină capacitățile de pornire ale motorului încercat, pierderile mecanice din
instalațiile sale auxiliare, pierderile datorate vâscozității uleiului, etc.
Frânele electrice transformă energia mecanică a motorului încercar în energie electrică
care este transmisă într-o rețea de încărcare, sau către diverși consumatori electrici.
Echiparea standurilor de încercări motoare cu frâne electrice cu curent continuu
permite reglarea momentului rezistent într-o gama foarte largă și folosirea acestora ca și
motor de antrenare. De asemenea, momentul rezistent poate fi modificat foarte rapid și
controlat cu ajutorul calculatorului electronic. Modificarea rapidă a vitezelor unghiulare este
îngreunată de masa inerțială mare a frânei, fapt ce constituie un deziderat.
Frânele cu curenți turbionari sunt robuste și au o construcție simplă, sunt ușor de
controlat cu ajutorul calculatorului electronic și permit modificarea mai rapidă a vitezelor
unghiulare datorită maselor inerțiale mai mici decat în cazul frânelor de curent continuu. În
cazul acestui tip de frâne, energia electrică generata se transformă în caldură, care este
preluată de un sistem de răcire cu apă și cedată mediului exterior.

4
Leahu Cristian-Ioan Testarea şi Omologarea Motoarelor cu Ardere Internă

Standul pentru motoare policilindrice de tip Horiba Titan

În Figura 44 este prezentat standul de încercări motoare de tip Horiba Titan T250, aflat
în dotarea Departamentului de Autovehicule și Transporturi, Universitatea Transilvania din
Brașov.

Figura 4 Stand Horiba Titan

Acest stand de încercări este destinat testării experimentale a motoarelor cu ardere

internă, permițând testarea a numeroase configurații (tipuri) de motoare cu ardere internă.

Standul pentru motoare monocilindrice de tip AVL

Acest stand este folosit pentru încercarea motoarelor cu ardere internă monocilindrice
fabricate de firma AVL. Aceste motoare sunt destinate exclusiv cercetărilor experimentale pe
stand. În Figura 5 este prezentat un astfel de stand, aflat în cadrul Institutului Universității
Transilvania din Brașov.

5
Leahu Cristian-Ioan Testarea şi Omologarea Motoarelor cu Ardere Internă

Figura 5. Stand de încercare a motoarelor cu ardere internă monocilindrice

de tip AVL

Dinamometrul care echipează standul este compus dintr-un motor asincron trifazat, o
unitate de putere și dintr-un circuit care permite controlul turației. Modificarea parametrilor
sistemului permite simularea unor regimuri vaste de funcționare ale motorului.
Dinamometrul este fixat pe șasiul de bază, împreună cu unitatea de putere și sistemele
electronice de control.
Cel mai frecvent, dinamometrul este utilizat pentru a genera un moment de frânare în
funcționarea motorului cu ardere internă.