Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
PREFATA
Traim intr-o lume inconjurata de calculatore,o lume aflata intr-un dinamism si
dezvoltare continua, lucru care nu ar fi posibil fara existenta calculatorului, lucru care il
defineste ca element de baza al societatii moderne.
In aceasta lume a informaticii ,programele de proiectare asistata de calculator reprezinta
o metoda eficienta de exprimare a solutiilor din domeniile tehnice,lucru care nu ar fi posibil
fara cunostintele solide de desen tehnic deoarece acesta reprezinta un mijloc pentru
exprimarea tuturor elementelor referitoare la proiectare, control si conditiile de exploatare ale
unui produs finit,desenul tehnic reprezentand un limbaj comun atat pentru proiectant sau
executant.
Rolul unui program de proiectare asistata de calculator este acela de a usura munca intro maniera considerabila fara a mai fi necesara utilizarea planselor,a instrumentelor de
desenat, in plus ne ofera o alternativa in ceea ce priveste modificarea si adaptarea desenelor si
nu in ultimul rand acuratetea desenelor este mai buna si astfel proiectantul reuseste sa isi duca
la bun sfarsit munca de proiectare intr-un interval de timp semnificant mai redus.
Proiectare asistata de calculator in Catia V5 indrumar de curs si laborator este un manual
conceput de Boghian Gabriel Marcel prin intermediul careia se doreste a se pune la dispozitia
studentilor ultimele noutati in materie de programe de proiectare asistata de calculator
contribuind in mod direct la dezvoltarea capacitatii de proiectare si intelegere a
functionalitatii pieselor mecanice,acest manual fiind indispensabil chiar si inginerilor
proiectanti care doresc o abordare a acestui program.
Principalul obiectiv spre care atinteste aceasta lucrare o reprezinta initierea studentilor in
domeniul proiectarii asistate de calculator,autorul, prezinta o paleta completa de metode de
simulare a reperelor tehnice, in plus numarul de reprezentari ortogonale si axonometrice
izoometrice ofera un plus de acuratete,si nu in ultimul rand pentru o intelegere mai rapida si
mai eficienta a programului este bine ca utilizatorul sa posede cunostinte solide de desen
tehnic si din numeroase discipline ingineresti sau din alte programe de proiectare asistata de
calculator cum ar fi: SolidWorks,AutoCAD Inventor sau Pro Engineer.
Modulele de proiectare asistata de calculator din Catia V5 cuprind numeroase aplicatii
accesibile.
CUPRINS
CAPITOLUL 1
Introducere
CAPITOLUL 1
Orice construcie a unui model 3D ncepe prin desenareaa unui contur plan, care printr-o
deplasare sau rotatie devine o form de baz. Conturul principalse va dreprezenta pe unul
dintre planele existente la pornirea aplicaiei. n continuare, ori de cte ori se realizeaz o
form bazat pe un contur, acesta se va construi pe unul dintre planele de coordonate iniiale,
pe o fa plan a piesei sau pe un plan ajuttor, construit n acest scop.
Conturul desenat intr-un plan trebuie sa intruneasca urmatoarele cerinte:
-trebuie sa fie inchis;
-posibilele contururi interioare trebuie sa fie inchise;
-conturul realizat sa fie correct din punct de vedere al executie si complet definit prin cote sau
constrangeri;
Bara de instrumente Constraint: Profilele create pot fi constranse din punct de vedere
dimensional(distante,unghiuri,etc)sau geometric (tangent ,parallelism,coaxialitate,etc)
folosind comenzile din bara de instrumente.
Bara de instrumente Sketch tools: Comenzile din aceasta bara de instrumente ne permite sa
lucram in diferite moduri pentru usurarea reprezentarii schitelor,cele mai utilizate comenzi
fiind Grid
Grid
, aceasta din urma permite pozitionarea automata a cursorului in punctul de
intersectie al caroiajului.
Bara de instrumente Visualization: Ofera posibilitatea de a realiza sectiuni prin solid ,de
schimbare a efectelor de lumina si modificarea diversilor factori care influenteaza modul in
care solidul poate fi vizualizat.
Pentru inceput se acceseaza ramura Sketch astfel, Start-Mechanical Design Sketcher dupa
care bifam ok pentru creerea unui nou Part,urmatorul pas este selectarea planului XY din
arborescenta si bifarea pictogramei Sketch
.
Realizarea profilului se face selectand pictograma Rectangle
iar introducerea
coordonatelor pe H(orizontala) si V(verticala) apasand tasta Tab si Enter dupa stabilirea
acestora,profilul astfel realizat are dimensiunile 50x50mm.Verificarea profilului astfel
rezultat de face utilizand comanda Sktech Analysis
profilului folosind comanda Pad
Fig. 8.
Executarea gaurilor avand diametrul =5mm fiecare, se face selectand o suparafata a placii si
desenand intr-un Sketch un cerc avand raza r=2,5mm folosind comanda Circle,ulterior se
impune constrangere fata de marginea placii.
Multiplicarea cercurilor (Fig.9.) se poate face mai accesibil utilizand comanda Rectangular
Pattern
Fig. 9.
Ultima etapa in vederea realizarii acestei piese o constituie realizarea gaurilor,acestea pot fi
realizate cu ajutorul comenzii Hole in cazul nostrum vom utiliza comanda Pocket
si
vom introduce valoarea de 10mm deoarece ne dorim ca aceste gauri sa strapunga solidul.
Dupa cum se poate observa in figura de mai sus , prin utilizarea comenzii Shaft se obtine
revolutia profilului,rezultand solidul din figura de mai jos.(Fig.13a)
Fig. 13a.
Pentru a realiza gaurile care strapung flansa se realizeaza o schita selectand suprafata
dorita ,pe aceasta suprafata se deseneaza un cercul purtator al gaurilor avand diametrul
=140mm,iar pozitionarea celor patru cercuri de =20mm se face folosind comanda Circular
Pattern
,iar pentru obtinerea gaurilor se procedeaza la fel ca in aplicatia anterioara
utilizand comanda Pocket.
Observatie !Obtinerea gaurilor se mai poate
realiza printr-o alta metoda care consta in
inserarea unui nou Body cuprinzand schita
dorita,iar finalizarea gaurilor se face prin
eliminarea materialului din Body-ul care
contine corpul flansei scazand Body-ul care
contine gaurile extrudate.
Fig. 14.
In vederea finalizarii piesei dorite mai sunt necesare cateva etape simple care constau in
realizarea tesiturilor si racordarilor muchiilor,aceste operatii se realizeaza utilizand comenzile
Chamfer(Tesitura)
si Edge Fillet
.Pentru diferentierea tesiturilor si racordarilor s-au
colorat suprafetele cu verde pentru tesituri, respective rosu pentru rotunjiri(Fig.15),valorile
utilizate sunt;5x45grade pentru tesituri si r=5mm pentru racordari.
Edge Fillet
pe urma in fereastra aparuta
ulterior introducem datele necesare: valoarea
razei de racordare,piesa pe care dorim sa o
racordam si tipul propagarii acesteia ca in
figura 17
Racordarea razelor se pot face prin diverse metode,cele doua metode prezentate mai jos sunt
in functie de propagarea racordarii, minimala sau tangentiala diferentele dintre aceste doua
tipuri pot fi observate in figura 18a propagare minima si figura 18b propagare tangentiala .
Comanda Shell
Comanda Thread