COLEGIUL AGRICOL DIMITRIE PETRESCU CARACAL OLT

PROIECT
PENTRU EXAMENUL DE CERTIFICARE A COMPETENELOR NIVEL II DOMENIUL MECANIC SPECIALIZAREA : MECANIC AUTO

Profesor ndrumtor Ing. NUNC OVIDIU

Elev MORARU IONU

2008

COLEGIUL AGRICOL DIMITRIE PETRESCU CARACAL OLT

PROIECT
TEMA: ALTERNATORUL

Profesor ndrumtor Ing. NUNC OVIDIU

Elev MORARU IONU

2008

CAPITOLUL I MEMORIU JUSTIFICATIV

Automobilul este un vehicul rutier, carosat i suspendat elastic pe cel puin trei roi, care se deplaseaz prin mijloace de propulsie proprii, n diferite condiii de teren destinat transportului direct sau prin tractare al unor ncrcturi. Apariia primelor automobile este strns legat de descoperirea i

perfecionarea mainii cu abur i a motorului cu ardere intern. Dup primul rzboi mondial se produce un salt calitativ important n perfecionarea i modernizarea automobilelor, acordndu-se o deosebit atenie economicitii, siguranei circulaiei i reducerii masei proprii. Motorul constituie instalaia energetic proprie care transform energia chimic a combustibilului folosit n energie mecanic ce se transmite la roile motoare ale automobilului, asigurndu-se deplasarea acestuia. Motorul este o main termic de for care transform cldura degajat prin arderea combustibilului n lucru mecanic, prin intermediul unui agent motor ( fluid motor) n stare gazoas. n motorul cu ardere intern, att procesul de ardere (transformarea energiei chimice n cldur) ct i procesul transformrii cldurii n lucru mecanic se desfoar n interiorul cilindrilor. Motoarele folosite la automobile
piston.

sunt, n majoritatea cazurilor,

motoare cu ardere intern

cu

Motorul cu ardere intern este o main termic de for care transform cldura degajat prin arderea combustibilului n lucru mecanic, prin termediul evoluiilor unui agent motor (fluid motor) n stare gazoas. n motorul cu ardere intern, att procesul de ardere (transformarea energiei rimice n cldur) ct i procesul de transformare a cldurii n lucru mecanic se desfoar n interiorul cilindrilor.

CAPITOLUL II CONSTRUCIA ALTERNATOARELOR

La noile construcii de automobile, ca urmare a creterii puterii receptoarelor i consumatorilor introdui, a pornirilor i opririlor dese n circulaia intens din orae, a rezultat pe de o parte necesitatea ncrcrii bateriilor la turaii mici i chiar la turaii de mers n gol ale motoarelor, iar pe de alt parte necesitatea creterii limitei turaiei maxime a generatoarelor (ca urmare a creterii raportului
Diferite moduri de reprezentate convenional a motor alternatoarel

de transmisie de la crora

la

generator,cerine

dinamurile nu le mai pot face fa. Din aceste cauze, ele au nceput s fie nlo-

cuite pe scar tot mai larg cu alternatoare. Alternatoarele pentru automobile sunt generatoare sincrone prevzute cu redresoare statice, care folosesc de obicei diode cu siliciu, i ca urmare nu mai necesit colectoare cu lamele ca n cazul dinamurilor.Ele au rolul de a alimenta cu curent electric consumatorii (receptoarele) i de a ncrca bateria de acumulatoare. Reprezentarea convenional a alternatoarelor este artat In. figur.
Rezult c alternatoarele au o construcie i ntreinere mai simple, sunt mai robuste, mai fiabile, defectele sunt
mai puin frecvente, au o durabilitate mai mare aect a dinamurilor. n comparaie cu dinamurile de aceeai putere, alternatoarele sunt mai scurte i cu diametre mai mari.

Dezavantajele alternatoarelor const

sau a nerespectrii anumitor prescripii.

n numrul relativ mare de diode redresoare (69 buci), care sunt

costisitoare nc, i In faptul c pot fi uor scoase din funciune tn cazul strpungerii prin suprasolicitare, In situaia conectrii greite

II.1 CONSTRUCIA ALTERNATOARELOR n general, alternatoarele pentru automobile se construiesc cu indusul in stator i inductorul n rotor.

1. INDUSUL nfurrile trifazate ale statorului pot fi legate in stea sau n

faze

triunghi.

La legarea n stea, tensiunea pe

Ufx

este mai mare dect tensiunea

Uo

la legarea n triunghi.

La

construciile cu magnei permaneni (executai din aliaje dure i casante),

datorit absenei nfurrii de excitaie i a inelelor colectoare apar dificulti legate de reglarea tensiunii.

Alternatoarele cu excitaie electromagnetici se mpart n alternatoare cu inele colectoare i fr inele colectoare.

Soluia alternatoarelor cu excitaie electromagnetic fr inele colectoare, cu dou
ntrefieruri, cu nfurrile inductorului plasate n stator, alturi de cele ale indusului este neeconomic: n plus, fluxul magnetic n ntrefier nu mai variaz de la maximul negativ la maximul pozitiv, ci numai intre zero i maxim, ceea ce constituie un serios dezavantaj.

Alternatoare cu inele colectoare. De obicei, se utilizeaz inelele colectoare radiale, dar n anumite cazuri, ca de exemplu la alternatoarele tip 1130 care echipeaz
motoarele D-115, pentru protejarea colectorului mpotriva ptrunderii prafului se utilizeaz

inele de tipul frontal. In general, sunt dou inele colectoare i mai rar trei aceasta, n
situaia cnd excitaia este fracionat, curentul de magnetizare este de intensitate mic i ca urmare uzura i arderea periilor este mic.

n prezent, construcia cea mai rspndit este cea a alternatorului cu excitaie electromagnetic cu dou inele colectoare, avnd polii inductorului sub form de gheare. La acest tip, nfurarea de excitaie se compune dintr-o singur bobin

aezat concentric pe miezul rotorului, ceea ce permite o construcie simpl i economic. Datorit polilor n form de gheare i a suprafeelor trapezoidale ale tlpilor acestora, se obine o form convenabil a curbelor tensiunilor electromotoare induse de alternator, foarte apropiat de forma sinusoidal.
Astfel de alternatoare sunt construite de firmele Bosch Germani Ducellier, Paris Rhone, Femsa Frana; Electroprecizie i Sfntul Gheor-ghe Romnia; Lucas Anglia; Motorola S.U.A.

n tabel

sunt

prezentate

caracteristicile

principale

ale

alternatoa-relor

cu

excitaie

electromagnetic pentru autovehicule.

Date caracteristice ale al alternatorului

Date tehnice 1111 a)

Tensiunea de lucru, In V Curentul nominal, In A Curentul maxim, In A 14 30 36

Tipul alternalorului G-221 Kl-U V35A20 ART 110/12 (Italia)

Boech (Germania)

(Romni (C.S.I.)

14 40 42 (la 000 rot/min 14 V)

5 i

14 25 37

14 >30 >40

Turaia iniial, in rot/min

950

Turaia rot/min

nominal.

In

3 000

oooiio

950 2 000

95050 3 000

Turaia

la

sarcin

5 000

5 000
15 000

5 000

maxim, In rot/min
Turaia maxim In regim de scurt durat, 12 000 In rot/min Curentul de excitaie maxim, n A

3,2
4 (4,6) 4,2

3,6(4)

Masa fr fulie (4I cu fulie), n kg

II.2

REDRESORUL

Numrul elementelor redresoare utilizate poate s varieze de la dou (alternatoare monofazate) pn

la ase (trifazate) (in unele cazuri plus trei suplimentare sau auxiliare, n funcie de numrul de faze i de numrul de alternane redresate.

n prezent, cele mai rspndite construcii pentru puteri mai mari de 500 W sunt cele trifazate cu redresor in punte avnd sase diode. La acestea, tensiunea maxim de vrf la borne este practic egal cu valoarea medie a tensiunii redresate, frecvena pulsaiilor este mare, respectiv de 6 ori frecvena de baz, iar vrfurile de
curent la ncrcarea bateriei sunt mici. Pentru puteri sub 500 W, unele firme, ca de exemplu Ducellier Frana, au nceput s echipeze autoturismele cu alternatoare monofazate cu dou diode.

Perfecionarea construciei alternatoarelor este strns legat de evoluia fabricaiei elementelor redresoare, n sensul c primele alternatoare pentru automobile au fost realizate cu redresoare cu plci de seleniu (voluminoase), iar n prezent
se utilizeaz aproape n exclusivitate redresoarele cu siliciu. n viitor se ntrevede trecerea la redresoare cu circuite integrate, cu gabarit i cost mai mic.

II.3 DIFERITE SCHEME DE CONECTARE A EXCITAIEI ALTERNATOARELOR

9

Schemele de conectare a nfurrii excitaiei a alternatoarelor trebuie s asigure ntreruperea

alimentrii excitaiei n timpul opririi motorului i s permit alimentarea de la baterie a excitaiei in timpul mersului, direct sau prin intermediul unei rezistene de amorsare, diode redresoare, releu etc.

n figura

a este prezentat schema de separare a excitaiei alternatorului de baterie

prin intermediul comutatorului cheii de contact K.

Acest sistem simplu i economic se aplic la autoturismele R-12, DACIA-1300, 1310, 1410 etc. El prezint ins dezavantajul c n cazul n care se uit contactul, n timp ce motorul este oprit, bateria se descarc prin regulatorul de tensiune R T
cu un curent egal cu curentul total de excitaie.

In figura

b este prezentat schema de conectare cu releu conjunctor-disjunctor RC aplicat de firma Delco-Remy S.U.A. Releul conjunctor-disjunctor

pentru excitaie,

acioneaz numai asupra excitaiei i este alimentat de la una dintre nfurrile indusului. Ct timp este conectat comutatorul cheii de contact, alimentarea nfurrii de excitaie de la baterie se face prin intermediul rezistenei de amorsare sau al becului de control

LC.

In figura c este prezentat schema alimentrii nfurrii de excitaie prin trei diode
auxiliare sau de autoexcitaie schem este aplicat de

D 7 , 8 , 9 conectate la nfurrile de curent alternativ. Aceast

firmele BOSCH Germania, PAL-Magneton [exemplu,

autoturismele SKODA-105 S, 105 L, 120 L, 120 LS ( v. fig. 17.9)]. Alimentarea excitaiei la pornire se face prin becul de control de prezena contactelor acestuia.

LC sau prin rezistena de amorsare. Avantajul schemei

const n eliminarea releului conjunctor-disjunctor pentru excitaie i a deficienelor legate

In figura
separare

d este prezentat schema de separare a excitaiei printr-o diod de

D conectat ntre alternator i baterie, avnd n paralel o rezisten de amorsare.

Dioda de separare este de putere mare, t rebuind s suporte ntregul curent al alternatorului. Aceast schem este aplicat, printre alte firme, i de firma MOTOROLA S.U.A. Schema prezint avantajul c protejeaz indusul in cazul defectrii diodelor din punte.

O alt soluie, intermediar, prezent in figura e, este aplicat de firmele FIAT

Italia, VAZ C.S.I. i MAN Germania. n aceast schem nfurarea de comand (excitaie) a releului de indicare a ncrcrii bateriei

R B este alimentat de la borna neutr

(centrul stelei) a alternatorului i ntrerupe circuitul de alimentare al becului de semnalizare

10

LC ndat ce tensiunea alternatorului depete o anumit valoare. Aceast schem se

utilizeaz la alternatoarele autoturismelor FIAT, LADA ale autocamioanelor ROMAN DAC, i la alternatoarele romneti pentru tractoare.

II.4 SCHEME DE ALTERNATOARE

1. ALTERNATORUL TIP G 221 In

continuare, se prezint construcia

alternatoarelor

cu

excitaie

elec-

tromagnetic c u perii radiate, cu poli n form de gheare i c u redresor trifazat n punte,

ntruct aceasta este construcia cea mai reprezentativ i rspndit n prezent la aceste produse.

11

Alternatorul tip C.-221: 1 - scut palier anterior din partea antrenrii; 2 - stator; 3 - tij de fixare i
asigurare a mfS-urrii statorului; 4 nfurare stator; 5 diod redresoare cu corpul de polariltate pozitivi; buc de oel; 7 buc elastic; 8 buc de stngere; .9 diod redresoare cu corpul de polaritate negativ; 10 urub de fixare a portdiodelor i a capetelor nfurrilor de faz a statorului; 11 scutpalier posterior, din partea inelelor colectoare; 12 buc din material izolant; li bulon de stiangere; 14 arborele rotorului; S rulment posterior; 16 perie pozitiv; 11 perie negativ; 18 urub born de curent (simbol 30"); 19 born aferent centrului stelei nfurrilor statorului; 20 lamela de contact cu peria negativ; 21 portperie; 22 born de excitaie, care este In legtur cu peria pozitiva; 23 aib interioar de fixare a rulmentului; 24 inel distanier al rulmentului; 25 rulment din partea antrenrii; 26 fulie cu ventilator; 27 aib exterioar de fixare a rulmentului.

Capetele nfurrii trec prin orificiile

cele dou inele colectoare 36 i 37.

a" practicate n polii m i se cositoresc la

12

Rotorul se sprijin pe doi rulmeni de tip nchis (capsulai), tratarea cu lubrifiant n timpul exploatrii nefiind necesar. Cmaa interioar a rulmentului din fa 251 este montat liber pe arbore, presat ntre inelul distanier 24 i butucul fuliei, prin intermediul surubului de fixare a fuliei. Cmaa exterioar a rulmentului este presat n locaul scutului fixat prin intermediul a dou aibe, 23 i 27, care la rndul lor se fixeaz patru uruburi. Cmaa interioar a rulmentului din spate 15 este pe arborele rotorului, iar cmaa exterioar se sprijin pe un inel de pe arborele rotorului; prin intermediul unei pene semirotunde se monteaz fulia 26 cu ventilatorul executat din tabl de oel prin sudur. Ventilatorul servete pentru rcirea diodelor redresoare i a interioare ale alternatorului.
Statorul este format dintr-un pachet de tole din tabl de oe tehnic de 1 mm

grosime, mbinate prin sudur electric. Pe supra! rioar, sunpracticate 36 crestturi de tip seminchis, izolate cu lac s< electrotehnic. In canale e introduce nfurarea trifazat 4, care este mpotriva ieirii prin intermediul unor tije din lemn sau material plastic. Fiecare nfurare de faz este format din ase bobine, fiecare bobi un numr de zece spire. Dup bobinare, statorul se impregneaz consolidarea i protecia nfurrilor. Cele trei nfurri de faz ntre ele n stea; centrul stelei se leag la borna 19 numai cele trei nceputuri de faz la grupul de diode redresoare.
Pe scutul din spate este fixat printr-un urub, portperia 2, riile 16 i 17, care

se sprijin pe cele dou inele colectoare prin intei dou arcuri. Peria exterioar, prin intermediul lamelei 20, se leag alternatorului, iar paria interioar la borna

1 13

de excitaie 67" i executate din bronz grafitat marca EG. Dimensiunile nominale al sunt: 5 X 8 X 18 mm. Lungimea minim a periilor este de 8 mn Grupul de diode redresoare este fixat tot pe scutul din spate format din ase diode redresoare tip VA-20 legate n punte trifazat astfel un redresor n stea cu ase faze, care permite curentului s treac ntr-un singur sens.
In fiecare moment se afl n conducie cte dou diode fiecare conduce cte o treime de perioad, iar comutarea lor se produce astfel nct tensiunea de ieire se apropie foarte mult de o tensiune (continu).

Trei diode (9), cu corpul de polaritate negativ (marcate cu negru) sunt presate direct In scut care are rol i de
portdiod, fcnd astfel legtur'electric direct cu masa alternatorului. Celelalte trei diode (5) au corpul de polaritate pozitiv (marcate cu rou), sunt presate n portdiod borna magistral pozitiv

40 (fig. 17.6) confecionat din aliaj de aluminiu i au legtur (electric) direct cu

30" (urubul 18).

Portdiod 40 (fig. 17.6) este fixat de scutul 11 prin intermediul a trei uruburi 10. Izolarea electric ntre portdiod (de polaritate pozitiv) i scut (de polaritate negativ) se realizeaz cu ajutorul bucelor 12 din material plastic.

14

Pentru a nu mri dispersiile magnetice ale alternatorului, care este un generator cu flux magnetic axial, la execuia scuturilor se utilizeaz aliaje neferomagnetice, ca de exemplu aliaje de aluminiu.

Suportul periilor se execut din mas plastic izolant, cu caracteristici mecanice bune. Arcurile periilor trebuie s
asigure o apsare de 440 gf., iar periile cu lungimea mai mic de 8 mm se nlocuiesc.

In figura este prezentat schema nfurrilor i legturilor electric a alternatorului (seciune transversal).

Funcionarea

La rotirea cheii de contact In poziia aprindere", nfurarea de excitaie este parcurs de curent care va produce n jurul polilor magnetici ai rotorului fluxul magnetic de excitaie. In timpul rotirii rotorului, in dreptul fi*crui conductor din crestturile statorului va trece succesiv cnd polul nord, cnd polul sud al rotorului (prevzut cu ase perechi de poli), schimbndu-se astfel, ca mrime i sens, fluxul magnetic inductor (de 12 ori la o rotaie). Acest flux magnetic alternativ va induce n cele trei nfurri ale statorului o tensiune electromotoare alternativ trifazat. Trecut apoi prin puntea cu ase diode, ea este redresat practic la valoarea medie a tensiunilor de vrf (maxime).

2. ALTERNATORUL TIP 1111 Alternatorul tip 1111 este un generator sincron de.curent trifazat, cu excitaie electromagnetic, care echipeaz autoturismele ARO i DACIA-1300, 1310, 1410 i este realizat dup licena firmei Ducellier. Principial are o componen asemntoare cu a generatorului tip G-221, deosebindu-se prin dimensiunile constructive i parametrii funcionali.

15

Fig. Alternatorul 1111.

17.8. tip

Parametrii funcionali Alternatorul tip 1111 se caracterizeaz prin urmtorii parametri funcionali:
puterea maxim 500 W, tensiunea nominal 14 V, turaia iniial de debitare 950 continuu 10 000 rot/min limitele temperaturii ambiante -40C la +80C.
rot/ min

valoarea curentului maxim debitat in regim stabilizat 36 A, turaia maxim tn regim

b. Subansambluri Statorul 1 este confecionat dintr-un pachet de tole de oel electr

tehnic de form inelar, izolate cu lac i mbinate prin sudur. In interior su practicate 36 crestturi, n care se introduce nfurarea trifazat. Fiecare faz este format din 12 bobine a cae 12 spire fiecare. nceputurile de faz u racordeaz la grupul de redresare 6, 7 i 8, iar sfriturile se leag mpreun i se izoleaz, formnd centrul stelei (punctul neutru), care rmne nefolosit. Rotorul 12 creeaz cmpul electromagnetic inductor prin intermediu celor

ase perechi de poli 13 n form de ghear i al nfurrii de excitai aceasta este fixat pe o buc de oel i este alimentat prin cele dou inel colectoare radiale 11, confecionate din cupru, izolate ntre ele i fa de arbo rele rotorului cu ajutorul unui material plastic. Arborele rotorului se sprijin n scuturile 4 i 10 prin intermediul a doi rulmeni cu bile. La captul anterifl al arborelui se fixeaz, prin presare, ventilatorul 2 i fulia de antrenare i fiind asigurate cu o pan semirotund i o piuli cu aib.

16

 Periile, confecionate din grafit, sunt fixate ntr-un suport din materi plastic.

Prin intermediul lor se alimenteaz nfurarea de excitaie a rotor lui. Una dintre perii este legat la mas, iar cealalt perie se racordeai la borna de excitaie DF. Apsarea periilor pe cele dou inele colectoare i realizeaz cu ajutorul a dou arcuri
elicoidale, prevzute n interior cu i conductor multifilar. Scuturile 4 i 10, confecionate din aliaj de aluminiu, servesc pent sprijinirea arborelui rotorului. n scutul posterior 10 se monteaz suporl periilor i grupul de ase diode redresoare, 6, 7 i 8. In corpul acestui scut sunt practicate oriticii pentru
acces la perii, la partea superioar, este prevzut cu capacul aerisire, iar pentru

din material plastic. Scutul anterior

este prevzut cu doi umeri cu orificii pentru fixarea alternatorului de motor.

Grupul de redresare a curentului alternativ este format din ase diode semiconductoare, cu siliciu, legate n punte: trei diode au corpul de polaritate pozitiv (marcate pe corp cu simbolul RA 220 In rou) i trei diode au corpul de polaritate negativ (marcate cu simbolul RA 220 n negru). Ele sunt presate n radiatoarele
de aluminiu cele i sunt pentru posterior negativ rului deaz diametrur tiv a i la de dou

respectiv cu de fixare cu

6;
ale

radiatoarele de rcire radiatoarelor de 6

sunt i

confecionate cu cte ele fa i de a

din de

aliaj orificii scutul

prevzute

aripioare

dou

uruburi mai

ntre (izolat

10.
i

urubul de

gros,

diametrul

mm

portdioda alternatose racorcu negamasa"

scutul marcat mm +

10),
cu " (izolat a

formeaz simbolul bateriei fa cu de simbolul

borna

pozitiv

(magistral)

este .borna 5

B-\-".
de portdioda

Aceast urubul pozitiv), i se

born
mai formeaz

acumulatoare.

subire, borna la

alternatorului

marcat

racordeaz

autoturismului.

Fcndu-se o comparaie ntre cele dou tipuri de alternatoare, se observ c alternatorul tip 1111 nu are scoas borna aferent centrului stelei, care servete prin intermediul unui releu la comanda conectrii becului de indicare a ncrcrii bateriei; n schimb, alternatorul G-221 nu are born distinct de mas, funcia aceasta fiind preluat de nsui corpul alternatorului.

17

Echivalena ntre bornele alternatorului tip G-221 i cele ale alternatorului tip 1111 este urmtoarea:
borna 30" este echivalent cu borna B+ sau D-f,

67"

cu

DF,

corpul alternatorului este echivalent cu borna

D. Centrul stelei ca born distinct lipsete.

3. ALTERNATORUL TIP 1150 La autocamionul ROMAN i DAC se utilizeaz alternatorul tip 1150 (sau Boseh) care are o construcie asemntoare cu alternatorul tip 1111, avnd In plus borna aferent centrului stelei. Caracteristicile principale ale alternatorului tip 1150 sunt:
puterea maxim
maxim 590 W,

tensiunea nominal

24 V,

curentul nominal

14 A,

curentul

21 A.

4. ALTERNATORU L TIP AVF-VG 751 S

Alternatorul autobuzelor Rcman 112 UD, DAC 117 i IKARUS, de tip AVF-VG751 S, este deosebit de cele prezentate aici pentru faptul c are de alimentat cu energie electric un numr mult mai mare de consumatori, printre care: lmpile de iluminat interior, sistemul de nclzire propriu, instalaia de climatizare i
instalaia de aer condiionat. El furnizeaz o putere mult sporit: 1 500 W, la o tensiune de 24 V i un curent de 70 A. nsui gabaritul este mult mai mare. Alternatorul are redresorul ncorporat n carcasa statorului, format din ase diode (trei pozitive i trei negative), corespunztoare puterii respective. i produce singur curentul de excitaie datorit unui flux permanent n rotor, folosind un grup de trei diode, legate la o born conectat la lampa de control

de la bord, de 2 sau 5 W, n paralele cu o rezisten de 82/20 W.

Bobinajul statorului (indusul), trifazat, spre deosebire de celelalte alter-natoare, este legat n triunghi i capetele la sistemul de redresare. Rotorul este asemntor cu cel de la alternatorul obinuit.
18

In cutia bornelor are dou condensatoare

generatorului 5. ALTERNATORUL TIP PAL MAGNETON

(Cl

Cz)

pentru deparazitarea

Autoturismele SKODA.-105 S120 LS sun,t echipate cu alternatoare tip TAL Magneton, prevzute suplimentar cu un grup de trei diode auxiliare sau de excitaie. Sunt alternatoare cu tensiunea nominal de 14 V cu autoexecuie, respectiv i- produc singure curentul de excitaie prin magnetismul remanent din polii rotorului. Aciunea magnetismului remanent poat fi amplificat prin circuitul de preexcitare, respectiv prin lampa de control de 1,52 W. Funcionarea alternatorului nu depinde de starea de ncrcar sau descrcare a baterie de acumulatoare. Lampa de control LC servete att pentru verificarea funcionrii alternatorului, ct i la preexcitarea acestuia (deoarece diodele cu siliciu prezint o
inerie la pornire, este necesar ca alternatorul s fie preexcitat cu o tensiune minim de strpungere de 0,7 la care diodele intr n conducie). La aceste alternatoare exist urmtoarele circuite:

circuitul curentului de preexcitare: borna -\- a bateriei B comutatorul

cheii de contact K lampa de control LC borna R(+D) regulator de tensiune contactele Ku K2 borna M ( D F ) a regulatorului de tensiur borna M ( D F ) a alternatorului nfurarea rotoric Bx mas; prin acesta magnetismul rotoric se mrete, n nfurrile statorului se induc tensiuni electromotoare, iar diodele auxiliare intr n conducie.
circuitul curentului de autoexcitare: bobinajul nfurrii statorului |

diodele auxiliare borna R alternator borna R ( + D ) regulator de tensiune borna M ( D F ) regulator de tensiune borna M ( D 1 alternator nfurarea rotoric Bx mas.

19

circuitul curentului magistral d e ncrcare a bateriei i d e alimentara a consumatorilor:

bobinajul
Du 2, 3

nfurrii statorului f diodele de putere (principale) de polaritate pozitiv borna +

B

alternator + borna + baterie (consumatori) mas.

Aceste alternatoare ncep s ncarce de la turaia 1 000 rot/min turaii maxime de 10000 rot/min.

i suport

Alternatoarele care echipeaz autoturisme SKODA-105 S, 105 L, i 120 L, n regim stabilizat, la turaia de 2 600 debiteaz un curent de 26 A, iar la turaia de 9000 debiteaz 35 A.

Alternatoarele care echipeaz autoturismele SKODA-120 LS, la turaia

debiteaz un curent de 31 A, iar la turaia de 9 000 tipuri de alternatoare supt. asemntoare. debiteaz

2 600 un

curent de 42 A. Din punctul de vedere al caracteristicilor co structivc, cele dou

ALTERNATOARELE MONTATE PE AUTOTURISMELE OLCIT CLUB

Principial identice, ele

tensiune electric.

sunt

ns realizate de furnizori diveri. Fa de construcia

clasic, aceste alternatoare prezint particularitatea c au ncorporat regulatorul de

20

I. Alternatorul autoturismelor OLTCIT Club: 1

rotor cu rulment;

rulment posterior

12x32x10 x tUxl x limea); 3

stator; 4, 15, li i

22

rondele;

5 i 17 piulie; ansamblul capac spate portperii; 7 regulator tensiune electronic; S set 23 uruburi de asamblare; 19 scut fa; 20 ~-rulment fa (17 x 40 x 12); 21 -

perii; 9 inel de etan-are ; 10 alternator asamblat; 11 capac protecie; 12 punte redresoare; 13 buc; 14 fulie; 18 i flan.

Caracteristicile comune sunt urmtoarele:

intensitatea nominal: 40 A; tensiunea nominal: 12 V; puterea maxim: 530 W; sensul de rotaie (vzut dinspre fulie): sensul acelor de ceasornic: rezistena inductorului: 7 0,552 Q; tensiunea curelei: 175200 N;

raportul turaiilor: 2/1 (alternator/motor); turaia maxim: 12000 rot/min; temperatura la locul montrii: 40... 1000 C.
21

b. Funcionarea Indicatorul de ncrcare, comandat de regulator, detecteaz prin aprinderea lmpii de control o lips sau un exces de ncrcare.
22 5C, este Aprinderea sau stingerea indicatorului (lmpii montate la bord), la temperatura ambiant de

Tensiunea
[V] Cresctoare Descresctoare

Aprins
12,8 15,5

Stins
13,3-15 14,5-11,9

Aprins
15,5 11,4 V

CAPITOLUL III PRESCRIPII TEHNICE PENTRU EXPLOATAREA l NTREINEREA ALTERNATOARELOR

Se tie c att pe automobil, ct i pe standul de probe, alternatorul i bateria

de acumulatoare n anumite situaii (scurtcircuite, legturi greite etc.), pot s debiteze cureni mult mai mari dect valoarea curentului nominal al diodelor redresoare, care nu suport suprasarcini. Acest lucru conduce evident la deterioararea (clacarea) diodelor redresoare. In scopul evitrii acestor neajunsuri este necesar ca att n timpul exploatrii, ct i al verificrilor pe automobil sau la stand, s se respecte urmtoarele reguli, pe care le indic uzina constructoare:

La borna magistral 30" a alternatorului nu se permite racordarea dect a

bornei f a bateriei de acumulatoare. Aceast regul trebuie respect at i n cazul pornirii motorului cu curent mprumutat" de la alt baterie;

Nu se permite inversarea legturilor celor dou cabluri la bornele bateriei de

acumulatoare. In caz contrar, prin diode va trece un curent prea mare, care le va distruge.

22

 Dac este necesar a se ncrca bateria montat pe autoturism deja la o surs

exterioar, sau este necesar de a se efectua lucrri de sudur electric, se vor decupla legturile alternatorului de restul instalaiei electrice. Dac bateria de acumulatoare nu este legat (racordat) n circuitul electric al
automobilului, respectiv nu este racordat cu borna u30" a alternatorului, nu se permite punerea n funciune a alternatorului.

Pentru controlul funcionrii alternatorului, este indicat s se foloseasc

voltmetrul, ampermetrul i ohmmetrul (alimentat cu baterii pentru lantern); nu se va utiliza megohmmetrul, deoarece tensiunea lui este mult mai mare dect tensiunea
nominal a diodei.

Nu este permis scurtcircuitarea bornei magistrale u30 a alternatorului la mas sau

scurtcircuitarea bornei u30u cu borna u67" (intrarea n nfurarea de excitaie).

Se verific periodic tensiunea curelei alternatorului; cureaua ntini excesiv conduce la uzura prematur a rulmenilor, curelei i fuliei; cureaua slab produce patinare, frecare Intre curea i fulie, deci uzura acestora, ie alternatorul nu debiteaz la parametrii prescrii. Fulia care prezint uzur excesiv la conul de antrenare se nlocuiete. ntinderea curelei (fig. 17.11J este normal cnd, apsnd

Fig. 17.11. Verificarea ntinderii curelei alternatorului: 1 bareta Intinztorulul; 2 i 3 - uruburi de23 fixarea alternatorului; * curea ventilator: o brida de aezare a dispozitivului; b buca intermediara culisanta; C - tija gradata,

pe mijlocul ei cu o for de 34 daN, rezult sgeat de v aloarea indicat In

tabel.

La verificarea diodelor se va ine seama de prescripiile tehnice spe-. s la paragraful respectiv. Se interzice cu desvrire scurtcircuitarea bornelor 75" i 67" ale corului de tensiune (tip PP-380), n scopul controlrii funcionrii regu-ui de tensiune sau a alternatorului. Un scurtcircuit care s-ar produce ar provoca arderea siguranei (nr. 10 sau L" ultima din dreapta), putnd totodat i deteriora contactele regulatorului de tensiune. Spre deosebire de alte alternatoare, alternatorul tip G-221 nu are separat negativ" sau de mas", rolul acestei borne fiind preluat ui corpul metalic al alternatorului. nchiderea circuitului de mas" i pe urmtorul traseu: alternator blocul motor cablu flexibil multi-in cupru cu seciunea de 16 mm2 fixat ntre carcasa ambreiajului prin i sudat de caroserie borna u" a bateriei. De aceea, periodic tre-rerificat strngerea urubului acestui
cablu, care slbindu-se dato-repidaiilor motorului produce perturbaii In funcionarea surselor rent (alternator baterie). Conductorul (de culoare gri) care vine de la regulatorul de tensiune re se conecteaz la borna 67" a alternatorului (fig. 18.5) nu trebuie inversat (confundat) cu conductorul (de culoare galben) care vine de la l de indicare a ncrcrii bateriei. In cazul cnd aceste dou conductoare se inverseaz (la conectarea lor la alternator), sigurana nr. 10 de 8 A prin care se face alimentarea regulatorului de tensiune se va arde. De asemenea, exist pericolul arderii contactelor regulatorului.

24

 Dac este necesar a se nlocui conductoarele alternatorului, trebuie avut n

vedere ca noile conductoare s aib aceleai caracteristici: seciune, lungime, material etc. Nerespectarea prescripiilor menionate mai sus conduce inevitabil la distrugerea (clacarea) diodelor redresoare. Aceste prescripii sunt valabile pentru toate tipurile de alternatoare.

VERIFICAREA

PE

AUTOMOBIL

ALTERNATORULUI

REGULATORULUI DE TENSIUNE Un procedeu relativ simplu de depistare a eventualelor defecte ale alternatorului i regulatorului de tensiune tip PAL Magncton, pe automobil este urmtorul:
Se deconecteaz de la alternator conductoarele de la bornele tip fi |
U

R" (izolaie roie) i UM" (izolaie neagr) (fig. 17.12). Nu se permite inversarea

acestor conductoare, borna +B" rmne conectat la baterie;

se scurtcircuiteaz bornele fl" i M" cu ajutorul unui conductor auxiliar, prevzut cu

trei capete; se racordeaz un voltmetru ntre bornei i mas:

se pornete motorul i se las ca acesta s funcioneze la relanti;

i excit

alternatorul timp de 23 secunde, conectnd cel de al treilea capt conductorului auxiliar, rmas liber, la borna + B" a alternatorului. In cazul cnd alternatorul nu se excit, respectiv defeciuni; nu debiteaz, rezult c acesta prezint

la creterea turaiei, n condiii normale, trebuie s

creasc i tensiunea debitat de alternator (care nu trebuie s depeasc 15 V). Aceast condiie ns nu este suficient;

25

cu ajutorul voltmetrului msoar diferena de tensiune ntre bornele +B" alternatorul satisface cerinei acestor ncercri,

i mas, respectiv ntre bornele R" i mas. Aceast diferen nu trebuie s depeasc 0,40,5 Dac rezult c el funcioneaz regulator de tensiune. normal, iar eventualele defeciuni trebuie cutate la

17 13 Montaj penlru verificarea (msurarea) intensitii

tensiunii curentului debitat de

alternatorul autoturismului OLTCIT Clib.

La autoturismele OLTCIT verificarea (msurarea) intensitii i tensiuni

debitate de alternator se poate realiza pe autoturism folosindu-se montajul prezentat n

figura 17.13.

Verificarea intensitii curentului (cu motorul cald).

Se conecteaz aparatele electrice

( A ampermetru, V volmetru, Rh reostat)

conform montajului indicat. Turaia se citete la tahometrul autoturismului. Bateria trebuie s fie n stare tehnic corespunztoare i bine ncrcat. Se pornete motorul, se ridic turaia la valorile indicate mai jos, meninnd tot timpul tensiunea constant 13,5 V cu ajutorul reostatului Rh.

26

Verificarea tensiunii reglate. Dup pornirea motorului se ridic turaia li 3 000 rot/min Cu ajutorul reostatului Rh se mrete curentul debitat de al ternator
de la 5 A la 36 A. Tensiunea trebuie s fie cuprins ntre 13,8 i 14,5 A la temperatura de 225C.

Dac aceast condiie nu este ndeplinit, se verific ntinderea curele Dac i

cureaua de antrenare a alternatorului este bine ntins, se nlocuiete regulatorul i se repet proba. Dac anomalia persist alternatorul este defect.

CAPITOLUL IV NORME DE PROTECIA MUNCII

Organizarea locului de munca -intretinerea si repararea autovehiculelor se va face in hale si incaperi amenajate, dotate cu utilaje, instalatii si dispozitive adecvate

27

-executarea unor lucrari de demontare, intretinere sau reparare a autovehiculelor este admisa si in spatii amenajate inafara halelor si atelierelor de intretinere denumite platforme tehnologice . Aceste platforme vor fi delimitate, marcate si amenajate corespunzator, iar atunci cand este necesar vor fi im-prejmuite -caile de acces din hale ateliere si de pe platformele tehnologice vor fi intreti-nute in stare buna si vor fi prevazute cu marcaje si indicatoare de circulatie standardizate -incalzirea halelor si incaperilor de lucru va fi asigurata in perioada anotimpului rece in functie de temperatura exterioara si in limitele stabilite de Normele generale de protectia muncii -in halele de intretinere si reparare a autovehiculelor, canalele de revizie vor fi intretinute in stare curata, asigurandu-se scurgerea apei, a uleiurilor si a combustibililor -nu se admite pornirea motoarelor autovehiculelor in interiorul halelor decat daca exista instalatii de exhaustare, in stare de functionare -instalatiile de ventilatie generala si locala din halele si incaperile destinate lucrarilor de intretinere si reparare a autovehiculelor vor fi in buna stare, urmarindu-se in permanenta functionarea lor la parametrii proiectati -persoanele fizice sau juridice vor asigura afisarea instructiunilor tehnice si de exploatare privind instalatiile de ventilatie, precizand programul de functionare al acestora precum si obligatiile referitoare la reviziile tehnice si verificarile periodice -utilajele din hala si ateliere vor fi bine fixate, legate la pamant, dotate cu dispozitivele de protectie in buna stare -la demontarea, montarea si transportul subansamblelor grele se vor folosi mijloace mecanice de ridicare si manipulare. Prinderea subansamblelor la mijloacele de ridicat se va face cu dispozitive speciale, omologate, care sa asigure prinderea corecta si echilibrata a subansamblelor -dispozitivele de suspendare a autovehiculelor trebuie sa aiba stabilitate si rezistenat corespunzatoare -in halele de reparatii in care se executa si lucrari de sudura la autovehicule, se va stabili locul de amplasare a tuburilor de oxigen, a generatoarelor de sudura
28

oxiacetilenica, a transformatoarelor de sudura electrica, precum si a paravanelor de protectie folosite in timpul sudurii electrice -petele de ulei si combustibil de pe pardoselele halelor vor fi acoperite cu nisip, dupa care vor fi luate masuri de curatare si evacuare a materialului rezultat in locuri care nu prezinta pericol de incendiu -carpele, caltii si alte materiale textile folosite la curatarea si stergerea pieselor sau a mainilor vor fi depuse in cutii metalice cu capac si evacuate in locuri stabilite in acest scop pentru a fi arse sau ingropate -lucratorii trebuie sa poarte echipament de lucru si echipamentul de lucru corespunzator lucrarilor pe care le executa cu instalatiile si utilajele din dotare -sculele vor fi asezate pe suporturi speciale, amplasate in locuri corespunzatoare si la inaltimi accesibile. Dupa terminarea lucrului sculele vor fi curatate si inchise in dulapuri. Ascutirea sculelor de taiat se va face de catre un lucra-tor instruit special in acest scop -este interzisa modificarea sculelor prin sudarea prelungitoarelor improvizate pentru chei in vederea maririi cuplului -autovehiculele aflate pe pozitiile de lucru din hale vor fi asigurate impotriva deplasarilor necomandate cu pene sau cale special confectionate in cazul in care nu se executa lucrari la motor sau la transmisie, autovehiculele vor fi asigurate si cu mijloace proprii (frana de ajutor si cuplarea intr-o treapta de viteza) Repararea autovehiculelor -autovehiculele trebuie sa fie introduse in hala cu motorul in functiune, avand in rezervor o cantitate de carburant de cel mult 10% din capacitatea acestuia, necesara deplasarii autonome de la un punct de lucru la altul -canalul de revizie trebuie mentinut in stare curata, asigurandu-se scurgerea apei, uleiurilor si combustibililor. Introducerea autovehiculelor se va face cu maxim 5 km/h, dirijate din fata de catre conducatorul locului de munca -standul unde se face verificarea bunei functionari a sistemului de rulare si a motorului trebuie sa aiba montat grilajul de protectie

29

-la diagnosticarea motorului in timpul functionarii se va avea in vedere sa se evite asezarea lucratorului in dreptul paletelor ventilatorului si sa se asigure evacuarea gazelor arse folosindu-se in acest scop tubulatura de evacuare si sistemul de ventilatie -demontarea partilor componente ale instalatiei electrice se va face numai dupa decuplarea bateriei -demontarea subansamblelor de sub cadru sau caroserie se va executa numai cu autovehiculul asezat pe capre metalice prevazuta in partea superioara cu pene de lemn astfel incat sa asigure stabilitatea autovehiculului -se interzice desfundarea conductelor de benzina sau motorina prin suflarea cu gura -spalarea si degresarea pieselor mici se va face numai cu detergenti in cuve speciale, amplasate in locuri corespunzatoare -pentru lucrarile absolute necesare sub autovehicul, cand inaltimea de suspendare nu permite o pozitie de lucru in picioare, lucratorii vor folosi paturi rulante adiacente -se interzice incercarea franelor cu autovehiculul in mers, in hale si ateliere. Proba franelor se va face numai la standul de incercat sau in locuri special amenajate -se interzice scoaterea din hala a autovehiculelor la care nu s-a efectuat un control al sistemelor de siguranta rutiera(directie,frana,semnalizare luminoasa) -la montarea si demontarea arcurilor se vor folosi clesti sau scule speciale -se interzice folosirea aparatelor de sudura la locurile de montare a autovehiculelor atata timp cat acestea sunt in lucru -inainte de pornirea motorului, pentru verificarea finala, teava de esapament a autovehiculului va fi conectata la instalatia de evacuare a gazelor de esapament -in locurile pentru umflarea pneurilor trebuie sa se afiseze la loc vizibil tabelul cu presiunile admise pe tipuri de automobile, precum si intructiunile specifice de protectia muncii -iluminatul natural si artificial se va realiza astfel incat sa se asigure o buna vizibilitate la locul de munca

30

-corpurile de iluminat trebuie sa fie curatate periodic. De asemenea se vor face masuratori periodice asupra iluminarii, precum si verificarea instalatiilor de iluminat Protectia impotriva incendiilor si exploziilor -in incaperi cu pericol de incendii si explozii sunt interzise: fumatul, intrarea cu foc deschis, cu piese sau materiale incandescente, producerea de scantei, lovirea a doua scule feroase si folosirea echipamentului de lucru din materiale sintetice -este interzis accesul in atelierele cu pericol de explozie a tuturor persoanelor straine -este interzis fumatul in halele de intretinere si reparatii. In acest scop se vor amenaja locuri speciale pentru fumat -este interzisa pastrarea rezervoarelor, a bidoanelor cu combustibili lichizi, carbid, cu uleiuri, a vaselor cu acizi, vopsele, diluanti etc. in interiorul halelor sau atelierelor cu exceptia locurilor anume prevazute prin proiectul de constructie.

BIBLIOGRAFIE

1. Gheorghe Fratila, M. V.Popa: Automobile:sofer mecanic auto,Editura didactica si pedagogica Bucuresti-1992

2. Ing. Octavian Palade: Introducere in mecanica auto, Colectia Biblioteca Automobilistului-1984

31

3. Marincas, D. Abaitancei, D. :Fabricarea si repararea autovehiculelor rutiere, Ed. Didactica si pedagogica-1982

4. Ministerul Muncii si Protectiei Sociale, Ministerul Sanatatii:Norme generale de protectia muncii

CUPRINS CAPITOLUL I MEMORIU JUSTIFICATIV CAPITOLUL II CONSTRUCIA ALTERNATOARELOR II.1 CONSTRUCIA ALTERNATOARELOR II.2 REDRESORUL

32

II.3 DIFERITE SCHEME DE CONECTARE A EXCITAIEI ALTERNATOARELOR II.4 SCHEME DE ALTERNATOARE CAPITOLUL III PRESCRIPII TEHNICE PENTRU EXPLOATAREA l NTREINEREA ALTERNATOARELOR CAPITOLUL IV NORME DE PROTECIA MUNCII BIBLIOGRAFIE

33