Sunteți pe pagina 1din 15

ALTERANATOARE INTRODUCERE La noile constructii de automobile,ca urmare a cresterii puterii receptoarelor si consumatoarelor introdusi,a pornirilor si a opririlor dese n circulatia

intensa n orase, a rezultat pe de o parte necesitatea ncarcarii bateriilor la turatii mici si chiar la turatii de mers n gol ale motoarelor,iar pe de alta parte necesitatea cresterii limitei turatiei maxime a generatoarelor( ca urmare a cresterii raportului de transmisie de la motor la generator), cerinte carora dinamurile nu le mai pot face fata.Din aceasta cauza ele au inceput sa fie nlocuite pe scara tot mai larga cu alternatoare.Alterantoarele pentru automobile sunt generatoare sincrone prevazute cu redresoare statice,care folosesc de obicei diode cu siliciu,si ca urmare nu mai necesita corectoare cu lamele ca n cazul dinamurilor.Ele au rolul de a alimenta 545f56f cu curent electric consumatorii(receptoarele) si de a ncarca bateria de acumulatoare.Reprezentarea conventionala a alterantoarelor este aratata in figura 1. Figura 1.

Capitolul I CONSTRUCTIA ALTERNATOARELOR n general,alternatoarele pentru automobile se construiesc cu indusul n stator si inductorul n rotor. 1.INDUSUL nfasurarile trifazate ale statorului pot fi legate n stea(fig. 2,a) sau n triunghi (fig.2,b).La legarea n stea,tensiunea pe faze Uf este mai mare dect tensiunea U0 la legarea n triunghi.n schimb intensitatea I0 la legarea n triunghi este mai mare fata de intensitatea If la legarea n stea(de 1,73 ori): Uf= U0,iar I0= , iar If= If,respective .

Uf= U0=

2.INDUCTORUL

Inductorul poate fi cu excitatie electromagnetica sau cu magnet permanent.

La constructiile cu magneti permanenti(executati din aliaje dure si casante),datorita absentei nfasurarii de excitatie si a inelelor colectoare apar dificultati legate de reglarea tensiunii. Alternatoarele cu excitatie electromagnetica se mpart n alternatoare cu inele colectoare si fara inele colectoare. Solutia alterantoarelor cu excitatie electromagnetica fara inele colectoare,cu doua ntrefieruri,cu nfasurarile inductorului plasate n stator,alaturi de cele ale indusului este neeconomica:n plus,fluxul magnetic n ntrefier nu mai variaza de la maximul negativ la maximul pozitiv, ci ntre zero si maxim,ceea ce constituie un serios dezavantaj. Alterantoarele cu inele colectoare.De obicei,se utilizeaza inele conductoare radiale,dar n anumite cazuri,ca de exemplu la alternatoarele de tip 1130 care echipeaza motoarele D-115,pentru protejarea colectorului mpotriva patrunderii prafului se utilizeaza inele de tipul frontal.n general,sunt doua inele colectoare si mai rar trei-aceasta,n situatia cnd excitatia este fractionata,curentul de magnetizare este de intensitate mica si ca urmare uzura si arderea periilor este mica. n prezent,constructia cea mai raspndita este cea a alternatorului cu excitatie electromagnetica cu doua inele colectoare(v fig. 4 si fig.8),avnd polii inductorului sub forma de gheare.La acest tip,nfasurarea de excitatie se compune dintr+o singura bobina asezata concentric pe miezul rotorului,ceea ce permite o constructie simpla si economica.Datorita polilor n forma de gheare si a suprafetelor trapezoidale ale talpilor acestora,se obtine o forma convenabila a curbelor tensiunilor electromotoare induse de alternator,foarte apropiata de forma sinusoidala. Astfel de alterantoare sunt construite de firmele Bosh-Germania Duciller,ParisRhne,Femsa-Franta;Electroprecizie si Sfntul Gheorghe-Romnia;Lucas-Anglia; Motorola-SUA. n tabelul 1 sunt prezentate caracteristicile principale ale alternatoarelor cu excitatie electromagnetica pentru autovehicule. Tabelul 1

Date tehnice 1111 (Romnia)

Tensiunea de lucru, n V Curentul nominal,n A Curentul maxim,n A Turatia initiala,n rot/min Turatia nominala n rot/min Turatia la sarcina maxima,n rot/min Turatia maxima n regim de durata scurta, n rot/min Curentul de excitatie maxim,n A Masa fara fulie (si cu fulie),n kg

14

Tipul alternatorului G-221 K1-14 (C.S.I.) V35A20 Bosch (Germania) 14 14

ART 110/12 (Italia)

14

30

40

25

>30

36

950

42(la 5000 37 rot/min si 14 V) 950 1000 10 2000

>40

950 50 3000

3000

5000

5000

5000

12000

15000

3,2

4(4,6)

4,2

3,6(4)

3.REDRESORUL

Numarul elementelor redresoare utilizate poate sa varieze de la doua(alternatoare monofazate) pna la sase(trifazate)(n unele cazuri plus trei suplimentare sau auxiliare, ca in fig.3 c),n functie de numarul de faze si de numarul de alternante redresate. n prezent,cele mai raspndite constructii pentru puteri mai mari de 500W,sunt cele trifazate cu redresor n punte avnd sase diode(fig.3).La acestea, tensiunea maxima de vrf la borne este practic egala cu valoarea medie a tensiunii redresate,frecventa pulsatiilor este mai mare,respectiv de 6 ori frecventa de baza,iar vrfurile de curent la ncarcarea bateriei sunt mici. Pentru puteri sub 500W, unele firme ca de exemplu DuceillerFranta,au nceput sa echipeze autoturismele cu alternatoare monofazate cu doua diode. Perfectionarea constructiei alterantoarelor este strns legata de evolutia fabrcatiei elementelor redresoare,n sensul ca primele alternatoare pentru automobile au fost realizate cu redresoare cu placi de seleniu(voluminoase),iar n prezent se utilizeaza aproape n exclusivitate redresoarele cu siliciu.n viitor se ntrevede trecerea sa redresoare cu circuite integrate,cu gabarit si cost mai mic. Fig.2 Fig.3 DIFERITE SCHEME DE CONECTARE A EXCITAIEI ALTERNATOARELOR Schemele de conectare a nfasurarii excitatiei alternatoarelor trebuie sa asigure ntreruperea alimentarii excitatiei n timpul opririi motorului si sa permita alimentarea de la baterie a excitatiei n timpul mersului,direct sau prin intermediul unei rezistente de amorsare,bec,diode redresoare,releu etc. n figura 3,a este prezentata schema de separare a excitatiei alternatorului de baterie prin intermediul comutatorului cheii de contact K.Acest sistem simplu si economic se aplica la autoturismele R-12,DACIA-1300,1310,1410 etc.El prezinta nsa dezavantajul ca n

cazul n care se uita contactul,n timp ce motorul este oprit,bateria se descarca prin regulatorul de tensiune RT cu un curent egal cu curentul total de excitatie. n figura 3,b este prezentata schema de conectare cu releu conjunctor-disjunctor pentru excitatie ,RC aplicata de firma DelcoRemz- SUA.Releul conjunctor-disjunctor actioneaza numai asupra excitatiei si este alimentat de la una dintre nfasurarile indusului.Ct timp este conectat comutatorul cheii de contact,alimentarea nfasurarii de excitatie de la baterie se face prin intermediul rezistentei de amorsare sau al becului de control LC. n figura 3,c este prezentata schema alimentarii nfasurarii de excitatie prin trei diode auxiliare sau de autoexcitatie D7,8,9 conectate la nfasurarile de curent alternativ.Aceasta schema este aplicata de firmele BOSCH-Germania,PAL-MagnetonCehoslovacia(autoturismele SKODA-105 S,105-L,120 L,120LS.Alimentarea excitatiei la pornire se face prin becul de control LC sau prin rezistenta de amorsare.Avantajul schemei consta n eliminarea releului conjunctor+disjunctor pentru excitatie si a deficientelor legate de prezenta contactelor acestuia. n figura 3,d este prezentata schema de separare a excitatiei printro dioda de separare D conectata ntre alterantor si baterie,avnd n paralel o rezistenta de amorsare.Dioda de separare este de putere mare,trebuind sa suporte ntreg curentul alternatorului.Aceasta schema este aplicata,printre alte firme ,si de firma MOTOROLASUA.Schema prezinta avantajul ca protejeaza indusul n cazul defectarii diodelor din punte. O alta solutie,intermediara,prezenta n figura 3,e,este aplicata de firmele FIAT-Italia,VAY-C.S.I.si MAN-Germania.n aceasta schema nfasurarea de comanda (excitatie) a releului de indicare a ncarcarii bateriei RB,este alimentat de la borna neutra(centrul stelei) a alternatorului si ntrerupe circuitul de alimentare al becului de semnalizare LC ndata ce tensiunea alternatorului depaseste o anumita valoare.Aceasta schema se utilizeaza la altenatoarele autoturismelor FIAT,LADA,autocamioanelor ROMAN DAC,si la alternatoarele romnesti pentru tractoare.

Capitolul II 1.ALTERNATORUL TIP G 221 n continuare,se prezinta constructia alternatoarelor cu excitatie electrmagnetica cu perii radiale, cu poli n forma de gheare si cu redresor trifazat n punte,ntruct aceasta este constructia cea mai reprezintativa si mai raspndita n prezent la aceste produse. Alternatorul tip G-221 este un generator sincron de curent trifazat,cu excitatie electromagnetica,care echipeaza autoturismele FIAT si LADA.Pentru transformarea curentului alternativ n curent continuu,alternatoruleste prevazut cu o punte redresoare trifazata formata din sase diode redresoare. a.Parametrii functionali Alternatorul tip G-221 se caracterizeaza prin urmatorii parametrii functionali:putere maxima 580W,tensiunea nominala 14 V,turatia initiala de debitare 1000 10 rot/min,valoarea curentului maxim debitat(la turatia de 5000 rot/min si tensiunea constanta de 14 V) 42 A,turatia maxima n regim continuu 13000 rot/min,turatia maxima n regim de scurta durata 15000 rot/min. Fig.4 Alternatorul tip G-221 b.Subansambluri Alternatorul tip G-221(fig.4) este format din urmatoarele subansambluri:rotorul,statorul2 si scuturile 1 si 11 turnate din aliaje de aluminiu. Rotorul (fig.5).Elementul de baza este arborele 14,pe a carui suprafata striata se preseaza bucsa din otel 29 si polii magnetici sub forma de gheare 28 executati din otel forjat cu continut redus de carbon,cu o buna permeabilitate magentica.Pe bucsa 29,care are rol de miez al electromagnetului,asezata ntre piesele polare,ntr-o carcasa din material plastic 37,se monteaza nfasurarea de excitatie 30,sub forma unei bobine cilindrice avnd 485 de spire.Polii magentici,mpreuna cu nfasurarea rotonica,formeaza electromagnetul inductor sau de excitatie. Fig.5

Capetele nfasurarii tec prin orificiile a practicate n polii magnetic si se cositoresc la cele doua inele colectoare 36 si 37,fixate pe butucul 35 prin intermediul bucsei izolatoare 34. Rotorul se sprijina pe doi rulmenti de tip nchis(capsulati),completarea cu lubrifiant n timpul exploatarii nefiind necesara.Camasa interioara a rulmentului din fata 25(dimensiunile rulmentului Dext=42mm;dint=15mm;latimea=13mm)(fig.4) este montata liber pe arbore.Ea este presata ntre inelul distanter 24 si butucul fuliei,prin intermediul piulitei de fixare a fuliei. Camasa exterioara a rulmentului este presata n locasul scutului si este fixata prin intermediul a doua saibe,23 si 27,care la rndul lor se fixeaza prin patru suruburi.Camasa interioara a rulmentului din spate 15(dimensiunile rulmentului:Dext=32mm;dint5=12mm;latimea=10 mm) este presata pe arboreal rotorului ,iar camasa exterioara se sprijina pe un inel de cauciuc. Pe arborele rotorului,prin intermediul unei pene semirotunde,se monteaza fulia 26 cu ventilatorul executat din tabla de otel prin sudura electric. Ventilatorul serveste la racirea diodelor redresoare si a dealiilor interioare ale alternatorului. Statorul este format dintr-un pachet de tole din tabla de otel electrotehnic de 1 mm grosime,mbinate prin sudura electric.Pe suprafata interioara,sunt pacticate 36 de crestaturi de tip seminchis,isolate cu ac sau carton electrotehnic.n canale se introduce nfasurarea trifazata 4,care este asigurata mpotriva iesirii prin intermediul unor tije din lemn sau material plastic,3.Fiecare nfasurare de faza este format din sase bobine,fiecare bobina avnd un numar de zece spire.Dupa bobinare,statorul se impregneaza pentru consolidarea si protectia nfasurarilor.Cele trei nfasurari de faza se leaga ntre el n stea;central stelei se leaga la borna 19(fig.4)nemarcata,iar cele trei nceputuri de faza-la grupul de diode redresoare. Pe scutul din spate este fixata printr-un surub,portperia 21,cu pariile 16 si 17,care se sprijina pe cele doua inele colectoare prin intermediul a doua arcuri.Peria exterioara,prin intermediul lamelei 20,se leaga la masa alternatorului,iar peria interioara la borna de excitatie 67.Periile sunt executate din bronz grafitat marca EG.Dimensiunile nominale ale periilor sunt:5 8 18 mm.Lungimea minima a periilor este de 8 mm.

Grupul de diode redresoare este fixat tot pe scutul din spate.El este format din sase diode redresoare tip VA-20 legate n punte trifazata.formnd astfel un redresor n stea cu sase faze,care permite curentului sa treaca numai ntr-un singur sens. n fiecare momentse afla n conductie cte doua diode.Fiecare dioda conduce cte o trime de perioada,iar comutarea lor de produce succesiv,astfel nct tensiunea de iesire se apropie foarte mult de o tensiune constant(continua). Trei diode(9) cu corpul de polaritate negativa(marcate cu negru),sunt presate direct n scut care are rol si de portdioda,facnd astfel legatura electric direct cu masa alternatorului.Celelalte trei diode(5) au corpul de polaritate pozitiva(marcate cu rosu),sunt presate n portdioda 40 confectionata din aliaj de aluminiu si au legatura(electrica) directa cu borna magistrala pozitiva30(surubul 18). Portdioda 40 (fig.6) este fixata de scutul 11 prin intermediul a trei suruburi 10.Izolarea electrica ntre portdioda (de polaritate pozitiva) si scut (de polaritate negativa) se realizeaza cu ajutorul bucselor 12 din material plastic. Pentru a nu mari dispersiile magnetice ale alternatorului,care este un generator cu flux magnetic axial,la executia scuturilor se utilizeaza aliaje neferomagnetice,ca de exemplu aliaje de aluminiu. Suportul periilor se executa din masa plastica izolanta ,cu caracteristici mecance bune.Arcurile periilor trebuie sa asigure o apasare de 440 gf.,iar periile cu lungimea mai mica de 8 mm se nlocuiesc. n figura 7 este prezentata schema nfasurarilor si legaturilor electrice ale alteratorului(sectiune transversala). Fig.6 Fig.7 c.Functionarea n tabelul 2 sunt cuprinse datele constructive ale alternatoarelor pentru autovehicule.

Tabelul 2 Datele constructive principale ale alternatoarelor Date constructive 1111 G-221 K1-14 V35A20 Bosch Lucas (Anglia) (Italia) Diametrul exterior al 127,2 statorului,an mm 88,7 Diametrul interior al statorului,n mm Lungimea 22 pachetului statorului,n mm Numarul de poli 12 magnetici Numarul de 36 crestaturi 24 nfasurarea indusului(statorului): 1,0 -numarul de 0,25 conductoare pe crestatura 490 10 -diametrul conductorului 0,65 neizolat,n mm 4,6 static -rezistenta pe faza(la 5,6 20C),n dinamic nfasurarea de 0,200excitatie (a 0,250 rotorului) -numarul de spire pe 7 (Germania 126 128 89,7 95 110 ART 110/12

(Romania) (C.S.I.)

18

33

12 36 20 0,85 0,12 0,05 485 0,65 4,3 0,2 static+0,2 4,6-0,1 dinamic 0,440 8

12 36 12 1,2 0,133 4,2 -

8 24 12 1,25 0,13 640 4,2 0,240 -

4 24 0,11 3,1 -

bobina -diametrul conductorului neizolat,n mm -rezistenta bobinei(la 20C),n -apasarea arcurilor asupra periilor,n daN -lungimea minima admisa a periilor,n mm La rotirea cheii de contact n pozitia aprindere,nfasurarea de escitatie este parcursa de current care va produce n jurul polilor magnetici ai rotorului fluxul magnetic de excitatie.n timpul rotirii rotorului,n dreptul fiecarui conductor din crestaturile statorului va trece succesiv cnd polul nord,cnd polul sud al rotorului(prevazut cu sase perechi de poli),schimbndu-se astfel,ca marime si sens,fluxul magnetic inductor(de 12 ori la o rotatie).Acest flux magnetic alternativ va induce n cele trei nfasurari ale statorului o tensiune electromotoare alternativa trifazata.Trecuta apoi prin puntea cu sase diode,ea este redresata practice la valoarea medie a tensiiunilor de vrf(maxime). 2.ALTERNATORUL TIP 1111 Alternatorul tip 1111 este un generator sincron de curent trifazat,cu excitatie electromagnetica,care echipeaza autoturismele ARO,DACIA 1300,1310,1410 si este realizat dupa licenta firmei Duceillerr. Principial are o componenta asemanatoare cu cea a generatorului tip G+221,deosebindu-se prin dimensiunile constructive si parametrii functionali(tabelul 1 si 2) a.Parametrii functionali

Alternatorul de tip 1111 se caracterizeaza pin urmatorii parametrii functionali:puterea maxima 500W,tensiunea nominala 14V ,turatia initiala de debitare 950rot/min,valoarea curentului maxim debitat n regim stabilizat 36 A,turatia maxima n regim continuu 10000 rot/min,limitele temperaturii ambiente 40C la +80C. b.Subansambluri(fig.8) Fig.8 Statorul 1este confectionat dintr-un pachet de tole de otel electrotehnic de forma inelara,isolate cu lac si mbinate prin sudura.n interior sunt practicate 36 crestaturi,n care se introduce nfasurarea trifazata.Fiecare faza este format din 12 bobine a cte 12 spire fiecare.nceputurile de faza se racordeaza la grupul de redresare 6,7,8 iar sfrsiturile se leaga mpreuna si se izoleaza,formnd central stelei(punctual neutru),care ramne nefolosit. Rotorul 12 creeaza cmpul electromagnetic inductor prin intermediul celor sase perechi de poli13 n forma de gheara si al nfasurarii de excitatie,aceasta este fixata pe o bucsa de otel si este alimentata prin cele doua inele colectoare radiale 11,confectionate din cupru,isolate ntre ele si fata de arboreal rotorului cu ajutorul unui material plastic.Arborele rotorului se sprijina n scuturile 4 si 10 prin intermediul a doi rulmenti cu bile.La capatul al arborelui se fixeaza,prin presare,ventilatorul 2 si fulia de antenare 3,fiind asigurate cu o pana semirotunda si o piulita cu saiba. Periile ,confectionate din grafit,sunt fixate ntr-un suport din material plastic.Prin intermediul lor se alimenteaza nfasurarea de excitatie a rotorului.Una dintre perii este legata la masa,iar cealalta perie se racordeaza la borna de excitatie DF.Apasarea periilor pe cele doua inele colectoare se realizeaza cu ajutorul a doua cercuri elicoidale,prevazute n interior cu un conductor multifiliar. Scuturile 4 si 10,confectioante din aliaj de aluminiu ,servesc pentru sprijinirea arborelui rotorului.n scutul posterior 10 se monteaza suportul periilor si grupul de sase diode redresoare,6,7 si 8.n corpul aestui scut sunt practicate orificii pentru aerisire ,iar pentru acces la

perii,la partea superioara este prevazut cu doi umeri cu orificii pentru fixarea alternatorului de motor. Gruoul de redresare a curentului alternative este format din sas diode semiconductoare,cu siliciu,legate n punte:trei diode au corpul de polaitate pozitiva(marcate pe corp cu simbolul RA 220 n rosu) si trei diode au corpul de polaritate negativa(marcate cu RA220 n negru).Ele sunt presate n radiaotoarele 8 si respective 6;radiatoarele sunt confectionate sin aliaj de aluminiu si sunt prevazute cu aripioare de racire si cu cate doua orificii pentru cele doua suruburi de fixare ale radiaotoarelor ntre ele si scutul de posterior 10. Facndu-se o comparatie ntre cele doua tipuri de alternatoare se observa ca alternatorul tip 1111 nu are scoasa borna aferenta centrului stelei,care serveste-prin intermediul unui releu-la c omanda conectarii becului de indicare a ncalcarii bateriei.(fig 7,e);n schimb,alternatorul G-221 nu are borna distinct de masa,functia fiind preluata de nsusi corpul alternatorului. Echivalenta ntre bornele alternatorului tip G-221 si tip 1111 este urmatoarea:borna 30 este echivalenta cu borna B+ sau D+,67-cu DF,si corpul alternatorului este echivalent cu borna D-.Centrul steleica borna distinct-lipseste. Capitolul III PRESCRIPII TEHNICE PENTRU EXPLOATAREA sI NTREINEREA ALTERNATOARELOR Se stie ca att pe automobil,ct si pe standul de probe,alternatorul si bateria de acumulatoare n anumite situatii(scurtcircuite,legaturi gresite etc),pot sa debiteze curenti mult mai mari dect valoarea curentului nominal al diodelor redresoare,care nu suporta suprasarcini.Acest lucru conduce evident la deteriorarea(clacarea)diodelor redresoare. n scopul evitarii acestor neajunsuri este necesar ca att n timpul exploatarii,ct si al verificarilor pe automobil sau la stand ,sa se respecte urmatoarele reguli,pe care le indica uzina constructoare:

La borna magistrala 30 a alternatorului nu se permite racordarea dect bornei + a bateriei de acumulatoare.Aceasta regula se respect si n cazul pornirii motorului cu curent mprumutat de la alta baterie; Nu se permite inversarea legaturilor celor doua cabluri la bornele bateriei de acumulatoare,n caz contrar,prin diode va trece un curent prea mare,care le va distruge. Daca este necesar a se ncarca bateria montata pe autoturism de la o sursa exterioara ,sau este necesar a se efectua lucrari de sudura electric a,se vor decupla legaturile alternatorului de restul instalatiei electrice. Daca bateria de acumulatoare nu este legata(racordata) n circuitul electric al automobilului,respective nu este racordata cu borna 30 a alternatorului,nu se permite punerea n functie a alternatorului. Pentru controlul functionarii alternatorului,este indicat sa se foloseasca voltmetrul,ampermetrul si ohmetrul(alimentat cu baterii pentru lanterna);nu se va utiliza megohmetrul deoarece tensiunea lui este mult mai mare dect tensiunea nominal a diodei. Nu este permisa scurtcircuitarea bornei magistrale, 30a alternatorului la masasau scurtcircuitarea bornei 30cu borna 67(intrarea n nfasurarea excitatiei). Se verifica periodic tensiunea curelei alternatorului;cureaua ntinsa excesiv conduce la uzura prematura a rulmentilor,curelei si fuliei;cureaua slaba produce patinare,frecare ntre curea si fulie,deci uzura acestora,iar alteratorul nu debiteaza la parametrii prescrisi.Fulia care prezinta uzura excesiva la conul de antrenare se nlocuieste.ntinderea curelei (fig.9) este normal cnd ,apasnd pe mijlocul ei cu o forta de 3-4 daN,rezulta o sageata de valoarea indicata n tabelul 3. Fig.9 Tabelul 3 Marca Dacia autoturismului/ 1300, Renault Moskvici Volga Fiat 408 850,1300 G24 Trabant Wartburg 601

Valoarea sagetii

1310

10

16

412 1500

1500,124,126 127 Lada 1200 1500 Skoda,Aro 240,261 10-15

Cureaua ventilatorului

10-15 10- 7-10 12-15 15

8-10

8-10

15-20

Cureaua generatorului

7-9,5

710

7.9,5 12-15

8-10

10-15

8-10

15-20

Verificarea rezistentei de izoltie a nfasurarii statorice a alternatorului sub tensiunea de 500 V nu se va face dect la standul de ncercari si numai dupa desfacerea celor trei capete ale conductoarelor de faza de la bornele grupului de diode redresoare;n caz contrar,diodele vor fi distruse. La verificarea diodelor se va tine seama de prescriptiile tehnice specificate la paragraful respectiv. Se interzice cu desavrsire scurtcircuitarea bornelor 15si 67 ale regulatorului de tensiune(tip PP-380),n scopul controlarii functionarii regulatorului de tensiune sau a alternatorului.Un scurtcircuit care s-ar produce n acest caz ar provoca arderea sigurantei (nnr.10 sau L-ultima

din dreapta casetei de siguranta de 8 A),putnd totodata si deteriora contactele regulatorului de tensiune. Spre deosebire de alte alternatoare,alternatorul tip G-221 nu are borna separata negativasau de masa,rolul acestei borne fiind preluat de nsusi propriul corp metalic.nchiderea circuitului de masa se face pe urmatorul traseu:alternator-bloc motor-cablu flxibil multifiliar din cupru cu sectiunea de 16 mm fixat ntre carcasa ambreajului prin surub si sudat de caroserieborna - a bateriei.De aceea, periodic trebuie verificata strngerea surubului acestui cablu,care slabindu-se datorita trepidatiilor motoruluiproduce perturbatii n functionarea surselor de curent(alternator-baterie). O metoda comoda si rapida de verificare a conductibilitatii mbinarilor acestui cablu consta n intercalarea unui voltmetru ntre masa metalica a motorului(fara vopsea) si borna - a bateriei;cu motorul functionnd la turatii moderate si faza mae aprinsa,voltmetrul nu trebuie sa indice caderi de tensiune(acul deviaza de la gradatia zero),aceasta denota slabirea sau oxidarea surubului de fixare a cablului. Conductorul (de culoare gri) are vine de la regulatorul de tensiune si care se conecteza la borna 67 a alternatorului, nu trebuie inversat (confundat) cu conductorul (de culoare galbena ) care vine de la releul de indicare a ncarcarii bateriei(borna 87 care se conecteaza la borna centrului stelei(borna nemarcata) a alternatorului).n cazul n care aceste doua conductoare se inverseaza(la conectarea lor la alternator),siguranta nr. 10 de 8 Aprin care se face alimentarea regulatorului de tensiune se va arde.De asemenea,exista pericolul arderii contactelor regulatorului,respective necesitatea nlocuirii acestuia. Daca este necesar a se nlocui conductoarele alternatoarului, trebuie avut n vedere ca noile conductoare sa aiba aceleasi caracteristici:sectiune,lungime,material etc. Nerespectarea prescriptiilor metionate mai sus conduce inevitabil la distrugerea diodelor redresoare.Aceste prescriptii sunt valabile pentru toate tipurile de alternatoare.