Testarea și Omologarea

Motoarelor
Laboratorul 1 - Frâne electrice
destinate testării motoarelor cu
ardere internă
 Din categoria frânelor electrice, tipurile constructive mai des utilizate
sunt cele cu curenţi turbionari şi frânele de curent continuu. La acest tip de frâne
reglajul puterii frânate se obţine prin variaţia curentului electric care străbate
înfăşurarea practicată pe carcasă.
În timpul efectuării măsurătorilor forţei şi turaţiei, valoarea acesteia din
urmă nu trebuie sa varieze în timpul citirilor cu mai mult de ± 1%. Valoarea
reţinută pentru forţa de frânare trebuie să fie media a două determinări
stabilizate, efectuate succesiv şi care să difere între ele cu maximum 2%.
Frână cu curenți turbionari: a - secţiune transversală; b - secţiune longitudinală; 7 -
rotor; 2 - carcasă; 3 - orificiul de intrare a apei de răcire; 4 - orificiul de ieşire a apei
de răcire; 5 - orificiul de intrare a aerului de răcire; 6 - orificiul de ieşire a aerului de
răcire; 7 - lagărele frânei; 8 — bobinaj electromagnetic; 9 - canalele de circulaţie a
apei de răcire; 10 - generator suplimentar de excitaţie (pentru controlul turaţiei
agregatului motor-frână); 11 - dinamometru.
Frâna Dynas3 LI250, cu motor asincron este potrivită pentru teste cu turație
ridicată. În combinație cu convertorul de frecvență, acest echipament poate
acționa atât ca frână, cât și ca generator. Unitatea poate fi operată pe două
direcții de rotație și poate fi controlată cu ajutorul computerului.

Caracteristici echipament Dynas3 LI250

Caracteristici Stand HORIBA TITAN T250

 Pentru exemplificare se prezintă structura standului de încercare a
motoarelor monocilindrice AVL.

Acest stand este format din următoarele elemente componente:

- Elemente mecanice standardizate:

- șasiul (cadrul) de bază;
- suportul pe care se montează motorul, dotat cu amortizoare;
- sistemul (flanșa) de măsurare a momentului motor;
- dinamometrul (motor asincron);
- carcasa de protecție a arborelui de transmisie;

- Elemente electrice standardizate:

- unitatea de alimentare cu curent electric;
- sistemul de monitorizare a motoarelor;

- Sisteme opționale:
- sistemul de condiționare a lichidelor de lucru - AVL 577;
- sistemul de conectare a arborelui de transmisie;
- vasul și supapa de asigurare a contrapresiunii la evacuare;
- canalul pentru cabluri
- sistemul de control automatizat al instalațiilor - AVL PUMA Open.
Standul de testare a motoarelor monocilindrice AVL
 Dinamometrul

Dinamometrul este format dintr-un motor asincron, o unitate de putere

și un circuit de control al turației. Setarea sistemului permite simularea diferitelor
regimuri de funcționare a unui motor de autovehicul.
Cea mai frecventă folosită funcție a dinamometrului este generarea
unei contraforțe la funcționarea motorului cu ardere internă. O altă funcție a
dinamometrului este cea de antrenare a motorului, adică acesta încearcă să
învârtă mai repede motorul cu ardere internă decât o poate face acesta cu
propria putere. Astfel se simulează urcarea unei rampe. Dinamometrul poate
învârti motorul și pentru ciclurile fără ardere pentru determinarea frecărilor din
sistem sau a etanșeității motorului. Dinamometrul se fixează pe șasiul (cadrul)
de bază, împreună cu instalația de putere și elementele electronice de control.
Dinamometru - dimensiuni
Caracteristici:
- Dispune de un motor asincron trifazat răcit cu lichid.
- Este compact.
- Nu influențează termic componentele învecinate.
- Capacitate mare de supraîncărcare.
- Bune proprietăți servodinamice.
- Proprietăți electrice: putere instalată de 60 kW, moment maxim de 180 Nm.
 1 – Cuplaje rapide la
Componentele sistemului de răcire al dinamometrului sistemul de răcire – G1”.
2 – Recipient schimbător
de căldură.
3 – Supapă termostat.
4 – Senzor de flux.
5 – Pompă de răcire.
6 – Senzor de tempe-
ratură PT100.
7 – Furtun de legătură
dintre unitatea de răcire și
dinamometru.
8 – Furtun de legătură
dintre dinamometru și
unitatea de răcire.
1 9 – Furtun către
schimbătorul de căldură
în plăci.
10 – Furtun de la schimbătorul de căldură în plăci. 11 – Vas de expansiune cu
indicator de nivel. 12 – Reducție de flux. 13 – Radiator dotat cu supapă de
suprapresiune. A – Orificiu de intrare în dinamometru (3/4”). B – Orificiu de ieșire din
dinamometru (3/4”) cu ventilație. C – scurgere lichid din dinamometru. D – Fascicul
de țevi pentru scurgerea din schimbătorul de căldură. E – Admisia lichidului venit de
la unitatea AVL 577. F – Evacuarea lichidului către unitatea AVL 577.
Specificații:
- Capacitate rezervor: ~ 6 l.
- Amestec: 50% apă + 50% glicol.
- Temperatură răcire: 20…25 °C.
- Creșterea de temperatură admisă: <5 °C. Dinamometru
- Flux de lichid maxim: 10 l/min.

Schema sistemului de răcire a dinamometrului

Schimbător de
căldură în plăci
 Pompa de control a sistemului de răcire al dinamometrului

Această pompă asigură lichidul de răcire necesar dinamometrului și schimbătorului

de căldură în plăci.
Caracteristici: Flux maxim: 10,3 m³/h; Amestecul apă/glicol: maxim 1:1; Intervalul de
temperatură: -20…+120 °C la temperatură maximă a mediului ambiant de 40 °C.
 Schimbătorul de căldură – fascicul de țevi

Unde: 1 – Orificiu de intrare a lichidului de răcire; 1 – Orificiu de ieșire a lichidului

de răcire; 3 – Transferul lichidului către schimbătorul de căldură și dinamometru;
4 - Transferul lichidului dinspre schimbătorul de căldură și dinamometru; 5 –
supapă de golire a instalației.
Tuburile interiore au dimensiunile: 6,35 x 0,45 mm, material CuZn28Sn1.
Volumul tubului interior este de 1,9 litri. Suprafața de transfer are 1,31 m2.
Instalația de putere – alimentarea cu curent electric

Unde:
1 – Furtunuri de transfer a lichidului
de răcire către instalație.
2 – Schimbătorul de căldură în plăci.
Senzor de flux (lichid de răcire)
Senzorul de flux monitorizează
fluxul de lichid de răcire necesar
funcționării optime a dinamometrului
și a schimbătorului de căldură.

Unde:
1 – Carcasă din oțel inoxidabil.
2 – O-ring (inel de etanșare).
3 – Senzor.
3.1 – Paletă.
3.2 – Placă de bază.
3.3 – Magnet.
4 – Manșon metalic.
5 – Placă de prindere.
6 – Piuliță.
7 – Contact.
Supapă lichid de răcire
Supapa lichidului de răcire se află
poziționată pe returul sistemului de răcire.
Aceasta funcționează în dependență cu
temperatura lichidului. Rolul ei este să
mențină constantă temperatura lichidului de
răcire.

Unde: 1 – secțiune prin sistemul automat de reglare. 2 – Corpul supapei. 3 -

Element termostatic închis ermetic cu senzor, burduf și sistem de alimentare.
Vasul de expansiune al sistemului de răcire

Unde:
1 – Supapă de siguranță – Supapa se
deschide la 75 kPa. În condiții de funcționare
normală, la maxim 50 ºC, nu se va ajunge la
această presiune în circuitul de răcire.
2 – Indicator de nivel.
3 – Vas de expansiune.
 Sistemul de propulsie

Unde:
1 – Arborele de transmisie
de la frână la motor.
2 – Flanșa arborelui de
transmisie.
3 - Șuruburile de fixare a
flanșei (M10x40), strânse
la un moment de 65 Nm.
4 – Roată dințată.
5 – Sistem de prindere.
 Roata dințată realizată din material feromagnetic are
rolul, împreună cu cei doi senzori de turație, să
înregistreze turația furnizată de dinamometru pentru
determinarea cuplului furnizat de acesta.

Flanșă – sistem determinare moment

Unde: 1 – Stator; 2 – Carcasă; 3 – Senzor de turație; 4 – Inel antenă; 5 - Șaibe și

șuruburi de fixare; 6 – Rotor; 7 – Corp de măsurare; 8 – Flanșă de adaptare.
Calibrarea flanșei de fixare a arborelui de transmisie
Carcasă de protecție a arborelui de transmisie
Unde:
1 – Carcasă de protecție a
sistemului de determinarea a
momentului.
2 – Element de siguranță.
3 – Carcasa de protecție a
arborelui.
Șasiul (cadrul) de bază
al standului
Conexiunile arborelui de transmisie

Unde:
1 – Conexiunea dintre arborele de transmisie și motorul încercat.
2 – Conexiunea dintre arborele de transmisie și dinamometru.
Canalul cu cabluri ale sistemului

În interiorul canalului sunt trase cablajele sistemelor electrice și de automatizare

ale standului.