Sunteți pe pagina 1din 12

Turbine eoliene - variante

constructive şi particularităţi
ENERGIE
de Mircea Badut 02.09.2013

Destinate fie instalărilor restrânse (ori chiar individuale), fie fermelor mari (ocupând zone largi de
teren, ori în largul apropiat al mărilor/oceanelor), turbinele eoliene cunosc astăzi – după doar câteva
decenii de evoluţie – o gamă largă de tipuri şi dimensiuni. Referindu-ne doar la agregatele de putere
mare, vom observa firul evolutiv: dacă în 1996 turbina eoliană depăşea, cu eforturi, limita de un
megawatt, astăzi s-a ajuns la o putere instalată 6 MW (şi la un diametru al elicelor de 150 de metri).

Două abordări distincte


În principiu, captarea energiei vântului la nivelul unei turbine se întâmplă astfel: suflul aerului roteşte
elicea, aceasta, la rândul ei, antrenează un generator electric rotativ, iar curentul electric alternativ
produs este, eventual, convertit în curent continuu şi retransformat în curent alternativ de 50/60Hz
compatibil cu reţeaua electrică (la care turbina este cuplată). Deci o serie de transformări de energii,
cărora proiectanţii/producătorii sunt chemaţi să le asigure un cât mai bun randament (în limitele
fezabilităţii industriale, de obicei).
O turbină de vânt tipică pentru putere mare:
 putere instalată: 2,5MW
 viteza vântului: 3 – 25 m/s
 înălţimea turnului/butucului: 90 – 140m
 turaţia elicei: 6 – 15 rotaţii/minut
 diametrul elicei: 100 – 110 m
 masa totală: 20 – 200 tone
Schema clasică a turbinei eoliene prevede existenţa unui reductor cu roţi dinţate între rotorul elicelor
şi rotorul generatorului electric, de fapt un amplificator de turaţie care transformă rotirea lentă a elicei
în turaţie înaltă, potrivită generatorului tipic. (Pentru a acţiona un generator cu 1000-3000 rotaţii pe
minut ar fi nevoie de un raport de transmitere mecanică de 1:50. Dar astăzi se construiesc şi turbine
cu rapoarte de peste 1:100). Abordarea are avantajul unui know-how evoluat pe partea de conversie
electrică (generatoare de volum relativ mic şi de eficienţă mare), dar şi dezavantajul transmisiei
mecanice cu oarecare pretenţii de mentenanţă (figura 1).

FIGURA 1. Secţiuni schematice prin turbinele eoliene cu şi fără reductor mecanic

În ultimii ani se experimentează tot mai mult abordarea unei turbine eoliene fără reductor, numită şi
gear-less ori direct-driven (figura 2). Aceasta evită problemele mecanice ale ansamblului mecanic
intermediar (pierderile şi întreţinerea), dar ridică provocări deosebite pentru generatorul electric, care
trebuie să fie de o concepţie deosebită spre a putea lucra la turaţii atât de mici. Astfel, generatorul –
pentru a atinge o eficienţă bună – necesită soluţii speciale de proiectare (pornind implicit de la
cerinţa unui diametru mare, necesar pentru a găzdui mai mulţi poli magnetici), materiale deosebite
(precum Nd2Fe14B – aliaj supermagnetic de neodim, fier şi bor), subsisteme pretenţioase de
monitorizare, ajungând, deci, la greutăţi şi costuri semnificative.
FIGURA 2. Schemă generator electric tipic „gear-less”

Proiectanţii sunt nevoiţi să recurgă la diverse artificii de concepţie: pentru a creşte eficienţa
electromagnetică, pentru a reduce masa generatorului, pentru optimizarea fluxurilor magnetice
active, pentru a minimiza pierderile de flux, pentru a reduce reacţiunile/forţele dintre rotor şi stator,
pentru a creşte inducţia prin întrefier, pentru a optimiza răcirea maşinii electrice, pentru diminuarea
zgomotului ş.a.m.d.. De exemplu, se folosesc poli cu magneţi permanenţi şi respectiv profil în „C”
pentru rotor (figura 3).
FIGURA 3. Schema generatorului electric de turaţie mică

Controlul unghiului de atac al palelor de elice


Multe dintre turbinele eoliene moderne de putere mare (mai ales cele „gear-less”, unde frecvenţa
curentului indus depinde drastic de turaţia elicei) sunt prevăzute cu sisteme de controlare a unghiului
de înclinare a palelor. Astfel, când viteza vântului variază semnificativ, aceste acţionări electro-
mecanice modifică unghiul de atac al elicei pentru a menţine turaţia rotorului în limitele nominale de
operare. Unghiul de răsucire a palelor poate varia între 0 şi 90°, iar o valoare extremă este aplicată
inclusiv pentru oprirea (blocarea) elicei pe durata reviziilor tehnice sau a furtunilor.
Cum mai toate turbinele mari au elice cu trei pale, în butucul elicei se află trei sisteme de acţionare
independente, câte unul pentru fiecare pală. Majoritatea acestor acţionări se bazează pe transmisii
mecanice cu roţi dinţate, dar pot exista şi varainte mai originale (precum cea cu curea dinţată, de la
Vensys).
Decizia de modificare a unghiului de atac se ia atât pe baza datelor de la anemometru (privind viteza
determinată a vântului), cât şi monitorizând turaţia rotorului (sau puterea electrică generată). Când
viteza mişcării de rotaţie devine prea mare, se emite automat o comandă către acea acţionare
electrică spre a determina o uşoară rotire a palelor elicei, în sensul de a fi mai puţin sensibile la
suflul vântului. Această funcţie de reglare automată nu doar că menţine procesul de conversie
energetică într-un domeniu nominal, dar asigură şi o eficienţă aerodinamică şi respectiv o reducere
a solicitărilor mecanice (în structura turnului, în structura elicei, în lagăre şi în transmisii), prelungind
viaţa turbinei şi scăzând costurile de mentenanţă. În plus, recunoscând importanţa funcţiei de
reglare a unghiului de atac al elicei, cele trei sisteme de acţionare nu doar că sunt independente, dar
sunt şi prevăzute cu alimentare electrică redundantă (şi din surse alternative).
Componente cheie:
pale de elice; subsisteme de ajustare a înclinări elicelor; transmisii mecanice (cu roţi dinţate);
generatoare electrice; rulmenţi/lagăre; convertoare de electricitate (invertoare/redresoare);
transformatoare electrice; turnuri; sisteme de echilibrare (offshore); subsisteme de monitorizare.

Producători majori de turbine eoliene: Alstom, Enercon, Gamesa, General Electric, Goldwind,
Hitachi, Mitsubishi, Siemens, Sinovel, Suzlon, Vensys, Vestas, WinWinD, etc.

Mircea Băduț este inginer, consultant CAD/IT

Cere detalii sau oferta


ARTICOLUL ANTERIOR
Optofluidele conduc lumina solară la interior
ARTICOLUL URMATOR
Drumul de la Eficiență la Independența energetică trece prin Târgul RoEnergy București,
din 6 - 8 mai 2015
DE ACELASI AUTOR

ENERGIE

Concretizări în energia mareelor


Energie de Mircea Badut
09.12.2017

ENERGIE

Smart Metering - în curs de consacrare


Energie de Mircea Badut
17.05.2017
ENERGIE

Turbine eoliene plutitoare


Energie de Mircea Badut
20.03.2017
DIN ACEEASI SECTIUNE

ENERGIE

Celebrarea centenarului CNR-CME - Conferința


„Perspectiva românească privind tranziția sectorului
energiei”
Energie de T&T
12.12.2023
ENERGIE

Enel Green Power România, cel mai mare parc fotovoltaic


din portofoliul companiei
Energie de T&T
31.08.2023

ENERGIE

Prototip de staţie de încărcare pentru trotinete şi biciclete


electrice
Energie de T&T
31.08.2023
Sectiunile revistei T&T
Articole web exclusive

Comentarii
Adauga Comentariu
Catalogul de produse
Ghidul companiilor din industrie
EVENIMENTE
PreviousNext
EDITORIAL
Toamna şi zona de confort
Ce stă la baza acţiunilor noastre? Ce sentimente, emoţii şi impulsuri urmăm? Acţionând în baza
lor vom obţine ce ne dorim, dar şi efectele lor secundare.
Mai mult

T&T @ FACEBOOK
T&T @ TWITTER
Tweets by TTehnologie
 FOTO
 VIDEO
 PREZENTARI

Demo Metal Brasov 2019

Vezi toate galeriile foto

 TAGURI:

 turbine eoliene

 energie

ABONARE LA NEWSLETTER
Sunt de acord cu termenii si conditiile ttonline.ro
 CELE MAI NOI
 CELE MAI CITITE

Noutăți BlechExpo 2023

Premieră mondială: CTX 450 / CTX 550 - Performanță, precizie şi flexibilitate în segmentul premium

Închiderile de fabrici şi utilaje second-hand: Cum pot companiile să îşi deblocheze bugetul

INTAREMA® TVEPLUS®

Mărunțirea cu tocătoarele WEIMA


X

S-ar putea să vă placă și