MĂRFURI PENTRU CONSTRUCŢII SI INSTALAŢII

CLASIFICARE SI CARACTERISTICI GENERALE

Prin materiale de constructii intelegem totalitatea produselor naturale sau artificiale, folosite la executarea
unor constructii, de la fundatii pana la finisaje.
Materialele de constructii se clasifica dupa urmatoarele criterii:
a)   dupa natura lor distingem:
-         materiale de natura anorganica( pietrele naturale, sticla)
-         materiale de natura organica ( lemnul)
b)     dupa forma de prezentare distingem:
-         materiale solide
-         granule
-         pulbere
-         fibre etc.
Principalele caracteristici generale ale materialelor de constructii se refera la urmatoarele:
-         densitate
-         capacitate
-         comportarea materialelor la actiunea apei
-         absortia de apa
-         umiditatea
-         permeabilitatea
-         comportarea materialelor la actiunea caldurii
-         proprietatile chimice
-         proprietatile mecanice.
PIETRE NATURALE PENTRU CONSTRUCTII
Sunt roci minerale compacte si dure, cu compozitie chimica complexa, extragandu-se din carierele de piatra
la suprafata sau in adancime: Moneasa, Hunedoara etc.
Dupa modul de formare pitrele naturale se clasifica in:
-         roci eruptive sau magmatice: granitul, bazaltul, piatra ponce
-         roci sedimentare: marna, gresie, calcar, nisip etc
-         roci metamorfice: marmura, filitul, ardezia etc.
LIANTI MINERALI
Sunt materiale pulverulente care impreuna cu apa formeaza o pasta plastica ce se intareste in aer sau in apa,
avand proprietatea de a lega intre ele diverse materiale de constructii: nisip, pietris, caramizi etc.
Liantii in amestec cu nisip si var formeaza mortare, iar in amestec cu pietrisul formeaza betoane. In functie
de modul de realizare a prizei, liantii minerali sunt de doua feluri:
-         lianti aerieni, care fac priza in aer: varul, ipsosul
-         lianti hidraulici care fac priza in aer si in apa: cimentul.
a.       Varul pt constructii este un liant aerian obtinut prin arderea calcarului in cuptoare speciale, in
urma caruia carbonatul de calciu se descompune in oxid de calciu si dioxid de carbon.
Sortiment comercial:
-         var bulgare
-         var praf
-         var pasta.
Varul se foloseste la tencuieli, zugraveli, la obtinerea mortarului.
b. Ipsosul este un liant aerian obtinut prin deshidratarea partiala a ghipsului in cuptoare mecanice rotative.

1. VERIFICAREA CALITATII MARFURILOR PENTRU

CONSTRUCTII SI INSTALATII.

Cunoasterea caracteristicilor de calitate a materialelor pentru constructii este foarte importanta ca urmare a
faptului ca din totalul factorilor ce provoaca defecte în constructii, 50 - 80 % sunt datorati cunoasterii
insuficiente a materialelor, a erorilor de folosire si ignorarea actiunii agresive a mediului exterior asupra
acestora         

In general, în constructii este necesar sa se utilizeze materiale care controleaza izbucnirea, propagarea sau
întretinerea focului. Materialele plastice pentru constructii se împart, functie de reactia la foc (aportul la
incendiu prin descompunerea chimica a materialelor), în sase categorii: 
M-0  Necombustibile       
M-1   Neinflamabile
M-2   Greu inflamabile
M-3   Mediu inflamabile
M-4   Usor inflamabile.
M-5   Foarte usor inflamabile.
         Rezistenta la foc, caracterizeaza marimea timpului în care apare descompunerea chimica cu
combustia materialului:
SF - stabile la foc;
PS - parascântei (etanseitate la scântei si absenta emisiei de gaz inflamabil);
CF - protectie împotriva focului (încalzirea fetei neexpuse este limitata).
VERIFICAREA CALITATII
         Verificarea calitatii marfurilor pentru constructii are un dublu scop: îmbunatatirea calitatii
constructiilor si cresterea eficientei activitatii în constructii. A.V. Feigenbaum afirma: "Nu cunosc o problema
mai solicitanta, din punct de vedere tehnic si managerial, decât calitatea si nu cunosc vreo pozitie mai plina de
satisfactii si profitabila astazi decât rezolvarea acestei probleme".
Verificarea calitatii marfurilor pentru constructii
         Calitatea materialelor se determina organoleptic sau prin analize de laborator. Pentru fiecare dintre
materialele pentru constructii, verificarile  trebuie sa fie conform standardelor în vigoare. De exemplu, pentru
pietrele naturale se verifica caracteristicile petrografice-mineralogice, caracteristicile geometrice si conditiile
de aspect [56].
         Calitatea varului sub aspectul continutului de CaO si al continutului de impuritati se stabileste prin
încercari de laborator.
         La varul nestins în bulgari se determina:
  viteza de stingere  - reprezentata prin curba temperaturii de reactie var - apa functie de timp;
 reziduul la stingere - reprezinta cantitatea în procente din granulele de impuritati care nu reactioneaza
cu apa sau reactioneaza greu producând defecte în produsele finite;
 cantitatea de apa necesara stingerii - este o caracteristica tehnologica pentru obtinerea produsului
hidratat de calitate superioara;
 randamentul în pasta - reprezinta raportul dintre volumul pastei de var rezultat din stingere si masa de
var bulgari folosita.  Este important pentru efectuarea calculelor de consum, aprovizionare dar si de calitate,
exprimând gradul de activitate al varului. Metodele de determinare a caracteristicilor fizice, pentru varul de
constructie si industrial (var bulgari, var macinat sau var pasta), se stabilesc prin standarde

         La varul stins în pasta se determina, de obicei:

densitatea aparenta - caracteristica necesara dozarii pastei de var si dimensionarii mijloacelor de

transport.  

Ipsosul se livreaza în mai multe calitati (CI, CII, CIII). Caracteristicile care departajeaza ipsosurile
pentru constructii sunt gradul de alb, finetea de macinare, necesarul de apa de amestecare pentru pasta de
consistenta normala, expansiunea în timpul prizei si a întaririi ipsosului, rezistentele mecanice, la întindere
din încovoiere, la compresiune [53].
         La ipsos se determina, de asemenea, timpul de priza conform standeardelor care ne da indicatii asupra
calitatii materiei prime pe baza de CaSO4 (timpul de priza este mai scurt cu cât materia prima este mai pura).
         In cazul cimentului se verifica prin examen de laborator finetea de macinare (care se determina prin
cernerea în conditii standardizate a unei probe), cantitatea de apa de amestecare pentru obtinerea unei paste de
consistenta normala, timpul de priza, stabilitatea (variatia de volum din timpul prizei), expansiunea (datorata
existentei oxidului de calciu si magneziu liber în stare supraarsa, care la rândul lor exista datorita dozarii
defectuoase a gipsului), contractia de uscare. Incercarile mecanice presupun determinarea rezistentelor
mecanice. Departajarea calitativa a cimenturilor se face functie de clasa de rezistenta, urmeaza litera R
(ciment cu întarire rapida) si numarul standardului: ex.  Ciment I -52,5R - SR388-95.
Betonul  - având în vedere ca betonul este un material compozit, caracteristicile lui sunt influentate de cele
ale materialelor componente. In timpul manipularii betonului în vederea punerii în opera, componentele cu
volum si densitate aparenta mare pot sa se separe din amestec (operatie numita  segregare). Poate sa apara si
segregarea inversa la betoanele slabe (fluide) când are loc scurgerea mortarului dintre granulele mari spre
partea inferioara a cofrajului.
         Cea mai importanta proprietate mecanica a betonului este rezistenta la compresiune. Valoarea sa este
comparabila cu cea a pietrei naturale sau chiar cu cea a metalelor.
                  Zidariile cu mortar de var pot induce fisurarea caramizilor. Componentele de zidarie trebuie sa
aiba caracteristici mecanice apropiate.
         Mortarele de tencuiala trebuie sa aiba consistenta mai mare decât cele de zidarie si rezistenta buna
deoarece sunt supuse actiunii intemperiilor. La tencuieli interioare mortarul trebuie sa aiba o buna aderenta la
suport.
            Defectele care pot sa apara se datoreaza folosirii necorespunzatoare a materialelor si nerespectarii
procesului tehnologic de punere în opera. Cele mai frecvente defecte care pot sa apara sunt:
 puscaturile - apar datorita varului supraars care se hidrateaza greu;
desprinderea tencuielii de pe suport când acesta este lucios (neaderent), nedegresat, sau insuficient
udat;
eflorescentele - se datoresc unor saruri solubile din nisipul utilizat la prepararea mortarului.
         Verificarea calitatii materialelor pentru constructii ceramice si din sticla presupune depistarea de defecte
si, în functie de numarul acestora, încadrarea pe calitati conform standardelor
         La caramizi, dupa dimensiunea maxima a defectelor si numarul acestora,  distingem:
-  calitatea A - produse utilizate la zidarii aparente;
-   calitatea I si calitatea II - la zidarii tencuite.

         Incercarile curente, efectuate în laboratoare autorizate, presupun verificarea dimensiunilor, identificarea

defectelor, determinarea rezistentelor mecanice. Determinarea stirbiturilor la muchii si colturi se realizeaza
potrivit normelor si consta în masurarea directa în lungul muchiilor, iar pentru colturi se face diferenta între
dimensiunea muchiei si lungimea partii ramasa întreaga. Numarul crapaturilor produselor ceramice,
dimensiunea lor maxima si modul de raspândire se noteaza dupa montarea în zid, pentru a stabili cauza
aparitiei acestora.
         Geamurile cele mai utilizate în constructii sunt fabricate în patru calitati  functie de defectele produselor
din sticla (culoare prea verde - exces de oxizi de fier, fete neparalele si neplane, existenta bulelor de gaz
înglobate în masa sticlei)
¨      calitatea S - pentru oglinzi si geamuri securit;
¨      calitatea I  - pentru vitrine si ferestre la cladiri importante;
¨      calitatea II - ferestre la cladiri de locuit;
¨      calitatea III - ferestre la constructii industriale.
 SEMIFABRICATE DIN LEMN AMELIORAT FIZICO - CHIMIC
         Din aceasta categorie fac parte placile aglomerate din aschii de lemn (PAL) si placile din fibre de
lemn (PFL). Placile aglomerate din aschii de lemn (PAL) se obtin prin presarea la cald a aschiilor de lemn
încleiate cu rasini sintetice. Placile din aschii de lemn au o rezistenta mecanica buna, capacitate de izolare
fonica si termica, planeitate buna. Prezinta însa si un dezavantaj - absorbtie de apa destul de ridicata în
primele 24 ore si, din acest motiv, uneori, ridica probleme privind stabilitatea, în timp, a unor piese de
mobilier. Defectele ce pot sa apara împart aceste sortimente în clasa A, B sau C.
         Placile din fibre de lemn (PFL) se obtin prin încleierea fibrelor rezultate din defibrarea deseurilor din
lemn sau stuf, in sau cânepa. Se poate adauga rumegus, în proportie de pâna la 20 %, fara ca produsul sa-si
diminueze caracteristicile de calitate.
         In cazul în care se aplica o serie de procedee ca melaminarea, emailarea, acoperirea cu folii din
materiale  plastice sau metalice se obtin semifabricatele din lemn înnobilat.
         Astfel, în cazul produselor melaminate, placile de PAL sau PFL se acopera cu filme dintr-o hârtie
speciala impregnata cu o rasina sintetica (melamino - formaldehidica, ureo - formaldehidica, fenol -
formaldehidica). Produsele capata un aspect estetic deosebit, dublat de o rezistenta mecanica superioara,
precum si o rezistenta buna la agenti fizico - chimici.
         Emailarea - consta în acoperirea suprafetei semifabricatului de lemn cu unul sau mai multe straturi de
email (o suspensie de pigmenti si materiale de umplutura în solutii ce contin  substante peliculogene.
         Imprimarea si lacuirea - consta în imprimarea pe suprafata placii a unui desen decorativ si acoperirea
lui cu un lac incolor.
         Dupa cum se poate observa încadrarea în clase diferite de calitate depinde de materia prima utilizata.
Principalele produse din lemn sunt: parchetul, lambriurile, mobila si tâmplaria pentru constructii
(ferestrele si usile).

MARFURILE DIN STICLA

 prezinta o importanta deosebita pentru diferite domenii de utilizare: articole de menaj, ambalaje,
geamuri,optica, etc. care nu pot fi inlocuite cu alte marfuri.
Marfurile din sticla se clasifica in :
 Marfuri din sticla pentru constructii – exemplu: geamuri cu sau fara izolatie termica si fonica,
caramizi de sticla
 Marfuri din sticla pentru menaj
Recunoaşterea sortimentului articolelor din sticlă se efectuează prin analiză organoleptică avându-se în
vedere următoarea clasificare:
1. Articole de menaj
            Dupa destinatie:
 piese detasate: pahare, cani, platouri, etc
 servicii de: apa, vin, sampanie, etc.
            Dupa compozitia chimica a sticlei:
 articole din sticla comuna
 articole din sticla cristal
2. Articole decorative
            Dupa destinatie:
 vaze, scrumiere, bomboniere, etc
            Dupa compozitia chimica a sticlei:
 articole din sticla comuna
 articole din sticla cristal   
3. Articole intrebuintate ca ambalaje:      sticle, borcane, flacoane pentru medicamente, etc
4. Articole din sticla termorezistenta:      cani de cafea, de ceai, farfurii, vase de laborator, etc.
Diverse articole de menaj:      storcator de fructe, razatoare de fructe, etc.