MINISTERUL AGRICULTURII SI DEZVOLTARII REGIONALE SI MEDIULUI AL REPUBLICII MOLDOVA

Referat
la tema: ,, Identificarea parghiilor
economice utilizate in politica de vinzari ,,

A realizat eleva gr. MC-161:

Tataru Ana

A controlat professor : Ciobanu Doina

Ungheni, 2020
 Introducere

Infaptuirea politicii de va nzari, atat la nivel macro, cat si la nivel microeconomic, se sprijina pe
diverse parghii economice, menite sa stimuleze efortul de crestere a nzarilor si sa integreze
interesele fiecarei intreprinderi in mediul concurential extern. Asemenea parghii sunt preturile cu
amanuntul, adaosul comercial, cota de profit, parghii financiare (impozite si taxe, accize) etc.
Modul lor de utilizare formeaza domenii distincte ale politicii economice (de pret, de adaos
comercial, de profit etc), cu elemente proprii de fundamentare si mod de actiune fie direct, fie
mediat asupra nzarilor. Unele dintre ele sunt comune, atat pentru politica de nzari pe piata
interna si cea externa, altele specifice pentru fiecare piata.

Principalele parghii economice posibil a fi utilizate in fundamentarea politicilor privind nzarea

marfurilor

Preturile cu amanuntul au, prin nivelul si dinamica lor, un rol primordial in promorea politicii de
nzari, intre desfaceri, ca expresie a cererii de marfuri si preturi, existand o legatura functionala.
Manifestandu-se in limita unui venit detinut de consumator, cererea pentru un produs este
determinata de stringenta nevoii pe care el o satisface si pretul lui. Cererea scade pe masura ce
pretul creste, iar peste un anumit nivel al acestuia produsul poate iesi din consum, fiind substituit
cu un altul.

In ceea ce priveste dinamica preturilor, cererea manifesta fata de evolutia acestora o schimbare
neproportionala pe produse (si, totodata, negati), exprimand fenomenul de elasticitate. Cu cat un
produs este mai strict necesar consumului cu atat cererea lui este mai putin elastica, deoarece
nevoia pentru acest produs satisfacandu-se cu prioritate la orice nivel de pret nu mai reactioneaza
la schimbarile lui. Fenomenul este, bineinteles, invers pentru produse care satisfac nevoi
secundare si de lux.

Agentul economic promo o politica de nzari care sa ia in considerare dinamica veniturilor,

asociata cu dinamica preturilor si fenomenul elasticitatii. intr-o zona cu venituri mai scazute
practicarea unei politici de nzari de produse cu preturi superioare este sortita insuccesului, dupa
cum persistenta unui consertorism in calitatea sortimentului pe masura ce veniturile cresc
inseamna a nu lua in considerare elasticitatea cererii si orientarea ei spre produse de calitate
superioara, cu preturi mai mari.

» Adaosul comercial, destinat acoperirii cheltuielilor de circulatie si asigurarii profitului, devine

o parghie a politicii de nzari prin relatia care se creeaza intre marimea cotei de adaos, volumul
nzarilor si masa profitului. Cotele de adaos mari duc la cresterea volumului incasarilor (nzarilor),
prin simplul motiv ca se mareste nivelul pretului cu amanuntul (sau cu ridicata) la care se nd
produsele, astfel ca aceeasi masa fizica de bunuri inseamna un volum loric mai mare. Un volum
al incasarilor mai ridicat inseamna, totodata, si sporirea masei profitului. Totusi, cresterea
preturilor cu amanuntul (sau a celor cu ridicata) nu este o solutie favorabila pentru cresterea
profitului. Peste un anumit nivel de pret "provocat" de o politica de adaosuri comerciale ridicate,
cresterea este descurajata, iar nzarile si profitul scad. De aceea, intreprinderea trebuie sa practice
acel nivel de adaosuri care sa asigure prin preturile de nzare care le determina un volum de profit
maxim. Un exemplu edificator in acest sens este prezentat in elul 8.1.

Din exemplul de mai jos rezulta ca la o cota de adaos de 25%, desi volumul nzarilor scade,
intreprinderile obtin, totusi, un profit mai mare pe seama cresterii pretului de nzare. Pe masura ce
cota de adaos creste, cu influenta asupra pretului de nzare, volumul nzarilor se reduce accentuat,
astfel ca la o cota de adaos de 30% profitul este mai mic decat la o cota de 20%.

» Cota de profit este partea din adaosul comercial care ramane dupa acoperirea cheltuielilor de
circulatie. Ea oscileaza in functie de marimea cotei de adaos si de nivelul relativ al cheltuielilor
de circulatie, astfel ca politica de profit este motita de aceste doua constrangeri. Cum cotele de
adaos influenteaza -asa cum s-a aratat - nivelul preturilor si prin aceasta nivelul nzarilor, solutia
pentru marirea profitului - element esential pentru prosperitatea unei firme -consta in reducerea
cheltuielilor de circulatie.

Sporirea vanzarilor si infaptuirea celorlalte obiective de politica economica la nivel macro sau
microeconomic sunt stimulate de modul in care este lorificat capitalul comercial si sunt
organizate relatiile financiare ale firmelor, astfel incat capitalul sa poata circula cat mai repede,
efectuand cat mai multe rotatii bani-marfa-bani. Prin marirea vitezei de rotatie a capitalurilor se
micsoreaza insasi nevoia de capital pentru realizarea unui anumit volum al nzarilor si creste
masa profitului, fiecare rotatie incheindu-se cu un spor de profit.

La nivelul economiei nationale statul stimuleaza expansiunea pietei interne prin taxa pe loare
adaugata mai mica la o serie de produse, accize aplicate la produsele de lux importate, pentru
protejarea resurselor lutare ale tarii, diminuarea impozitului pe profit referitoare la partea
utilizata din aceasta pentru investitii etc.

Unele aspecte specifice privind utilizarea

parghiilor economice in politicile de nzari din domeniul comertului exteriorIn comertul exterior
mijloacele de infaptuire a politicilor comerciale sunt de doua categorii :

a) de promore si stimulare a exporturilor

b) de protectie fata de concurenta straina.

» Mijloacele promotionale constau in extinderea tratatelor si acordurilor internationale cu un

numar cat mai mare de tari, in baza principiilor care reglementeaza raporturile economice
normale dintre state (clauza natiunii cele mai favorizate, nediscriminarea in relatiile economice,
clauza regimului national" etc). Acestora li se adauga eforturile de promore facute de
reprezentantele comerciale de pe langa ambasade ale tarii, precum si participarea agentilor
economici la targuri si expozitii internationale.In afara acestui cadru institutional, statul
stimuleaza comertul exterior al agentilor economici prin masuri de natura fiscala, cum sunt
sistemul "drowback" (restituirea taxelor de import catre agentii economici care au folosit
bunurile importate pentru crearea altor bunuri destinate exporturilor), reducerea unor taxe si
impozite pentru bunurile exportate, credite de export si altele.

» Mijloacele de protectie fata de concurenta straina sunt silite in concordanta cu prevederile

acordurilor internationale care urmaresc mentinerea echitatii in raporturile economice dintre state
si pastrarea unor reguli unanim acceptate de catre statele membre.

Aceste mijloace sunt de natura tarifara (ca, de exemplu, politica mala prin care sunt protejate
produsele autohtone sau se ingradeste expansiunea neechiila a altor state pe piata nationala) si de
natura netarifara cum sunt limitarea importurilor prin licente, contingente de marfuri, restrictii de
ordin tehnic si calitativ, bariere care decurg din participarea statului la activitati comerciale (de
exemplu, achizitii guvernamentale), limitarea indirecta a importurilor prin taxe de import, taxe
antidumping si altele.

Romania urmareste, in politicile de comert exterior, promorea liberului schimb, accesul

capitalului strain in economia nationala sub forma capitalului financiar si a tehnologiei ansate,
reprezentand in aceasta perioada o conditie a relansarii economice.

Cadrul larg de manifestare a politicii de nzari, formularea de catre conducerea intreprinderii a

obiectivelor de atins, fundamentarea acestora si elaborarea deciziilor de infaptuire a lor inscriu
acest domeniu in sfera aplicati a stiintei economice. imbinarea dintre cunoasterea stiintifica si
inotia practica in promorea politicii de nzari o situeaza pe aceasta atat in sfera managementului,
dar si in arta de a face comert, in priceperea intreprinzatorului de a prezenta produsele, de a sti
sa-si mentina si sa-si largeasca piata si sa formeze o imagine persistenta a firmei sale.

Stiinta economica ofera, in desfasurarea politicii de nzari, fundamentul teoretic al actiunilor care
urmeaza a fi initiate si maniera de abordare a aspectelor practice.
 Cuprins:
1. Introducere -----------------------------------------------pag 1
2.Tipurile de pirghii ---------------------------------pag2-3
3. Mijloacele promotionale ---------------------------------------------pag4