Masini de danturat

Clasificare masinilor de danturat

I.1.Masini de danturat roti cilindrice exterioare cu dantura dreapta si inclinata: 1.A Prin copiere: freza deget freza disc 1.B Prin generare: freza melc cu cutit roata cu cutit pieptane

A. 1.1 Masina de danturat freza deget:

Fig. 1.1.1

Fig.1.1.2 Schema de prelucrare la obtinerea danturii cilindrice cu freza deget

Fig.1.1.3 Tipuri de freze deget

Fig.1.1.4 Schema cinematica structurala a masinii de danturat cu freza deget

Frezele deget modul au forma frezelor cilindro-frontale cu coad, partea activ a frezei fiind profilat funcie de profilul golului dintre doi dini ai roii dinate de prelucrat. Aceste scule se folosesc la prelucrarea roilor dinate cilindrice cu dini drepi, nclinai i n V, mai ales n cazul modulelor mari, cnd nu este economic folosirea frezelor discmodul. Dimensiunile frezei deget-modul, Fig. 18.8, se aleg n funcie de dimensiunile profilului de prelucrat. Diametrul (D) este cu 3 10 mm mai mare dect limea maxim a profilului de realizat. Lungimea prii de achiere (la) se alege, de asemenea, cu 3 10 mm mai mare dect

adncimea profilului de executat. Lungimea total a frezei (L) poate fi de dou ori lungimea prii de achiere. Ca masini-unelte,se folosesc masinile de frezat universal,de scularie,cu ax vertical,masinile de frezat specializate (pentru obtinerea danturilor in V,Z si W);exista si posibilitatea folosirii masinilor dde frezat prin rostogolire,atunci cind acestea sint echipate cu accesorii,care permit atit prelucrarea danturii interioare,cit si a celei exterioare. O vedere simplificata a masinii de frezat dantura cilindrica in V,Z sau W,cu ajutorul frezelor deget modul,este prezentata in figura 1.1.4. Tipuri de suprafete: Pentru detalii mai multe faceti click pe urmatorul link: http://www.musif.tuiasi.ro/echipa/mmihailide/Cap.%2018.pdf Accesand urmatorul link puteti viziona urmatorul procedeu: http://www.youtube.com/watch? v=fps0OR1eF_s&feature=PlayList&p=73FA4B7F67575232&playnext_from=P L&playnext=1&index=17

A.1.2 Masina de danturat freza disc:

Fig.1.2

principale de rotatie de catre freza disc modul,in timp ce semifabricatul(cel mai adesea) realizeaza o miscare de avans in lungul axei sale,pentru materializarea golului dintre doi dinti pe intreaga latime a danturii(fig.1.2.1).Dupa prelucrarea fiecarui gol intre doi dinti,se realizeaza rotirea semifabricantului cu un dinte,folosindu-se in acest scop capul divizor sau alte dispozitive specializate pentru divizare. Frecvent,frezele disc modul permit obitinerea danturilor cilindrice exterioare;pot fi intilnite insa si situatii in care acestea se utilizeaza pentru prelucrarea danturii cilindrice drepte interioare (fig 1.2.2). Sculele folosite sint frezele disc modul;o sectiune axiala printr-o astefel de freza materializeaza,la nivelul partii active,profilul golului dintre doi dinti(fig.4.1).Din punct de vedere theoretic,ar fi fost necesar ca,in cazul prelucrarii finale,pentru fiecare modul si numar de dinti,sa existe cite o freza disc cu profilul adecvat celor doi parametri.Cum insa acest lucru nu este eficient sub aspect economic,s-a recurs la folosirea,pentru fiecare modul,a cate unui set de freze disc,cu ajutorul carora se acopera practice necesitatile de prelucrare ale gamei de roti dintate cu numere de dinti intalnite in constructia de masini.

Fig.1.2.2 Obitinerea danturii Fig.1.2.1 Schema de lucru la cilindrice interioare cu prelucrarea danturii cilindrice drepte ajutorul frezelor disc modul exterioare cu ajutorul frezelor disc Pentru obitinerea dintilor drepti,schema de prelucrare presupune executarea miscarii modul

Tipuri de suprafete:

Pentru detalii mai multe faceti click pe urmatorul link: http://www.musif.tuiasi.ro/echipa/mmihailide/Cap.%2018.pdf Accesand urmatorul link puteti viziona urmatorul procedeu: http://www.youtube.com/watch?v=f9Ul5gktPLg&feature=related http://www.youtube.com/watch?v=HHR3G8bzFws&feature=related

B.1.3 Masina de danturat cu freza melc

Fig. 1.3

Fig. 1.3.1 Reprezentarea schematica a modului de generare a danturii la prelucrarea cu freza melc

1.3.2. Freze melc modul

Fig.1.3.3 Schema cinematica structurala a masinii de danturat cu freza melc

Intr-o prima aproximare,se poate considera ca prelucrarea danturii cilindrice cu ajutorul frezelor melc simuleaza conditiile de functionare a unui angrenaj melcat;schema de lucru prezentata arata insa ca miscarea de rotatie a frezei melc,asociata cu miscarea de avans in lungul axei semifabricatului,conduc la materializarea unei cremaliere ce angreneaza cu roata de prelucrat. Avind de a face cu o angrenare roata dintata-cremaliera,profilul flancului unui dinte al rotii prelucrate se obtine ca o infasuratoare a pozitiilor successive ala flancului dintelui cremalierei. In cazul unei masini vertical,poate fi semnalata existent unui batiu 1 (fig.1.1.3),pe ghidajele orizontale ale acestuia fiind deplasabil un support 2 al mesei rotative 3.Coloana principal 4 dispune de ghidaje vertical,pe care se deplaseaza supotul 5 al frezei melc 6.Semifabricantul 7 este fixat pe dornul 8,acesta fiind imobilizat,la randul sau,la un capat pe masa rotativa 3,iar la celalalt capat in virful unei papusi mobile 9.O coloana secundara 10 asigura conditii de deplasare pe ghidajele sale vertical,pentru papusa mobile 9.Coloana secundara 10 poate fi deplasata,la unele tipuri de masini,pe acelesi ghidaje pe care se deplaseaza suportul 2 al mesei 3.In ceea ce priveste schema cinematic a unei masini de acest tip,se poate observa existent unui motor electric M1,cu ajutorul caruia sint antrenate lantul cinematic de realizare a miscarii principale si lantul de obtinere a miscarii de rostogolire(respective de divizare).In lantul cinematic al miscarii principale este prezenta o lira cu roti de schimb (A p si Bp),ce permite reglarea vitezei miscarii de rotatie a fezei melc.

Tipuri de suprafete:

Pentru detalii mai multe faceti click pe urmatorul link:

http://rapidshare.com/files/406129545/My_Pictures.exe

Accesand urmatorul link puteti viziona urmatorul procedeu: http://www.youtube.com/watch?v=djDusTnPr8k&feature=related

6

http://www.youtube.com/watch?v=Yxfw3HTpSoQ

1.4 Masina de danturat cu cutit roata

CARACTERISTICI TEHNICE

Acest utilaj poate morteza canale de pana, caneluri avand cursa de 500 mm si o deschidere de 1200 mm aceasta caracteristica fiindu-i modificata odata cu retrofitarea .

Tipuri:

Fig. 1.4

Fig.1.4.1 Schema procesului de Fig. 1.4.2 Schema cinematica a unei masini mortezare cu ajutorul de danturat cu cutit roata cutitului roata
Prelucrarea se bazeaza pe simularea angrenarii a doua roti dintate cilindrice;se poate considera ca scula aschietoare(cutitul roata) provine dintr-o roata dintata,in cazul careia.pentru a i se conferi proprietati aschietoare,s-a recurs in esenta la amplasarea danturii pe o suprafata conica cu un unghi mic la virf si la crearea unui unghi de degajare pozitiv,prin materializarea suprafetei de degajare de catre o suprafata conica (avand un unghi de valoare foarte mare)sau plana.Pot fi observate similtudinile procedeului de mortezare folosind cutitul roata cu angrenarea propriu-zisa a doua roti dintate.Flancurile dintilor rotii prelucrate se obtin ca o infasuratoare a pozitiilor successive ocupate de dintii cutitului roata aflat in angrenare cu roata semifabricat. Conditia de angrenare a sculei cu roata dintata conduce la necesitatea respectarii relatiei: np/ns=zs/z in care np si ns sint turatiile piesei,respective sculei,in rot/min,iar zs si z-numerele de dinti ai cutitului roata si respective ai piesei de obtinut. Schema de principiu a prelucrarii (fig.1.4.1) presupune executarea unei miscari principale rectilinii-alternative de catre cutitul roata;pentru similarea angrenarii,atit cutitul roata,cit si semifabricatul,realizeaza o miscare de avans circular continuu sau intermittent.Pina la patrunderea sculei pe intreaga adincime a golului dintre doi dinti,are loc si o miscare de avans pe directive radial,executata de catre cutitul roata sau de catre roata sau de catre semifabricat. O reprezentare schematica a unei masini de mortezat dantura cu ajutorul cutitelor roata poate fi observata in figura 1.4.2.Pe ghidajele unui batiu 1 poate fi deplasat suportul 2 al mesei rotative 3;coloana 4 este solidara cu batiul 1.Suportul 5 al berbecului portcutit 6 executa o miscare oscilanta de indepartare si respective de apropiere a cutitului roata 7 de semifabricatul 8,la inceputul si la sfarsitul cursei in gol a berbecului 6.Miscarea principala rectilinie-alternativa I este executata de catre berbec,prin folosirea,de exemplu,a unor mecanisme de tip roata dintata cremaliera sau/si de tip biela manivela. Tipuri de suprafete: Pentru detalii mai multe faceti click pe urmatorul link:
http://rapidshare.com/files/406137787/My_Pictures.rar

http://www.mec.ugal.ro/MEC_Vechi/Catedre/TCM/CEEX/ceex %2023/Brevete/Cutit-roata.pdf Accesand urmatorul link puteti viziona urmatorul procedeu: http://www.youtube.com/watch?v=xF9CjluRFJ4

1.5 Masina de danturat cutit pieptane

Fig 1.5

Fig. 1.5.1 Schema cinematica a masinii de danturat cu cutite pieptane

Fig.1.5.2 Principiul de lucru al prelucrarii rotilor dintate cilindrice cu ajutorul cutitelor pieptane.

Prelucrarea cu ajutorul cutitelor peiptene simuleaza angrenarea dintre o roata dintata si o cremaliera:modul de materializare a cremalierei de referinta,de catre cutitul peiptene,poate fi observant in fig 1.5.2.Flancurile dintilor rotii prelucrate se obtin ca o infasuratoare a pozitiilor successive ale flancurilor dintilor cremalierei materializate de catre cutitul peiptane (fig. 1.5.2) Cele doua miscari necesare reproducerii conditiilor de angrenare dintre roata de prelucrat si cutitul pieptane sint executate fie numai de catre piesa( in cazul procedeului Maag),fie de catre piesa si de cutitul peiptene(pentru procedeul Sunderland).Miscarea de rotatie,avind in acest caz si un rol partial de miscare de divizare,are loc intermittent. Intrucit de obicei numarul de dinti ai rotii de prelucrat este mai mare decit cel al cutitului peiptene,obitinerea danturii face necesara existent unor cicluri de lucru;in cadrul unui astfel de ciclu,are loc prelucrarea complete a unuia sau a mai multor dinti,dupa care roata de prelucrat sau cutitul revine in pozitia initiala. Reglarea pozitiei radiale a semifabricantului 5 in raport cu scula 6 se executa printr-o deplasare V a caruciorului 2 pe ghidajele batiului 1.De remarcat este faptul ca berbecul poate fi
9

construit in variant cu suportul portcutit fix sau cu suport portcutit ce se roteste fata de berbec,in ambele sensuri,cu un unghi de pina la 45 0(rotire intr-un plan tangent la suprafata cilindrului de diviare al rotii).Prima variant face necesara,la prelucrarea danturii inclinate cu ajutorul unor cutite cu dinti drepti,rotirea suportului berbecului cu un unghi corespunzator unghiului de inclinare a danturii de obitinut.In cel de-al doilea caz,este posibila utilizaera cutitelor peiptene cu dinti inclinati,obtinandu-se si o diminuare a lungimii cursei de lucru. In componenta masinii-unelte se afla si un mechanism Ma (fig.1.5.1),care are rolul de a opri berbecul in pozitia superioara,de a decuple miscarea de rostogolire in timpul inversarii sensului miscarii de translatie si de a reporni ulterior miscarea principal si cea de translatie. Unele relatii de calcul folosite la reglarea lanturilor cinematice de rostogolire si de divizare pentru masini de mortezat dantura de tip Maag sint prezentate. Tipuri de suprafete:

Pentru detalii mai multe faceti click pe urmatorul link: http://www.musif.tuiasi.ro/echipa/mmihailide/Cap.%2019.pdf Accesand urmatorul link puteti viziona urmatorul procedeu: http://www.youtube.com/watch?v=pVzKwm6jQJw&feature=related

2.Masini de danturat roti cilindrice cu dantura interioara dreapta si inclinata.

CARACTERISTICI TEHNICE

Acest utilaj poate morteza canale de pana, caneluri avand cursa de 500 mm si o deschidere de 1200 mm aceasta caracteristica fiindu-i modificata odata cu retrofitarea .

Fig.2.1.1

10

Fig 2.1.2 Schema cinematica structurala a masinii de Prezenta invenie se refer la un cuit-roat cu dini drepi pentru danturarea roilor dinate prin mortezare. danturat cu cutit roata Sunt cunoscute cuite-roat monobloc, cu dini drepi i profil evolventic, la care dimensiunile dinilor n seciunea de referin sunt determinate de modulul roii de danturat. Dezavantajele acestor cuite-roat constau n aceea c sunt scule destinate unei familii de roi dinate de acelai modul, care lucreaz dup o schem de achiere neoptimizat, care conduce la o mare neuniformitate a mrimii forei principale de achiere la danturare; de asemenea uzura sau distrugerea accidental a unui dinte compromite utilizarea sculei, micornd durabilitatea total a cuitului-roat. O reprezentare schematica a unei masini de mortezat dantura cu ajutorul cutitelor roata poate fi observata in figura 1.4.2.Pe ghidajele unui batiu 1 poate fi deplasat suportul 2 al mesei rotative 3;coloana 4 este solidara cu batiul 1.Suportul 5 al berbecului portcutit 6 executa o miscare oscilanta de indepartare si respective de apropiere a cutitului roata 7 de semifabricatul 8,la inceputul si la sfarsitul cursei in gol a berbecului 6.Miscarea principala rectilinie-alternativa I este executata de catre berbec,prin folosirea,de exemplu,a unor mecanisme de tip roata dintata cremaliera sau/si de tip biela manivela.

Tipuri de suprafete: Pentru detalii mai multe faceti click pe urmatorul link: http://www.mec.ugal.ro/MEC_Vechi/Catedre/TCM/CEEX/ceex %2023/Brevete/Cutit-roata.pdf
http://rapidshare.com/files/406137787/My_Pictures.rar

Accesand urmatorul link puteti viziona urmatorul procedeu: http://www.youtube.com/watch?v=a74emQvNEHQ

3.Masini de danturat roti conice cu dantura dreapta si inclinata

11

Fig. 3.1

Fig. 3.1.1 Schema cinematica de prelucrare a danturii conice drepte pe masini de rabotat cu doua cutite

La rotile cu dantura dreapta,profilul dintilor,in raport cu virful conului de divizare (fig.3.1.1),in orice sectiune,este intotdeauna evolventic.Prelucrarea danturii prin copiere are la baza reproducerea profilului unui sablon k folosind o scula aschietoare S ce se deplaseaza in lungul flancurilor dintilor unei roti conice de referinta C,care are profilul danturii identic cu cel al sablonului. Distanta Rc de la sablon la virful o al conului de divizare ramane aceeasi in timpul prelucrarii,ea reprezentand o constanta a masinii.Bratul pe care se deplaseaza sania portscula 1 in miscare rectilinie alternative se poate roti in jurul a doua axe reciproc perpendicular Ox si
12

Oy,concurente in punctual O.Palpatorul P se sprijina in permanenta pe sablon,el fiind solidarizat de capatul bratului 2 . In timpul prelucrariide finisare dupa sablon,virful sculei se va afla in permanenta,in traiectoria sa,pe segmental MO. Procedeul este aplicat rotilor de dimensiuni mari si moduli mari,la care prelucrarea prin rostogolire nu este posibila.Avansul de patrundere St se executa intotdeauna la cursa de intoarcere.Sablonul imprima sculei si un avans de copiere S c.Prelucrarea se executa simultan pe ambele flancuri ale unui dinte,miscarile de lucru Tipuri de suprafete:

Pentru detalii mai multe faceti click pe urmatorul link: http://facultate.regielive.ro/proiecte/mecanica/intretinerea_masinii_de_rabotat-168730.html Accesand urmatorul link puteti viziona urmatorul procedeu: http://www.youtube.com/watch?v=Adi0GgUc2Z4&feature=related

4.Masina de danturat cu roti conice cu dantura curba: in arc de cerc epicicloida hipocicloida

4.1 Masina de danturat cu roti conice cu dantura curba in arc de cerc:

13

Fig. 4.1

Fig.4.1.1 Schema cinematica de prelucrare a danturii curbe hipoide

Pentru prima data,dantura in arc de cerc a fost intrudusa in fabricatia curenta la firma Gleason (SUA).Ulterior,ea a fost preluata si dezvoltata si de catre Institutul Experimental de Cercetari Stiintifice pentru Masini-Unelte de Aschiat Metale(CSI),care a creat,la Saratov,o uzina producatoare de masini de danturat. Generarea danturii in arc de cerc.Asa cum s-a aratat,la nivelul rotii plane de referinta,rotile conice cu dantura in arc de cerc au dintii dispusi dupa arce de cerc.Principiul de generare a danturii in arc de cerc reiese din figura 4.1.1. Piesa 1,montata in arboreal papusii portpiesa 2,este pozitionata in plan orizontal sub unghiul f al conului de picior al danturii(daca inaltimea dintilor este descrescatoare) sau sub unghiul ,daca inaltimea dintilor este constanta.Semifabricantului 1 este de asemenea pozitionat in directive axiala la o anumita distant de central o de rotatie al platoului 3(denumit uneori si leagan). Pentru prelucrare,se foloseste un cap de frezat 4,pe care sint montate cutite dupa cerc de raza egala cu raza de curbura a dintilor de pe roata plana generatoare 5.Capul portcutite este montat pe arboreal principal al masinii,primind o miscare de rotatie de la un lant cinematic corespunzator.In timpul prelucrarii unui gol sau a unui flanc la un dinte,capul de frezat,reglat pentru prelucrare pe intreaga inaltime a dintelui,are o miscare de rotatie I,in jurul axei sale O (miscare de aschiere) si o rotatie II,in jurul axei platoului 3.

Tipuri de suprafete:

Pentru detalii mai multe faceti click pe urmatorul link:

http://cerex.unitbv.ro/teze/rezumate/2010/rom/PopaMullerIzoldaIlona.pdf http://www.nordtech.ubm.ro/issues/2002/2002.01.04.pdf
Accesand urmatorul link puteti viziona urmatorul procedeu: v=8pXtSWIJ7Ac&feature=relate http://www.youtube.com/watch?

14

4.2 Masini de danturat,dantura conica curba epicicloida

Fig.4.2

Fig. 4.2.1 Schema cinematica de prelucrare a danturii conice curbe Oerlikon

Generarea danturarii prin metoda Oerlikon are loc dupa un principiu asemanator celui de la metoda Fiat,dar la care raza rr a cercului de rostogolire este mai mare. Capul de frezat este inzestrat cu z w grupe de cutite,asezate pe partea frontal.Dispunerea cutitelor in grupa este dupa o spirala,formind in acest mod,in ansamblu,un melc plan cu zw inceputuri.In fiecare grupa exista cite trei cutite:unul pentru degrosare(notat cu litera V),unul pentru finisarea flancului concave(nota cu litera A) si unul pentru finisarea flancului convex(notat cu litera I).Pentru executarea danturii,scula 1 (fig.4.2.1) ,asezata excentric fata de axa de rotatie a platou;ui portscula 2,se roteste cu o turatie ns. Intrucit fiecare grupa de cutite prelucreaza cite un gol al danturii rotii15

semifabricat 3,va fi necesara totodata si o miscare de rotatie a semifabricatului,cu o turatie np,pentru a se permite generarea continua(divizarea continua).

Tipuri de suprafete:

Pentru detalii mai multe faceti click pe urmatorul link:

http://cerex.unitbv.ro/teze/rezumate/2010/rom/PopaMullerIzoldaIlona.pdf
Accesand urmatorul link puteti viziona urmatorul procedeu: http://www.youtube.com/watch? v=YglyKIBMCjg

4.3 Masina de danturat,dantura conica curba in arc de evolventa(paloida)

Fig 4.3.1 Schema generarii danturii paloide

Fig.4.3.2. Forma frezelor melc conice pentru prelucrarea danturii paloide

Scula va fi asezata in asa mod incait sectiunile sale circculare mai mici sa fie situate in zona interioara a rotii plane.
16

In principiu ,prelucrarea rotii are loc prin angrenarea rotii plane generatoare(materializate de catre dintii frezei melc conice) cu roata de prelucrat.Pentru prelucrarea,roata semifabricat se aseaza sub unghiul unui con de divizare r modificat,diferit de cel rezultat din calculul geometric (fig.4.3.1).
Miscarile necesare prelucrarii,asigurate de catre lanturile cinematice ale masinii,sint: Pentru detalii mai multe faceti click pe urmatorul link:
http://rapidshare.com/files/406195087/My_Pictures.exe

II. 1 Masini de rectificat

Masinile de rectificat fac parte din categoria masinilor-unelte care prelucreaza materialul prin aschiere (alaturi de strunguri, freze, etc). La masinile de rectificat aschierea se produce cu ajutorul materialelor abrasive. Sunt folosite la prelucrarea materialelor dure si foarte dure, cat si la operatii de finisare si superfinisare. Prelucrarea prin aschiere consta in modificarea formei si dimensiunilor pieselor, prin indepartarea unui strat de material, sub forma de aschii, acest proces fiind realizat pe masini-unelte, cu ajutorul sculelor aschietoare. Aschierea se produce in timpul miscarii relative a sculei in raport cu piesa (turatie, viteza, avans) , sub actiunea unei forte, duritatea taisului fiind superioara duritatii materialului de prelucrat.Masinile de rectificat folosesc scule abrasive.Sculele abrasive au urmatoarele caracteristici de baza: - materialul abraziv - liantul - duritatea sculei abrasive - structura - forma - dimensiunile Materialele abrasive pot fi naturale sau sintetice. Rolul lor este de a detasa aschii mici si numeroase dintr-un semifabricat, datorita varfurilor si taisurilor pe care le prezinta.

Clasificarea Masinilor de rectificat

Masini de rectificato dantura cilindrica exterioara si interioara o dantura profilat exterioara si interioara

17

o dantura rectificat dantura : roti cilindrice extioare cu dantura dreapta si inclinata roti cilindrice interioare.cu dantura dreapta si inclinata roti conice cu dantura conica curba-gleason,Klingerberg

1.Masini de rectificat dantura cilindrica exterioara si interioara

Fig. 1.1

Fig.1.2

18

19