CUPRINS

Argument

Capitolul I. Consideratii generale

1.1. Clasificarea strungurilor

Capitolul II. Descrierea general a strungurilor normale

Capitolul III. Structura cinematic a strungului normal

15

Capitolul IV. Norme generale de securitate a muncii in atelierele de strungarie

19

Bibliografie

21

Anexe

22

ARGUMENT
In vederea susinerii examenului de evaluarea competentelor profesionale mi-am ales ca
tema de proiect Construcia i cinematica strungului normal
Lucrarea incorporeaza stadiul actual al achizitiilor la modulele tehnice si este in egala
masura rezultatul muncii elevilor dar si al profesorilor care au contribuit la acumularea si
imbogatirea conceptelor stiintifice in domeniu, de-a lungul anilor de liceu.
Educatia tehnica este o parte integranta a omului modern, prin care acesta va reusi sa
cunoasca, sa inteleaga si sa se integreze in mediul tehnic si tehnologic, dezvoltandu-l in
scopurile sale.
Obiectivele dupa care a fost elaborat acest proiect sunt in concordanta cu programele
scolare in vigoare. Acest tip de lucrare antreneaza elevul in confruntarea permanenta cu
performantele inregistrate in acest domeniu in lume.
Proiectul reflecta insusirea de catre elev a limbajului tehnic, a bazelor stiintifice ale
tehnicii si tehnologiilor moderne de prelucrare, a principalelor procese de productie si prelucrare
precum si gandirea tehnica, inventivitatea, curiozitatea stiintifica.
In procesul de pregatire a elevului nu poate fi separata partea teoretica de cea practica
deoarece ele se conditioneaza reciproc. Prin temele propuse pentru elaborarea proiectelor s-a
urmarit dezvoltarea creativitati, a logicii.
Proiectul s-a conceput in clasa, prin definirea si intelegerea sarcinii. El s-a elaborate pe
parcursul semestrului al II lea, stimuland puterea de decizie a elevului si creand oportunitati da a
demonstra ce stiu sa faca intr-o varietate de situatii si contexte.
Continutul stiintific intregeste lantul cunostintelor acumulate din clasele a IX a-a XIII a,
in domeniul mecanic si al prelucrarilor, aducand totodata unele elemente de noutate pe drumul
dificil dar mereu interesant al cunoasterii.
Pentru alctuirea acestei lucrri am folosit manuale colare, cri tehnice, notie tehnice,
informaii obinute pe calculator, material didactic din coal, utilajul din dotarea colii, utilajul
din diferite uniti productive. Pentru aceast tem am studiat i structurat informaii scrise
cuprinse n crile tehnice la care am adugat cunotinele acumulate prin executarea unor
operaii i lucrri practice din domeniu.
Lucrarea a fost proiectat cu ajutorul ndrumtorului de proiect, aceast lucrare urmnd
s mi serveasc la susinerea examenului de atestare a competenelor profesionale
Masinile-unelte ca elemente principale in industria constructiilor de masini, in realizarea
unor productii de bunuri materiale, impun o atentie deosebita in privinta conditiilor in care se
realizeaza procesul tehnologic de prelucrare,exploatarea si intretinerea lor,stiut find de defectarea
brusca a unei masini unelte in unele cazuri poate determina intreruperi si chiar pierderi
importante in procesul de productie.
Strunjirea este operaia tehnologic de prelucrare prin achiere a unui material cu ajutorul
unui strung.
Micarea principal relativ dintre pies i unealt este micarea de rotaie. Specific
pentru strunjire, spre deosebire de alte prelucrri prin achiere este rotirea piesei de prelucrat, nu
a sculei (uneltei).
Achierea se obine prin aciunea continu a uneltei, care este un cuit de strung. Piesa
efectueaz micarea de rotaie iar cuitul efectueaz o micare de avans, care poate fi paralel cu
2

axa arborelui strungului, perpendicular pe ea sau oblic, corespunztor celor trei snii ale
strungului, sania longitudinal, sania transversal i sania portcuit.
Strungurile normale sunt maini unelte cu caracter universal, pe care se pot executa o
varietate mare de prelucrri n producia individual i de serie mic.
Din totalul mainiilor unelte existente n societiile comerciale constructoare de maini,
strungurile reprezint 25%, strunjirea fiind operaia de baz pentru obinerea corpurilor de
rotaie, prin combinarea, n general, a dou micri i anume: a micrii principale de achiere i
a micrii de avans.
Strungurile normale sunt maini unelte cu caracter universal, pe care se pot executa o
varietate mare de prelucrri n producia individual i de serie mic.
Din totalul mainiilor unelte existente n societiile comerciale constructoare de ma ini,
strungurile reprezint 25%, strunjirea fiind operaia de baz pentru ob inerea corpurilor de
rotaie, prin combinarea, n general, a dou micri i anume: a micrii principale de achiere i
a micrii de avans.

CAPITOLUL I.
CONSIDERATII GENERALE
I.1. Clasificarea strungurilor
Strungul, una din cele mai vechi maini-unelte i totodat una dintre cele mai rspndite
n industria constructoare de maini, este destinat prelucrrii
suprafeelor de revoluie cilindrice, conice, plane, elicoidale (filete) i profilate, exterioare i
interioare, n condiiile unei producii de serie mic, mijlocie sau mare.
n acest scop se utilizeaz cuite de diferite tipuri, burghie, alezoare, tarozi, filiere .a.
Strunjirea asigur o productivitate bun i precizie satisfctoare pentru forma i dimensiunile
suprafeelor prelucrate; este considerat o prelucrare de degroare i semifinisare i se preteaz la
execuia pieselor de dimensiuni mici (de mecanic fin) pn la cele de dimensiuni foarte mari
(de mecanic grea).
Strungurile se clasific dup diverse criterii:
dup calitatea suprafeei generate (strunguri de degroare, de finisare);
dup precizia pieselor obinute (strunguri cu precizie normal, strunguri de precizie);
dup greutate i dimensiuni de gabarit (strunguri mici, mijlocii, grele i foarte grele);
dup gradul de universalitate (strunguri universale, specializate i speciale);
dup gradul de automatizare (strunguri cu comand manual, semiautomate i automate);
dup poziia arborelui principal (strunguri orizontale, strunguri verticale sau carusel);
dup numrul arborilor principali (strunguri monoax i multiaxe).
Strungurile fabricate n ara noastr se simbolizeaz printr-un grup de litere, urmat de un grup
de cifre, care reprezint diametrul maxim de prelucrat sau diametrul i lungimea maxim. Prima
liter din simbol este S, dup care urmeaz o alt liter, reprezentnd: N normal; C carusel; R
revolver etc.
Astfel, un strung normal care poate prelucra piese de diametrul maxim de 400 mm i
lungimea maxim de 2000 mm, se va simboliza SN 400 x 2000.
Strungurile normale SN (figura 1) se caracterizeaz prin poziia orizontal a arborelui
principal, avansul longitudinal continuu i universalitatea prelucrrilor pe care le poate efectua.
n funcie de gama dimensional a pieselor prelucrate (diametrul Dp i lungimea maxim),
strungurile normale au fost mprite n strunguri mici, mijlocii i grele:
strunguri mici, cu diametrul maxim de strunjire Dp sub 250 mm;
strunguri mijlocii, cu diametrul maxim Dp cuprins ntre 250 i 800 mm;
strunguri grele, cu diametrul Dp peste 800 mm.

Fig. 1. Strung normal

CAPITOLUL II.
DESCRIEREA GENERAL A STRUNGURILOR NORMALE
Strungul normal este maina - unealt pe care se desfoar procesul tehnologic de
prelucrare prin achiere a semifabricatelor, cruia i se impune micarea principal de rotaie,
achierea efectuandu-se cu ajutorul unor scule (cuite de strung), crora le asigur micrile de
avans. Cele doua micri sunt simultane, rezultanta lor, numit micare de achiere, genereaz
suprafee de rotaie (cilindrice, conice, profilate, etc.) sau plane, funcie de direcia micrii de
avans fa de axa de rotaie a semifabricatului, cat i de forma prii active a cuitului.
Datorit unei game largi de operaii ce se pot executa pe strung, ele constituie grupa cea
mai rspandit de maini unelte care se utilizeaz atat in industria constructoare de maini, ct i
in industria electrotehnic, electronic, de automatizri, precum i in celelalte ramuri industriale.
Strungurile universale tip SNA-450, SNA-500 i SNA-560 sunt strunguri de mrime
mijlocie, avnd diametrul maxim de prelucrare peste ghidaje de 400, 500 i respectiv 560 mm,
iar puterea instalat pentru acionarea micrii principale de 7,5 sau 11 KW. Ele pot fi utilizate cu
deosebit eficien. atat in lucrrile de unicate, cat i in cele de serie mic i mijlocie, in cazul
prelucrrilor in universal sau ntre vrfuri.
Aceste strunguri se execut in mai multe variante constructive i anume:
- cu batiu cu sau fr punte;
- cu distana intre varfuri de 1000, 1500, 2000 i 3000 mm;
- cu domenii diferite de turaii ale axului principal.
Aceste variante ofer posibilitatea adaptrii lor la diverse sarcini de producie.
Principiul de lucru.
Generarea suprafeelor pe strungurile normale se realizeaz prin compunerea a dou micri de
lucru: o micare de rotaie I (micarea principal de achiere) efectuat de piesa semifabricat
fixat i antrenat de arborele principal, i o micare de translaie a sculei achietoare II
(micarea de avans) ca micare de repoziionare continu a sculei fa de pies, n vederea
prelucrrii ntregii suprafee.
Micarea de avans (figura 2) poate fi executat:
n lungul axei piesei (pe direcie longitudinal), pentru prelucrarea suprafeelor cilindrice;
perpendicular pe axa piesei (pe direcie transversal), pentru prelucrarea suprafeelor
plane frontale;
combinaii ntre aceste dou direcii, la prelucrarea suprafeelor conice sau profilate.

Fig. 2. Miscarea de avans

n afara acestor operaii caracteristice strungului normal, prin utilizarea
unor scule i dispozitive specifice, se pot executa i alte tipuri de operaii: guriri, alezri cu
alezorul sau cuitul, rectificri, chiar i frezri.
Cinematica i construcia acestor strunguri permit realizarea urmtoarelor prelucrri:
- strunjire longitudinal cu avans manual sau mecanic;
- strunjire transversal cu avans manual sau mecanic;
- gurire cu avans manual sau mecanic, cu fixarea sculei in port-cuit;
- filetare filete metrice, whitworth, modul, Diametral Pitch;
Strungurile normale tip SNA-450, SNA-500 i SNA-560 pot fi echipate cu o serie de accesorii
speciale ca :
- dispozitiv hidraulic de copiat;
- dispozitiv de strunjit conic;
- platou cu patru bacuri;
- indicator de filetare;
- dispozitiv de msurat avans, etc.
prin utilizarea crora crete considerabil productivitatea acestor maini i se lrgete totodat
domeniul lor de utilizare.
In general, strungul are o construcie clasic, doar c diversele subansamble sunt mai
armonios imbinate iar arhitectura lui e dominat de linii i suprafee drepte. Organele de
comand sunt judicios amplasate, astfel c permit manevrri simple i rapide, avand totodat o
form modern i estetic .
Strungul, in componena sa cuprinde urmtoarele subansamble, (figura 3).

Fi
g. 3.

1. Batiul
Batiul strungului (figura 4) este executat din font, avand o construcie deosebit de rigid
cu urmare a faptului c peretele din fa, pe lang c este chesonat, mai e legat de peretele
posterior printr-o serie de nervuri transversale puternice.
Sistemul de ghidare se compune din:
un ghidaj de forma unui V ntors, cu unghiul la vrf de 90 n partea din fa i un ghidaj plan
n partea din spate, pentru conducerea saniei longitudinale;
un ghidaj plan pe partea din fa i un ghidaj mai mic, dar tot sub forma unui V ntors, cu
ghidajul la vrf de 90, n partea din spate pentru conducerea ppuii mobile.
Batiul se monteaz rigid, cu ajutorul unor uruburi, pe picioarele strungului. La partea din
spate, stanga, sub ppua fix, are o ni pentru a permite montarea motorului principal de
acionare i pompa de ulei.
9

Pe peretele din spate, n poriunea ghidajelor batiul este prevzut cu bosaje prelucrate,
necesare montrii liniarului ce susine varfurile intre care se fixeaz ablonul in cazul folosirii
unui dispozitiv hidraulic de copiat.
In spaiul dintre picioare e dispus tava pentru colectarea panului i a lichidului de
rcire, iar sub aceast tav se amplaseaz bazinul pentru lichidul de rcire pe care de altfel este
amplasat i electropompa.

Fig. 4 Batiu
2. Ppua fix.
Ppua fix (figura 5) este montat in partea stang a batiului, pe o suprafa special
amenajat, cu ajutorul a patru uruburi de fixare. In partea ei inferioar are montate nite
uruburi cu filet metric fin ce tamponeaz pe suprafeele prelucrate in acest scop pe batiu i
permit reglarea axei ppuii fa de axa batiului, in plan orizontal.
Micarea la ppua fix este asigurat de un motor electric, prin intermediul unor curele
trapezoidale. Pe axul de intrare sunt montate ambreajele pentru mers inainte i inapoi, iar in
continuare, prin intermediul mecanismelor cu roti dinate micarea ajunge la axul principal i
apoi spre mecanismul de avansuri i filete.
Cuplajele din ppua fix pot fi de dou feluri i anume :
- electromagnetice, de tipul cu bobin fix;
- mecanice, de construcie obinuit, la care reglarea distanei dintre lamele se face prin
intermediul unui inel filetat.
Rulmenii din lagrele axului principal pot fi de dou feluri i anume :
a) radiali-axiali cu role conice de tip GAMET, care asigur o serie de avantaje in privina
rigiditii i preciziei: rigiditate mrit, eliminarea solicitrilor nedorite in timpul funcionrii din
cauza rulmenilor, asigurarea rotirii axului principal fr bti radiale inc din primul moment de
funcionare datorit pretensionrii arcurilor rulmentului din spate, eliminarea vibraiilor datorit
numrului diferit de role in cele dou randuri ale rulmentului din fa i
posibilitatea ungerii i rcirii excelente a rulmenilor;
b) un rulment radial cu dou randuri de role cilindrice in fa i doi rulmeni radiali-axiali cu bile
n spate.
10

Fig. 5 Papusa fixa

3. Cutia de avansuri i filete.
Cutia de avansuri i filete este fixat rigid pe batiu cu ajutorul unor uruburi si primete
micarea de la ppua fix prin intermediul roilor de schimb.
Din punct de vedere cinematic, realizarea diferitelor avansuri i filete se face prin intermediul
unor roi dinate baladoare, comandate cu ajutorul unor came cilindrice. Mecanismul cutiei de
avansuri i filete se compune din trei mecanisme pariale i anume:
un mecanism reductor, cu care se pot stabili patru rapoarte diferite (2/l, 1/1, 1/2 i V4);
un mecanism intermediar, cu care se stabilesc valorile de baz pentru avansuri i filete,
precum i felul filetului (metric, modul Whitworth, Diametral Pitch sau pai in oli);
un mecanism final, care permite cuplarea fie a urubului conductor, fie a barei de avans.
Manipularea mecanismului din cutia de avansuri i filete se face numai in timpul rotirii axului
principal cu turaii mici de 160 rot./min. sau in cazul folosirii cuplajelor electromagnetice prin
apsarea butonului de impuls.
Roile dinate din cutia de avansuri i filete sunt executate din oel carbon de calitate, tratat
termic. Fixarea roilor pe axe se face prin pene i tifturi (la roile fixe) i prin caneluri (la roile
baladoare).
4. Cruciorul.
Cruciorul este montat pe sania longitudinal cu ajutorul unor uruburi de fixare. El are o
construcie complet i robust.
Micrile de avans longitudinal i transversal ale cruciorului i saniei transversale pot fi
realizate prin trei metode i anume:
- manual;
- mecanic (automat) cu avans normal, cand micarea de la cutia de avansuri i filete ajunge la
crucior prin intermediul barei de avans;
- mecanic (automat), cu avans rapid, cand micarea este preluat direct de la
motorul electric montat pe carcasa cruciorului.
11

Sub crucior, fixat pe batiu, se afl bara de tamponare pe care sunt montate tampoanele
ce asigur posibilitatea opririi cruciorului la cota la care se face reglarea. Sistemul de tamponare
permite reglri care s necesite maximum 6 opriri la cot.
Protejarea clementelor lanului cinematic al mecanismului de avans se face prin
intermediul unui dispozitiv de suprasarcin cu bile, montat pe buc ce este antrenat de bara de
avans. Pentru executarea operaiilor de filetare, cruciorul este deplasat cu ajutorul urubului
conductor prin intermediul a dou semipiulie zvor, din bronz. Evitarea cuplrii simultane a
urubului conductor i a barei de avans este asigurat prin interblocarea mecanic a parghiilor ce
comand aceste cuplri.
Pe acelai ax cu roata de man este montat i indicatorul de avans tip Nonius Tot pe
crucior, in partea dreapt, poate fi montat i dispozitivul de msurat avans i indicatorul de
filetare.
5. Sniile.
Ansamblul saniei se compune din mai multe pri i anume:
- sania longitudinal;
- sania transversal;
- sania port-cuit;
- port-cuit rapid;
- port-cuit normal;
- port-cuit din spate.
Sania longitudinal constituie suportul de baz al cruciorului cat i al subansamblelor
enumerate mai nainte, ea putndu-se deplasa manual sau mecanic pe ghidajele batiului.
Strangerea saniei pe ghidaje se face cu ajutorul unor contratlpi, care in fa sunt prinse
cu nite uruburi de fixare, iar in spate cu uruburi prevzute cu piulie de reglaj, piulie ce
permit eliminarea eventualelor jocuri mai mari dect cele admisibile, care apar din cauza uzurii.
Sania transversal poate fi deplasat atat cu avans manual cat i cu avans mecanic.
Reglarea jocului dintre sania longitudinal i cea transversal se realizeaz cu ajutorul
unei pene lungi (paralele), montat lang coada de randunic. i a unor uruburi de reglare.
Pe sania transversal pot fi montate diferite port-cuite, atat in fa cat i in spate. In acest scop,
in fa a fost prevzut un canal circular cu seciune T, care permite rotirea suportului intermediar
sau unghiul dorit, iar in spate dou canale T, paralele.
Sania port-cuit se poate deplasa numai cu avans manual, i prin rotirea ei cu un anumit
unghi pot fi realizate strunjiri conice.
Datorit micrilor independente ale celor trei snii, exist posibilitatea realizrii prin strunjire a
unor piese cu suprafee de revoluie de orice profil.
6. Ppua mobil.
Ppua mobil (figura 6) este realizat intr-o construcie ce-i asigur o foarte bun
rigiditate.
Fixarea ei rapid pe batiu se face cu ajutorul unei manetei, iar pentru o fixare mai sigur,
de lung durat, s-a prevzut un urub suplimentar de fixare. Deplasarea pinolei se face numai
manual, cu ajutorul roii de man. Pentru a putea realiza strunjiri conice, carcasa ppuii mobile
se deplaseaz transversal, cu ajutorul unor uruburi de reglare.
12

Fig. 6.
n afara subansamblurilor principale evideniate n figura 3, strungul normal mai are o
serie de organe de comand, roi de mn, manete, butoane, specific ca form i mod de
poziionare fiecrui strung n parte.
Dup cum s-a artat mai sus, parametrii caracteristici principali ai strungului universal
sunt:
distana ntre vrfuri (vrful antrenor fixat pe arborele principal i vrful din pinola
ppuii mobile), care indic lungimea maxim a semifabricatului ce se poate prelucra
ntre vrfuri;
diametrul maxim al semifabricatelor care se pot prelucra, rotindu-se deasupra ghidajelor
batiului - Db (cnd piesa este prins numai n dispozitivul universal sau platou), sau
deasupra saniei transversale - Ds (figura 7).
n afara parametrilor principali, strungurile universale sunt caracterizate i
prin urmtoarele mrimi: greutate i dimensiuni de gabarit; numrul treptelor
de turaii; valorile turaiilor limit; limitele seriei de avansuri de lucru i de
filetare; diametrul alezajului arborelui principal; mrimea conului Morse
(alezajul conic ce permite montarea vrfului de centrare) la arborele principal
i la pinola ppuii mobile; pasul urubului conductor; puterea motorului de
antrenare.

13

Fig. 7. Dimensiunile maxime ale semifabricatelor prelucrate pe strungul normal

14

CAPITOLUL III.
STRUCTURA CINEMATIC A STRUNGULUI NORMAL
Maina-unealt trebuie s asigure, prin construcia ei, att direcia i sensul micrilor ct
i materializarea anumitor viteze de lucru, care s ofere posibilitatea de reglare a mainii la
valorile optime ale parametrilor regimului de achiere.
Modul de realizare a micrilor de lucru, plecnd de la motorul electric de
acionare a strungului, prin lanurile cinematice proprii fiecrei micri, la scul i la pies,
rezult din schema cinematic structural a strungului normal (figurile 8 si 9).

Fig. 8

15

Fig. 9. Schema cinematic structural a strungului normal

Micarea principal I de rotaie a semifabricatului se asigur de lanul cinematic

principal, ce conine, ca principale elemente, motorul electric ME1 i cutia de viteze Cv, avnd
ca element final axul principal AP care antreneaz piesa P. Transmiterea micrii de la motorul
electric la cutia de viteze se face prin transmisia cu curele 1-2 sau prin cuplarea direct a axului
motorului la primul ax al cutiei de viteze.
Pentru a oferi posibilitatea operatorului de a porni n gol motorul electric i de a cupla
abia ulterior cutia de viteze, lanului cinematic principal i s-a ataat un cuplaj de oprire pornire
C1; el mai conine, de asemenea, un inversor de sens I1 i un element de frnare F, pentru oprirea
rapid a arborilor la decuplarea micrii principale (frna F acioneaz la deschiderea cuplajului
C1).
Cutia de viteze Cv (figura 10) constituie mecanismul de reglare1, ce realizeaz la axul
principal un numr de trepte de turaie n1 nq [n n rot/min], dispuse n serie geometric i este
construit, la marea majoritate a strungurilor normale, cu roi baladoare (deplasabile axial pe
arbori canelai); fixarea turaiei dorite se face prin intermediul uneia sau a mai multor manete,
aezate pe carcasa cutiei de viteze (dispuse n cutia ppuii fixe sau n batiu).

16

Fig. 10 Schema cinematic a cutiei de viteze

Micarea de avans este derivat din lanul cinematic al micrii principale prin lira roilor
de schimb AsBs la cutia de avansuri i filete Caf (construit cu mecanisme Norton i roi
baladoare sau numai cu roi baladoare). De aici micarea de rotaie se poate transmite la cutia
cruciorului Cc pe dou ci:
a prin urubul conductor Sc i piulia Ps solidar cu cruciorul (constituind mecanismul de
transformare a micrii de rotaie n micare rectilinie de avans longitudinal al cruciorului), n
cazul operaiilor de filetare (cuplajul C3 este n poziia 1);
b prin bara conductoare Ba (bara de avansuri), la mecanismele din cutia cruciorului, pentru
operaiile de strunjire (cuplajul C3 este n poziia 3).
Mecanismele din cutia cruciorului Cc asigur transmiterea micrii de rotaie de la bara
de avansuri Ba mai departe:
b1 la pinionul Pc al cremalierei Cr i transformarea n micare de avans longitudinal II a
cruciorului (cuplajul C4 n poziia 1);
b2 la urubul conductor transversal Sct, prin care se obine micarea de avans III a saniei
transversale St (cuplajul C4 n poziia 3).
Prin locul de amplasare a comutatorului C4, constructorul mainii a urmrit
imposibilitatea cuplrii simultane (accidentale) a celor dou avansuri mecanice (longitudinal i
transversal).
Micrile de avans pot fi realizate i manual, dac se ntrerupe ntr-un punct lanul
cinematic de avans mecanic (cuplajul C2 deschis sau C4 n poziia
neutr 2) i se acioneaz manual elementul final printr-o manivel sau roat de mn:
Rm1 pentru acionarea pinionului Pc al cremalierei Cr n vederea deplasrii cruciorului pe
direcie longitudinal i
Rm2 pentru acionarea urubului de avans Sct n vederea deplasrii saniei transversale.
17

La majoritatea strungurilor mijlocii, micarea saniei portcuit (sniua longitudinal) se

face numai manual.
n afara micrilor de generare prezentate, pe direciile de avans II i III se pot realiza i
deplasri rapide de poziionare. Deplasrile de poziionare se efectueaz fie manual cu roile de
mn Rm1 i Rm2, fie mecanic, prin
lanurile cinematice auxiliare acionate de la un al doilea motor electric ME 2, transmindu-se
(cu turaia nereglabil) prin intermediul cuplajului de depire Cd . Legtura direct a
elementelor finale a lanurilor de avans cu motorul ME2 constituie de fapt lanurile cinematice
de avans rapid.
Sania portcuit Spc (poziia 8) se poate nclina pe sania transversal St cu un unghi
maxim de 90 i permite deplasarea manual a suportului portcuit pe direcia IV paralel sau
nclinat fa de ghidajele longitudinale.
ntruct urubul Sl nu are o lungime prea mare, deplasarea IV se execut pe distan de
150 200 mm.
Avansul la strung, n direcie longitudinal sau transversal, se msoar prin valoarea
deplasrii saniei respective (exprimat n milimetri) la o rotaie a
arborelui principal [s = ... mm/rot].
Lanul cinematic de filetare. Strunjirea filetelor presupune generarea pe semifabricat a
unei curbe elicoidale de pas impus p. Pentru aceasta, trebuie s se asigure, la o rotaie a piesei,
deplasarea longitudinal a cruciorului cu pasul p al filetului de executat. Altfel spus, avansul la
filetare trebuie s fie egal cu pasul filetului p. Aceasta presupune existena unei legturi
cinematice rigide ntre turaia piesei i viteza de deplasare longitudinal a cruciorului2.
Ansamblul cinematic care ndeplinete aceast funcie de reglare este format, n cazul
strungurilor normale obinuite, din lira cu roi de schimb AsBs asociat cu o cutie de filete (cutie
de multiplicare) (nereprezentat n fig.6.3).
Mecanismele lanului de filetare sunt comune cu cele ale lanurilor cinematice de avans
pn la comutatorul C3, cutia de multiplicare constituind de fapt un subansamblu al cutiei de
avansuri. Deoarece o mare parte din paii filetelor sunt multipli ntre ei de 2, 4, 8, ..., prin
introducerea cutiei de multiplicare ntre lira cu roi de schimb i urubul conductor Sc se obine,
pentru aceleai rapoarte de filetare de baz asigurate de roile de schimb, un numr mai mare de
pai3. Prin intermediul urubului conductor Sc i a piuliei cuplabile Ps (dou semi-piulie de
zvorre) rigidizate de crucior, micarea se transmite la crucior. Aducerea sculei n poziia
iniial dup fiecare trecere se face prin inversarea sensului micrii n ntreg lanul cinematic
(inversnd sensul de rotire a arborelui principal). Se evit astfel decuplarea piuliei secionate,
deoarece readucerea manual a cruciorului n poziie iniial, chiar dac s-ar efectua ntr-un
timp mult mai scurt, ar ridica dificulti mari de repunere a vrfului cuitului pe traiectoria elicei
filetului.

18

CAPITOLUL 4. NORME GENERALE DE SECURITATE A MUNCII

IN ATELIERELE DE STUNGARIE
Indicatiile tehnicii de securitate, din instructiunile date, pot fi impartite in trei categorii:
Pericol Avertisment Prevenire
Ele au urmatoarele semnificatii:
Pericol Nerespectarea instructiunilor date poate provoca accidente mortale.
Avertisment Nerespectarea instructiunilor date poate provoca traume sau distrugerea utilajului.
Prevenire (apel la precautie)
Nerespectarea instructiunilor date poate provoca distrugerea utilajului sau traume minore.
Principalele masuri de securitate
Avertisment
- fiti atenti la degete, nu le introduceti in partile mobile sau rotative ale utilajului;
- in timpul exploatarii utilajului fiti atenti sa nu alunecati pe uleiul sau solutia de racire;
- nu dezmembrati utilajul, daca nu este prevazut de instructiunile de exploatare;
- in cazul, in care la utilaj muncesc mai multi operatori, nu incepeti lucrul pana nu va puneti de
acord cu ceilalti muncitori;
- nu incercati sa reparati utilajul prin metode, care ar putea sa-l defecteze;
- daca aveti indoieli asupra derularii procesului tehnologic, adresati-va persoanei autorizate.
Prevenire (apel la precautie)
- Verificati regulat utilajul in conformitate cu instructiunile de exploatare;
- Verificati utilajul, pentru a va convinge, ca functioneaza normal si nu va provoca accidente
personalului de deservire;
- Nu se admite murdarirea, distrugerea, modificarea sau indepartarea placutelor cu tehnica
securitatii. In cazul in care, placuta ve deveni stearsa sau deteriorata, trimiteti la firma noastra
numarul placutei (numarul indicat in coltul de jos dreapta a placutei), noi va vom trimite o
placuta noua pentru a o inlocui pe cea deteriorata.
Echipamentul si securitatea personala
Prevenire (apel la precautie)
- Strangeti parul lung sub casca (sapca) de protectie pentru a evita prinderea lui in partile
mecanice ale utilajului;
- Folositi echipament de protectie (casca, ochelari, incaltaminte speciala);
- In cazul deplasrii unor obiecte deasupra locului de lucru purtati casca de protectie;
- Folositi masca de protectie, daca in timpul lucrului se formeaza praf;
- Imbracati echipamentul de lucru special prevazut pentru exploatarea utilajului dat;
- Nasturii si carligele de pe manecele hainelor sa fie incheiate, pentru a evita agatarea lor de
partile rotative ale utilajului;
- In cazul in care purtati cravata sau accesorii similare, urmariti ca ele sa nu se agate de partile
rotative ale utilajului in functiune;
- La instalarea sau scoaterea pieselor prelucrate, a sculelor sau dispozitivelor, folositi manusi
pentru a evita ranirea mainilor de muchiile ascutite;
- Este interzisa exploatarea utilajului de catre persoanele aflate sub influenta alcoolului sau a
substantelor halucinogene;
- Daca operatorul nu se simte bine, are ameteli sau greturi, opriti imediat utilajul.
Masuri de siguranta pentru muncitori
19

Nu porniti utilajul inainte de a lua cunostinta cu instructiunile de exploatare!

AVERTISMENT
- Nu incercati sa inlaturati stropii solutiei de racire in timpul functionarii utilajului;
- Nu indepartati spanul de pe scule si utilaj cu mainile goale folositi manusi si o perie;
- Inainte de a schimba scula opriti toate functiunile utilajului;
- Daca nu reusiti sa manipulati de unul singur piesele, apelati la ajutorul asistentului;
- Nu folositi mecanismele de ridicare sau macaraua, daca nu aveti autorizatie pentru aceasta;
- In timpul functionarii mecanismelor de ridicare sau a macaralei, asigurati-va ca in calea lor nu
sunt obstacole. Folositi numai cabluri sau sufe standardizate pentru agatarea si manipularea
sarcinilor;
- Verificati lanturile, mecanismele de ridicare si alte mijloace de ridicare inainte de a le folosi.
Partile defecte reparati-le sau inlocuiti-le cu altele noi;
- Asigurati masurile PSI la folosirea materialelor inflamabile sau uleiul de racire-gresare;
- Nu folositi utilajul in timpul furtunii cu trasnete.
Masuri de securitate pentru fixarea materialelor prelucrate si a sculelor
AVERTISMENT
- Folositi numai sculele destinate procesului dat si in conformitate cu specificatia utilajului;
- In cazul uzurii sculelor, inlocuiti-le cat mai rapid, deoarece acest lucru este cauza
traumarilor sau defectiunii utilajului;
- Daca piesele de schimb si dispozitivele folosite nu au fost recomandate de producator,
consultati-va la centrul de service despre securitatea folosirii lor;
- Nu bagati degetele sau mainile in macanismele functionale ale utilajului;
- La ridicarea unor piese grele folositi mecanisme de ridicare corespunzatoare.

20

BIBLIOGRAFIE
Al.Vaida s.a-Exploatarea masinilor unelte,
Editura Didactica pedagogica 1988 Bucuresti.
H.Grigorescu-Msini unelte,
Editura Didactica si Pedagogica Bucuresti 1976, manual pentru licee cu profil mecanic.
N.Huzeem-Masini , utilaje si instalatii din industria constructiilor de masini,
Editura Didactica si Pedagogica,Bucuresti 1978.
M.Voicu Utilaje si tehnologia prelucrarilor prin aschiere,
Editura Didactica si Pedagogica, Bucuresti 1988, manual pentru scoli profesionale.
S.Pece-Protectia muncii,
Editura Didactica si Pedagogica, Bucuresti 1996.
I, Gheghea s.a Exploatarea si intretinerea masinilor unelte cu comanda Program, Editura
Tehnica Bucuresti 1990.
Deacu L-Exploatarea Masinilor-Unelte,
Cluj Napoca Institutul Politehnic,1995.
Albu A.-Masini unelte si agregate
Cluj Napoca, Institutul Politehnic 1990.

21

Anexa 1

22

Anexa 2

23

Indicatii anexa 2

24

Anexa 3

Schema ciematica a strungului normal SNA400

25

Anexa 4

Carucior strung cu:

sania transversala
sania longitudinal
sania portcutit

26