MOTOARE PENTRU VEHICULE DUMITRU Ilie 96

12

STUDIUL PROCESULUI DE ARDERE

ARDEREA ÎN M.A.S.
ARDEREA NORMALÃ
Diagrama desfasurata p-α redã mai bine diferitele faze ale arderii fiindcă se poate realiza
după înregistrarea cu un sensor piezoelectric.
Caracteristicile procesului de ardere:
- începe in momentul declanşării scânteii- există un avans faţă de pmi (βs);
- Frontul de Flacara (F.F.) poate caracteriza arderea.

Arderea normală este atunci când frontal de flacară (F.F.) este iniţiat de la scânteia bujiei si
se propagă cu viteze moderate in intreg amestecul din camera (pană la aprinderea lui completă). In
acest caz transformarea energiei chimice a combustibilului in energie mecanică se poate realiza cu
randament maxim.

Arderea anormală se identifica atunci cand apar si alte fronturi de aprindere in afară de celui
generat de la bujie.
Frontul de flacără (F.F) se mai numeste si front de aprindere( (F.A.) fiindca de obicei si in
spatele acestui front se continuă arderea). Astfel in camera de ardere apare frontul de flacără
(F.F. sau F.A.) ce inainteaza cu o anumita viteza, in spat fiind gazearse si in fată fiind amestecul.

FAZELE ARDERII IN MAS

Fig. 1. Descrierea procesului normal de ardere

 MOTOARE PENTRU VEHICULE DUMITRU Ilie 97

FAZA I: s→d – faza intarzierii la aprindere. Durata este α1.

Desi scanteia s-a produs, degajarea de căldură din reactii este asa de mică, că nu se
desprinde curba de ardere de cea fără ardere (fig. 1). Curba fără ardere este o curbă simetrică fată
de p.m.i. deoarece reprezintă comprimarea incărcăturii si destinderea acesteia in absenta scanteii.
In aceasta fază a arderii se desfasoară reactii pornind de la scanteia produsă intre electrozi,
reactii a căror viteza de derulare este influentată de:
- presiunea si temperatura din cameră;
- coeficientul excesului de aer λ;
- gradul de incălzire al peretilor camerei;
- calitătile fizico - chimice ale combustibilului.
Viteza frontului de flacara wf este in raport direct cu durata α1. La cresterea se scurteaza
durata derularii acestei etape
Wf↑ =>α1↓ (*)
FAZA a II-a : d→y – faza arderii rapide - principale. Durata este α2.
Această fază este caracterizată de o degajare masivă de căldură Q ceea ce determină o
crestere violentă de presiune.
Viteza de crestere a presiunii este, in cazul dependentei p=f().

dp (1)
p = d


p y − pd (2)
p= 2


p = (1  2)
bar (3)

RA

Durata α2 a acestei perioade este influentată de miscările de turbulente ale amestecului in

camera de ardere. Cu cat acestea sunt mai intense cu atat durata acestei faze se reduce.
Această fază se desfăsoară in jurul p.m.i si ideal ar fi o simetrie.
Cercetările experimentale au confirmat aceste lucru si arderea este optimă cand punctul y
este la (15  20)°RA dupa p.m.i.
Viteza medie de propagare a frontului de flacără este: w f = (20  40) m / s si astfel in
această fază se parcurge 90% (0,9l) din camera de ardere, practic tot amestecul fiind cuprins de
flacără.
0,9l
 2 = 6  n  2 = 6  n  (4)
Wf
5,4  n  l
2 = (5)
wf
Din această relatie se stabilesc factorii care au o influentă principală asupra duratei arderii.
Se observă că la turatie constanta:
-  2  dacă l ↓(camera de ardere compactă si bujia asezată simetric si cat mai central).
-  2  dacă wf ↑(creste intensitatea turbulentei).
 MOTOARE PENTRU VEHICULE DUMITRU Ilie 98

FAZA a III-a y →t- faza arderii moderate. Durata este α3.

Cuprinde o etapă de presiune relativă cvasiconstantă (y→y’), p=0 si o etapă de presiune
descrescătoare(y’↓t), p<0.
In această fază va arde numai amestecul din zona peretilor(10%) precum si amestecul
nears din urma frontului. Este o fază nedorită, care trebuie să fie cat mai scurtă posibil, fiindcă se
prelungeste durata de contact pereti- flacăra ceea ce duce la o incălzire exagerată a peretilor
camerei si la arderea uleiului in locasurile de segmenti reducand si intepenirea segmentilor sau
cocsarea lor =>uzura mare sau chiar ruperea lor.
Din csd. reducerii duratei α=α1+α2+α3 →constructia diferită de camere de ardere.

ARDERE ANORMALĂ
Se intalneste sub două aspecte:
- ardere cu detonatie (A.D.)
- ardere cu aprinderi secundare (A.S.)
a) ARDEREA CU DETONATIE
Fenomen intalnit atunci cand in amestecul nears din fată F.F. apar fenomene de
autoaprindere (aprindere spontană).
Această ardere se manifestă in exterior auditiv ca niste tăcănituri metalice (bătăi de ardere)
ca si cum o parte metalică ar fi lovită repetat cu un ciocan.
Functionarea motoarelor intr-un asemenea regim nu este admisă pentru că se poate ajunge
la cresterea rapidă a uzurii motorului si uneori chiar la spargerea pistonului. Puterea motorului
scade si apare supraincalzirea.

Fig. 2 Arderea cu detonatie. (ZF- zona finală; B- zona bujiei)

Conform figurii de mai sus, se observă:

1. arderea cu detonatie la inceput este o ardere normala: in s- scanteia (βs); in d- incepe
arderea rapidă, frontul de aprindere inaintează in zona finală- aceea unde amestecul nu este
cuprins de flacără.
 MOTOARE PENTRU VEHICULE DUMITRU Ilie 99

2. in acea zonă finală apar 2-3 puncte luminoase care initiaza reactii pregătitoare aprinderii
spontane. Cauza aparitiei lor este regimul de presiuni si temperaturi ridicate datorită căldurii
degajate prin arderea initială (natura combustibilului este cauza principală). Intr-o fază ulterioară
aceste puncte luminoase devin centre de aprindere spontană (autoaprindere) de la care se
dezvoltă noi fronturi (cu viteze foarte mari ≈ 200 m/s). Acest fapt determina aparitia unor unde de
soc ce se propagă in intreaga camera reflectate la pereti ce determină cresterea vitezei in frontul
de undă. Prin această reflectare, in frontul undei se produce arderea instantanee a restului de
amestec si undele devin unde de detonatie. Aceste unde determină zgomotul metalic perceput in
exterior. Ele lovesc repetat peretii camerei de ardere putand duce la spargerea pistonului. Tot
aceste unde indepartează uleiul de pe oglinda cilindrului dand nastere la frecarea uscată => uzuri.
Arderea cu detonatie incepe din punctul 0; se constată că presiunea maximă atinsă se
dublează aproape, suprasolicitand lagărele motorului => motorul are un mers trepidant.
Suprafata diagramei indicate se reduce => scade Lm => scade Pe.
Destinderea este in dinti de ferestrău (asa cum se remarca in figura 2).
b) ARDEREA CU APRINDERI SECUNDARE
Fenomenul se intalneste cand se produc aprinderi inainte de producerea scanteii –
preaprinderi secundare sau după producerea scanteii- postaprinderi secundare. Aceste aprinderi
dau nastere de la puncte sau suprafete calde din camera de ardere.
b1) PREAPRINDERILE SECUNDARE
Provocate de la:
- electrodul central al bujiei ajuns la temperature ridicate;
- ciuperca supapei de evacuare;
- puncte calde ale capului pistonului.
b2) POSTAPRINDERILE SECUNDARE
Provocate de la:
- desprinderea calaminei incandescente de pe peretii camerei de ardere la schimbarea
bruscă a regimului de functionare.
Ambele tipuri de ardere determină cresterea presiunii in cilindru peste limitele admisibile.
De exemplu la preaprinderi de la 65 bar pmax ajunge la 120 bar.

Fig. 3. Preaprinderi secundare Fig. 4. Postaprinderi secundare

 MOTOARE PENTRU VEHICULE DUMITRU Ilie 100

Pentru a deosebi arderea cu detonatie de arderea cu aprinderi secundare se intrerupe

producerea scanteii, iar dacă motorul continuă să functioneze inseamnă că sunt aprinderi
secundare(fiindcă arderea cu detonatie e precedată de arderea normală de la scanteie).
Cele doua tipuri de arderi nedorite se conditionează reciproc intensificandu-se una in
sprijinul celeilalte.

CALCULUL PROCESULUI DE ARDERE MOTOARE CU APRINDERE PRIN SCÂNTEIE

Procesul de ardere în MAS se consideră că se derulează la volum constant (c→y).
În c există încărcătura proaspătă – fluid proaspăt (fp, kmol) şi gaze reziduale (r , kmol).
Ipoteza de calcul se bazează pe faptul că cea mai mare parte a căldurii degajate prin ardere
serveşte la producerea de lucru mecanic şi la variaţia energiei interne.

Fig 5. Modelul ardere izocore pentru motoarele cu aprindere prin scanteie

dQ = dU + dL (6)
  Qi = U y − U c + Lcy (7)
  Qi = ( pa + r )U my − ( fp + r )U mc + 0 (8)

Există diagrame trasate în variaţia energiei interne Um=f (T) pentru diferite valori ale
coeficientului de exces de aer  şi cunoscând Umy se determină Ty la sfârşit de ardere.
Analitic Ty poate fi obţinut cu relaţia:
( )
U my = a' + b'  Ty  Ty (9)
unde a şi b reprezintă coeficienţi ce depind de produsele arderii
pc  Vc =  c  R  Tc = ( fp +  r ) R  Tc (10)
p y  Vy =  y  R  Ty = ( pa +  r ) R  Ty (11)
p y Vy T
 = y (12)
pc Vc Tc
Ty
p y = pc    (13)
Tc
 MOTOARE PENTRU VEHICULE DUMITRU Ilie 101

CIFRA TERMICĂ
Bujiile au inscrise pe ele sau prin simboluri cifra termică ( de exemplu 225 L874).
Cifra termică reprezintă timpul (in unitati de timp) de la pornirea unui motor de incercare
special pană cand incepe sa apară autocuratirea electrozilor bujiei. Această cifră trebuie respectată
pentru un anumit motor atunci cand se inlocuieste bujia cu alta diferită ca fabricatie(vezi tabele de
echivalentă).
Dacă nu se respectă cifra termică se poate ajunge la incălzirea exagerată a electrozilor
bujiei (temperatura nu trebuie să fie >800  850°).
Temperatura bujiei nu trebuie să scadă sub 500°C, fiindcă nu ar mai exista procesul de
autocurătire (se imbacseste prin depuneri de calamine). Temperatura  [500°C, 850°C].

STUDIUL INFLUENTEI FACTORILOR ASUPRA ARDERII LA M.A.S.

A. FACTORII CONSTRUCTIVI
A1: raportul de comprimare;
A2: camera de ardere;
A3: natura peretilor camerei de ardere;
A1. RAPORTUL DE COMPRIMARE
Alegerea unor ε ridicate duce la cresterea presiunii si temperaturii la care are loc arderea,
crescand vitezele de reactie => scaderea duratei totale arderii, ceea ce constituie un avantaj privind
cresterea puterii si scaderea consumului. Din păcate cresc p si T in zona finală p ZF, TZF
determinand arderea cu detonatie. Această este cauza principală a limitării in prezent a cresterii.
Pot aparea si arderi secundare la cresterea ε.
A2. CAMERA DE ARDERE – Arhitectura camerei de ardere
Constructia camerei de ardere a evoluat spre camere comune(l redus) spre asezarea
centrala a bujiei(l scade) si spre intensificarea turbulentei => wf ↑ (scade α2).

a.) b.)

c .) d.) e.)
Fig. 6 Evolutia arhitecturii camerei de ardere
a. arhitectura clasica; b . arhitectura optimizata (”tip acoperis”), c .) d .) e .) variante cu prag de
turbulenta, P – piston, B- bujie, PT – prag de turbulenta
 MOTOARE PENTRU VEHICULE DUMITRU Ilie 102

Camera clasică (fig 6,a) este caracterizată de asezarea centrală a bujiei ceea ce permite
lungimi reduse (l) fata de asezarea ei laterală. Camera este compactă si are o suprafată de răcire
exterioară redusă.
Camera cu acoperis (fig.6,b) reprezintă o variantă simplificată, eficientă din punct de vedere
constructiv, a celei mai eficiente camere de ardere care asigura lungimile l cele mai reduse(camera
semisferică).
Pentru a imbunătăti turbulenta s-au construit camerele de ardere cu prag de turbulentă
(P.T.); variantele c,d si e din fig. 6.
A3. NATURA PERETILOR CAMEREI DE ARDERE
Dacă peretii sunt construiti din materiale cu conductibilitate ridicată(de exemplu aliajele pe
bază de Al), atunci transmiterea căldurii spre exterior(asa evită arderile anormale) este bună.
B. FACTORII DE EXPLOATARE
B1. conditiile ambiante (p0,T0); → parametrii de stare
B2. dozajul (  );
B3. turatia (n);
B4. avansul (βs);
B5. cifra octanică(C.O).
B1. INFLUENTA CONDITIEI AMBIANTE ASUPRA PROCESULUI DE ARDERE
• Cresterea presiunii exterioare (p0) face să crească si presiunea in momentul producerii
scanteii ducand la scurtarea procesului de ardere- efect favorabil-. Dar insa cresc si presiunile din
zona finală rezultand fenomene nedorite tip arderi anormale. De aceea supraalimentarea la m.a.s
comportă dificultati, necesită măsuri speciale.
• Cresterea temperaturii exterioare (T0) are efecte atat favorabile ca si defavorabile:-
(vascozitatea incărcăturii proaspete scade si sunt franate miscările de turbulente). -gradul de
umplere scade;
B2. DOZAJUL
M.A.S. realizează puterea maximă pentru amestecuri bogate  p = 0,8  0.9 iar consumul
specific efectiv minim il poate realiza numai pentru amestecuri sărace e = 1,1  1,15.
In timpul functionării motoarele de putere mică sunt exploatate in zona de putere mare iar
cele de putere mare in zona de consum minim.

Fig.7 influenta dozajului asupra Pe si ce la m.a.s

 MOTOARE PENTRU VEHICULE DUMITRU Ilie 103

B3. TURATIA

Fig.8 Influenta turatiei

La cresterea turatiei motorului (n’>n) faza initială a arderii va creste.

 1 = 6  n' si n’>n → din cele 2 ecuatii rezulta ca α1’>α1.
De observat ca si celelalte faze(α2,α3) se maresc c.f rel. α=6n  .
Efectele negative ale acestui fenomen vor fi rezultatul impingerii arderii mult in destindere.
Pentru a evita acest fenomen dezavantajos odată cu cresterea turatiei trebuie mărit si
avansul la producerea scanteii βs2>βs1 astfel incat punctual de desprindere să fie d1 si nu d2.
Aceasta modificare a avansului cu turatia se asigura de catre regulatorul centrifugal sau de
dispozitive electronice.
B4. AVANSUL
• La avans prea mare(βs>βςopt) situatie asemenatoare preaprinderilor secundare.
• La avans prea mic arderea se impinge in destindere.

Fig.9 Influenta avansului

 MOTOARE PENTRU VEHICULE DUMITRU Ilie 104

B5. CIFRA OCTANICĂ

Benzina este un amestec de hidrocarburi.
Cifra octanică a unui combustibil= oricare numar care indică procentul volumic de
izooctan(C8H18- izomer al octanului) dintr-un combustibil etalon format din izooctan si normal
heptan (C7H16) care are aceeasi rezistentă la detonatie ca si combustibil considerat.
In proiectarea motoarelor, respective in notita tehnică care le insoteste se precizeaza cifra
octanică cu care poate functiona motorul respectiv. Ea reprezintă de fapt cifra octanică minimă cu
care poate functiona motorul fără să existe pericolul arderii cu detonatie.
• Dacă se utilizează un combustibil cu CO>COmin, folosirea este posibilă, apar avantaje in
ceea ce priveste mersul linistit al motorului si un castig de putere(nesemnificativ).
• Dacă insă CO<COmin atunci la unele regimuri(la sarcină mare si n mică) apare arderea
cu detonatie.
• Cu cat raportul de comprimare ε >, cu atat se impune utilizarea unei benzine cu CO
crescută in scopul evitării detonatiei.
 MOTOARE PENTRU VEHICULE DUMITRU Ilie 105

ARDEREA IN MOTOARELE CU APRINDERE PRIN COMPRIMARE

INVESTIGAREA FENOMENULUI
Arderea in MAC se caracterizează printr-o serie de particularităti ce arată si dificultătile de
ardere:
• Formarea amestecului aer-combustibil: are la dispozitie un timp extrem de scurt (cu 10°RA
mai scurt decat la MAS; estimativ 35°RA pt MAC; 45° RA pt. MAS).
• Aceasta fiindcă după cum se stie injectia de combustibil se face cu un avans de 18-21°RA
fată de p.m.i. fapt ce arată o suprapunere intre formarea amestecului si ardere.
• Injectia combustibilului in jeturi compacte trebuie să ofere posibilitatea amestecarii cu aerul,
astfel arderea nu se declansează. Cum aerul comprimat este la exteriorul jeturilor, pentru o bună
amestecare trebuie ca aerul sa fie in miscare. De aici s-au dezvoltat o serie de metode care cauta
sa intensifice miscarile aerului. Combustibilul fiind pulverizat in jet se vaporizeaza relative repede;
se amestecă cu aerul si dacă conditiile de presiune si de temperatură corespund, amestecul se
aprinde spontan(cu autoaprindere). Pentru aceasta trebuie ca temperatura aerului comprimat Tc sa
depaseasca cu cel putin 200° temperatura de aprindere a motorinei.
Tc  Taa+200°

1. Arderea
Fazele arderii se pot urmări intr-o diagramă p-α (fig.10).

Fig. 10 Fazele arderii

 MOTOARE PENTRU VEHICULE DUMITRU Ilie 106

Procesul de ardere incepe prin injectia combustibilului care se face in punctul I cu avansul βi
fată de p.m.i. la sf. de comprimare (βi≈18-21°RA).
Acest punct este marcat in figURA 10 de inceperea de ridicare a h a supapei-ac a
injectorului.

Fig. 11 Diagrama h

Faza I- intarzierea la autoaprindere ( i(c’)→ds)

Aprinderea nu are loc imediat ci există un interval αaa [°RA] de intarziere la autoaprindere,
care este de fapt prima fază a arderii. Această intarziere se datoreste timpului de intarziere la
autoaprindere  aa. Acest timp este util necesar combustibilului sa parcurgă o serie de procese
fizice si chimice ca să poată aparea nucleul de flacără.
αaa= 6  n   aa (14)
 aa =  aaf +  aach (15)
 aaf - reprezintă timpul de intarziere la autoaprindere avand cauze fizice:
 aaf : -  aa pulverizare
-  aa vaporizare =>  aaf =  aafi
-  aa amestecare
caracterizarea timpilor
 aach reprezintă partea din timpul de intarziere la autoaprindere avand cauze chimice
E

 aach = k  p −m
0 e RTc
(16)

k,m,R- constante
pc,Tc- presiunea si temperatura in momentul injectiei in camera de ardere
E- energia de activare
Se observă că in acest interval(αaa) in camera de ardere se acumulează cantităti diferite de
combustibil in functie de legea de injectie:
mi
i = 100 [%] (17)
mic
 MOTOARE PENTRU VEHICULE DUMITRU Ilie 107

Legea de injectie reprezintă prin relatia de mai sus, raportul dintre cantitatea de combustibil
injectată pană la un anumit moment si cantitatea totală injectată pe ciclu.
Legea de injectie este determinate de profilul camei de injectie si nu se poate modifica
decat schimband cama. Se observă că in acest interval (αaa) presiunea in camera de ardere are o
oarecare scădere fată de cazul fără injectie, fapt ce se datoreste absorbtiei unei parti din căldură
pentru vaporizarea combustibilului injectat. Către sfarsitul intervalului apare nucleul de flacără.

Faza a II a- faza arderii rapide

Se derulează ds→y. (αr [°RA])
Este caracterizată de o crestere violentă de presiune a cărei viteză este:

dp (18)
p = d
dp bar
( )med= (2  5) 
d RA
Cresterea este datorată arderii simultane a unei cantităti mari de amestec, amestec format
in fază anterioară. Această ardere violentă dă mersul aspru si trepidant al motorului. Presiunile
maxime mult aproximativ duble fată de MAS. Se poate ajunge chiar la fenomenul numit detonatia
Diesel ce poate determina spargerea pistoanelor(fenomenul e bazat pe un αaa mare => cant. mare
de combutibil).

Faza a III a – faza arderii moderate Se deruleaza y→t

(αm1+αm2)
Cele doua etape:
- αm1 cand presiunea este cvasiconstantă (dp=0); y-y’
- αm2 cand presiunea scade(dp<0)

In faza (αm1) căldura degajata prin ardere compensează cresterea de volum a cilindrului
pană in y’, dupa care volumul creste mai mult (αm2) iar căldura nu mai poate compensa cresterea
de volum rezultand scaderea presiunii.
In faza (αm2) continuă arderea cuiburilor de amestec ce nu au ars in faza anterioară. Aceste
cuiburi au drept cauze picăturile mari de combustibil care necesită un timp mai mare de vaporizare.

CALCULUL PROCESULUI DE ARDERE MOTOARE CU APRINDERE PRIN

COMPRIMARE

Procesul de ardere în MAC se consideră că se derulează atât la volum constant (c→y) cât
şi la presiune constantă (y→y’).
În c există încărcătura proaspătă – fluid proaspăt (fp , kmol) şi gaze reziduale (r , kmol).
Ipoteza de calcul se bazează pe faptul că cea mai mare parte a căldurii degajate prin ardere
serveşte la producerea de lucru mecanic şi la variaţia energiei interne.
dQ = dU + dL (19)
 MOTOARE PENTRU VEHICULE DUMITRU Ilie 108

Fig.12.Evoluţia procesului de ardere la MAC

(ipoteza -la presiune constantă, respectiv volum constant )

Este recomandat să se efectueze calculele pentru 1 kg de combustibil. Relatia de bilanţ

este:
  Qi = U y − U c + Lcy
' ' (20)
în care:
 reprezintă coeficientul de utilizare a căldurii (0,750,90);
Qi - puterea calorică inferioară a combustibilului.

U y ' = ( pa + r )U my ' (21)

unde:
U my ' reprezintă energia internă molară a gazelor de ardere (se calculează sau există tabelar);
pa - produsele arderii în noul ciclu.

U c = ( fp + r )U mc (22)
unde
Umc reprezintă energia internă molară a încărcăturii proaspete.

(
Lcy' = Lcy + Lyy' = 0 + p y  V y ' − V y ) (23)
Notaţii:
py
= (24)
pc
V y'
= (25)
Vy
 MOTOARE PENTRU VEHICULE DUMITRU Ilie 109

 Vy = Vc
dar se va ţine cont de faptul că:  (26)
 p y' = p y 

  Qi = ( pa + r )U my − ( fp + r )U mc + p y  (V y ' − V y )

' (17.9)

Ţinând cont de relaţiile (24) şi (26) rezultă:

  Qi + ( fp +  r ) U mc +   pc  Vc = ( pa +  r ) U my + p y  Vy
' ' ' (27)

dar, scriind ecuaţiile de stare în punctele c şi y’ rezultă:

pc  Vc =  c  R  Tc = ( fp +  r ) R  Tc (28)

p y'  Vy' =  y '  R  Ty' = ( pa +  r ) R  Ty ' (29)

  Qi + ( fp +  r ) U mc +   ( fp +  r ) R  Tc = ( pa +  r ) U my + ( pa +  r ) R  Ty ' (30)
'

(
  Qi + ( fp +  r ) (U mc +   R  Tc ) = ( pa +  r ) U my + R  Ty '
' ) (31)

Entalpia molară de la sfârşitul arderii, I my ' se defineşte prin relaţia de mai jos:

(U my '
)
+ R  Ty ' = I my ' (32)

  Qi + ( fp + r ) (U mc +   R  Tc )
I my ' =
( pa + r ) (33)

Coeficientul de transformare molară este reprezentat prin relaţia de mai jos:

=
( fp + r )
( pa +  r )
, (34)

Astfel relaţia (16) se poate scrie astfel:

  Qi U   R  Tc
I my ' = + mc +
  ( fp + r ) 
(35)


În relaţia (35), în baza calculelor de la procesele anterioare, se cunosc toate elementele. Cu

ajutorul entalpiei I my ' se determină din diagrame (fig. 13) temperatura de ardere Ty’.
 MOTOARE PENTRU VEHICULE DUMITRU Ilie 110

Fig. 13 Diagrame entalpie – temperatura de ardere

Analitic temperatura la sfârşitul arderii se determină printr-o dependeţă de tipul următor:

( )
I my ' = a + b  Ty '  Ty ' (36)
Împărţind relaţiile (29):(28), rezultă:
p y' Vy' Ty'
 = (37)
pc Vc Tc

 Ty '
p y ' = pc   (38)
 Tc

INFLUENTA UNOR FACTORI ASUPRA ARDERII IN M.A.C.

A. FACTORII CONSTRUCTIVI
A1. RAPORT DE COMPRIMARE(ε)
A2. CARACTERISTICILE INJECTIEI
A3. ARHITECTURA CAMEREI DE ARDERE

B. FACTORI FUNCTIONALI (DE EXPLOATARE)

B1. STAREA MEDIULUI AMBIANT (PARAMETRII DE STARE)
B2. AVANSUL LA INJECTIE βi
B3. TURATIA
B4. NATURA COMBUSTIBILULUI

A1. RAPORTUL DE COMPRIMARE

• ε crescut => pc, Tc ↑ => cond. bune pentru ardere
ε=14  17 camera unitară
ε=17  23 camera divizată
A2. CARACTERISTICILE INJECTIEI
Calitătile pulverizării
a)finetea de pulverizare
b) distributia picăturilor in jet(omogenitate)
 MOTOARE PENTRU VEHICULE DUMITRU Ilie 111

Astfel in evolutia motorului cu aprindere prin comprimare au existat două tendinte:

• clasică (  picaturi = 15  20 m ). Procedeul = de distributie a combustibilului in volum.
Injectorul are mai multe orificii de diametru redus cu o orientare spatială adecvată.
• modernă (jetul nu se rupe in picături fine ci este dirijat spre o anumită parte a camerei,
cea cu temperaturi inalte). Procedeu = de distributie al combustibilului in pelicula sau procedeul
,,M”- Meurer. Injectorul are jet unic.

b)Legea de injectie Li1; Li3

O lege de injectie prin care se dă o cantitate prea mare de combustibil in α aa => detonatie
Diesel(Li1).
O lege de injectie prin care se dă o cantitate prea mică de combustibil in (αaa) iar cealalta
cantitate dupa ce a apărut arderea => o parte din combustibil este evacuat.

A3. ARHITECTURA CAMEREI DE ARDERE

Forma si dimensiunile camerei de ardere
Clasificare:
camere de ardere unitare(nediviztate) cu injectie directă
camere de ardere divizate cu injectie indirectă
Camere de ardere unitare- au un singur compartiment cuprins intre piston, chiulasa si
cilindru, ca urmare injectorul debitează direct in camera de ardere.
Camere de ardere divizate- au două compartimente:
camera principală (C.P.) cuprinsă intre piston-chiulasa-cilindru
camera separate situată de obicei in chiulasa care comunică cu (C.P.) prin unul sau
mai multe orificii.
CAMERELE UNITARE

Fig. 14 Evolutia camere unitare la motoare de fabricatie romaneasca:

a) clasice (D110, D115, D121); b) ROMAN M DAC

Fig. 15 Canale de admisiune tangentiale

 MOTOARE PENTRU VEHICULE DUMITRU Ilie 112

Fig. 16 Supape de admisie ecranate ( impuls)

Pentru a se organiza miscarea aerului exista diverse solutii tehnice (de exemplu cele
prezentate in figura 15, respectiv figura 16).