Fondul Monetar Internaional i relaiile sale cu Romnia

Introducere
Fondul Monetar Internaional este o organizaie ce cuprinde 185 de ri membre, nfiinat pentru a promova cooperarea monetar internaional, stabilitatea valutar i acorduri valutare sistematice, pentru a stimula creterea economic i niveluri nalte de folosire a forei de munc, pentru a acorda asisten financiar temporar rilor membre, n condiii adecvate, precum i pentru a contribui la ajustarea balanei de pli. Aceast descriere cu greu relateaz funciile critice pe care FMI le ndeplinete n procesul de globalizare. ntr-adevr, FMI este unul din principalii ageni de schimb ai economiei globale i guvernrii globale. Alturi de O.N.U. i G.A.T.T., Fondul Monetar Internaional este una dintre cele mai mari construcii instituionale concepute de Statele Unite i ntr-o msur mai mic de Regatul Unit al Marii Britanii, la sfritul celui de al doilea rzboi mondial, i avnd ca obiectiv principal promovarea unei economii mondiale sntoase. Scopul su este clar: s mpiedice revenirea catastrofelor din anii 30 (scderea brusc a activitii economice, nchiderea frontierelor, manipulrile monetare, venirea la putere a regimurilor dictatoriale), printr-un liberalism organizat, combinnd, cu ajutorul statelor, respectul fa de disciplinele precise cu o cooperare internaional puternic, n scopul de a le ajuta pe cele care se afl n dificultate. n acest sens, FMI ncurajeaz rile s adopte politici economice solide, fiind totodat (aa cum i numele sugereaz) un fond ce poate veni n ajutorul membrilor ce au nevoie de finanare temporar pentru a redresa probleme de balan a plilor. FMI este considerat, n general, ca fiind o organizaie global, dar trebuie observat c Statele Unite dein 18,25 procente din votul board-ului FMI sau mai exact de trei ori mai mult dect oricare alt membru. n plus, sediul FMI este situat n Washington DC.

Fondul Monetar Internaional i relaiile sale cu Romnia 1. Fondul Monetar Internaional

1.1 Apariia FMI La nceputul anilor 1940, in timpul celui de-al doilea rzboi mondial doi gnditori au conceput aproape simultan proiecte pentru instaurarea unui nou sistem monetar dup ncetarea ostilitilor. Este vorba despre John Maynard Keynes, aflat la apogeul prestigiului sau in Marea Britanie si Harry Dexter White, nalt funcionar al Trezoreriei Statelor Unite ale Americii. Proiectele celor doi sunt foarte asemntoare: amndoi doresc reinstaurarea stabilitii schimburilor, a convertibilitii monedelor, ncurajarea dezvoltrii comerului mondial, amndoi prevd crearea unor organisme internaionale pentru cooperarea economica si monetara intre naiuni. Astfel, FMI a fost conceput in iulie 1944 la o conferina a Naiunilor Unite inuta la Bretton Woods, New Hampshire,U.S.A cnd reprezentanii a 45 de guverne au stabilit de comun acord sa pun bazele unei instituii pentru cooperare economica, proiectata pentru a evita o repetare a politicilor economice dezastruoase ce au contribuit la marea criza din anul 1930. Pentru ca F.M.I. s-i nceap activitatea era nevoie de acordul unui numr de ri ale cror cote de participare la capitalul F.M.I. s nsumeze cel puin 65% din acesta. Aceast cerin a fost realizat la 27 noiembrie 1945, cnd statutul Fondului a fost semnat i ratificat de 29 de guverne totaliznd 80% din cotele pri, ceea ce a permis intrarea n vigoare a acordului F.M.I. Activitatea oficial a F.M.I. a nceput la 1 martie 1947 i primul su exerciiu financiar s-a ncheiat la 30 iunie 1947. FMI are dou categorii de membri: membri originari sunt considerate acele ri care au ratificat acordul de creare a FMI pn la intrarea lui n vigoare; ali membri sunt socotite toate celelalte ri care au aderat la FMI dup intrarea n vigoare a acordului. Aceast delimitare a membrilor FMI are, n principal, caracter onorific, dar uneori se ine cont de acest lucru n desfurarea activitii Fondului. Numrul rilor membre ale FMI a crescut rapid, de la 29 de ri n anul 1945, la 125 n 1973, 151 n 1989 i 184 de ri membre n anul 2004. 1.2. Organizarea i obiectivele FMI F.M.I. este condus n mod oficial de Consiliul Guvernatorilor. Consiliul de Guvernare in care fiecare tara membra este reprezentata, este cea mai mare autoritate in cadrul FMI, se ntrunete 2

Fondul Monetar Internaional i relaiile sale cu Romnia

anual odat cu ntlnirea Anual a FMI si a Bncii Mondiale. Fiecare stat membru stabilete un guvernator ( de obicei ministrul de finane sau preedintele Bncii Centrale)si un guvernator alternativ. Guvernatorii decid asupra problemelor importante, cum ar fi creterea capitalului Fondului, aderarea de noi membrii sau acordarea drepturilor speciale de tragere. Probleme cheie cu privire la sistemul monetar internaional sunt luate in considerare de 2 ori pe an intr-un comitet al Guvernatorilor numit Comitetul Financiar Monetar International (CMFI). Un comitet comun al Consiliului de Guvernator si al Bncii Mondiale raporteaz Guvernatorilor schimbrile de politica monetara si alte probleme ce privesc tarile in curs de dezvoltare. Deciziile politice curente sunt luate de ctre Consiliul Executiv, cruia guvernatorii i deleag aplicarea politicii F.M.I. Acest consiliu este compus din 24 de directori executivi care se ntlnesc cel puin de trei ori pe sptmn. ntlnirile au loc la sediul organizaiei in Washington D.C. Principalele state membre au reprezentani in acest consiliu in mod permanent, celelalte 16 locuri fiind alese pe termen de 2 ani de grupuri de state. Spre deosebire de alte instituii de acest gen care folosesc principiul - fiecare stat are un vot in cadrul FMI votul fiecrui stat este proporional cu mrimea capitalului vrsat. Consiliul executiv i alege un preedinte si unul sau doua ajutoare directe pentru acesta dintre proprii membri. Acesta conduce afacerile FMI sub directivele ntregului consiliu pe care l prezideaz. Cele cinci ri cu cea mai mare cot de participare S.U.A., Marea Britanie, Germania, Frana i Japonia au dreptul la cte un director permanent fiecare. Cel mai important organism care traseaz politica F.M.I. este Comitetul Interimar, a crui preedinie este asigurat prin rotaie. Comitetul interimar a fost nfiinat n anul 1974 ca un organ consultativ compus din 24 membri, care d avize i face rapoarte ctre Consiliul guvernatorilor pe probleme privind gestionarea i adaptarea sistemului monetar internaional. La nivelul FMI sunt organizate departamente geografice (Africa, Asia-Pacific, Europa, Orientul Mijlociu, Emisfera Occidental) i departamente funcionale i servicii speciale (Departamentul de finane publice, Departamentul juridic, Institutul FMI, Departamentul monetar i valutar, Departamentul de studii, Departamentul de statistici i Departamentul de trezorerie). Articolul I din Acordul FMI stabilete principalele responsabiliti ale FMI: promovarea cooperrii monetare internaionale; facilitarea expansiunii i creterii echilibrate a comerului internaional; promovarea stabilitii cursurilor de schimb; furnizarea de asisten n scopul crerii unui sistem multilateral de pli; 3

Fondul Monetar Internaional i relaiile sale cu Romnia

punerea la dispoziie a resurselor sale rilor membre care se confrunt cu dezechilibre ale balanei de pli. Principala funcie a F.M.I. este aceea de a supraveghea sistemul monetar internaional. Din aceast funcie principal deriv alte cteva funcii: supravegherea politicii monetare i a ratei de schimb din rile membre, elaborarea de recomandri privind politica financiar pentru membri i acordarea de credite pentru rile cu dificulti n balana de pli. Rolul cel mai important pe care l deine Fondul este acela de manager al unui sistem monetar internaional ordonat, previzibil i stabil, cu granie deschise i care s ofere cadrul necesar unei creteri echilibrate n comerul mondial i n economiile rilor membre. In supravegherea politicilor economice ale statelor membre se observa faptul ca FMI este interesat in principal de performanta unei economii ca un tot adesea referindu-se la performantele ei macroeconomice,acestea cuprinznd totalul cheltuielilor, veniturile, rata omajului, inflaia, rata omajului in statul respectiv, precum si balana de pli a acestuia. FMI i concentreaz atenia in mod deosebit asupra politicilor macroeconomice ceea ce nseamn strategii referitoare la bugetul guvernului, managementul banilor si creditului, si rata de schimb si a politicilor de sector financiar, incluznd supravegherea bncilor si a altor instituii financiare. In plus FMI acorda atenie binemeritata politicilor structurale care sunt capabile sa afecteze in msura destul de mare performantele la nivel macroeconomic ceea ce include politica statal fata de piaa muncii, care afecteaz rata omajului si creterea sau scderea nivelului salariului de baz. FMI ofer consultan fiecrui membru in ceea ce privete modul de abordare a acestor arii menionate mai sus, pentru a permite realizarea obiectivelor cu o eficienta crescuta - obiective precum: inflaie si rata a omajului sczuta si cretere economica susinuta. n acest sens F.M.I. funcioneaz ca un organism permanent de consultan, n care membrii coopereaz i particip activ n sfera monetar internaional. De la nfiinarea sa n decembrie 1945, scopurile urmrite de FMI au rmas neschimbate, dar operaiunile sale, care includ supravegherea i asistena financiar i tehnic, au evoluat pentru a rspunde cerinelor economiei mondiale n schimbare.

Fondul Monetar Internaional i relaiile sale cu Romnia 2. Istoricul relaiei Romniei cu FMI
2.1. Drepturile i obligaiile Romniei ca ar membr a FMI

Romnia a devenit membru cu drepturi depline al Fondului Monetar International la 15 decembrie 1972. Romnia face parte din constituenta condus de Olanda. D-nul. Jeroen Kremers (Olanda) este Director Executiv pentru Romnia n cadrul FMI; constituenta sa include Armenia, Bosnia i Heregovina, Bulgaria, Croaia, Cipru, Georgia, Israel, Serbia, Muntenegru, Republica Macedonia, Moldova, Olanda, Romnia i Ucraina. Guvernatorul Romniei la FMI este domnul Constantin Mugur Isrescu, Guvernator al Bncii Naionale a Romniei. Fondul a avut un reprezentant rezident la Bucureti ncepnd cu anul 1991. Dl. Tonny Lybek, cetean danez, este reprezentantul FMI pentru Romania si Bulgaria ncepnd cu data de 31 martie 2009. Participarea Romniei la FMI se ridica la 1.030,2 milioane DST sau 0,48% din cota totala. Puterea de vot a Romniei este de 10.552 voturi sau 0,49% din total. In urma aderrii la FMI, Romania a obinut urmtoarele drepturi: Dreptul de a obine credite in regim normal sau ca facilitai. ncepnd cu anul 1990, Romania a beneficiat de faciliti sub forma tragerilor curente, acordurilor stand-by, finanrilor compensatorii si a facilitilor de transformare sistematic; Dreptul de a obine credite in monedele altor tari membre sau in DST din resursele generale ale Fondului, in schimbul unei sume in moneda naionala, n condiii mult mai avantajoase dect cele ale pieei, fiind obligata sa respecte in schimb o serie de condiii impuse de FMI tuturor rilor membre aflate in postura de debitor fa de Fond; Dreptul de alocri de DST in cazul unor noi emisiuni de DST. Datorita faptului ca FMI a ntrerupt emisiunile de DST ncepnd din 1972, Romania nu a putut beneficia de astfel de alocri dect ncepnd cu anul 1979; Dreptul de participare la luarea deciziilor in cadrul FMI. Romania deine un numr de voturi corespunztor cotei sale de participare, iar acest drept de vot se exercita prin intermediul unui grup format din 12 tari (Armenia, Bosnia si Heregovina, Bulgaria, Croaia, Cipru, Georgia, Israel, Macedonia, Moldova, Olanda si Ucraina), grup condus de reprezentantul Olandei, care reprezint si interesele tarii noastre in Consiliul Executiv al FMI; Dreptul de aderare la BIRD si la filialele sale. 5

Fondul Monetar Internaional i relaiile sale cu Romnia

In urma aderrii la FMI, ara noastr si-a asumat si o serie de obligaii, i anume: subscrierea si vrsarea cotei-pri de capital; convenirea cu FMI a unui curs reprezentativ al leului fata de dolarul american; sa nu aplice restricii asupra efecturii plailor curente in relaiile economice internaionale; sa se consulte cu FMI si sa colaboreze cu celelalte tari membre; sa furnizeze informaii cu caracter economic si financiar privitoare la deinerile oficiale de aur si de mijloace de plata internaionale, evoluia importurilor si a exporturilor, balana de plti, investiiile strine, cursul de schimb si altele. 2.2 Rolul i activitile Biroului Reprezentantei Rezidente a FMI in Romnia Biroul Reprezentantei Rezidente in Romnia desfoar o gam larg de activiti in scopul de a contribui activ la implementarea recomandrilor de politica economica ale Fondului de ctre autoriti, ct i la meninerea unei strnse legturi intre sediul central al FMI i autoritile din Romnia. Biroul se ocup cu: Explicarea opiniilor Fondului in chestiuni legate de politici i consilierea autoritilor romne n implementarea programelor macroeconomice ncheiate cu FMI, n principal n contextul solicitrii Romniei pentru sprijin financiar din partea Fondului (cum ar fi acordurile stand-by). Aceasta activitate implica o strns colaborare si consultare att cu instituii guvernamentale ct i cu sediul central al FMI. Schimburi de opinii cu misiunile rezidente ale Bncii Mondiale, Uniunii Europene, BERD, ageniile Naiunilor Unite, precum si cu ambasadele tarilor membre ale FMI, pentru a asista autoritile din Romnia n implementarea unui program macroeconomic coerent i cuprinztor Monitorizarea evenimentelor si a evoluiei economice in scopul de ajuta la evaluarea performantelor financiare si economice ale programelor si politicilor macroeconomice ale Guvernului. Biroul se bazeaz pe o gama larga de surse de informare, care includ Banca Naionala a Romniei, Ministerul Finanelor si Comisia Naionala de Statistica.

Biroul Reprezentatei Rezidente a FMI joaca un rol important in asigurarea transparentei politicilor FMI in Romania. Biroul este disponibil pentru ntlniri cu oamenii de afaceri romni i 6

Fondul Monetar Internaional i relaiile sale cu Romnia

strini, reprezentani din domeniul bancar i pentru schimbul de opinii referitoare la economia romneasca si politicile economice. Reprezentantul Rezident este singurul purttor de cuvnt al Fondului in Romania si este disponibil pentru contacte periodice cu ziaritii. In acest context, Reprezentantul poate face declaraii de presa si poate participa la interviuri de presa si televiziune, prezentnd viziunea Fondului in probleme legate de economia romneasc. Mai mult dect att, Reprezentantul Rezident al FMI particip ocazional la conferine si ntlniri organizate de instituii publice, organizaii financiare internaionale, organizaii neguvernamentale, sindicate si alte grupri care se dezbat probleme generale de macroeconomie si referitoare la economia romneasca. Biroul este, de asemenea, gata sa colaboreze cu universiti si institute economice interesate in activitatea desfurata de FMI. Biroul Rezident acorda, totodat, o atenie deosebita posibilitilor de instruire profesional care contribuie la nelegerea i tratarea de ctre participani a problematicii FMI. In acest sens, Reprezentantul Rezident al FMI particip la preselecia candidailor care solicita participarea la cursuri si seminarii organizate de FMI si Joint Vienna Institute. FMI are un rol bine definit n economia Romniei, acela de-a crea un sistem financiar i monetar puternic i de-a ncuraja dezvoltarea economic durabil. 2.3 Asisten tehnic, asisten financiar i pregtire profesional Asistenta tehnica oferita de FMI sprijin dezvoltarea resurselor productive ale tarilor membre, ajutndu-le s-i formuleze politici economice i fiscale in sprijinul creterii economice. FMI ajuta aceste tari s-i consolideze capacitile umane si instituionale, i s formuleze politici macroeconomice, structurale i fiscale corespunztoare. Asistena tehnica reprezint aproximativ o cincime din bugetul operaional al FMI. Finanarea asistenei tehnice se face att din resurse interne cat i externe, cele din urm reprezentnd fonduri din partea donatorilor bilaterali si multilaterali. FMI a oferit Romniei asistenta tehnica in numeroase domenii, cum ar fi administrare fiscala si vamala, politici fiscale, managementul cheltuielilor bugetare, politici monetare si organizarea bncii centrale, supraveghere bancara, intirea inflaiei, statistica i practici procedurale i instituionale pentru prevenirea splrii banilor. Asistena financiar. Una dintre responsabilitile principale ale FMI este sa acorde mprumuturi rilor care au dificulti de balan de plti, oferind acestor ri posibilitatea de a-i reface stocul de rezerve internaionale, de stabilizare a cursului valutar, de continuare a plii 7

Fondul Monetar Internaional i relaiile sale cu Romnia

importurilor si de reinstaurare a condiiilor de cretere economica. Spre deosebire de bncile de dezvoltare, FMI nu acorda mprumuturi pentru proiecte specifice. De-a lungul anilor, FMI a dezvoltat o serie de tipuri de credit, numite si "faciliti", concepute astfel nct s rspund nevoilor specifice fiecrei tari membre. rile cu venituri reduse pot lua mprumuturi cu dobnda prefereniala, prin Facilitatea de Cretere Economica si Reducere a Srciei (PRGF) si prin Facilitatea privind ocurile Externe (ESF). mprumuturile neprefereniale sunt in general de tipul Acordului Stand-by (SBA), ocazional folosindu-se si Facilitatea Extinsa (EFF), Facilitatea de Suplimentare a Rezervelor (SRF) si Facilitatea de Finanare Compensatorie (CFF). FMI ofer si asistena financiar de urgen, pentru a susine refacerea economiilor in urma dezastrelor naturale si a conflictelor, uneori la dobnda prefereniala. In cadrul Strategiei pe Termen Mediu, FMI discuta posibilitatea introducerii unui nou instrument de finanare pentru economiile emergente, care rmn vulnerabile la ocurile externe, in ciuda politicilor interne solide. Acest instrument ar oferi finanarea necesara meninerii ncrederii si reducerii riscului de criza. Asistenta financiara pentru Romnia s-a materializat in programe de mprumut de tipul Acord Stand-by. ncepnd cu 1972, Romnia a folosit resursele FMI in dousprezece ocazii (detaliate mai jos) ca suport financiar pentru programele economice ale guvernului. Totui, Acordul stand-by aprobat in iulie 2004 si cel din martie 2011 au fost de tip preventiv, pe 24 de luni, din care autoritile romane nu au intenionat sa fac trageri. In data de 4 mai 2009, Consiliul Director al FMI aproba un nou Acord stand-by pe 24 de luni, in valoare de 11.44 miliarde DST (12.95 miliarde EUR), ca parte a unui pachet financiar internaional care include alte 5 miliarde EUR prin facilitatea Uniunii Europene de sprijinire a balanei de plti, 1 miliard EUR prin programele DPL ale Bncii Mondiale si 1 miliard de la alte instituii internaionale. In data de 25 martie 2011, cu ocazia celei de-a aptea evaluri in cadrul Acordului stand-by 2009-2011, autoritile romane au adus la cunotina Board-ului ca ultima tran, cea de-a opta, in valoare de 874 mln. DST nu va fi efectiv tras. Cu aceeai ocazie Board-ul a aprobat solicitarea privind un nou Acord Stand-by, pe o perioada de 24 de luni, in valoare de DST 3090.6 mln, respectiv 300 procente din cota. Autoritile si-au exprimat intenia de a nu efectua trageri din acest nou acord. Totalul creditelor nerambursate la sfritul lunii februarie 2011 se ridica la 10569 milioane DST, respectiv 1025.52% din cot.

Fondul Monetar Internaional i relaiile sale cu Romnia

Tipul Acordului Stand-by Stand-by Stand-by Stand-by Stand-by Stand-by Stand-by Stand-by Stand-by Stand-by preventiv Stand-by Stand-by preventiv Data Aprobrii 10/03/1975 09/09/1977 06/15/1981 04/11/1991 05/29/1992 05/11/1994 04/22/1997 08/05/1999 10/31/2001 07/07/2004 05/04/2009 03/31/2011 Data Expirrii Suma Aprobat Suma Trasa sau Rezilierii (milioane SDR) (milioane SDR) 10/02/1976 95.0 95.0 09/08/1978 01/14/1984 04/10/1992 03/28/1993 04/22/1997 05/21/1998 02/28/2001 10/15/2003 07/07/2006 03/15/2011 03/31/2013 64.1 1,102.5 380.5 314.0 320.5 301.5 400.0 300.0 250.0 11,443.0 3,090.6 64.1 817.5 318.1 261.7 94.3 120.6 139.75 300.0 0 (nefinalizat)* 10,569** 0

*Suma trasa este zero deoarece acesta a fost un Acord Stand-by preventiv (precautionary). Programul nu a fost finalizat, numai prima evaluare fiind ncheiata. ** Acordul a fost finalizat si ultima transa, a opta, in valoare de 874 mln. DST a fost aprobata, dar autoritile au decis ca nu este nevoie sa trag efectiv aceasta trans. Pregatire profesionala. FMI asigura instruire profesionala prin intermediul cursurilor si seminariilor organizate la sediul central si prin sponsorizarea Joint Vienna Institute. Aceste programe sunt astfel concepute nct sa fie la nivelul cerinelor in cretere ale tarilor membre. In acest scop, programul de baza include cursuri elementare, medii si avansate despre programare si politici financiare si management macroeconomic, statistica balanei de plti, operaiuni monetare si valutare, conturi naionale si statistici guvernamentale etc. Obiectivul de baza al acestor programe este instruirea profesionala a oficialilor din tarile membre ale Fondului. Instruirea are scopul de a creste nivelul calitativ al elaborrii politicii economice in tarile membre si de a mbunti nelegerea reciproca a unor chestiuni, de ctre oficialii tarilor membre si personalul FMI. Pana acum, prin programele sale, Institutul FMI si Joint Vienna Institute au contribuit la instruirea profesionala a numeroi oficiali romani, in domeniile: programare si politica financiara, tehnici de analiza si programare financiara, politici de sector extern, finane publice, operaii valutare si monetare, statistica. De asemenea, Biroul Regional al FMI pentru Romania si Bulgaria organizeaz cursuri de pregtire profesionala in tarile respective. Astfel, in iulie 2007, domnii Costas Christou si Juan Jose Fernandez Ansola au susinut prelegeri in cadrul unui seminar de 2 zile pe teme de politica fiscala si 9

Fondul Monetar Internaional i relaiile sale cu Romnia

coordonarea politicilor macroeconomice. Seminarul a fost organizat la sediul biroului de la Bucureti.

3. Relaia FMI cu Romnia n prezent

Misiunile de experi ale Bncii Mondiale (BM), Comisiei Europene (CE) i Fondului Monetar Internaional (FMI) au vizitat Bucuretiul n perioada 24 aprilie - 9 mai pentru a evalua programul economic al Romniei. Pe parcursul vizitei echipele s-au ntlnit cu autoritile i au continuat dialogul cu membrii noului guvern dup transferul puterii politice. Echipele de experi au constatat c programul rmne n linii mari n parametrii convenii. Toate criteriile cantitative de performan pentru sfritul lunii martie 2012 din Acordul Stand-By cu FMI au fost realizate cu excepia aceluia privind arieratele bugetului, care a fost uor depit. Suntem ncurajai de asigurrile ferme din partea noului guvern privind respectarea angajamentelor Romniei fa de partenerii internaionali. Pentru anul 2012, avnd n vedere situaia precar a zonei euro, prevedem o cretere n jurul a 1 la sut, determinat de cererea intern i o mai bun absorbie a fondurilor europene. Inflaia a cobort la niveluri sczute, dar este de ateptat s creasc uor mai trziu pe parcursul anului, rmnnd totui n interiorul intervalului intit. Se prognozeaz ca deficitul de cont curent sa nregistreze 4-5 procente din PIB. n pofida tensiunilor continue de pe pieele financiare internaionale, sectorul bancar rmne rezistent i sntos. Avnd n vedere perspectiva macroeconomic i pentru a rezolva o problem de natur juridic legat de contribuiile sociale pltite de pensionari precum i pentru a se realiza revenirea parial a salariilor la nivelul dinaintea reducerilor salariilor din sectorul public din 2010, deficitul bugetar n temeni cash pe 2012 va crete uor la 2,2 procente din PIB, n timp ce deficitul n termeni ESA va rmne n siguran sub 3 procente din PIB. Autoritile sunt hotrte s exercite un control strns asupra execuiei bugetare i a noilor angajamente bugetare i vor intreprinde imediat actiuni corective n cazul oricror derapaje. Progresele nregistrate au fost diferite n implementarea reformelor structurale necesare pentru stimularea creterii economice, crearea de locuri de munc i mbuntirea standardului de via al romnilor. Guvernul trebuie s intensifice eforturile de reform, n special n sectoarele energiei i transporturilor. Vor fi intensificate eforturile de a introduce managementul privat i de a aduce investiii private n ntreprinderile de stat. Va continua pregtirea reformrii i modernizrii 10

Fondul Monetar Internaional i relaiile sale cu Romnia

sistemului de sntate pentru a fi ajustat nevoilor populaiei din Romnia i pentru o mai mare concentrare pe prevenie, n acelai timp asigurnd un sistem financiar sntos. Reformele structurale n sectoarele energie i transporturi continu s se nscrie printre cele mai presante provocri n Romnia. Programul de reform, realizat n consultare cu Comisia European i Banca Mondial, se concentreaz pe modificarea cadrului de reglementare i de preuri de pe piaa energiei, i pe restructurarea .S., inclusiv eliminarea arieratelor i privatizare. Se au n vedere i msuri de mbuntire a infrastructurii de transport. Aceste reforme sunt eseniale din punct de vedere macroeconomic pentru asigurarea de investiii sporite i a unei eficiene mai mari n aceste sectoare vitale i pentru a plasa Romnia pe o traiectorie ascendent de cretere. n 2011, 22 de companii sub monitorizare n cadrul programului au nregistrat un deficit de 0,35% din PIB, i au avut arierate de 2,6% din PIB, iar subveniile de la buget au nsumat 0,5% din PIB. Reformele din sectorul energetic trebuie accelerate pentru a atrage mai multe investiii, a eficientiza producia i consumul, i pentru a obine o independena energetic mai mare. Autoritile au majorat preurile reglementate la gaze cu aproximativ 24% din vara lui 2011, i au convenit s procedeze la o ajustare cu 5% a preurilor reglementate la electricitate pentru consumatorii casnici i industriali pn la mijlocul anului. Aceste msuri constituie un important prim pas ctre recuperarea integral a costurilor i ctre o stabilire a preurilor bazat mai mult pe pia. Cu toate acestea, sunt necesare aciuni suplimentare semnificative pentru a se crea o pia energetic eficient, pentru a se ameliora situaia financiar a S din domeniul energetic i pentru a se respecta directivele UE n materie de energie. Avnd n vedere aceste deziderate, autoritile au convenit urmtoarele reforme: au elaborat o foaie de parcurs, care va fi aprobat pn la mijlocul lunii martie (aciune prealabil) pentru ajustarea treptat a preurilor reglementate la electricitate pentru consumatorii industriali, pe baza creia se va ajunge la liberalizarea total a acestui segment pn n ianuarie 2014. Foaia de parcurs va preciza de asemenea o abordare gradual de liberalizare a preurilor reglementate la electricitate pltite de consumatorii casnici ncepnd cu anul 2013, liberalizare ce va fi ncheiat pn la finele anului 2017, cu implementarea de msuri de protecie social a consumatorilor vulnerabili. n sectorul gazelor naturale, autoritile i propun ca pn n aprilie s elaboreze o foaie de parcurs pentru dereglementarea preurilor la gaze. ntre timp, autoritile intenioneaz s se consulte cu prile implicate relevante pentru a realiza un proiect de pachet de msuri privind taxele, redevenele i alte msuri de reglementare pentru sectorul petrol i gaze. Autoritile vor ncerca de 11

Fondul Monetar Internaional i relaiile sale cu Romnia

asemenea s identifice n mod activ nerespectarea de ctre parlament a dreptului de veto exprimat de preedinte cu privire la legea de interdicie a exportului de gaze. Contractele bilaterale de electricitate existente, mai ales cele ale productorului de stat de electricitate, Hidroelectrica, genereaz pierderi de venituri de ordinul a 175-220 milioane Euro pe an. Guvernul a fost de acord s ncerce s gseasc modaliti prin care s rezilieze sau s renegocieze aceste contracte ct de curnd permite legea. Pentru a soluiona deficienele de reglementare, a fost elaborat un pachet de legi prin care se transpune Pachetul 3 pe Energie n legislaia romneasc. Proiectul abordeaz n mod adecvat regimul de unbundling i subiectul consumatorilor vulnerabili, dar nc mai sunt necesare amendamente pentru a se asigura independena autoritii de reglementare n domeniul energiei. Autoritile s-au angajat s aprobe legislaia amendat prin ordonan de urgen pn la mijlocul lunii februarie. Se impune aplicarea strict a modificrilor legislative recente, menite s evite acumularea de noi arierate la productorii de energie pentru termoficare. Autoritile au fost de acord s analizeze situaia, s evite acumularea de noi arierate i s propun modificri legislative dac este cazul. Autoritile iau msuri pentru a rezolva mprumuturile neperformante ce s-au acumulat n bilanurile bncilor. Autoritile vor revizui tratamentul fiscal al mprumuturilor bancare vndute entitilor romne, n vederea eliminrii actualelor elementelor fiscale de descurajare a acestei operaiuni, i n primvara anului 2012 Banca Mondial va efectua o analiz a condiiilor insolvenei i a drepturilor creditorilor. Avnd n vedere redresarea n continuare slab, BNR adopt o abordare mai flexibil pentru a permite bncilor prelungirea perioadei de restructurare pentru mprumuturile ce continu s funcioneze n condiii restructurate. Echipa Fondului a subliniat importana pe care o are monitorizarea atent pentru a atenua riscul de evergreening (perpetuare) i pentru a se garanta meninerea prudenialitii provizionrii. BNR va continua s supravegheze intens sistemul bancar i s adopte msurile ce se impun pentru a se asigura c bncile dispun de suficient capital i lichiditi. Date fiind condiiile dificile de finanare i prognoza economic, va fi necesar suplimentarea capitalului, mai ales la unele bnci mici i mijlocii cu rate mari de cost, cu active depreciate n cretere i cu provizioane mai mici dect media. Oricum, la nivelul sistemului n ansamblul su, necesarul de capital va fi probabil mai mic n 2012 dect n 2011. Dei Romnia este ntr-o poziie destul de bun pentru a face fa unei recesiuni economice, autoritile trebuie s fie pregtite pentru eventualitatea unor ocuri negative semnificative. Rezervele de finanare fiscal sunt n curs de cretere comparativ cu nceputul programului, i programul DPL-DDO al Bncii Mondiale va asigura o finanare preventiv suplimentar. Nivelul 12

Fondul Monetar Internaional i relaiile sale cu Romnia

de acoperire al rezervelor valutare este nc suficient i autoritile au dobndit acum un acces semnificativ n cadrul programului FMI/UE pentru a beneficia de sprijin suplimentar n caz de nevoie. Date fiind aceste protecii semnificative, n cazul n care creterea ncetinete n continuare, exist suficient spaiu pentru a lsa stabilizatorii automai s acioneze. n eventualitatea unei ncetri brute a intrrilor de capital sau al unor tensiuni n sectorul bancar datorate unor evoluii dezordonate a creditrii n zona euro, se va impune totui flexibilizarea cursului de schimb i activarea liniei de credit preventive a IFI. A cincea evaluare a Acordului Stand-By de ctre Consiliul Director al FMI este programat in principiu pentru sfritul lunii iunie. Consiliul Director al Bncii Mondiale este de ateptat s discute mprumutul de tip DPL-DDO la mijlocul lunii iunie. Este de ateptat ca urmtoarea misiune de evaluare s aib loc ctre finele lunii iulie i nceputul lunii august 2012.

Bibliografie: 1. www.imf.org 2. www.fmi.ro 3. www.wall-street.ro 4. www.adevarul.ro 5. www.curierulnational.ro 6. www.cotidianul.ro

13