PROIECT

Proiectarea sistemelor de productie

pentru produsul rulment cu bile

Prof. coord.: Barbu Magdalena

Student: Ion Mihaela-Eliza

Grupa: 2LD491
Anul: IV
Specializare: IEI

1
 1. Prezentarea produsului si a rolului functional

Rulmentii sunt organe de

masini complexe, utilizate
pentru rezemarea
pieselor care executa
miscari de rotatie sau de
oscilatie (arbori, roti
dintate,
role de cablu, mase
rotative, etc.). Ei se
compun, in general, din
urmatoarele

2
elemente : inelul interior
si inelul exterior (la
rulmentii radiali si radiali-
axiali) (fig. 1 a. . .i, k),
saibe de fus si saiba de
carcasa (la rulmentii axiali,
fig. 1j), corpurile de rulare
si colivia.
Pe inele (sau pe saibe)
sunt practicate caile de
rulare, de-a lungul

3
carora are loc deplasarea
corpurilor de rulare (bile,
role cilindrice, role
conice sau role butoi).
Colivia are rolul de a ghida
si de a mentine corpurile
de rulare la o distanta
egala intre ele
Rulmentii sunt organe de
masini complexe, utilizate
pentru rezemarea
pieselor care executa
miscari de rotatie sau de
4
oscilatie (arbori, roti
dintate,
role de cablu, mase
rotative, etc.). Ei se
compun, in general, din
urmatoarele
elemente : inelul interior
si inelul exterior (la
rulmentii radiali si radiali-
axiali) (fig. 1 a. . .i, k),
saibe de fus si saiba de
carcasa (la rulmentii axiali,

5
fig. 1j), corpurile de rulare
si colivia.
Pe inele (sau pe saibe)
sunt practicate caile de
rulare, de-a lungul
carora are loc deplasarea
corpurilor de rulare (bile,
role cilindrice, role
conice sau role butoi).
Colivia are rolul de a ghida
si de a mentine corpurile
de rulare la o distanta
egala intre ele
6
Rulmentii sunt organe de
masini complexe, utilizate
pentru rezemarea
pieselor care executa
miscari de rotatie sau de
oscilatie (arbori, roti
dintate,
role de cablu, mase
rotative, etc.). Ei se
compun, in general, din
urmatoarele

7
elemente : inelul interior
si inelul exterior (la
rulmentii radiali si radiali-
axiali) (fig. 1 a. . .i, k),
saibe de fus si saiba de
carcasa (la rulmentii axiali,
fig. 1j), corpurile de rulare
si colivia.
Pe inele (sau pe saibe)
sunt practicate caile de
rulare, de-a lungul

8
carora are loc deplasarea
corpurilor de rulare (bile,
role cilindrice, role
conice sau role butoi).
Colivia are rolul de a ghida
si de a mentine corpurile
de rulare la o distanta
egala intre ele
Rulmentii sunt organe de masini complexe, utilizate pentru rezemarea pieselor
care executa miscari de rotatie sau de oscilatie (arbori, roti dintate, role de
cablu, mase rotative, etc). Ei se compun in general din : inelul interior si inelul
exterior, saibe de fus si saiba de carcasa, corpuri de rulare si colivia.

Pe inele (sau pe saibe) sunt practicate caile de rulare, de-a lungul carora are loc
deplasarea corpurilor de rulare ( bile, role cilindrice, role conice sau role butoi).
Colivia are rolul de a ghida si de a mentine corpurile de rulare la o distanta
egala intre ele.

9
Avantajele rulmentilor, ca organe de rezemare, in raport cu lagarele de
alunecare sunt: gabarit axial mai redus, posibilitatea maririi preciziei de rotire a
arborilor prin pretensionarea rulmentilor, ungerea mai simpla in multe situatii,
in cazul ungerii cu ulei intreruperea accidentala a ungerii intr-un interval de
timp relativ scazut, nu are consecinte atat de grave ca in cazul lagarelor de
alunecare , pentru prelucrarea sarcinilor combinate ( radiale si axiale) rezulta
lagare mai simple decat in cazul utilizarii lagarelor de alunecare.

Dezavantajele rulmentilor sunt: gabarit radial mai mare, sunt mai putin
silentiosi, suprasarcinile provoaca micsorarea durabilitatii la impuritati.

10
Cei mai comuni rulmenți sunt rulmenții radiali cu bile, care sunt folosiți cel mai
des în aplicații practice. Aceștia pot suporta doar sarcini radiale. Inelul interior
este fixat pe arborele rotativ, iar inelul exterior este montat in carcasa.
Rulmenții radiali cu bile sunt fixaţi într-o cale de rulare, iar atunci când se aplică
sarcina, aceasta este transmisă de la inelul exterior la bilă și de la bilă la inelul
interior. Canelurile de pe calea de rulare au raza de curbură cuprinsă între
51,5% și 53% din diametrul bilei. Căile care au o curbură mai mică pot produce
o frecare mai mare la rulare datorită posturii strânse.

Datorită formei sferice a rulmentului, punctele de contact dintre bile și căile de

rulare sunt foarte mici, ceea ce ajută la o rulare fină a elementelor de
rostogolire. Pe de altă parte, punctul de contact fiind atât de mic, rulmentul
11
poate suferi o supraîncărcare, devenind inutilizabil. De aceea, rulmenții cu bile
sunt folosiți de obicei în aplicații cu sarcini relativ mici.

2.Descriere procesului de fabricatie –Fisa tehnologica.

Este foarte important ca elaborarea procesului tehnologic sa tina cont de

anumite criterii dintre care cele mai importante sunt:

 Criteriul tehnic- produsul sa fie realizat la standarde inalte de calitate, sa

respecte strict specificatiile prevazute in documentatie tehnica astfel
incat sa asigure un nivel inalt de satisfactie a clientilor
 Criteriul economic – aflat in stransa legatura cu criteriul tehnologic, acest
criteriu presupune realizarea produsului in conditii de eficienta maxima
la costuri minime
 Criteriul social- orice produs conceput trebuie sa aiba la baza ideea de a
asigura conditii de munca cat mai usoare pentru factorul uman.

Pentru ca aceste criterii impuse sa fie respectate, la proiectarea produsului

trebuie analizat riguros desenul de executie, astfel incat sa se respecte
specificatiile tehnice si standardele aflate in vigoare.

Sistemul de productie pentru executia reperului „inel interior rulment”:

 Plan de productie impus : 25.000 buc/an

 52 saptamana/an
 5 zile/saptamana
 3 schimburi/zi
12
  8 ore/schimb
 K- coeficient de utilizare 0.95%

Procesul tehnologic presupune urmatoarele etape:

 Strunjire materie prima

 Tratament termic
 Rectificare plana
 Strunjire tare
 Rectificare rotunda
 Controlul calitatii
 Montaj si ambalre

Alegerea materialului din care se execută inelul de rulment este determinată

de: tipul rulmentului, condiţiile de rezistenţă şi rigiditate impuse, , natura
organelor organelor unde se monteaza.

Nr Operatia Tip masina topi taux

crt
1 Strunjire moale Hessapp 1200 20.5 3
2 Tratament termic - - -
3 Rectificare suprafete plane Diskus 6 3
4 Strunjire tare Pittler 650 22 3
5 Rectificare rotunda MIG 800 30.5 3

3.Stabilirea tipologiei productiei

Tm
K Si =
t opi

13
 T d /ut
T m=
Qj

T m−¿ perioada medie a ciclului de lucru

Q j−¿ volumul anual al producției reperului produs

T d /ut −¿ timpul disponibil pe utilaj

T d /ut =8∗3∗5∗52∗0.95=5928 h/ut

T d /ut 5928∗60
T m= = =14.22min /buc
Qj 25000

Nr Operatia topi KS Tipul

crt productiei
1 Strunjire moale 20.5 0.84 PM
2 Tratament termic -
3 Rectificare suprafete plane 6 2.89 PSMr
4 Strunjire tare 22 0.78 PM
5 Rectificare rotunda 30.5 0.57 PM

Bazandu-ne pe faptul ca valorile lui KS sunt mai mici de 1, sistemul de fabricatie

va fi organizat dupa tipologia „productie de masa”.

4.Dimensionarea sistemului de fabricatie

Qe i
Qii= 1− pr
i

r=Qii−Qei -rebut

se adoptă pri=2%

14
Nr Operatia Pr i Qii [buc] Qei [buc]
crt
1 Strunjire moale 0.02 26588 26027
2 Tratament termic - - -
3 Rectificare suprafete plane 0.01 26027 25767
4 Strunjire tare 0.02 25767 25252
5 Rectificare rotunda 0.01 25252 25000

Qe 25000
Q 5= 10
= = 25252 buc.
1−Pr 8
1−0,01

Q 25252
Q
∫ ¿ 4= 1−Pe 9
¿ = 1−0,02 = 25767 buc.
r5

Q 25767
Q
∫ ¿ 3= 1−Pe 8
¿ = 1−0,01 = 26027buc.
r3

Q 26027
Qe
∫ ¿ 1= 1−Pr ¿
i
= 1−0,02 = 26588 buc.
2

Pentru realizarea cantitatii de 25.000 buc. trebuie forjate 26588 buc.

reprezentind un procent 6.35% in plus fata de cantitatea de 25000 buc.

Numarul total de rebuturi r =Qint i- Qei = 26588-25000 =1588 buc/an

Calculul necesarului de masini, utilaje

Tnec
Nu i=
Tdisp
n
T nec =∑ Qi∗tni ; tn i=top i+ tauxi
k=1

Tdisp=h∗s∗z∗ns∗k =355680 min/an

15
 26588∗23,5
N SM = =1.75 => 2 utilaje
355680

26027∗9
N RP= =0,65 => 1 utilaj
355680

25767∗25
N SD = =¿ 1.81 => 2 utilaje
355680

25252∗33.5
N RR= =2.37 => 2 utilaje
355680

Calculul gradului de încărcare:

T nec
gi= T
disp∗N u

- grad de încărcare sub 33% => un schimb pe zi

- grad de încărcare peste 33% > două schimburi pe zi ≥66%

- grad de încărcare peste 66% > două schimburi pe zi ≥100%

Utilaj Necesarul de gi
utilaje/posturi
Strunjire moale 2 1.75
Rectificare suprafete plane 1 0.65
Strunjire tare 2 1.81

16
 Rectificare rotunda 2 2.37

Dimensionarea suprafetei necesare:

Tip utilaj L*1 SS N1

Hessapp 5*1 5 1
Diskus 2*1 2 1
Pittler 4*1 4 1
MIG 4*1 4 1

Spatiul total se calculeaza cu formula

SSF =∑ St j +S ca
Stj=Nai * Sti
Sti=Ss +Sg+Se [m2]
unde: -Nai-numarul de utilaje adoptate
-Sti- suprafața utilajului
- Ss- suprafata statica
- Sg- suprafata gravitationala
- Se – suprafata de evolutie

Ss=L*l [m2]
Sg=Ss*Nls [m2] Nls - numarul de laturi de servire
Se=(Ss+Sg) · k [m2]

k=0,10÷2,5 se adopta k=2 in indutria constructoare de masini

Nr. M.U. Ss nls Sg=Ss*nls Se=(Ss+Sg)*k Sti ni Sti*ni

Crt [m2 ] 2
[m ] 2
[m ] [m ] [buc] [m2 ]
2

.
1 Hessapp 5 1 5 20 30 2 60
2 Diskus 2 1 2 8 12 1 12
3 Pittler 4 1 4 16 24 2 48
4 MIG 4 1 4 16 24 2 48

17
 ∑ s tj =60+12+48+ 48=168 m2

5.Calculul parametrilor tehnico-economici

C p=Q i∗k t

T d tot N u∗355680
k t= =
T nec ∑ Q j∗t ij

Capacitatea de productie

Nr.ctr Operații Qi t ij Qi∗t ij kt Cp

1 Strunjire moale 26588 20.5 545054 1.30 34564

2 Rectificare suprafete plane 26027 6 156162 2.27 59081
Strunjire tare 25767 22
3 566874 1.25 32208
Rectificare rotunda 25252 30.5
4 770186 0.92 23231

6.Plan optim de amplasare al sistemului de fabricatie

Optimizarea amplasării utilajelor prin metoda gamelor fictive

Aplicarea metodei gamelor fictive în optimizarea amplasamentului utilajelor în

SP are ca şi obiective:

18
-utilizarea cât mai eficientă a spaţiului disponibil;

- realizarea unor trasee cât mai scurte între locurile de muncă;

- reducerea volumului de muncă necesar aprovizionării cu materiale, piese,

precum şi descongestionării de produse finite şi deşeuri;

- efectuarea a cât mai puţine manipulări şi întoarceri;

-dinamizarea amplasamentului: adaptarea la condiţii şi sarcini noi.

19