Sunteți pe pagina 1din 27

STRUCTURI MECANICE VIRTUALE Valentin Mereuţă

CAPITOLUL 3.

SIMWISE. NOŢIUNI INTRODUCTIVE

SimWise 4D este utilizat în special de inginerii care lucrează în proiectare pentru


simularea comportării ansamblurilor într-un mediu virtual în scopul producerii unei varietăţi
mai mari de produse într-un timp scurt.

Cu SimWise se poate simula dinamica corpului rigid al unei părţi aparţinând unui
ansamblu sau a ansamblului, se pot determina interferențele parțiale și răspunsul la coliziune,
se determină tensiunile induse de mișcare, se pot realiza animații bazate pe legi fizice și se pot
testa sistemele de control.

SimWise realizează diferite tipuri de analiză FEM atât pentru modele simple cât şi pentru
ansambluri complexe, analiza statică, dinamică, termică pentru a construi un prototip structural
funcțional, utilizând exclusiv elementele tetraedrice cu zece noduri.

Rezultatele FEA sunt prezentate ca și contururi umbrite, forme deformate sau animații.

Simulează prototipul folosind tehnici avansate de fizică și matematică și prezintă


rezultatele simulării în diferite formate grafice și numerice.

Erorile rezultate pot fi folosite într-un proces iterativ numit h- adaptivity, caz în care
rezultatele erorilor sunt utilizate pentru a rafina mesh-ul modelului în zonele cu valori mari,
urmând o nouă analiză. Erorile din cea de-a doua rulare a analizei sunt comparate cu valorile
admisibile și dacă erorilor modelului depășesc încă valorile admise, procesul se repetă cu
rafinări și analize succesive ale modelului până când acestea se încadrează în limitele admise.

Pentru a face ca simularea să reflecte realitatea SimWise permite adăugarea diferitelor


caracteristici de mișcare modelului putându-se introduce motoare, actuatoare, amortizoare,
gravitație, contact cu sau fără frecare între corpuri etc.

Rularea unei simulări este relativ simplă, specificând timpul rulării procesului,
animațiile oferind feedbackul vizual necesar pentru a înțelege dacă modelul va funcționa corect.
Rezultatele furnizate sunt bazate pe legi fizice fiind asociate mișcării ansamblului.

Totodată SimWise oferă posibilitatea optimizării produsului prin crearea și atribuirea


parametrilor (utilizați ca variabile de optimizare, a contoarelor utilizate ca obiective de

66
STRUCTURI MECANICE VIRTUALE Valentin Mereuţă

optimizare și constrângeri), definirea studiului de optimizare, realizarea optimizării și


actualizarea modelului.

Procesul de optimizare utilizează valori ale parametrilor care se încadrează într-un


interval specificat de utilizator și verifică toate soluțiile posibile din acel interval folosind
numărul de iterații specificate. Dacă valoarea parametrului are ca rezultat o soluție în care
ambele constrângeri și obiective sunt îndeplinite, soluția este marcată ca „fezabilă”, în caz
contrar aceasta fiind marcată ca „nefezabilă”.

SimWise poate recunoaşte fișierele IGES, STEP, Parasolids și ACIS şi deschide direct
următoarele formate de fișiere CAD:

- SolidWorks - piese și ansambluri;

- Solid Edge - piese și ansambluri;

- Autodesk Inventor - părţi și ansambluri;

- fișiere CATIA V5 și fișiere de produse;

- fișierele NX și fișierele de asamblare.

SimWise transferă geometria părţilor, structura de asamblare a ansamblului, numele


părţilor componente și a subansamblurilor și proprietățile materialelor. Totodată după importul
modelului în SimWise acesta menține linkuri către modelul CAD și dacă modelul se modifică
atunci se poate face o actualizare a modelului din SimWise. În funcție de amploarea modificării
cele mai multe informații din SimWise vor fi păstrate în cadrul actualizării.

67
STRUCTURI MECANICE VIRTUALE Valentin Mereuţă

3.1. Fereastra de lucru în SimWise

Fig.3.1. Spaţiul de lucru în SimWise

Fereastra de lucru în SimWise este împărţită la fel ca şi la alte programe de simulare şi


analiză în mai multe zone distincte. Astfel se pot distinge următoarele zone:
- o zonă în care se găsesc diferite bare de unelte specifice operaţiilor de modelare cu
primitive, unelte de vizualizare, de editare a fişierelor şi de impunere a diferitelor tipuri
de constrângeri;
- o zonă în care se regăseşte structura arborescentă a ansamblului;
- zonă cu unelte pentru rulare a simulării şi analizei FEM.

Browserul sau structura arborescentă a ansamblului este alcătuit din subansamblurile ce


alcătuiesc modelul, părţile componente ale modelului, mărimile de intrare şi ieşire, unelte
specifice rulării realistice a simulării, fig. 3.2.

68
STRUCTURI MECANICE VIRTUALE Valentin Mereuţă

a) b) c) d)
Fig.3.2. Browser

Fereastra de lucru din SimWise mai cuprinde o zonă în care se regăsesc toate
constrângerile aplicate modelului, fig. 3.3, şi o listă cu proprietăţile tuturor elementelor
componente ale ansamblului, fig. 3.4.

Fig.3.3. Listă constrângeri Fig.3.4. Proprietățile modelului

69
STRUCTURI MECANICE VIRTUALE Valentin Mereuţă

Atunci când se selectează un corp în Browser şi în lista de constrângeri sunt afişate toate
constrângerile și coordonatele conectate la acel corp.

Dacă se selectează o constrângere în Browser şi în lista de constrângeri sunt afişate toate


corpurile și conectate la acea constrângere.

Atunci când se selectează un sistem de coordonate local, în Browser şi în lista de


constrângeri sunt afișate toate corpurile și constrângerile conectate la acel sistem de coordonate
local.

Obiectele care au fost ascunse în ansamblu apar cu pictogramele mai luminate, în


Browser şi în lista de constrângeri, ele fiind active în simulare putând fi selectate din listă.
Simularea se poate rula cu părţi ascunse, astfel încât să se poată vedea mai bine modificările
interioare ale unui ansamblu care este în mișcare.

Fig.3.5. Modificarea denumirii unui element

Fig.3.5. Modificarea vitezei unui element

70
STRUCTURI MECANICE VIRTUALE Valentin Mereuţă

Când se doreşte să se modifice un element al ansamblului, se selectează acesta apoi cu


dublu click se deschide fereastra cu proprietăţile acestuia, de unde se pot face modificări atât în
ceea ce priveşte denumirea şi modul de reprezentare, fig. 3.5. cât şi modificări ale vitezei, fig.
3.6, sau a includerii în studiul analizei FEM.

3.2. Configurarea spațiului de lucru

Pentru configurarea spaţiului de lucru se accesează comanda Display Settings din meniul
World. Se deschide o fereastră din care se vor selecta pe rând şi se vor face modificări, conform
cu cerinţele aplicaţiei respective, pentru Grid, afişarea vectorilor şi unităţile de măsură.

Fig.3.6. Configurare grid

a) b)
Fig.3.7. Configurare vectori Fig.3.8. Configurare unităţi măsură

71
STRUCTURI MECANICE VIRTUALE Valentin Mereuţă

Figura 3.6 prezintă modul de configurare a gridului, mărimea spaţiului de lucru şi


vizibilitatea acestuia. În figura 3.7 se arată modul în care se pot face modificări de vizualizare
a vectorilor, iar în fig. 3.8 configurarea unităţilor de măsură şi dacă se doreşte ca modificările
făcute să fie utilizate implicit la deschiderea unei sesiuni noi de lucru.

3.3. Realizarea modelelor

Realizarea modelelor ce vor fi supuse


analizei se face utilizând primitivele
disponibile în SimWise, pentru modele
simple, sau prin importarea unor modele cu o
geometrie complexă sau a unor ansambluri
realizate în softurile compatibile.
Primitivele şi sarcinile aplicate modelelor se
găsesc în bara de unelte din figura 3.9
legăturile dintre ele şi constrângerile fiind
prezentate în fig. 3.10.

Fig.3.10. Primitive şi sarcini

Fig.3.9. Constrângeri SimWise

72
STRUCTURI MECANICE VIRTUALE Valentin Mereuţă

CAPITOLUL 4.

SIMWISE. APLICAŢII

4.1. ANSAMBLUL ARBORE-BIELĂ-PISTON


Se cere să se măsoare viteza unghiulară a arborelui şi forţa care apare în articulaţia dintre
piston şi bielă, din ansamblul format dintr-un arbore o bielă şi un piston.

Fig.4.1. Ansamblu arbore piston bielă

4.1.1. SimWise setări


Primul pas în realizarea analizei este configurarea spaţiului de lucru.
1. Se încarcă programul SimWise.
2. Din meniul World se selectează Simulation Settings. Se selectează Integration din sub-meniul
Simulation Settings.
3. Se introduce valoarea 200 în Rate, apoi se închide fereastra.

Fig.4.2. Setări ale simulării

73
STRUCTURI MECANICE VIRTUALE Valentin Mereuţă

Setarea unităţilor de măsură


1. Din meniul World se selectează sub-meniul Display Settings iar din acesta se alege opţiunea
Units. În funcţie de modul de lucru se fac setările corespunzătoare pentru unităţile de măsură.
2. În lucrare s-au făcut modificări conform figurii de mai jos. Dacă se doreşte ca modificările să
fie implicite pentru o nouă sesiune de lucru se selectează butonul Save as User defined Default,
din colţul din stănga jos.

Fig.4.3. Setarea unităţilor de măsură

Setarea Gridului
În SimWise, implicit acesta nu este activ de aceea urmând aceeași secvenţă ca şi mai
înainte, World/Display Settings/ Grid, se stabileşte atât dimensiunea acestuia cât şi distanţa
dintre liniile reţelei, fig. 4.3.

Fig.4.4. Setare Grid

74
STRUCTURI MECANICE VIRTUALE Valentin Mereuţă

4.1.2. Realizarea arborelui


Pentru realizarea ansamblului se va modela arborele cotit, reprezentat sub forma unui

cilindru fig. 4.5, după care i se vor modifica dimensiunile, conform fig. 4.6,
cilindru cu raza de 25 mm şi înălţimea de 10 mm.

Fig.4.5. Modelare cilindru Fig.4.6. Dimensionare cilindru


După modelarea arborelui, acesta se va poziţiona, fig. 4.7, se va răsuci cu 35o, în jurul
axei Y, apoi i se va atribui o denumire şi o culoare, fig. 4.8.

Fig.4.7. Schimbarea poziţiei cilindrul Fig.4.8. Atribuire denumire şi culoare

4.1.3. Ataşarea unui motor pentru realizarea mişcării de rotaţie a arborelui

În scopul realizării rotirii arborelui, se va constrânge acesta cu backgroundul printr-un


motor, care se va fixa în centrul cilindrului.

75
STRUCTURI MECANICE VIRTUALE Valentin Mereuţă

Fig.4.9. Atribuire motor Fig.4.10. Rotaţie în jurul axei Z

Se observă apariția motorului în Browser, se va selecta apoi cu click dreapta şi se accesează


proprietăţile acestuia. se precizează că rotaţia se face în jurul axei Z, iar viteza unghiulară a
acestuia va fi 10 rot/min, fig. 4.11.

Fig.4.11. Modificarea vitezei unghiulare

Se vor schimba caracteristicilor motorului, astfel încât atunci când timpul scurs de la
pornirea simulării, este mai mic de 0,3 secunde, se aplică momentul de 5 N·mm, în caz contrar,
nu se mai aplică nici un moment. În acest scop în fereastra cu proprietăţile motorului se va
selecta momentul şi se va scrie la acţiunea momentului următoarea relaţia de mai jos, fig. 4.12:
if(time < 0.3, 5.0, 0).

Fig.4.12. Setare moment

76
STRUCTURI MECANICE VIRTUALE Valentin Mereuţă

4.1.4. Realizarea bielei

1. Se modelează un paralelipiped, prin tragere, accesând comanda Box din


toolbar, fig. 4.13.

Fig.4.13. Modelare paralelipiped

2. Cel de-al doilea pas în realizarea bielei este poziționarea acesteia:


- se accesează proprietăţile paralelipipedului;
- se vor indica coordonatele centrului de greutate, al paralelipipedului (x=0; y=0; z=30
mm).

Fig.4.14. Poziţionare bielă

3. Dimensionarea bielei. Se vor introduce următoarele dimensiuni pentru bielă. Lungime


70 mm, lăţime 5 mm şi înălţime 5 mm, fig. 4.15.

77
STRUCTURI MECANICE VIRTUALE Valentin Mereuţă

Fig.4.15. Dimensionare bielă

4. Atribuire denumire şi culoare. Din Properties/ Appearance i se va atribui o denumire şi


o culoare paralelipipedului modelat anterior.

Fig.4.16. Atribuire denumire şi culoare

4.1.5. Ataşarea unui sistem de coordonale local


Pentru a se realiza o constrângere între două elemente, trebuie să se realizeze două sisteme de
coordonate locale atribuite arborelui şi bielei cu ajutorul cărora se va realiza articulaţia.
4.1.5.1. Ataşarea unui sistem de coordonate local arborelui

1. Se accesează comanda Coord din bara de


instrumente.
2. Se face click oriunde pe suprafaţa arborelui, urmând ca sistemul de coordonate local să se
poziţioneze exact mai târziu, fig. 4.17.

78
STRUCTURI MECANICE VIRTUALE Valentin Mereuţă

Fig.4.17. Atribuire sistem de coordonate local arbore

3. Poziţionare sistem coordonate arbore. Se vor accesa proprietăţile sistemului de coordonate


local şi în fereastra de dialog se vor introduce dimensiunile pe cele trei direcţii, conform fig.
4.18, x = 25 mm, y = 0 şi z = 5 mm.

Fig.4.18. Poziţionare sistem de coordonate local arbore

4.1.5.2. Ataşarea unui sistem de coordonate local bielei

4. Se accesează comanda Coord din bara de


instrumente.
5. Click oriunde pe suprafaţa bielei, urmând să se poziţioneze exact mai târziu, fig. 4.19.

79
STRUCTURI MECANICE VIRTUALE Valentin Mereuţă

Fig.4.19. Atribuire sistem de coordonate local bielă

6. Poziţionare sistem coordonate bielă. Se vor accesa proprietăţile sistemului de coordonate local
şi în fereastra de dialog se vor introduce dimensiunile pe cele trei direcţii, conform fig. 4.20, x
= 0, y = 35 mm, z = 0. De această dată se va roti sistemul de coordonate local, în jurul axei x
cu -90o.

Fig.4.20. Poziţionare sistem de coordonate local bielă

În final cele două sisteme de coordonate locale vor fi poziţionate ca în fig. 4.21.

Fig.4.21. Poziţionare sisteme de coordonate locale arbore - bielă

80
STRUCTURI MECANICE VIRTUALE Valentin Mereuţă

4.1.6. Realizarea articulaţiei sferice între arbore şi bielă


Pentru realizarea articulaţiei sferice dintre arbore şi bielă se selectează cele două
coordonate locale (arbore şi bielă) şi se va alege din lista cuplelor cinematice disponibile în
SimWise, Spherical Joint. În fereastra de dialog care se va deschide, se va indica legătura dintre
cele două sisteme de coordonate locale, care au fost atribuite celor două elemente: bielă şi
arbore, specificând totodată ca biela să se mute pe arbore, fig. 4.22.

Fig.4.22. Configurare articulaţiei sferice dintre arbore şi bielă

În final cuplarea arborelui şi bielei va arăta ca în figura 4.23.

Fig.4.23. Articulaţie sferică arbore - bielă

4.1.7. Testarea modelului

1. Pentru testarea articulaţiei sferice se face click pe butonul Run


şi se observă modul în care acţionează motorul asupra ansamblului dintre cele două elemente.

81
STRUCTURI MECANICE VIRTUALE Valentin Mereuţă

Fig.4.24. Rulare animaţie

2. Pentru revenirea la condiţiile iniţiale, după rulare se face click pe butonul Reset

din bara de unelte.


3.
4.1.8. Realizarea pistonului
1. Pistonul va fi reprezentat printr-un cilindru. În acest scop se face click pe butonul Cylinder

din bara de unelte.

Fig.4.25. Modelare piston

Se realizează un cilindru cu raza 20mm şi înălţimea de 25mm poziţionat ca în figură (se


procedează asemănător ca şi în cazul arborelui)
2. Poziţionare piston. Cilindrul modelat anterior se va poziţiona la 60 mm pe axa Z,
celelalte coordonate fiind zero, fig. 4.26.

82
STRUCTURI MECANICE VIRTUALE Valentin Mereuţă

Fig.4.26. Poziţionare piston

3. Dimensionarea pistonului se face accesând proprietăţile cilindrului şi se precizează raza


şi înălţimea acestuia.

Fig.4.27. Dimensionare piston

4. Atribuire denumire şi culoare piston. La fel ca şi în cazul modelării arborelui, i se va


atribui cilindrului o denumire şi o culoare, pentru a face cât mai distincte părţile
componente ale ansamblului.

83
STRUCTURI MECANICE VIRTUALE Valentin Mereuţă

Fig.4.28. Atribuire denumire şi culoare piston

5. Fixare piston de Background

Pistonul se fixează astfel încât să se deplaseze doar de-a lungul axei Z.


1. Se selectează pistonul;
2. Din meniul Insert se selectează Constraint.

Fig.4.29. Constrângere piston

3. Se alege Rigid Joint


SimWise alege singura opţiune pentru tipul de cuplaj rigid, prin realizarea a două sisteme
de coordonate locale, unul ataşat pistonului şi altul de background.
În cazul în care se doreşte vizualizarea unei constrângeri, situată în interiorul unui corp,
aici în interiorul pistonului, se selectează corpul şi din meniul View se alege modul de
reprezentare Wire Frame, fig. 4.30.

84
STRUCTURI MECANICE VIRTUALE Valentin Mereuţă

Fig.4.30. Modul de vizualizare Wire Frame

4.1.9. Realizarea cuplajului dintre piston şi bielă


Se realizează două sisteme de coordonate locale:
a). sistem de coordonate ataşat bielei

Fig.4.31. Poziţionare sistem de coordonate local

1. Click . Se selectează capătul liber al bielei şi se


va observa poziţionarea sistemului de coordonate local pe capătul bielei, fig. 4.32.

85
STRUCTURI MECANICE VIRTUALE Valentin Mereuţă

Fig.4.32. Sistem de coordonate local bielă

2. Pentru schimbarea poziţiei sistemului de coordonate se accesează proprietăţile acestuia prin


dublu click şi se stabilesc coordonatele exacte ale sistemului, ( x = 0, y = -35, z = 0 şi rotire în
jurul axei x cu 90o), conform figurii 4.33.

Fig.4.33. Poziţionare sistem coordonate local bielă

b). sistem de coordonate ataşat pistonului


1. Se accesează comanda de realizare a unui sistem de coordonate local,

. Se face click pe suprafaţa superioară a


pistonului, fig. 4.34.

86
STRUCTURI MECANICE VIRTUALE Valentin Mereuţă

Fig.4.34. Sistem de coordonate local piston

2. Se modifică poziţia sistemului de coordonate local prin selectarea şi accesarea


proprietăţilor acestuia din Edit/ Properties.

Fig.4.35. Poziţionare sistem coordonate local piston

3. Se stabilesc coordonatele exacte ale sistemului, ( x = 0, y = 0, z = -12.5 şi rotire în jurul


axei y cu 180o), conform figurii 4.35.

Creare articulaţie sferică


În scopul realizării mişcării ansamblului se va realiza o articulaţie sferică între bielă şi
piston. Se alege din lista constrângerilor disponibile în SimWise, Spherical Joint. În fereastra
de dialog se observă că este definită constrângerea dar cele două corpuri sunt tot separate, fig.
4.36.

87
STRUCTURI MECANICE VIRTUALE Valentin Mereuţă

Fig.4.36. Articulaţie sferică bielă - piston

În scopul unirii celor două componente ale ansamblului, bielă şi piston, se selectează

constrângerea create anterior şi se accesează comanda Join .


Se deschide o casetă de dialog de unde se selectează Assemble pentru unirea celor două corpuri,
fig. 4.37.

Fig.4.37. Asamblare bielă piston


Ansamblul final va arăta ca în figura 4.38.

88
STRUCTURI MECANICE VIRTUALE Valentin Mereuţă

Fig.4.38. Ansamblul final arbore bielă piston

Rularea simularării
După realizarea părţilor componente, a ansamblului şi a legăturilor dintre elemente se
rulează simularea.

4.1.10. Achiziţia datelor


SimWise oferă diferite măsurători ale simulării. În acest exemplu se urmăreşte
măsurarea vitezei unghiulare a arborelui şi forţa care apare în articulaţia dintre piston şi bielă.
În acest scop se urmează următorii paşi:
1. Se selectează arborele;
2. Se alege Angular Velocity din Meter, meniul Insert.

Fig.4.39. Definire viteză unghiulară arbore

4. Dublu click pe fereastra, Meter


5. Se selectează tab-ul Formulas

89
STRUCTURI MECANICE VIRTUALE Valentin Mereuţă

Fig.4.40. Selectare componentă viteză unghiulară

6. Se debifează componentele vitezei unghiulare: Wx, Wy şi |W|


7. Se închide fereastra Properties.
8. Se selectează articulaţia sferică dintre piston şi bielă.

Fig.4.41. Articulaţie sferică piston bielă

9. Se alege Constraint Force din meniul Insert/Meter.

Fig.4.42. Definire forţă

12. Rularea analizei

90
STRUCTURI MECANICE VIRTUALE Valentin Mereuţă

Fig.4.43. Evoluţie forţă

4.1.11. Optimizarea modelului


Se observă că atunci când mecanismul încheie ciclul, forța exercitată în articulația
sferică indică un vârf mai ales atunci când arborele cotit ajunge în cel mai jos punct. În plus,
viteza unghiulară a arborelui cotit variază destul de tare.
Pentru a evita uzura excesivă și distrugerea componentelor se poate pune un sistem de
control simplu pe motorul arborelui cotit pentru a netezi rotația.
3. Se face dublu click pe pictograma motorului situat în centrul arborelui cotit. Din Properties
se selectează Motor.
La Angular Velocity se introduce expresia:
0.2*(3600 deg/s-body[1].w.z)

Fig.4.44. Valoare viteză unghiulară

În această situaţie motorul este capabil să aplice un moment în orice direcție.


La rularea aplicaţiei se va înregistra următorul rezultat:

91
STRUCTURI MECANICE VIRTUALE Valentin Mereuţă

Fig.4.45. Rezultate analiză

Se pot exporta datele într-un fișier text, sau video, pentru analize suplimentare cu o altă
aplicație, fig. 4.46

Fig.4.46. Export siomulare

92