MINISTERUL AGRICULTURII DEZVOLTĂRII REGIONLE

ȘI MEDIULUI
COLEGIUL AGROINDUSTRIAL DIN UNGHENI

Prezentare la disciplina ,, Analiza activitatii economico-

financiara’’
Tema: Analiza eficientei utilizarii resurselor materiale
A realizat eleva gr.
MC-161: Tataru Ana
A controlat profesor
disciplina: Ciobanu
Ungheni 2020 Doina
CUPRINS:

INFORMATII GENERALE…………………PAG. 1
ANALIZA ASIGURĂRII CU RESURSE
UMANE…………………………………….…PAG. 2
INDICATORI: ………………….PAG4
CONCLUZIE……………………………………..PAG 6
 INFORMAȚII GENERALE:

Gradul de asigurare cu resurse umane, materiale şi financiare,

precum şi eficienţa cu care sunt folosite acestea, îşi pun
amprenta asupra performanţelor economicofinanciare ale
întreprinderii, forţei şi capacităţii acesteia de a răspunde
cerinţelor tot mai diversificate, complexe şi acute ale pieţei.
Analiza gestiunii resurselor umane, capitalului uman sau mizei
umane a întreprinderii, se constituie ca un segment de esenţă
în analiza diagnostic a întreprinderii.
ANALIZA ASIGURĂRII CU RESURSE UMANE, CA
POTENŢIAL ECONOMIC AL ÎNTREPRINDERII
Implicate în analiza diagnostic de ansamblu a întreprinderii, resursele
umane au un rol deosebit în asigurarea performanţelor acesteia, iar
prin modificarea sa se manifestă pe o arie largă de consecinţe
economico-financiare. Analiza asigurării cu resurse umane din punct
de vedere cantitativ, calitativ, pe structură, precum şi utilizarea
timpului de muncă, definesc dimensiunea potenţialului economic al
întreprinderii şi concură, prin utilizarea eficientă, la creşterea
capacităţii concurenţiale şi a viabilităţii acesteia
În analiza diagnostic a asigurării întreprinderii cu resurse
umane, se recomandă utilizarea următorilor indicatori:
- efectivul total de salariaţi la finele perioadei de gestiune,
care reprezintă totalitatea personalului existent în evidenţa
întreprinderii;
- număr mediu scriptic de salariaţi (lunar, trimastrial,
anual), care exprimă prezenţa personalului în întreprindere
în funcţie de perioada analizată;
-efectivul permanent, în sensul de titular al unui contract
de muncă pe durată nedeterminată de timp;
- - efectivul temporar, reprezentând personalul existent în
evidenţa întreprinderii, în baza unui alt document
generator de drepturi şi obligaţii încheiat pentru o perioadă
determinată de timp;
- - efectivul pe categorii de personal (muncitori, cercetare,
administraţie tec.);
-- efectivul de salariaţi la sfârşitul pe funcţiuni ale
întreprinderii etc.
Pe lângă dimensiunea cantitativă a resurselor umane, prezintă
importanţă şi latura calitativă, reflectată prin gradul de
calificare al salariaţilor.
Calitatea resurselor umane, respectiv ridicarea gradului de
calificare a salariaţilor, constituie un obiectiv prioritar al
analizei economice datorită creşterii complexităţii activităţii
întreprinderii, diversificării gamei sortimentale a produselor şi
serviciilor oferite, perfecţionării activelor corporale din punct de
vedere al gradului de tehnicitate, al fiabilităţii şi performanţelor
acestora, creşterii exigenţelor consumatorilor etc.
 ANALIZA CALITĂŢII RESURSELOR UMANE SE
REALIZEAZĂ PE BAZA URMĂTORILOR INDICATORI:

• Structura forţei de muncă pe forme de

realizare a calificării acesteia.
În acest sens poate fi realizată o primă grupare în
funcţie de modalităţile de formare a forţei de
muncă (de la absolvenţi ai şcolilor profesionale,
până la absolvenţi cu studii superioare) iar o a
doua grupare, în funcţie de modalităţile de
perfecţionare a pregătirii profesionale (de la
cursuri de perfecţionare până la doctorat).
• Gradul de calificare medie a muncitorilor.
Calificarea muncitorilor este condiţionată în mod
direct de complexitatea lucrărilor ce trebuie
executate. În acest caz, complexitatea lucrărilor
este cea care formează structura calităţii muncii,
iar împreună cu aceasta stau la baza negocierii
salariilor.
Gradul de complexitate al lucrărilor executate

•Analiza stabilităţii personalului.

•Utilizarea deplină şi eficientă a forţei de muncă, constituie premisa
asigurării stabilităţii acesteia, ceea ce creează condiţii favorabile
realizării performanţelor economico-financiare ale întreprinderii.
Mobilitatea forţei de muncă îmbracă forma intrărilor, dar şi a
ieşirilor, indiferent de cauzele generatoare, contribuind astfel la
modificarea numărului mediu scriptic de personal, dintr-o anumită
perioadă de timp.
 CONCLUZIE

 Fluctuaţia forţei de muncă, constituie un fenomen nejustificat, anormal,

care are implicaţii nefavorabile asupra volumului şi calităţii activităţii
întreprinderii. În această categorie se încadrează salariaţii plecaţi din
proprie iniţiativă, fără aprobarea conducerii întreprinderii, sau a celor
concediaţi ca urmare a încălcării prevederilor contractului colectiv de
muncă.