UNIVERSITATEA POLITEHNICA DIN BUCUREȘTI DISCIPLINA: Diagnosticarea Sistemelor de

FACULTATEA TRANSPORTURI Propulsie

Departamentul Autovehicule Rutiere
STUDENT: Militaru Cosmin TITLUL LUCRĂRII: DIAGNOSTICAREA SISTEMULUI DE
GRUPA ȘI SUBGRUPA: 8405A FRANARE LA STANDUL CU RULOURI
DATA: 13.03.24
Fundamentare teoretică - Scopul lucrării:
- Masurarea practica a fortei de franare in functie de incarcarea automobilului si de presiunea din anvelope cu
ajutorul standului de tip rulouri

Aparatura folosită:
- Stand Bosch, model BSA/SDL4341 cu cele doua module dinamometrice incluse ( electromotor – reductor –
rulouri), PC, auxiliare (mouse, tastatura, monitor, imprimanta, kit de conectare la PC), telecomanda in
infrarosu, pedometru, sistem de testare al suspensiei

Parametri de diagnosticare:
-eficacitatea sistemului de franare la automobilul LOGAN MCV; -dezechilibru relativ intre fortele de franare are
rotilor aceleasi punti; -deceleratia automobilului; -„ovalizare” (variatia fortei de franare la mentinerea constanta
a apasarii pedalei de frana, din cauza deformarii suprafetelor de frecare ale mecaniscmului de franare al unei
roti; -coeficinentul de amplificare al mecanismului de franare

Factori de influentă paraziți:

-oxidarea discurilor de frana ale automobilului, din cauza unei stationari indelungate;
-pierderea presiunii din anvelope, din motive tehnice;
-posibilitatea depunerii de lichide sau praf pe anvelope, fapt ce determina o suprafata de frecare mai mare intre
rulouri si anvelope;

Modul de lucru:
-introducerea automobilului pe standul de verificare (stand cantarire si rulouri);
-introducerea datelor automobilului in aparatul de masurare;
-prima efectuare este asupra cantaririi automobilului pe ambele punti;
-introducerea automobilului pe standul de franare (initial cu puntea din fata), punerea schimbatorului de viteze
in pozitia neutra, mentinerea volanului intr-o pozitie cat mai ferma a volanului pentru mentinerea acestuia pe
standul de franare), inceperea apasarii pedalei de frana progresiv pana la cursa completa, rezultand masurarea;
-introducerea automobilului pe standul de franare cu puntea spate, iar in acest caz sunt doua masuratori,
mergand pe acelasi algoritm ca la masurarea puntii fata (o observatie la masurarea franei de mana este ca
aceasta este actionata de sofer dinte cu dinte pana la cursa maxima);
-retragerea automobilului de pe standul de masurare;
-printarea rezultatelor obtinute
Înregistrarea și interpretarea rezultatelor măsurătorilor:
2
p [bar] G [daN] Froata stg [daN] Froata dr [daN] Fmax_stg+dr Fmin_stg+dr D [%] E [%] O [%] a [m/s ]
516.987 96.6 128.5 128.5 96.6 24.825 43.500 24.825 1.68
2 618.03 127.1 164.3 164.3 127.1 22.642 47.100 22.642 2.02
p1 725.94 259.2 328.7 328.7 259.2 21.144 80.900 21.144 3.8
516.987 97.6 114.5 114.5 97.6 14.760 41.020 14.760 1.59
1.5 618.03 101.5 138.4 138.4 101.5 26.662 38.800 26.662 1.76
p2 725.94 197.1 242 242 197.1 18.554 60.400 18.554 2.84
516.987 141.9 174.3 174.3 141.9 18.589 61.600 18.589 2.37
1 618.03 166.6 218.1 218.1 166.6 23.613 62.200 23.613 2.67
p3 725.94 214.8 252 252 214.8 14.762 64.300 14.762 3.01
516.987 175.4 206.2 206.2 175.4 14.937 73.800 14.937 2.86
p1 apasare
progresiva
1 618.03 222.7 267.9 267.9 222.7 16.872 79.300 16.872 3.41
725.94 270 316.7 316.7 270 14.746 89.800 14.746 3.79

incarcare - eficacitate incarcare - ovalitate

100.000 30.000
90.000
80.000 25.000
70.000 20.000
60.000
50.000 15.000
40.000
30.000 10.000
20.000 5.000
10.000
0.000 0.000
500 550 600 650 700 750 500 550 600 650 700 750

forta de franare - presiune

300
250
200
150
100
50
0
0 2 4 6 8 10 12 14

dezechilibru - presiune ovalitate - presiune

30 30
25 25
20 20
15 15
10 10
5 5
0 0
0 2 4 6 8 10 12 14 0 2 4 6 8 10 12 14
 eficacitate - presiune acceleratie - presiune
4
90
80 3.5
70 3
60 2.5
50 2
40
1.5
30
20 1
10 0.5
0 0
0 2 4 6 8 10 12 14 0 2 4 6 8 10 12 14

Observații și concluzii:
- Se observa o dependenta direct proportionala intre greutate si forta de franare, astfel la o incarcare mai mare a
automobilului – forta de franare este mai mare;
- Se observa ca, eficacitatea este mai buna in momentul in care automobilul nu este incarcat complet, anume la
G1=516.9 daN;
- Presiunea are, de asemenea, un rol important in forta de franare (este o dependenta invers proportionala intre
acestea, fiind o forta de franare mai mica la o presiune mai ridicata in pneu) si in eficacitatea franarii;
- Se remarca cea mai buna valoare a eficacitatii la presiunea de 1 bar cu apasare progresiva a pedalei de frana
- Erorile principale reies din neapasarea la o cursa completa a pedalei de frana, din faptul ca automobilul a
stationat o perioada de timp inainte de a fi testat pe standul cu rulouri de frana, din necitirea corespunzatoare
pe manometrul pentru determinarea presiunii in pneuri (pneu in cazul de fata al laboratului, actionandu-se
asupra pneului fata stanga), din faptul ca automobilul nu a fost mentinut corespunzator (drept) pe standul cu
rulouri si astfel s-au generat erori, din faptul ca frana de mana (frana de stationare) nu a inceput sa actioneze
asupra rotilor din spate din momentul inceperii actionarii franei.

Bibliografie:
- Anghelache G., Andreescu C., Moisescu R., Toma M., Fileru I., Micu D.A., „Automotive Diagnosis and Testing”,
Editura Politehnica Press, ISBN: 978-606-515- 789-7, 810 pagini;
- [Link]
- RAR, RNTR1([Link]
- Stratulat, M., Andreescu, C., „Diagnosticarea automobilului”, Societatea Știință și Tehnică S.A., București, 1998, ISBN
973-9236-367
- Andreescu, C., Oprean, M., Danciu, Gr., Anghelache, G., „Diagnosticarea automobilelor - lucrări practice”, Editura
„PRINTECH” Bucureşti, 2002, ISBN 973-652-573-2