Laborator 1

APARATURA CE INTRĂ ÎN COMPONENŢA SISTEMELOR

DE ACŢIONARE HIDROSTATICĂ

În cadrul acestui capitol, autorul îşi propune să prezinte câteva dintre aparatele
cele mai reprezentative ce intră în componenţa sistemelor de acţionare
hidrostatice, să facă cunoscută terminologia utilizată în acest domeniu precum
şi modul de simbolizare a aparaturii prin semne convenţionale.

1.1 Elemente teoretice

Sistemele de acţionare hidrostatice, figura 1.1, au următoarea componenţă:

pompa PH, aparatura pentru distribuţie, reglare şi control, ACRC, motorul
hidrostatic MH şi aparatura auxiliară. Pompa PH, antrenată de motorul electric
ME cu cuplu Mi şi turaţia ni, aspiră lichidul din rezervorul Rz trimiţându-l către
motorul hidraulic rotativ MHR sau liniar MHL cu o presiune pp şi un debit Qp.
Motorul acţionează asupra unui element de execuţie EE căruia îi transmite o
mişcare de rotaţie caracterizată de momentul Me şi turaţia ne sau o mişcare de
translaţie caracterizată de forţa F şi de viteza v. De la motorul MH lichidul
purtător de energie este retrimis către pompa PH prin intermediul rezervorului
Rz.
Practic, într-un astfel de sistem au loc trei conversii energetice: prima
electro-mecanică la nivelul motorului electric ME, în care energia electrică
exprimată prin cei doi parametri U (tensiune) şi I (intensitate) se transformă în
energie mecanică exprimată prin parametri Mi (moment) şi ni (turaţie); cea de a
doua mecano-hidraulică la nivelul generatorului hidrostatic, pompa PH, când
are loc conversia energiei mecanice exprimată prin parametri Mi şi ni în energie
hidraulică exprimată prin parametri pp (presiune la pompă) şi Qp (debit la
pompă). Cea de a treia conversie este hidro-mecanică şi are loc la nivelul
motorului rotativ MHR sau MHL liniar, când energia hidraulică exprimată prin
presiunea şi debitul de alimentare a motorului (pm, Qm), de alimentare a
hidromotorului, se retransformă în energie mecanică uleiului exprimată prin
parametri caracteristici mişcării de rotaţie Me şi ne sau de translaţie F (forţă) şi
v (viteză), transmişi elementului de execuţie EE. Este evident că în acest caz

9
 Hidrostatică și pneumatică tehnologică – îndrumar pentru laborator

randamentul transmisiei hidrostatice va trebui să stea prioritar în atenţia

proiectantului unei astfel de instalaţii.

Fig. 1.1 Schema generală a unui sistem hidraulic

Principalele componente ale sistemelor de acţionare hidrostatice sunt:

- cilindrii hidraulici (motoarele hidraulice liniare) - sunt organe de execuţie de
largă utilizare în construcţia de maşini, care, recepţionând energia hidrostatică
produsă de o pompă volumică (presiune  debit), o transformă în energie
mecanică de translaţie (forţă  viteză);
- motoare hidrostatice rotative - sunt organe de execuţie care, recepţionând
energia hidrostatică produsă de o pompă volumică (presiune  debit), o
transformă în energie mecanică de rotaţie (moment  turaţie), pe care o
transmite mecanismelor acţionate;
- pompele volumice - sunt organe de generare a energiei hidrostatice –
generatoare de debit – de largă utilizare, care recepţionează energie mecanică
produsă de o maşină de forţă (moment  turaţie) şi o transformă în energie
hidrostatică pe care o imprimă mediului hidraulic de lucru (presiune  debit);
- acumulatoare hidro-pneumatice - sunt aparate destinate înmagazinării unei
energii hidrostatice (pe o durată mică sau mai mare) după transformarea
acesteia într-o energie pneumo-statică;
- distribuitoarele - sunt aparate ce au rolul de a repartiza debitul fluidului de
lucru pe diferite circuite, în conformitate cu ciclul de lucru al motoarelor
alimentate;
- supapele de presiune - sunt aparate ce au rolul de a limita presiunea în
circuitele instalaţiei, sau de a realiza succesiunea automată (prin nivele de
presiune) a unor faze din ciclul de lucru al instalaţiei;
- droselele şi regulatoarele de debit - sunt aparate având rolul de a realiza
reglarea debitului pe circuitele de lucru, prin modificarea suprafeţei de trecere
a agentului hidraulic;
10
Laborator 1. Aparatura ce intră în componența sistemelor de acționare hidrostatică

- supapele de sens - sunt aparate care permit circulaţia lichidului numai într-un
anumit sens;
- amplificatoarele hidraulice - sunt aparate cu funcţii ca cea de înmagazinare a
energiei hidraulice sau de amortizare a pulsaţiilor de presiune şi debit ale
pompelor volumice;
- servovalvele hidraulice - sunt distribuitoare hidraulice cu funcţionare
proporţională, care se folosesc la sistemele de reglare automată ce utilizează
elemente de reacţie integrală plasate la nivelul mecanismului acţionat;
- filtrele - sunt aparate ce au rolul de a reţine corpurile impurificante din mediul
hidraulic, care pot fi atât de natură mecanică, cât şi chimică;
- conductele, plăcile şi blocurile modulare - sunt elemente auxiliare ale
sistemului de acţionare hidrostatică, care asigură legătura între aparate, având
funcţia de vehiculare a agentului hidraulic;
- rezervoarele - sunt elemente auxiliare ale sistemului, care au funcţia de
înmagazinare a agentului hidraulic şi de asigurare a temperaturii de funcţionare
pentru acesta;
- manometrele, debitmetrele, traductoarele de presiune şi debit - sunt aparate
care, în cadrul sistemului de acţionare hidrostatică, au funcţii de control a
valorii parametrilor hidraulici şi implicit a celor mecanici.
Terminologia folosită în domeniul sistemelor de acţionare hidrostatică
este reglementată de STAS 6965, iar semnele convenţionale folosite la
reprezentarea în scheme a elementelor de acţionare hidrostatică sunt
reglementate de STAS 7145.
În tabelele ce urmează sunt prezentate unele dintre semnele
convenţionale ale principalelor aparate ce intră în componenţa sistemelor de
acţionare hidrostatică.

1.2 Elemente aplicative

 Vor fi reproduse principalele funcţii ale aparaturii ce intră în componenţa

sistemelor de acţionare hidrostatică;
 Vor fi discutate particularităţile constructiv-funcţionale ale fiecărui aparat în
parte, particularităţi care au stat la baza reprezentării simbolice;
 Vor fi analizate diferite scheme hidraulice în sensul recunoaşterii şi notării
aparaturii care le compun.

11
 Hidrostatică și pneumatică tehnologică – îndrumar pentru laborator

Pompe

Cu volum geometric constant şi un sens al fluxului

Cu volum geometric constant şi două sensuri ale

fluxului

Cu volum geometric variabil şi un sens al fluxului

Cu volum geometric variabil şi două sensuri ale

fluxului

Motoare

Cu volum geometric constant şi un sens al fluxului

Cu volum geometric constant şi două sensuri ale

fluxului

Cu volum geometric variabil şi un sens al fluxului

Cu volum geometric variabil şi două sensuri ale

fluxului

Cilindri hidraulici

Cu simplă acţiune, cu piston şi tijă

Cu simplă acţiune, cu piston şi

plunjer

12
Laborator 1. Aparatura ce intră în componența sistemelor de acționare hidrostatică

Cu dublă acţiune şi tijă simplă

Cu dublă acţiune şi tijă dublă

Telescopice, cu simplă acţiune şi

deplasare unilaterală

Telescopice, cu simplă acţiune şi

deplasare bilaterală

Telescopice, cu dublă acţiune şi

deplasare unilaterală

Transformatoare de presiune

Multiplicatoare de presiune cu un
singur fel de fluid, pv>px Px Py

Multiplicatoare de presiune cu două

feluri de fluid (transformă presiunea
pneumatică px în presiune hidraulică Px Py
pv: pv>px)
Schimbător de presiune (transformă o
presiune pneumatică px într-o
presiune hidraulică pv sau invers; Px Py Py Px
teoretic px=pv)

13
 Hidrostatică și pneumatică tehnologică – îndrumar pentru laborator

Distribuitoare

Distribuitor 2/2 cu comandă manuală

Distribuitor 2/2 cu comandă hidraulicăşi

revenire cu arc

A B

Distribuitor 4/2
P R
A B

Distribuitor 4/3 cu centrul închis

P R
A B

Distribuitor 4/3 cu centrul tandem

P R
A B

Distribuitor 4/3 cu centrul deschis

P R

Supape de presiune

Supapă de presiune normal închisă, cu o sau

singură muchie de droselizare

Supapă de presiune normal deschisă, cu o sau

singură muchie de droselizare

Supapă de presiune cu comandă

diferenţială

14
Laborator 1. Aparatura ce intră în componența sistemelor de acționare hidrostatică

Supapă de presiune cu acţiune directă

Supapă de descărcare

Reductor de presiune

sau
Supapă de secvenţă

Regulatoare de debit

Drosel reglabil

Regulator de debit cu debit constant (o

rezistenţă hidraulică fixă în serie cu o
supapă normal deschisă)

Regulator de debit cu debit reglabil (o

rezistenţă hidraulică reglabilă în serie cu
o supapă normal deschisă)

15
 Hidrostatică și pneumatică tehnologică – îndrumar pentru laborator

Regulator de debit cu debit reglabil, cu

trei căi şi întoarcere în rezervor (o
rezistenţă hidraulică reglabilă în paralel
cu o supapă nornal închisă)

Supape de sens
Fără arc (se deschide când presiunea de
intrare o depăşeşte pe cea de ieşire)
Cu arc (se deschide când presiunea de
intrare depăşeşte suma presiunii de ieşire
şi a celei dată de arc)

Cu pilotare hidraulică (fluidul de sau

comandă deschide sai închide supapa)

Elemente auxiliare

Acumulatoare

Filtru

Rezervor (cu conducta de refulare

imersată)

Simbol general pentru grupul generator

de debit

Manometru

Robinet de izolare

16
Laborator 1. Aparatura ce intră în componența sistemelor de acționare hidrostatică

Rezistentă hidraulică fixă

Buşon

Resort (arc)

Bobină electromagnet

Motor electric M

Releu electric de presiune (manocontact)

Conductă de lucru

Conductă de pilotare

Conductă de drenaj

Intersecţie de conducte cu racordare între

ele

Intersecţie de conducte fără racordare

 În baza notaţiilor făcute, se va încerca reproducerea schemelor analizate

anterior.

17