CUPRINS

1.Caracteristici extruder
2.Descriere
2.1.Buncar de alimentare
2.2.Cilindri
2.3.Snec
2.4.Capul de taiere sub apa
2.5.Camera de taiere
2.6.Mecanism de antrenare cutite
2.7.Mecanism de antrenare snec
2.8.Ansamblu de incalzire si racire
2.9.Lubrefierea propulsiei si lagarului principal
2.10.Clema “C”
2.11.Inele de forfecare
3.Instructiuni pentru folosirea echipamentelor
extruderului
5.Operatii pe cutite
6.Influenta unor factori asupra procesului de
granulare
7.Reguli generale de siguranta
8.Procedura de verificare preoperationala
9.Pornirea extruderului
10.Operarea extruderului in regim normal de
fuctionare
11.Elemente de automatizare
11.1.Lista buclelor de masura si reglare
11.2.Alarme
11.3.Conditii pe snec si pe cutite
11.4.Sisteme de interblocare
11.5.Dispozitiv de masurare nivel pe V 111
12.Lubrefierea sistemului
13.Circuit pompa P 101 A,B
14.Instructiuni PM - PSI
 Extrudarea , granularea si uscarea produsului

Polimerul topit , dupa ce a fost separat de gazul antrenat, dizolvat in polimer, este
alimentat continuu pe la partea inferioara a separatorului de joasa presiune V 111 la extruderul
ME 101. Aici este fortat sa treaca spre matrita de granulare de catre un snec.
Polimerul trecut prin matrita este taiat in forma de granule, taierea executandu-se
sub apa. O prima separare grosiera a apei de taiere de polimer este facuta prin intermediul unui
preseparator, care actioneaza deasemenea ca o sita, in scopul indepartarii granulelor fine sau
supradimensionate din granulele standard.
Granulele sunt apoi transferate la un uscator centrifugal ME 102, unde sunt
uscate.
Apa separata din polimer este transferata la vasul V 112, de la care este trimisa de
pompa P 101 A,B la capul de taiere al extruderului, dupa ce a fost corespunzator racita in E 110.
Polimerul este uscat prin centrifugare pana la un continut rezidual de apa de
0,04% gr. si apoi transferat la inregistratorul de productie ME 109. Din acesta, granulele sunt
transportate pneumatic la silozurile de analiza.

1. CARACTERISTICILE EXTRUDERULUI

TIP: 15 “ HOT FEED”

Material prelucrat polietilena de joasa densitate

Alimentare Din SJP - 211
Limita ICT 0,15 + 20
Greutate specifica 0,92 - 0,96 kg/cm3
Temperatura de admisie 160 - 220 . C
Presiunea admisie
- minim 3,5 kg/cm2
- normal 4 Kg/cm2
- maxim 4,5 kg/cm2
Capacitate normala 10800 kg/h la ICT = 0,15
11300 kg/h la ICT= 9
Capacitate minima 2000 kg/h
Motor de propulsie 710 kW , 1580 rot/min.
Propulsie Tip 4
Cuzinet de impingere tip rollway TAC 120 - 140

Cap de taiere sub apa

Matrita Tip back-up 1450 serii
Material Otel inox X15Cr13 cu placi de
carbura de tungsten
Numar de orificii 1018 cu diametrul 2,2/6,3
Motorul de propulsie al cutitului 35 kW , 1500 RPM
Sarcina de incarcare a inelelor de forfecare
Presiunea in fata filtrului 350 kg/cm2
Diametrul inelului de etansare 488,9 mm
-
Portiunea supusa presiunii 1878 cm2
Incarcatura totala pe inele 657.300 kg
Numar de inele 16
Incarcatura pe fiecare inel 41.081 kg
Tensiunea de stringere a niturilor
cu cheia dinamometrica T 110 kgm

2. DESCRIEREA UTILAJULUI

Partile componente ale extruderului:

a)Buncarul de alimentare
Este constituit dintr-un cilindru,a carui parte superioara o constituie buncarul de
alimentare cu polimer. Buncarul este prevazut cu manta pentru circulatia aburului sau a apei.
Buncarul de alimentare si fundul SJP sunt flansate direct la o conducta scurta, cuplaj care
permite intretinerea cand instalatia este oprita, fara indepartarea extruderului.
b)Cilindrul
Este divizat in doua sectiuni, fiecare dintre ele fiind echipata cu o manta pentru
circulatia aburului sau a apei de racire. Temperatura in cele doua zone este citita prin doua
termocuple si indicata la un panou local. Orificiile pentru alimentarea solutiei de aditivi sunt in
flansa de cuplare intre buncarul cilindrului si cilindru.
c)Snecul
Are un diametru de 15" si un raport L/D egal cu aprox. 12, cu un filet adanc in
zona buncarului cilindric si un filet mai putin adanc in cilindru, inainte de iesirea polimerului.
Snecul este gol in interior de-a lungul axului, pentru incalzire sau racire , fiind
prevazut si cu un cap special.

d)Adaptorul
Este prevazut la extremitatea din fata a cilindrului. Intre adaptor si fata cilindrului
sunt prevazute ringuri de rupere, montate pe bolturile de conectare, pentru a preveni ca presiunea
in cilindru sa depaseasca limitele de siguranta.
Adaptorul este echipat cu o camera pentru circulatia apei de racire si a aburului.
e)Capul de taiere
Acesta este constituit din capul propriu-zis, din matrita, din camera de apa si din
suportul cutitelor.
Capul contine o placa-filtru pe care sunt montate retele de filtrare. De o parte si
de alta a filtrului sunt montate manometre, presiunea fiind indicata la un panou local.
Deasemenea, pe portiunea de presiune maxima a extruderului este prevazuta o alarma pentru
presiune inalta.
Capul propriu-zis este prevazut cu spatii pentru circulatia aburului.
Matrita are o serie de orificii pentru granularea polimerului si camere interioare
pentru circulatia aburului. La extremitatea matritei si fixat de cap exista o camera de apa,
constituita dintr-o rama de otel inox in jurul port-cutitului si cu doua ferestre pentru vizualizare
taiere.
Taietorul este echipat cu cutite de forma speciala. Reglarea vitezei taietorului este
legata de cea a snecului pentrua obtine granule de o anumita marime. Insa, viteza taietorului si
cea a snecului pot fi controlate independent.
 Polimerul topit este transportat si comprimat de catre snec la matrita, datorita
canalului dintre snec si cilindru care descreste spre capatul de descarcare. In aceasta faza
amestecarea polimerului este limitata, distributia aditivilor nefiind uniforma. Capul special al
snecului asigura insa, in partea finala, o amestecare eficienta, aici dispersia aditivului fiind
uniforma.
Polimerul trece apoi printr-o placa filtranta, formata dintr-un pachet de filtre .
Acesta este compus dintr-o sita de 40 mesh, una de 80 mesh si ultima tot de 40 mesh.
Dupa placa filtranta, polimerul intra in capul extruderului, format dintr-un numar
de canale prin care polimerul ajunge la matrita. Din matrita polimerul iese sub forma de fire,
care se solidifica in contact cu apa si apoi sunt taiate de catre cutite rotative.
In scopul de a evita formarea de margini in timpul taierii, este necesar ca
polimerul sa paraseasca matrita solid. Pentru aceasta este necesara o concordanta intre
temperatura la capul extruderului si a apei de taiere.
Matrita are prevazute deasemenea canale pentru abur in interior, pentru a mentine
constanta temperatura in jurul orificiilor, in scopul prevenirii solidificarii polimerului inainte de
a veni in contact cu apa de taiere.
Capul de taiere este montat pe un ghidaj, pentru a facilita demontarea, inspectia,
schimbarea filtrelor si alte operatii necesare.

Ansamble de racire si incalzire

Cilindrul,capul si matrita extruderului sunt prevazute cu manta pentru abur sau apa calda.
La pornire estruderul trebuie incalzit pentru a plastifia polimerul existent.
Extruderul va fi mentinut pe diferite nivele termice pe tot timpul functionarii ,in functie
de caracteristicile polimerului..Pentru a avea un control cat mai bun al temperaturilor sectiunilor
pe fiecare circuit este prevazut cu oale de condens cu by-pass pentru apa calda.
Snecul este prevazut cu incalzire pe diferite nivele termice ,la interior, in functie de
polimer.
Incalzirile si racirile sistemului se fac in mod gradat.

Lubrefierea propulsiei si lagarului principal

Camera propulsiei extruderului se umple cu ulei pina la nivelul oprit marcat pe sageata
de adincime.Sageata este marcata cu doua minime de nivel : “stoped”(oprit) si “running”(in
functiune),pentru ca uleiul sa poata fi verificat si in conditii de exploatare.
Sistemul de ungere consta din:
-o pompa de ulei de 75 l/min actionata de un motor electric(3 kw,960 rpm)
-supapa de evacuare
-filtru duplex
-aparate pentru masurarea presiunii si temperaturii uleiului
-racitor
-debitmetru pe linia de ungere a intrarii reductorului
-debitmetru pe linia de ungere a lagarului principal
-traductor de temperatura
Pompa este prevazuta cu supapa de siguranta reglata la 6 bari si cu filtru pe aspiratie(250
microni).Temperaturi mai mari de 75 C pe refulare duc la oprirea motorului extruderului.
Motorul pompei este capabil sa circule uleiul si la o temperatura minima de 15,5 gr. C,
care se poate intilni la pornire. Temperaturile uleiului in operare normala sunt cuprinse intre 37,7
gr. C si 55 gr. C.
Debitul de apa de racire pe refularea pompei de ulei se ajusteaza astfel incit sa se mentina
la nivel normal temperaturile pe ulei.
Filtrul de pe refularea pompei (duplex) are elemente din plasa de 60 microni, care se
inspecteaza si se curata periodic. In conditii normale de exploatare selectorul va fi in conditie
neutra. Pentru a curata unul din ele se pune selectorul pe pozitia dorita , dirijind fluxul de ulei
astfel, printr-un singur element.
Caderea de presiune pe filtre se citeste pe un indicator de presiune diferentila local
(valoarea normala = 0,2 - 1 barr). Filtrul este prevazut cu supapa reglata la aprox. 2,7 barr.
Debitmetrele reglate pentru interblocare , asigura fluxul de ulei adecvat , in permanenta .
Debitmetrul la lagarul principal se regleaza la 15 l/ min. Debitmetrul de pulverizare se regleaza
la 22 l/ min. Traductorul de temperatura (reglat pe interblocare) este inclus ,pentru ca uleiul sa
nu atinga o temperatura mai mare de 8o gr. C care ar afecta lagarul principal , lagarele radiale si
ar uza intreg ansamblul . Filtrul de ulei este repartizat zonelor propulsiei . Comutatoarele sunt
conectate electric la principalul motor de propulsie , in maniera urmatoare:
1. Motorul nu poate fi pornit decit daca fluxul de ulei este peste punctul fixat iar temperatura
este sub punctul fixat.
2.Daca in timpul exploatarii , fluxul de ulei descreste sub punctul fixat sau temperatura creste
peste punctul fixat, va suna un semnal de alarma si va fi pornit un timer .Daca actiunea corectiva
nu a avut ca rezultat oprirea alarmei in timp de 5 minute , extruderul se va opri. Supapa de
evacuare , este ajustata sa mentina presiunea fluxului de ulei la 1.4 /2,4 barr.

Clema “C” si pompa de ulei pentru deschiderea sau inchiderea ei

Operatia de demontare a capului extruderului
Capul extruderului este fixat prin intermediul unei cleme actionate hidraulic.Dispozitivul
este protejat la deschiderea accidentala printr-o supapa care controleaza presiunea pe linia de
inchidere. Mentinerea in pozitia inchisa a clemei “C” este reglata cu o siguranta mecanica. Dupa
ce se pune siguranta, se trece distribuitorul cu patru cai pe pozitie neutra.
Subansamblul pompa trebuie sa fie inchis cind nu sint cleme de deschidere sau inchidere.
La incuietoarea dintata nu este necesar contactul metalului pe metal intre siguranta si
clema deoarece acest ansamblu este un sistem de siguranta care previne posibilitatea de
deschidere a clemelor “C” in timpul functionarii , datorita cresterii presiunii pe extruder
extensie sau vibratiilor. In mod normal, in timpul functionarii , intre siguranta si clema trebuie sa
existe un spatiu de
0,25 - 0,75 mm.
Cind se deschide capul, se porneste pompa si se pune robinetul cilindrului clemei pe
pozitia “clema inchisa”, permitind astfel sa se deschida liber siguranta. Se trece robinetul pe
pozitia deschidere clema si se poate decshide clema.

Instructiuni de instalare a inelelor de forfecare

La instalarea si stringerea acestor inele , trebuie ca sarcina sa fie egal distribuita , urmind
procedura urmatoare:
1. Supapele, saibele si inelele de etansare metalice sa fie curate si plane
2. Filetele prezoanelor si piulitelor sa fie curate si nedeformate
3. Se ung filetele prezoanelor si piulitelor cu Molykote
4. Se inspecteaza gradul de curatenie a inelelor de forfecare pe ambele fete de apasare ,
verificind de doua ori valoarea stantata , in asa fel ca aceasta sa fie corespunzatoare. Inelul care
rupe inelul de forfecare trebuie sa fie curat pe fetele de apasare si sa aiba muchii ascutite in zona
de contact cu acestea .Cele uzate se vor inlocui.
5. Se instaleaza ansamblurile inelelor de forfecare si se fixeaza piulitele. Se string piulitele cu
cheia dinamometrica. Piulitele se string in cruce , 40% momentul de stringere in prima etapa;
apoi 70%, 90% si 100%.
NOTA: este necesar ca atunci cind inelele se sparg in timpul functionarii, imbinarea flanselor sa
fie desfacuta suficient pentru a putea fi curatat polimerul depus. In caz contrar, inelele se vor
rupe mai repede.

3.INSTRUCTIUNI PENTRU FOLOSIREA ECHIPAMENTELOR

Codificare : U0 - echipamente in statia electrica

U1- pupitru local al extruderului

Operatii pe U0
Comutatorul principal 3 se pune pe pozitia I
Se comuta selectorul 2 pe pozitia R , S , ST, si TR pentru a ne asigura ca voltmetrul 1
arata 380+/- 5%.

Operatii pe U1 (in cimp)

Comutatorul “control “ 21 se pune in pozitia I . Aceasta va avea ca efect:
a. se aprinde lampa 21a ( 48 V , curent continuu)
b. se aprinde lampa 21 b ( 220V , 50 Hz )
Efectul va consta in alimentare circuitelor de alarma si oprire de pe U0 si U1 si
alimentarea echipamentelor de putere de la U2 pina la U5 ( neoperationale pentru extruderist , ci
numai pentru electricieni ). Deci nu exista tensiune pe U2 , U3 , U4 , U5 daca U0 si U1 nu sunt
sub tensiune . Usile panoului U0 sunt conectate mecanic cu minerul comutatorului 3 - pe pozitia
I in circuit inchis , usile nu se deschid; se deschid doar pe pozitia 0 ( circuit inchis ).

Pornire snec
Se apasa butonul 19 care duce la aprinderea lampii 19 , alimentind astfel motorul
snecului.

Oprire snec
Se apasa butonul 20 care duce la aprinderea lampii 20.

Deconectare si pericol pe U0 si U1
Pentru deconectare, comutatorul 21 va fi rasucit in pozitia 0 care duce la deconectare U0,
U1 , oprire extruder ( automat se deconecteaza U2, U3, U4, U5 ). In caz de pericol se apasa
butonul 12 ,care duce la oprirea extruderului.

Ungere reductor si lagar principal

 Pornire
Se apasa pe butonul 28/23 care duce la aprinderea lampii 28/26 si pornirea motorului
pompei de ungere.
Sistemul de ungere functioneaza corect daca:
a. presiunea uleiului la reductor este de 0,8 barr,
b.temperatura uleiului sub 75 gr. C,
c. debitul la reductor 20 l/min ,
d. debitul la lagarul principal 15 l/min.
e. temperatura uleiului la lagarul principal sub 80 gr. C.
Lipsa acestor conditii duce la imposibilitatea pornirii motorului snecului. Lipsa
conditiilor a,b,c, duce la oprirea temporizata a motorului iar a conditiilor d, e la o oprire
imediata .
Releul temporizator montat in U0 trebuie reglat si verificat la 5 minute mod de
actionare .

Oprire
Se apasa butonul 28/24 care duce la stingerea lampii 28/26, oprirea pompei de ungere si a
snecului daca este in functiune, pe conditiile a,c,d.

Agregatul hidraulic al clemei “C”

Pornire
Se apasa pe butonul 27/23 , care duce la aprinderea lampii 27/26 si deci a pompei
agregatului ( dar numai daca snecul nu functioneaza ).

Oprire
Se apasa pe butonul 27/24 care duce la stingerea lampii 27/26 si oprirea pompei.
NOTA: a. motorul pompei agregatului nu poate porni daca snecul functioneaza
b. motorul snecului nu functioneaza daca pompa este in functiune

Indicarea zonelor de temperatura ale extruderului

Prin rasucirea comutatorului 4 de la 0 la 11, se vor citi pe indicatorul 3 urmatoarele:
- 0 - 20 grd. C
- 1 - zona I cilindru
- 2 - zona II cilindru
- 3 - zona III cilindru
- 4 - zona IV cilindru
- 5 - cap
- 6 - matrita
- 7 - material in V 111
- 8,9,10 - libere
- 11 - ajustarea la zero

4.OPERATII PRELIMINARE PENTRU PORNIREA EXTRUDERULUI

 Secvente operationale
1. Se porneste motorul pompei de lubrefiere
2. Se porneste motorul pompei clemei “C”
3. Se inchide clema “C”
4. Se pune bratul de blocaj al clemei “C” in pozitia de blocaj ; se stinge lampa clema “C”
deschis.
5. Se opreste motorul lampii clemei “C”
6. Se inchid ferestrele de inspectie ale cutitelor
7. Aceasta produce : - stingerea lampii “ ferestre cutite deschise”
- permisiunea de miscare a arborelui cutitului prin alimentarea cu
energie a supapei montata pe carul cutitelor care permite admisia aerului la fdistribuitorul
manual pneumatic.
8. Se purjeaza si se presurizeaza tancurile motoarelor snecului si cutitelor
9. Se pun sub tensiune echipamentele.

Operatiuni de pornire
Daca lampa 5/25 “ gata de pornire” este aprinsa, inseamna ca sunt indeplinite conditiile
de mai jos:
1. Traseele motoarelor sunt purjate si presurizate
2. Lubrefierea reductorului si lagarului principal este normala
3. Motorului clemei “C” este oprit
4. Echipamentele sunt sub tensiune
5. Sistemul de interblocare este conectat

Se apasa pe butonul de “start” 5/23. Efecte:

-se stinge lampa 5/25 ,”gata de pornire”
-se aprinde lampa 5/24, “start”
-exista conditiile pentru marirea vitezei snecului

Marire viteza
Se apasa butonul 5/11 si se ramine in aceasta pozitie pina la valoarea vitezei dorite. Se
citeste viteza pe indicatorul “viteza snec”, 5/7 iar curentul in sarcina pe indicatorul 5/6. Maximul
de viteza permis de snec este de 132 rpm , indicata de linia rosie de pe cadranul indicatorului,
corespunzind la 1580 rpm pe motor. Maximul permis de curent in sarcina la motorul snecului
este de 930 Amperi (linia rosie de pe scala ampermetrului local)

Micsorare viteza
Se apasa butonul 5/12 si se ramine in aceasta pozitie pina cind se citeste pe indicator
valoarea dorita. Pe ampermetru, se va verifica curentul in sarcina.

Oprire snec
Se apasa butonul 5/24, care va produce:
-stingerea lampii 5/26
-aprinderea lampii “stop”, 5/24
-aprinderea lampii 5/25 , “gata de pornire”
 OPERATIUNI PE CUTITE

Pornire
Daca lampa 9/25 este aprinsa, (“gata de pornire”), aceasta inseamna ca sunt indeplinite
urmatoarele conditii:
-tancul motorului cutitelor este presurizat si purjat
-ferestrele de inspectie camera de taiere sunt inchise
-viteza si debitul apei de transport sunt normale
-echipamentul este sub tensiune
-sistemul de interblocare este conectat

Se apasa butonul 9/23 “start” , care va produce:

- stingerea lampii “gata de pornire” - 9/25
- stingerea lampii “stop” - 9/24
- aprinderea lampii “in functiune” - 9/26
- consimtamintul operatorului de marire a vitezei cutitelor.

Marire viteza
Se apasa butonul 9/11 - “marire viteza” si se ramine in aceasta pozitie pina cind
indicatorul de viteza 9/10, arata viteza dorita. Curentul in sarcina se citeste pe ampermetrul 9/6.
Maximum de viteza permis la cutite este de 1500 rpm.

Micsorare viteza
Se apasa butonul 9/12 ‘micsorare viteza “ si se ramine in aceasta pozitie pina se citeste pe
indicator valoarea dorita. Sub valoarea de 350 rpm, cutitele se opresc daca nu a fost trecut
comutatorul de viteza pe pozitia de siguranta.

Oprire cutite
Se apasa pe butonul ‘stop” - 9/24. Aceasta produce:
- stingerea lampii “ in functiune” - 9/26
- aprinderea lampii “stop” - 9/24
- aprinderea lampii “gata de pornire” - 9/25
- oprirea motorului daca nu a fost trecut pe pozitia de siguranta.

5. INFLUENTA UNOR FACTORI ASUPRA PROCESULUI DE GRANULARE.

CONDITII OPTIME DE LUCRU

Practica a demontrat ca cei mai importanti factori de care depinde procesul de granulare
sunt:
- presiunea de extrudare
- temperatura de extrudare
- temperatura de alimentare a polimerului topit
- viteza snecului si cutitului
- temperatura apei de transport ( apa de taiere).

Presiunea de extrudare
 Presiunea de extrudare se ridica continuu , de la valoarea minima (presiunea
separatorului de joasa presiunea - V111 - 4 bar ) la presiunea maxima atinsa imediat inainte de
filtru. Presiunea este parametrul care depinde de ICT-ul polimerului extrudat (ICT mi joase
determina presiuni mai mari) si de filtrele utilizate. Presiunea de extrudare este o variabila care
trebuie tinuta sub cel mai strict control. Are indicatie la tabloul local atit inainte cit si dupa filtru.
Diferenta de presiune este o masura a colmatarii filtrelor. La o diferenta mare de presiune este
necesara curatarea lor. Presiunea de extrudare este in mod obisnuit cuprinsa intre 170 - 190 bar.
La 197 bar , hPA 4003 va da un semnal in tabloul local. La presiuni de 250 bar , hPSA 4003a
va pune in operare programul de protectie al extruderului XX5/1 si il va opri. Ruperea discului
are loc la presiuni de 280 at. Concasarea inelelor de forfecare are loc la 350 at.

Temperatura de extrudare
Temperatura de extrudare se refera la nivelele termice in diferite zone ale
extruderului.Aceste temperaturi sunt reglate prin presiunea aburului de inalta si de medie si se
refera la :
- snecul extruderului
- capul de taiere de pe matrita (placa perforata)
- buncarul cilindric si cilindul frontal
Aceste temperaturi sunt indicate in tabloul local prin TI 4001 - 4007.Temperaturile sunt
cuprinse intre 180 - 230 gr. C. Nivelele termice depind de ICT-ul polimerului. La ICT-uri mici ,
nivelele se deplaseaza spre valori minime ale domeniului. Valorile optime ale acestor
temperaturi, pentru diferite tipuri de polimeri se obtin prin experienta de operare.

Temperatura de alimentare a polimerului topit

Aceasta temperatura este functie de temperatura de iesire din reactor. Este cuprinsa in
mod curent intre 230 si 250 gr. C. Ca urmare a detentei si a comportarii diferite a etilenei in cele
doua cazuri (la detenta de la 2400 la 240 bar din SIP - etilena se incalzeste cu 20 - 30 grd. C iar
la detenta de la 240 la 40 bar se raceste cu 10 - 15 grd. C ) practic , temperatura polimerului nu
se schimba.
Se poate deci afirma ca temperatura polimerului in V111 este aproximativ egala cu cea de iesire
din reactor. Sistemul de mantale si dimensiunile separatorului de joasa presiune asigura un
schimb eficient de caldura. Parametrul de supraveghiat este presiunea aburului in sistemul de
reglare termostatica din mantaua separatorului.

Temperatura apei de taiere

Temperatura apei de taiere constituie un parametru foarte important in vederea obtinerii
granulelor de dimensiunile dorite. O temperatura prea joasa a apei va cauza o pierdere de caldura
pre mare in matrita si in consecinta astuparea posibila a gaurilor. O temperatura prea mare va
conduce la formarea de granule imperfecte , cu margini si cu tendinta de lipire intre ele.
Temperatura optima a apei este in relatie inversa cu ICT-ul produsului. In mod curent se
folosesc temperaturi cuprinde intre 55 si 65 grd. C (pentru ICT-uri cuprinse intre 0,2 - 7), si
temperaturi de 40 - 50 grd. C ( pentru ICT-uri mai mari decit 7).

Viteza de rotatie a snecului

Viteza de rotatie a snecului determina debitul polimerului extrudat care depinde de ICT-
ul polimerului , de presiunea din V 111, de temperatura de alimentare a produsului precum si de
conditiile tehnice ale produsului.Totusi, debitul de polimer este reglat numai din viteza snecului.
Pentru un numar fix de rotatii ale snecului, capacitatea extruderului este mentinuta aproximativ
constanta pina la un ICT =7 , in conditii optime de extrudare. Pentru valori ale ICT-ului mi mari,
ea scade usor , iar in doemnii ale ICT-ului de 7 - 20 , exista o reducere maxima de 8% datarita
descresterii corespunzatoare a roductiei volumetrice. Puterea specifica absorbita pentru un numar
fix de rotatii ale snecului si in conditii optime de extrudare creste odta cu descresterea ICT-ului
produsului; cind ICT-ul scade de la 2 la 0,2 , puterea absorbita creste cu 20%.
Chiar presiunea din V111 influenteaza debitul de polimer extrudat; daca presiunea creste
de la 1 la 6 bar , debitul creste cu aprox. 5%. Numarul de rotatii ale snecului este reglat in asafel
ca nivelul din V111 sa fie mentinut constant. Numarul de rotatii ale cutitului este reglat astfel
incit sa se obtina granule de lungimea dorita. Vitezele snecului si a cutitului pot fi reglate
independent.
Parametrii cei mai importanti in operare sunt:
-temperatura de extrudare la capul matritei
-presiune de extrudare la capul de extrudare
-debitul de apa de taiere si temperatura ei
-celelalte nivele termice (la cilindru, buncar cilindric si a SJP )
-nivelul de polimer in V111
Orice crestere sau descrestere a unuia dintre acesti parametri , atrage interventia
operatorului in vederea aducerii la valoarea optima.

CONDITII DE LUCRU OPTIME ALE EXTRUDERULUI

Cei mai importanti parametri pentru extrudere sunt:

a) temperatura de extrudere (TE 4002-TE 4005) 210-2300C
b) temperatura de alimentare a
polimerului topit (TE 4001) 230-2500C
c) vitezele snecului si cutitelor:
- viteza snec (SIC 4001) 50-80 RPM
- viteza cutite (SIC 4002) 300-600 RPM
d) temperatura apei de taiere (Th-4009, TIC 4007) 40-650C
- nivelul in V111

- normal

Presiunea in interiorul extruderului variaza continuu de la valoarea minima

(valoarea in SJP) la valoarea maxima inainte de filtre (la PI 4003) de 100-180 ata, coborand la
40-100 ata la PI 4004 (dupa placa).
Presiunea este un parametru care depinde de ICT-ul polimerului extrudat (ICT
mic - presiune mare) si de filtrele utilizate, fiind o variabila tinuta sub cel mai strict control.
a) Temperatura de extrudere
Aceasta se refera la nivelele termice in diferitele zone ale extruderului. Aceste
temperaturi se regleaza prin reglarea presiunii aburului de incalzire. Zonele extruderului sunt:
-snec (in interior)
-cap de taiere
 -matrita
-buncar de alimentare
-cilindrul frontal.
Valorile optime ale acestor temperaturi vor fi aplicate in functie de experienta de
operare, in conditii adecvate.
b) Temperatura de alimentare a polimerului topit
Nu se poate aplica un control strict asupra acesteia, dar parametrul operat este
presiunea aburului in mantaua separatorului.
c) Viteza snecului si a cutitelor
Viteza de rotatie a snecului determina debitul polimerului extrudat , care depinde
de ICT, de presiunea in SJP, de temperatura de alimentare si de conditiile termice pe extruder.
Puterea specifica absorbita la un numar fix de rotatii ale snecului creste cu
descresterea ICT-ului. Cresterea presiunii in SJP duce la cresterea debitului. Numarul de rotatii
ale snecului este reglat astfel incat nivelul in SJP sa fie mentinut constant. Numarul de rotatii al
cutitelor este reglat pentru a se obtine granule de o lungime dorita.
Odata debitul si dimensiunile granulelor stabilite, raportul dintre cele doua viteze
se mentine constant.
d) Temperatura apei de taiere
O temperatura prea joasa determina o racire a matritei si care poate duce la
infundarea orificiilor matritei.
O temperatura prea inalta poate conduce la obtinerea unor granule imperfecte, cu
margini si cu tendinta de lipire, deci de aglomerare.
Temperatura optima a apei este determinata si de ICT-ul produsului.

6. REGULI GENERALE DE SIGURANTA

1. Nu se opereaza cutitele cu ferestrele de la camera de taiere deschise

2. Inainte de a deschide ferestrele de la camera de apa se asigura ca nivelul a fost drenat sub
limita ferestrei.
3. Cind se lucreaza la port cutit se asigura ca motorul cutitelor este deconectat electric.
4. Nu se inunda niciodata camera de apa decit daca matrita este plina cu polimer.
5. Se pastreaza distanta fata de cuplajele aflate in miscare chiar daca au aparatoare.
6. Nici un capac de conexiune electrica nu se indeparteaza pina nu se scot de sub tensiune
cablurile electrice.
7. La pornirea extruderului nu se va stationa in dreptul imbinarilor pentru a evita arsurile cu
polimerul care ar putea fi expulzat.

7. PROCEDURA DE VERIFICARE PREOPERATIONALA A EXTRUDERULUI

Inainte de punerea sub tensiune a extruderului trebuie efectuate urmatoarele verificari:
1. Daca masina a fost instalata conform instructiunilor. Se va acorda o atentie deosebita la
bolturile de fixare ale masinii, la corectitudinea montarii reductorului si alinierea cuplajului.
2. Daca sunt legate toate conductele de utilitati.
3. Daca sunt puse in functiune utilitatile.
4. Daca sunt facute toate conexiunile electrice si AMC
5. Daca s-a verificat rotatia motoarelor
6. Daca s-au facut conexiunile la agregatul hidraulic si clema “C”
7. Daca s-au facut conexiunile pe aer AMC
8. Daca s-au instalat corect inelele de forfecare
9. Daca s-au fixat si functioneaza limitatoarele la inelele de forfecare
10. La sistemele de lubrefiere, daca:
a. este nivel de ulei la reductor
b. functioneaza minim o ora pompa de ulei. Daca pompa nu mai functioneaza datorita
temperaturii scazute a mediului , la pornire se opreste apa in racitor si se ajusteaza supapa
pompei pina cind se incalzeste.
c. s-a verificat vizual ca functioneaza pulverizarea la reductor si lagarul principal.
d. s-a umput tot sistemul de ungere cu ulei ; este posibil ca dupa umplerea sistemului sa
scada nivelul in tancul reductorului. Se umple cu ulei pina la nivel si se face aerisirea liniilor.
e. s-a facut nivel de ulei si gresaj in toate locurile indicate
f. s-a inspectat daca in cilindrul si buncrul de alimentare nu au existat corpuri straine ,
indeosebi metalice
11. Drumul sinelor si aria de deschidere a capului este libera si neblocata
12. Se invirte la mina snecul pentru a avea asigurarea ca nu sunt corpuri straine in cilindru. Se
investigheaza orice corp strain aparut.
13. Se porneste motorul extruderului timp de 10 - 15 minute cu turatie mica ( 10 - 20 rpm),
pentru a verifica lipsa zgomotelor sau a incalzirii cuzinetilor. Se mareste viteza pentru a se
calibra tahometrul snecului.
14. Se verifica mecanismul hidraulic al clemei “C”
15. Se verifica aparatele care formeaza securitatea masinii.

8. PORNIREA EXTRUDERULUI
Extruderul ME 101 va fi pregatit de pornire inainte sau in acelasi timp cu inceperea
reactiei ( dar numai cind toate conditiile de pornire sint indeplinite) astfel ca el sa fie imediat
pornit cind primul polimer ajunge de la reactie in V111.De asemenea este necesar ca impreuna
cu extruderul sa fie pregatite si sectiile de dupa el , cel putin pina in faza de amestecare. In
vederea pornirii extruderului, se efectueaza urmatoarele operatii:
1. Se introduce abur de inalta presiune in mantaua vasului V111 si la capul de granulare.
Se introduce abur de medie presiune in mantaua buncarului cilindric , a cilindrului , a clemelor
“C”.
Incalzirea sistemului se face usor, ridicind temperatura extruderului, de la valoarea
mediului ambiant pina la valoarea prescrisa de operare. Cind se simte masina incinsa la atingere ,
se inchid robinetii si se mentine presiunea scazuta 1,2 - 2 bar in toate zonele , timp de 15 - 20
minute. Dupa aceasta , se mareste treptat presiunea aburului pina la nivelele cerute de material ,
pentru a fi prelucrat. Pentru pornire , intreaga masina se incalzeste la temperatura aproximativa a
alimentarii cu polimer, cu exceptia buncarului cilindrului care se mentine mai rece, dar peste
temperatura de topire a polimerului.
Presiunea aburului se regleaza cu ajutorul lui PIC 6005 (pentru abur de inalta presiune) si
PIC 6006 (pentru abur de medie presiune) la care sunt conectati robinetii de reglare PICV 6005
so PICV 6006. Nivelele termice ce trebuie mentinute sunt functie de ICT-ul produsului.
NOTA: Aburul se introduce in mantaua lui V111 cit si la zonele extruderului cu cel putin
24 de ore inainte.
Dupa o oprire de lunga durata, inainte de a introduce abur in mantaua vasului V111, este
necesar sa se elimine complet oxigenul din etilena recirculata ( sub 10 ppm ). Aceasta operatie
este strict necesara din urmatoarele motive:
- protectia motorului electric si a extruderului
- preintimpinarea oxidarii polimerului pentru o perioada destul de lunga ( 3- 4 zile ).
2.Se introduce apa termostatata la camasile de racire ale lagarului snecului din buncarul
cilindrului de alimentare a extruderului(Stuturile L1 si L 2).
3.Se introduce apa recirculata in sistemul de racire al suportilor de sustinere a
extruderului.
4.Se verifica temperaturile extruderului indicate in tabloul local prin TI 4001 si TI 4007.
5.Se realizeaza presurizarea cutitului si snecului. Pentru aceasta se fac urmatoarele
operatii –se verifica daca functioneaza normal suflantele de aer M3 si M 4
-se verifica daca apa de racire a aerului de presurizare circula normal ;la debit mai mic de 17
l /min(pentru MME 101/2 -motorul de antrenare a cutitelor )respectiv 140 l/min (pentru MME
101/1-motorul de antrenare al snecului) nu se pot porni motoarele cutitelor ,respectiv snecului.
-se verifica daca robinetii de intrare a aerului in sistemul de presurizare sunt deschisi
-se deschid electroventilele de pe iesirea aerului din sistem si se verifica daca circula aer prin
sistem purjandu-l(exista semnalizatoare de curgere montate pe iesirea din sistem inainte de
electroventile)
-se verifica caderea de presiune pe filtrul din interiorul sistemului la manometrul montat pe
sistem(max 2 mbari);purjarea are loc 10 min. pentru motorul cutitelor si 15 min. pentru motorul
snecului.
-se inchid electroventilele automate (ca urmare a deenergizarii releului de memorare a timpului).
-din acest moment creste presiunea in sistem.Valorile normale de operare sunt cuprinse intre 13
si 18 mbari;la presiuni mai mici de 5 mbari nu se poate porni extruderul
-se inchid robinetii manuali de pe intrarea aerului in sistem (cand sistemul este perfect etans)si se
opreste ventilatorul,sau pentru siguranta (in ceea ce priveste etanseitatea sistemului ) acesti
raman deschisi si ventilatorul in functiune
-se pornesc cele doua ventilatoare pentru cele doua sisteme;din acest moment cele doua motoare
pot fi alimentate cu energie electrica.
6.Se porneste sistemul de ungere al reductorului si se verifica aprinderea
lampii”functionare”,Inainte de pornire este necesar sa se verifice daca pompa se roteste usor cu
mana,dupa care se porneste pompa.(butonul de comanda se afla in tabloul local; U1).
Dupa pornire este necesar ca:
-presiunea uleiului pe refulare sa fie mai mare de 0.8 atm
-temperatura uleiului la iesirea din racitor sa fie mai mica de 75 C
-temperatura uleiului din reductor sa fie mai mica de 80 C
-debitul uleiului in reductor sa fie de cel putin 30 l/min
-debitul uleiului in cuzinetul de impingere sa fie de cel putin 22 l/min
Se verifica caderea de presiune pe filtrul montat pe refularea pompei(in mod normal 0.2
at);la caderi mai mari,se trece fluxul de ulei prin filtrul de rezerva ,cu ajutorul schimbarului de
cale dintre cele doua filtre;se demonteaza filtrul si se curata.
7.Se verifica daca clemele “C”sunt inchise.In tabloul local exista semnalizare optica
pentru clemele “C”deschise.
De mentionat ca extruderul nu poate fi pornit daca agregatul hidraulic al clemei “C”
functioneaza si nici operatia inversa nu poate fi realizata.Butonul de comanda al motorului
pentru clemele “C” se afla in tabloul local.
 8.Se verifica sistemul apei de taiere:
-daca tancul de apa are nivel,pompele de apa functioneaza normal si apa de taiere este
incalzita la temperatura prescrisa.Se porneste suflanta K 105 ,dozatorul ME 110,uscatorul
centrifugal ME 102,sortatorul deshidrator ME 117 ,suflanta ME 102/K1.
9.Se umple cu grija fundul camerei de apa,pina ce nivelul apei este exact subplaca de
granulare.Nu se inunda camera de taiere inainte ca toate orificiile placii sa fie pline.
10.Se realizeaza by-passul statiei de avarie XX 5/1 din cheia HS 7 pentru cazurile :
-motor cutite oprit
-debit apa taiere minim
11.Se porneste pentru scurt timp snecul,crescand rotatia de la 10 la 20 rpm,pana cand
iese materialul prin orificiile placii de granulare.Fereastra camerei de apa trebuie sa fie
deschisa ,cutitele retrase si motorul taietorului deconectat electric,Materalul fiind impins prin
placa de granulare este lasat sa cada in baia de apa si scos periodic pentru a evita umplerea
camerei cu polimer.Cand a fost deja stabilit un flux de polimer curat,extruderul este oprit si
materialul extrudat este sters de pe suprafata de taiere cu un spaclu cu lama de alama,dupa care
se inchide fereastra.Se porneste motorul cutitelor,se tureaza la 800-900 rpm, se apropie placa de
granulare si se porneste motorul principal al extruderului.
Pornirea snecului se realizeaza astfel:
- se verifica daca lampa”gata de pornire” este aprinsa
daca este aprinsa inseamna ca sunt indeplinite toate conditiile :
-comutatorul 6 Kv este inchis;
-sistemul de presurizare functioneaza normal;
-agregatul convertizor este in functiune;
-tiristorii si sistemele de protectie ale motorului sunt verificate;
-lubrefierea reductorului si a cuzinetului de impingere este normala;
-motorul pompei hidraulice a clemei “C” este oprit;
-uscatorul centrifugal functioneaza normal;
-sortatorul deshidrator functioneaza normal;
-cutitele sunt in functiune (sau este by-passata aceasta conditie) ;
-conditie de debit de apa de taiere este by-pass-ata;
12.a) Se aduc cutitele in apropierea placii de granulare procedand la urmatoarele operatii:
- se inchide fereastra de inspectie (in caz contrar, electroventilul montat pe admisia aerului este
inchis)
- cu ajutorul distribuitorului de aer se creaza presiune in camerele pistoanelor de impingere si se
realizeaza deplasarea axului pe care sunt fixate cutitele.
b) Se verifica pozitia cutitelor fata de placa de granulare prin deschiderea ferestrei de
inspectie.Aceasta pozitie depinde de tipul materialului extrudat.Pentru polietilena de joasa
densitate, distanta satisfacatoare este de 0.01 -0.02.Aceasta distanta se regleaza manual din roata
prevazuta in acest scop.Se fixeaza in pozitia normala si astfel cutitele pot fi aduse in aceasta
pozitie cu ajutorul pistoanelor de impingere.
c) se by-passeaza conditia de pornire “fereastra deschisa” din cheia HS 9 si se
porneste motorul.Se verifica functionarea normala si se comuta HS 9 pentru ca programul de
avarie XX5/2 sa opereze si in cazul “ferestrei deschise”.Se inchid ferestrele de inspectie.
Pornirea ,oprirea, marirea, micsorarea turatiei sunt identice cu cele ale snecului.
13. Se porneste snecul si se mareste viteza pana la limita valorii de exploatare.Cand
presiunea creste pe placa de granulare pana la valoarea de exploatare si incepe sa iasa polimer se
comuta apa de taiere spre camera de taiere cu cheia HS 4002 montata langa tabloul local al
extruderului.Valoarea vitezei cutitelor se fixeaza intai in zona vitezelor inalte(1000 rpm).
14. Camera de apa trebuie urmarita cu atentie in urmatoarele 15-30 secunde pentru a ne
asigura ca nu s-a produs nici un blocaj in timpul oprnirii si ca sunt taiate granule individuale in
loc de lanturi de granule.Daca in interiorul camerei de apa sunt observate bucati mari sau
aglomerari de granule si/sau se aud zgomote ascutite in interiorul camerei de apa, cel mai bine
este sa se opreasca extruderul, sa se treaca apa de taiere pe recirculare, sa se dreneze apa din
camera de apa, sa se opreasca cutitele, sa se deschida fereastra si sa se scoata toate aglomerarile
de material din apa si apoi sa se repete operatiunea de pornire.
15. Daca sunt produse granule individuale ,atunci marimea si forma lor poate fi ajustata
prin urmatoarele variabile:
- viteza de rotatie a snecului;
- viteza de rotatie a cutitelor;
- temperaturile masinii ;
- temperatura apei de taiere;
- numarul de cutite ( in acest caz se opreste extruderul).
16. Daca granulele au cozi, trebuie sa se faca o reglare a distantei dintre cutite si placa de
granulare.Aceasta distanta se va micsora in limitele admise.Daca astfel nu se corecteaza
problema se va scadea temperatura apei de taiere.
17. Daca vitezele cutitului sunt prea mari, presiunea pe placa de granulare este ridicata
sau un numar mare de orificii sunt infundate cu polimer atunci granulele nu vor fi uniforme ca
lungime.Acest lucru poate fi cauzat de o tehnica incorecta de pornire si/sau temperaturi de
operare necorespunzatoare.In acest caz se opreste extruderul, se deviaza apa de taiere, se
dreneaza camera de apa.Se asteapta 1-2 min pana cand placa de granulare se incalzeste la
valoarea prescrisa si se repeta pornirea.
18. Daca prin metodele de mai sus cozile nu pot fi eliminate, se examineaza planicitatea
placii de granulare, distanta cutite- placa, care trebuie sa fie aceeasi pe toata circumferinta sau
calitatea cutitelor.
19. La orice oprire a extruderului , deci a snecului, cutitele trebuie sa fie lasate un timp,
pentru a taia materialul care continua sa iasa, ca urmare a presiunilor din interiorul capului de
extrudere.
Dupa aprox. 30-60 secunde cutitele pot fi indepartate de placa si oprite , apa de taiere deviata si
apa din camera de apa drenata.
20. Dupa oprire, este indicat sa se opreasca aburul pe placa de granulare.Este o practica
buna sa se inchida aburul pe placa de granulare ori de cate ori capul va fi scos din functiune
pentru mai mult de 15-20 min, pentru a evita degradarea materialului in capul de granulare .

9.OPERAREA EXTRUDERULUI IN REGIM NORMAL DE FUNCTIONARE

Pentru a evita oprirea reactiei datorita defectiunilor la extruder, operatorul de la acest

utilaj va verifica intreg sistemul pentru a preveni sau corecta in timp util orice functionare
anormala.In timpul functionarii, operatorul va proceda astfel:
- verifica nivelul de ulei in zonele de ungere ale arborelui cutitelor, verifica toate punctele de
gresare cu lubrefianti solizi.
- verifica nivelul,presiunea,temperatura uleiului de ungere a reductorului;
- verifica daca pompa de ulei pentru ungere reductor functioneaza normal.
- urmareste temperatura apei de taiere astfel incat sa fie la valoarea normala( la termometrul
local Th 4008);
- urmareste temperaturile de pe toate zonele masinii indicate pe panoul local prin TI 4001-4007;
- urmareste presiunile inainte si dupa filtrele sita pe panoul local la PI 4001-4002;
- urmareste nivelul in V 111, inregistrat pe tabloul local, astfel incat acesta sa fie la valoarea
normala.La variatii ale nivelului se va modifica viteza snecului astfel incat sa se mentina nivelul
constant dar si viteza cutitelor pentru a obtine granulele de dimensiunile dorite .
- verifica constanta raportului dintre viteza snecului si viteza cutitului pentr a obtine granule de
dimensiunile dorite;
- verifica mentinerea sub valorile maxim admise a puterii absorbite a motoarelor electrice ale
extruderului;
- verifica permanent temperatura pe capul de granulare indacata prin TI 4006 in tabloul local si a
apei de taiere indicata local prin Th 4008.Polimerul in contact cu apa poate sa astupe o parte din
gaurile placii la o racire excesiva.Infundarea unor gauri din placa de granulare poate fi detectata
prin fereastra de control sau printr-o crestere a presiunii materialului extrudat sau daca
dimensiunile granulelor sunt neomogene.In acest caz pentru curatarea placii se procedeaza astfel:
a) se opreste extruderul si granulatorul, se inchide apa de transfer, se dreneaza apa, se creste cat
mai mult posibil nivelul termic al placii si se deschide fereastra de inspectii.
b) se porneste extruderul numai pentru cateva secunde si se curata placa cu un razuitor
corespunzator
c) se repeta aceasta operatie pana cand polimerul curge liber prin toate gaurile placii
d) se porneste extruderul, cutitele, si se verifica sistemul (conform punctelor 14-20 din Cap.7
“Pornirea extruderului”

10. ELEMENTE DE AUTOMATIZARE

APARAT POZ.MONTAJ U.M MINIM NORMAL MAXIM ALARMA INTERBLOC.
PR 4001 Virf V 111 kg/cm2 2 3 10
hPS 4001 A Virf V 111 kg/cm2 5 8 la XX2
hPS 4001 B Virf V 111 kg/cm2 7 la XX2
PI 4002 Virf V 111 kg/cm2 2 3 10
PI 4003 Adaptor ME 101/1 kg/cm2
hPSA 4003 A Adaptor ME 101/1 kg/cm2 250
hPSA 4003 B Adaptor ME 101/1 kg/cm2 197
PI 4004 Cap extruder kg/cm2
PI 4005 Ref.P 101 A kg/cm2 2 3 5
PI 4006 Ref.P 101 B kg/cm2 2 3 5
dPI 4007 MS 103 kg/cm2 0.1 0.2 0.4
FR 4001 Apa de taiere la ME 101/2 m3/h 121 147 147
lFSA 4001 A Apa de taiere la ME 101/2 m3/h 80 la XX5
lFA 4001 B Apa de taiere la ME 101/2 m3/h 100 la XX5
TI 4001 V 111 C 200 240 280
TI 4002 ME 101 cilindru C
TI 4003 ME 101 cilindru C
TI 4004 Cap ME 101 C
TI 4005 Cap ME 101 C
TI 4006 Placa extruder C
TIC 4007 Apa de taiere iesire E 110 C 40 50 60
hTA 4008 Apa de taiere iesire E 110 C 70
LR 4001 Nivel V 111
hlLA 4001 Nivel V 111
hLA 4002 Nivel f mare in V 111 mm 4100
lLA 4003 Nivel V 112 mm 406.4
hLA 4005 Nivel max.polimer ME 109 % 70
PSV 4001 Apa taiere ME 101/2 kg/cm2 2 tarare=5
PSD 4001 V 111 kg/cm2 3 tarare=10
PSD 4002 Cap ME 101/1 inainte sita kg/cm2
AT 4001 Analizor ICT g/10 min 0.15 20

11. SISTEME DE INTERBLOCARE PE EXTRUDER

11.1. ALARME

1. Presiune scazuta la ulei reductor 0.8 bar

lampa
14/1
2. Temperatura ridicata la ulei reductor 75 C
lampa
14/2
3. Debit scazut ulei la reductor 22
l/min lampa
14/3
4. Debit scazut ulei lagar principal 15
l/min lampa
14/4
5. Temperatura ridicata ulei lagar principal 80 C
lampa
14/5
6.Presiune foarte inalta pe placa 250
bar lampa
14/6
7. Presiune inalta pe placa
200 bar
lampa
14/7
8.Rupere inel de forfecare
350 bar
lampa
14/8
Rupere disc de rupere
 280 bar
lampa
14/8
9. Cutite oprite
350
rpm lampa
14/9
10.Debit scazut apa transport
60m3/h
lampa
14/10
11.Alarma convertizor snec

lampa
14/11
12. Alarma convertizaor cutite

lampa 14/12
13. Defectiune presurizare motor snec 5 mbar
lampa 14/13
14. Defectiune presurizare motor cutite 5 mbar
lampa 14/14

Interventia uneia din aceste conditii produce:

a. pulsatii luminoase la lampa corespunzatoare 14/1 - 14
b. intrarea in functiune a bazei.

Confirmarea alarmei
Se apasa pe butonul 16 ACK care duce la oprirea sirenei si aprinderea continua a lampii a
carei conditie a declansat alarmarea .

Testarea lampii alarmei

Se apasa butonul TEST 15. Efectul este oprirea pulsatiilor luminoase pe toate lampile
alarma si intrarea in functiune a hupei.
Pe tabloul local mai exista doua inregistratoare , unul pentru nivel in buncarul de
alimentare - 13 si unul pentru debit apa transport - 8 si regulatoare pneumatice pentru reglarea
debitului pe pompele de aditivi.

11.2. CONDITII DE PROTECTIE PE SNEC SI CUTITE

Conditii pe snec
Fiecare din conditiile de mai jos duc la imposibilitatea pornirii snecului sau la oprirea lui
saca este in functiune.
a. una sau mai multe conditii ale sistemului de ungere
b. presiune inainte de matrita ( 250 bar )
c. ruperea inelelor de forfecare - limitator 350 bar
d. ruperea discului de siguranta - limitator 280 bar
e. deschiderea dispozitivului de inchidere al clemei “C”
f. oprirea cutitelor si micsorarea vitezei cutitelor
g. deschiderea ferestrelor l camera de taiere
h. viteza apei de transport - 60 m3/h

Conditii pe cutite
i. Deschiderea ferestrelor camerei de taiere
j. debitul apei de transport

Calibrarea traductorului pneumatic inainte de matrita se face la un semnal de 0,1 - 1 bar ,

corespunzator presiunii materialului in extruder, de la 0 la 350 bar.
Deschiderea clemei “C” duce la aprinderea lampii 33.
Conditia”f” este data si de scaderea turatiei calibrate
Deschiderea ferestrelor camerei de taiere duce la aprinderea lampii 34 si desenerginarea
solenoidului comenzii miscarii cutitelor , ceea ce duce la imposibilitatea functionarii
dispozitivului pneumatic de miscare.
Traductoarele de debit pentru conditiile de la “h” si “j” sunt pneumatice, cu semnal 0,2 -
1 bar , corespunzind debitului 0 - 100 %. Conditia se fixeaza la 60 m3/h cu alarma la 100 m3/h.

Comutator de siguranta
La pornirea instalatiei sau pentru scopul de intretinere este necesar sa se porneasca
motoarele snecului si cutitelor fara a avea conditiile descrise anterior.
Pentru aceasta , in comutatorul de siguranta 22 se introduce cheia , se apasa in jos si se
rasuceste de la stinga la dreapta. Aceasta va produce :
- aprinderea lampii 22/19
- permisiunea de a porni motorul snecului fara conditiile e, f, g , h
- permisiunea de a porni motorul cutitelor fara conditia i

Sisteme de interblocare

Pentru protectia extruderului, atit din punct de vedere mecanic cit si tehnologic , sunt
prevazute doua programe de avarie: XX5 /1 si XX 5/2 .
Programul de avarie XX5/1 opereaza in cazurile:
1. Daca debitul apei de racire a aerului de presurizare detectat prin ldFSA 4006 scade sub 140
l/min
2. Daca presiunea aerului de presurizare detectata prin ldPSA 4009 scade sub 5 mbar ( normal
12 mbar)
3. daca temperatura aerului de presurizare , detectat prin hTSA 4012. , creste peste 35 C
4. Daca nu are loc recircularea aerului in camera de presurizare ( detectat prin lFSA 4004 )
5. Daca presiunea uleiului de ungere a reductorului , detectat prin lPSA 4008 scade sub 0,7 bar.
Presiunea pe refulare este indicata de PI 4008 iar pe aspiratie de PI 4007. Caderea de presiune pe
filtru este indicata local de dPI 4009.
6. Daca temperatura uleiului pe refularea pompelor, detectat prin hTSA 4010 , creste peste 75
C. Temperatura inainte de racitor este indicata prin TH 4011 iar dupa racitor, de TH 4012.
7. Daca temperatura uleiului in baia reductorului detectata prin hTSA 4011 creste peste 80 C.
8. Uleiul este distribuit prin mai multe conducte prevazute cu limitatoare de debit ( RO-uri).
Daca debitul de ulei la lagare ,detectat prin lFSA 4003 , scade sub 22 l/min , se va opri
extruderul. Daca debitul de ulei la reductor detectat prin lFSA 4002 scade sub 30 l/min , se va
opri extruderul.
9. Daca presiunea polimerului topit inainte de placa ,detectat prin hPSA 4003A , creste la 250
bar.
L a197 bar , hPA 4003B va da alarma in tabloul local al extruderului.
10. Daca se rup inelele de forfecare ( la 350 bar) sau se sparge discul ( la 280 bar ), detectate de
POSA 4002 (1 si 2 ).
11. Daca clema “C” este deschisa ; detectata prin POSA 4001.
12. Daca turatia cutitelor scade sub 350 rpm ( detectata prin POSA 4005 )
13. Daca debitul apei de taiere , detectat prin lFS 4001 scade sub 60 m3/h ( normal 147 m3/h)
cind debitul scade sub 110 m3/h lFA 4001 va alarma in tabloul local.
14. Oprirea uscatorului centrifugal
15. Oprirea sortatorului deshidrator

Intrarea in functiune a programului de avarie XX5/1 datorita uneia din cauzele

specificate mai sus , duce la oprirea pompelor de aditiv P 105 A,B. Daca se opreste aceasta
pompa , extruderul nu se opreste neaparat.
Pe panoul local al extruderului sunt prevazute si doua chei selectoare:
HS 7 - care permite by-passarea programului de avarie XX5/1 in timpul fazei de pornire ,
pentru:
a. oprirea motorului de antrenare a cutitelor, MME 101/2
b. scaderea debitului apei de taiere

HS 8 - care permite by-passarea programului de avarie XX5/1 atunci cind se deschid clemele
“C” pentru operatiuni de intretinere , strapindu-se astfel comanda data de POSA 4001. De
semnalat ca pomopa de ulei pentru deschiderea clemelor “C” nu poate porni decit daca
extruderul este oprit. Daca pompa de ulei functioneaza , nu se poate opri extruderul.

Programul de avarie XX5/2 protejeaza sistemul de taiere si opereaza in urmatoarele

cazuri:
1. Deschiderea uneia din ( sau a ambelor ) ferestre de inspectie ale camerei de granulare ,
detectata prin POSA 4004 si POSA 4005.
2. Scaderea presiunii aerului de presurizare. Valoarea normala a acestuia este de 12 mbar. Cins
scade sub 5 mbar , ldPSA 4010 va opri cutitele.
3. daca debitul apei de racire a aerului de presurizare ,detectat prin lFSA 4007 , scade sub 17
l/min
4. Daca temperatura aerului de presurizare motor creste peste 40 C
5. Daca nu are loc recircularea aerului in camera de presurizare, detectat prin lFSA 4005 , se
opreste ventilatorul.

Pe panoul local U1 este prevazut un intrerupator selector HS 9 , care permite by-passarea

sistemului de oprire , pentru fereastra de inspectie deschisa.
 PROGRAM DE AVARIE XX 5/1

Cauze pentru actionarea sistemului:

1. lPSA 4001: scadere presiune ulei de ungere reductor
2. POSA 4001: rupere disc de siguranta matrita
3. POSA 4005: oprire motor cauze electrice
4. lFSA 4001: scadere debit apa taiere ME 101/2
5. POSA 4002: clema "C" deschisa
6. hPSA 4003: presiune mare cilindru ME 101/1
7. Scadere debit apa racire, aer presurizare
8. Scadere presiune aer presurizare motor
9. Temperatura mare aer motor
10. Oprire recirculare aer motor
11. Temperatura mare ulei ungere reductor la refulare pompa
12. Temperatura mare ulei baie reductor
13. Presiune mare matrita
14. Rupere inele de forfecare
15. Debit minim apa de transport
16. Oprire sortator
17. Oprire uscator
Efecte ale actionarii sistemului:
1. Oprire motor ME 101/1
2. Oprire P 105 A,B

PROGRAM DE AVARIE XX 5/2

Cauzele pentru actionarea sistemului:

1. POSA 4003, POSA 4004: deschidere ferestre camera taiere
2. Presiune mica aer presurizare motor cutite
3. Scadere debit apa racire, aer presurizare
4. Temperatura mare aer motor
5. Oprire recirculare aer motor
6. Micsorare viteza cutite si oprire cutite
7. Oprire motor cauze electrice
Efecte ale actionarii sistemului
1. Oprire motor ME 101/2

11.3.Descrierea nivelmetriei pe vasul V 111

Vasul V 111 este prevazut cu 2 dispozitive de masurare a nivelului pastei de

polietilena,LT4001 si hLA 4002.Sistemul de masurare a nivelului este format din cate o sursa de
radiatii gama si un traductor plus 3 detectori SNR.
Principiul consta in nivelul diferit de absorbtie al traductorului in situatia vasului gol si
cu topitura pe directia amplasarii fantei sursei.Sursele de radionuclizi sunt de Cs-137 montate in
recipienti speciali in exteriorul vasului V 111.
Detectorul pentru LT 4001 are o lungime de 1350mm.El se amplaseaza astfel incat
citirea de nivel normal pe inregistratorul amplasat in tabloul de comanda, sa fie in jur de 60-70%
din banda .Aceasta va corespunde la un nivek de topitura de 610mm fata de linia de tangenta a
vasului(practic sudura partii conice pe partea cilindrica).
Prime semnalizare de nivel minim se face prin detectorul D1 tip SNR, montat la 220mm
de la sudura partii conice iar nivelul maxim este semnalizat prin detectorul D2 tip SNR amplasat
la 1650 de la sudura partii conice.Aceste doua detectoare sunt legate de prima sursa Cs-
137.Consideram totusi normal un nivel in V 111 intre 40 si 80%.Sub nivelul alarmei hlLA-4001
trebuie sa se ia masuri de oprire a extruderului pe considerentul lipsei de material de extrudat la
o turatie normala a snecului.
Analiza alternativei de oprire a extruderului se face impreuna cu sefioi de formatie
tinandu-se cont de situatia reactiei de polimerizare,ICT-ul polimerului extrudat, utilaj, aparatura.
Este posibila o achimbare de ICT(crestere) care duce la marirea debitului de material
extrudat ceea ce duce la o micsorare mai rapida a nivelului in V111.
In acest caz se micsoreaza turatia snecului pana la intrarea in normal.
Daca reactia este oprita extruderul se opreste la nivelul alarmei pentru a ramane material
pentru urmatoarea pornire a extruderului .
Detectorul hLA 4002, D3 tip SNR, se monteaza la nivelul unei sectiuni situata la
3390mm de linia de tangenta.
Aceasta constituie presemnalizarea pentru un nivel foarte mare in V 111.
La cota 3360mm fata de linia de tangenta este montat un detector tip E&H, hhLA - 4002
pentru semnalizarea nivelului foarte mare la V 111.
La acest nivel , in mod obligatoriu se opreste extruderul dupa ce s-a analizat situatia.
Se analizeaza in primul rand posibilitatea maririi debitului de material extrudat, tinandu-
se cont de cauzele care au dus eventual la micsorarea debitului.
Este posibil sa fie oprit extruderul datoruta unor manevre care trebuiesc repetate
( temperaturi pe zone, pe placa) sau unor defectiuni mici ( inlocuire cutite , dezechilibrare
aparate,oprire ventilatoare la presurizare) care trebuiesc remediate.
Toate acestea se rezolva in perioada de timp cuprinsa intre nivelul normal si nivelul hLA
4002.In situatii deosebite se poate ajunge pana la nivelul hhLA 4002.
Teoretic la o functionare normala pe zona reactie, timpul pentru interventie se poate
calcula astfel:
- debit polimer venit din reactie = 8 t/h;
- ialtime vas V 111 pentru calcul:3660 - 610 = 3050mm;
- d int V 11 = 1600mm;
- volum polimer = (3,14*1,6²)/4 * 3,05 = 6,12 m³
- densitate polimer topit = 0,8 kg/dm³
- masa polimerului = d*V = 6129*0,8 = 4903kg
8000kg...................60 min functionare
4903kg.....................x

x= 37
 min

Deci dupa aprox. 37 min de la trecerea peste nivelul normal, daca nu s-a reusit
inlaturarea cauzei opririi extruderului se opreste reactia.
Montarea si interventiile pe sursa si traductoare se fac numai de catre personalul calificat
si autorizat.

12. LUBREFIEREA SISTEMULUI

subansamblu reductor rezervor rezervor cuplaj arborele de

lubrefiat cuzineti de pentru clema impingere propulsie propul-sie al
impingere “C” cutite cutitelor
tip ulei F6 F- 1H F -1H F-8EPT F2
ulei asimilat KA 320 H 32EP H 32 EP TIN 570 EPS TBA 57E
viscozitate -19/25* 3.15/4.1* 3.15/4.1* 3.9/4.9** 4.8/5.7*
Engler
viscozitate 1350/1650* 193/235* 193/235* 150/170** 283/347*
SUS
punct 426 204 204 232 204
pulsare
minim - C
punct curgere -6.67 -12.2 -12.2 -6.67 -12.2
maxim - C
temp.operati 121 93 93 107 107
onala - C
max.
cant l/zi 170 60 8 0.2 4
interval de 4000 ore 6000 ore 6000 ore 3-4000 ore 3-4000 ore
schimb

* - viscozitate Engler masurata la 50 C si SUS la 100 F

** - viscozitte Engler masurata la 100 C si SUS la 210 F

Pentru suportul din fata si ansamblul buncar , suportul arborelui cutitelor, se foloseste pentru
lubrefiere unsoare FG 2M , cu urmatoarele caracteristici:
-unsoare echivalenta - UM 185 Li 2M
-consistenta NIGI - 1.2
-punct de topire - min 177
-viscozitte SUS la 100 F - 300/900
-viscozitate Engler la 50 C - 5/13.5
-cantitatea de unsoare - l kg
-interval de ungere - de cite ori este necesar

CIRCUIT POMPA CENTRIFUGA P 101A,B (APA DE TRANSPORT

GRANULE)

Aceste pompe servesc recircularii apei din tancul destinat colectarii dupa ce s-a separat
de granule , la camera de taiere a extruderului.
Datorita diferentei de nivel intre pompa si apa in vasul V112 prin deschiderea robinetului
de aspiratie, pompa se autoamorseaza.Una dintre poimpe este rezerva.
Trecerea pe pompa de rezerva se face la aparitia unor zgomote suspecte, etansare
defectuoasa, lipsa debit normal,defectiuni la cuplaj, la motor.Atentie - oprirea pompei duce la
oprirea extruderului prin conditia lipsa debit apa transport.Deci, se iau mai intai masuri pentru
oprirea in bune conditii a extruderului si apoi se trece pe pompa de rezerva.Pompa se porneste
avand un circuit care by-passeaza camera de taiere a extruderului;prin camera de taiere se trece
dupa ce s-au asigurat conditiile la placa de granulare.
Daca temperatura apei este peste ceea ce se cere conform sortului si conditiilor de
temperatura pe placa de granulare , se trece o parte din debitul apei prin racitorul E 110.Deci,
recitorul E 110, prin intermediul buclei TIC 4007 si TICV 4007 asigura o temperatura constanta
a pei de transport.Acest lucru este necesar datorita aportului de caldura adus de temperatura
placii de granulare,pompei si eventual serpentinei din V 112.
In serpentina vasului V112 aburul se introduce la pornirea sistemului si periodic, daca
scade temperatura apei de transport.
Vasul V 112 se umple cu apa demineralizata la pornire , apoi datorita pierderilor prin
evaporare sau alte pierderi se completeaza.La acest vas este importanta a se mentine curata sita
de la iesirea conductei de apa de la sortator.Eventualele defectiuni ale sitei sau granule de
dimensiuni foarte mici pot duce si la acumulari de polimer in V 112.
Acest polimer, fiind la suprafata se curata periodic cu ajutorul unui cos metalic
confectionat din sita .Eventualul polimer acumulat pe fundul vasului se indeparteaza la o oprire
mai indelungata, necesitand golirea vasului.
Circuitul apei de transport este dotata cu o supapa de siguranta PSV 4001 , tarata la 5
barri.
Racitorul E 110 se va goli de apa la opriri pe timpul iernii, fiind amplasat in aer liber , in
exteriorul halei.Se goleeste de asemenea tot circuitul de apa la o astfel de oprire , inclusiv
pompele , prin demontarea dopurilor de golire .Ungerea pompelor P 101 A,B este asigurata cu
ulei K 65, completandu-se nivelul de cate ori este nevoie.
 INSTRUCTIUNI DE PROTECTIA MUNCII

1.Se interzice inceperea lucrului fara a avea instructajul periodic de protectia muncii efectuat
plus cel sumar de intrarea in schimb
2.Se interzice inceperea lucrului fara echipament de lucru si protectie corespunzator locului de
munca stabilit prin normativ.
3.La preluarea schimbului operatorul de pe extruder este obligat sa verifice :
- modul in care se respecta procesul tehnologic si parametrii de lucru pentru sortimentul
aflat in fabricatie
- modul in care se respecta instructiunile PM si PSI la locurile de munca adiacente
- defectiunile aparute in schimbul precedent si masurile luate pentru inlaturarea lor
- functionarea ventilatiei in sectorul sau si adiacent
- etanseitatea instalatiei
- existenta dispozitivelor de protectie la utilaje si a celor de alarma
- nivelele de ulei la utilajele dinamice
- curatenia la locul de munca si adiacente
4.Se interzice functionarea utilajelor fara dispozitive de protectie corespunzatoare cu defectiuni
la sistemele de ungere , cu dispozitivele de alarma scoase din functiune
5.Se interzice folosirea aparatelor de masura si reglare neverificate
6.Se interzice folosirea dispozitivelor de ridicat neverificate
7.Nu este permisa functionarea liniilor aflate sub presiune fara a avea montate indicatoare de
presiune.
8.Se interzice remedierea defectiunilor electrice si AMC de catre operatori . In cazul
defectiunilor mecanice se vor respecta instructiunile de lucru
9.Este interzisa folosirea lampilor portative si a lanternelor in constructie normala
10.Nu este permisa blocarea cailor de acces si de treceri cu materiale de orice fel sau utilaje
demontate.
11.Nu este permisa urcarea pe scari si pasarele fara balustradede proectie.In timpul functionarii
este interzisa urcarea pe acoperisurile halelor
12.Nu se permite accesul persoanelor straine in instalatie cu exceptia celor insotite de personalul
de conducere sau seful de formatie.Orice persoana patrunde in instalatie va fi retinuta ,
identificata , chemandu-se seful de formatie.
13.Este interzisa agatarea de obiecte de orice fel , de cabluri , intrerupatoare , conducte de aer
instrumental si de orice utilaj.
14.Este interzisa parasirea locului de munca fara aprobarea sefului de formatie
15.In timpul decompozitiilor se interzice parasirea locului de munca fara dispozitie.
16.Orice capac de conexiuni electrice se desface dupa ce in prealabil s-au scos de sub tensiune
cablurile electrice.
17.Orice interventie pe un utilaj static se face dupa ce in prealabil s-au creat toate conditiile
pentru aceasta conform instructiunilor de lucru in astfel de situatii
18.Orice interventie la un utilaj dinamic se face dupa ce in prealabil a fost scos de sub tensiune.

INSTRUCTIUNI DE PROTECTIA MUNCII SPECIFICE

19.Nu se opereaza cutitele cu ferestrele de la camera de taiere deschise
20.Inainte de a deschide ferestrele de la camera de taiere sa se asigure ca nivelul de apa a fost
drenat sub limita ferestrei.
21.Cand se lucreaza cu port cutitele sa se asigure ca motorul cutitelor este deconectat electric
22.Nu se inunda camera de taiere decat daca matrita este plina cu polimer
23.Se pastreaza distanta fata de cuplajele aflate in miscare chiar daca au aparatoare
24.La pornirea extruderului nu se sta in dreptul imbinarilor sale pentru a evita arsurile cu
eventualul polimer care ar putea fi expulzat
25.Sa se evite permanent contactul cu suprafete fierbinti neizolate
26.Operatorul de pe extruder este obligat sa cunoasca si instructiunile PM de la locurile de
munca adiacente.

INSTRUCTIUNI PSI

1.Cunoasterea si aplicarea intocmai a tuturor instructiunilor PSI este obligatorie pentru toti
oamenii muncii . Deasemenea este obligatorie verificarea intrgului echipament din dotarea PSI
la preluarea / predarea schimbului .
2.Fumatul este permis numai la locurile special amenajate
3.Lucrul cu foc este permis numai cu “ perdele de foc “ vizat de cei in drept si numai dupa ce s-
au luat toate masurile necesare .
4.Este interzisa folosirea sculelor care nu sunt antiex
5.Este interzisa folosirea imbracamintei din matase , fibre sintetice
6.Se interzice spalarea echipamentului cu hidrocarburi lichide pe zona instalatiei
7.Se interzice spalarea pardoselilor din incaperile industriale a masinilor , conductelor cu
benzina sau produse combustibile volatile .
8.Este interzisa folosirea in stare defecta sau necorespunzatoare a instalatiilor de iluminat , de
forta.
9.Este interzisa folosirea aparatelor de incalzit cu rezidenta electrica , a legaturilor electrice
provizorii si a oricaror altor improvizatii
10.Este strict interzisa executarea lucrarilor de reparatie a instalatiilor electrice aflate sub
tensiune in timpul functionarii instalatiei tehnologice
11.Este interzisa asezarea sau spalarea pe instalatii de incalzire sau pe conducte , utilaje ,
armaturi precum si pepozitarea in apropierea acestora a oricaror materiale care pot naste explozii
si incendii
12.Instalatia de ventilatie va functiona in permanenta fiind in supravegherea responsabilului de
la locul de munca respectiv
13.Se interzice transportarea si manuirea buteliilor cu gaze lichefiate
14.Se asigura spatiu de acces pentru hidranti , stingatoare , drenuri, tablouri electrice
15.In urma unor interventii pe conexiuni electrice se verifica starea etansarii antiex.
16.Cunoasterea instructiunilor PSI specifice locurilor de munca adiacente.

INSTRUCTIUNI SPECIFICE PSI

Punctele cele mai probabile de aparitie a unor eventuale incendii sunt : imbinarile conductelor
de etilena si produs pe vasul V 111, racordurile pentru aparatura , imbinarile vasului V111 cu
elementul de legatura al acestuia cu extruderul, la etansarea snecului , matrita extruderului ,
motoare electrice.
Deci instructiunile specifice sunt adaptate acestor puncte:
1.Motoarele electrice sunt in constitutie antiex sau presurizate. Se va verifica tot timpul
presurizarea pe motoarele snecului si cutitele extruderului
2.In cazul unor scapari mici de etilena in unul din punctele enumerate anterior se anunta maistrul
care va lua imediat masurile corespunzatoare de etansare
3.In cazul scaparilor mari de etilena se actioneaza in modul urmator:
- la aparitia etilenei la matrita se opreste extruderul si se raceste matrita , urman a se
analiza apoi cauza si eventual repornirea
- la aparitia etilenei la etansare snec, se opreste extruderul pentru a recrea nivelul in V
111 . Este posibil ca polimerul sa aiba inglobat o cantitate mare de etilena fie unui ICT
foarte mare, fie datorita unei insuficiente separari gaz – polimer. Situatia se analizeaza cu
sefii celor doua formatii.
- La aparitia etilenei la imbinarile vasului V 111 in cantitate mare este obligatorie oprirea
reactiei , purjarea vasului si pregatirea pentru interventie
4.Purjarea in atmosfera a etilenei se face cu atentie pentru evitarea formarii locale de amestecuri
explozive etilena – aer
5.Daca exista pericolul ca etilena sa coboare deasupra instalatiilor vecine purjarea se opreste
asteptandu-se restabilirea conditiilor normale.
6.Purjarile in aer liber sunt interzise pe timp de furtuna cu descarcari electrice in atmosfera
7.La repornirea instalatiei purjarea cu azot si apoi cu etilena se face conform instructiunilor de
operare.

MASURI PENTRU STINGEREA INCENDIILOR

In situatia aparitiei unui incendiu se opreste reactia prin programul de avarie. In acest caz
sistemele de etilena se depresurizeaza automat . Urmeaza apoi introducerea gazului de medie
presiune din vasele V 315 ABCD si a azotului de joasa presiune. Cea mai eficienta interventie la
un incendiu pe etilena este cea cu azot .
Pentru foc pe motoare sau cabluri se intervine cu stingatoarele cu praf si CO 2 portabile sau cu
spuma si apa de hidranti interiori , dupa ce in prealabil au fost scoase de sub tensiune.
De asemenea la interventii cu apa ale echipelor sectiei sau ale pompierilor este necesara si
scoaterea de sub tensiune a tabloului de iluminat.