Prescpii de proiectare pentru

rezervoare la aciuni seismice

Ianuarie 2015

Rezervoarele sunt structuri alctuire majoritar din elemente plane, concepute special
pentru inmagazinarea a diferite materiale lichide, dotate cu diferite echipamente i instalaii
necesare operaiunilor de exploatare. Aceste structuri pot fi poziionate suprateran, parial
ingropate, sau ingropate n totalitate, n funcie de necesitile i conformarea amplasamentului.
n vederea realizrii structurii de rezisten a rezervoarelor se vor realiza verificri
referitoare la starea limit a degradrilor i la starea limit ultim.
Starea lirnita ultirna pentru care un sistem trebuie verificat este definita ca
aceea corespunzatoare unei cedari structurale. in anumite situatii poate fi posibila
recuperarea partiala a capacitatii operationale a sistemului, pierduta In urma depasirii starii
limite ultime, dupa efectuare unor cantitati acceptabile de lucrari de reparatii.
Pentru elementele particulare ale retelei ca si pentru structurile independente la care
prabusirea complete ar implica consecinte grave, starea lirnita ultirna este definite ca acea
stare prernerqatoare prabusirii structurale, care, In ciuda qravitatii sale, ar exclude
cedarile fragile i ar permite o recuperare controlata a substantelor lnmagazinate.
Atunci cane cedarea elementelor rnentionate anterior nu irnplica consecinte grave, starea
lirnita ultirna poate fi definite ca aceea corespunzatoare prabusirii structurale totale.
Actiunea seisrnica de calcul, pentru care starea lirnita ultirna nu este depasita,
trebuie sa fie stabilita pe baza consecintelor directe si indirecte ale cedarii structurale.
Capacitatea sistemelor structurale de a rezista actiunilor seismice la starea
llrnita ultirna In domeniul neliniar permite proiectarea lor de rezistenta la forte seismice mai
mici decat acelea corespunzatoare unui raspuns elastic liniar.
Pentru a evita n proiectare analiza neliniara explicita, capacitatea sistemelor
structurale de a disipa energie, n principal prin comportarea ductila a elementelor sale
si/sau a altor mecanisme, poate fi luata n considerare prin efectuarea unei analize liniar
elastice bazata pe un spectru de raspuns redus fata de cel elastic, denumit "spectru de
proiectare". Aceasta reducere este realizata prin introducerea factorului de comportare q,
care este o aproximare a raportului dintre fortele seismice pe care structura le-ar fi
dezvoltat, pentru o fractiune din amortizarea critica de 5%, daca raspunsul sau ar fi fost
complet elastic fortele seismice care se folosesc n proiectare pentru un model de calcul
liniar elastic conventional, asigurandu-se totusi o comportare satisfacatoare a sistemului
structural la starea limita ultirna.
Valorile factorului de comportare q, care iau in considerare si influenta amortizarii
vascoase cu valori diferite de 5%, sunt indicate pentru diferitele tipuri de constructii la care se
refera EN 1998-4 in sectiunile corespunzatoare.
Natura si extinderea fenomenelor de flambaj pentru manta sunt controlate In
conformitate cu verificarile relevante.
Sistemele hidraulice care fac parte din, sau sunt conectate la rezervor, sunt proiectate
astfel ntrucat sa previna pierderi ale continutului rezervorului, in eventualitatea cedarii
oricareia din componentele sale.

n functie de caracteristicile i destinatiile structurii considerate, poate fi

necesara in starea delimitare a deqradarilor indeplinirea uneia sau ambelor din urrnatoarele
doua niveluri de perforrnanta:

"integritate"

"nivel operational minim"
Pentru a indeplini cerinta de "integritate", sistemul considerat inclusiv un set specific de
elemente anexe integrate in el, trebuie sa rarnana operational si etans in intregime sub efectul
actiunii seismice relevante.
Pentru a indeplini cerinta de "nivel operational minim", volumul si extinderea
deqradarilor sistemului considerat inclusiv a unora din componentele sale trebuie lirnitate
astfel tncat dupa terminarea operatiunilor de verificare si control a deqradarilor,
capacitatea sistemului sa poata fi refacuta la un nivel operational predefinit.
Actiunea seisrnica pentru care aceasta stare lirnita nu poate sa fie depasita trebuie sa
alba o probabilitate de depasire anuala a carei valoare trebuie stabilita pe baza urrnatoarelor
elemente:

consecintele pierderii functionalitatii si/sau scurgerea continutului, si

pierderile legate de capacitatea redusa a sistemului i de reparatiile necesare.
Pentru a ndeplini cerinta de "integritate" pentru actiunea seisrnica semnificativa pentru
starea de limitare a degradarilor:

trebuie verificata etanseitatea sistemului rezervorului;

trebuie prevazut un spatiu de garda adecvat In rezervor pentru deplasarea verticala
maxima a suprafetei lichidului, pentru a preveni deteriorarea acoperisului datorita
presiunilor generate de efectul de val sau, daca rezervorul nu are acoperis rigid, de
a mpiedica efectele nedorite ale deversarii continutului:

sistemele hidraulice care fac parte din, sau sunt conectate la rezervor, trebuie verificate
pentru a prelua eforturile si deplasarile produse de deplasarile relative dintre
rezervoare sau dintre rezervoare si teren, fara ca functiunile lor sa aiba de suferit.
Pentru a lndeplini cerinta de "nivel minim de functionare" pentru actiunea seisrnica
sernnificativa pentru starea lirnita de serviciu, trebuie verificat ca flambajul local, daca se
produce, este reversibil si nu declanseaza colapsul.
Proiectarea rezervoarelor paraseismice implica parcurgerea umatoarelor etape:
a - verificarea structurii de rezistenta (perete, radier, acoperis, stalp central sau stalpi
intermediari) cu considerarea presiunilor hidrodinamice si a fortelor de inertie induse in structura,
corespunzatoare raspunsului seismic al ansamblului, in acceleratii si in deplasari;
b - verificarea lunecarii rezervorului (perete si radier) pe suprafata de contact radier teren de fundare sub actiunea fortei seismice totale; in cazul in care aceasta exigenta nu este
satisfacuta, se trece la dimensionarea sistemului de ancorare a ansamblului;
c - verificarea presiunilor normale pe teren luand in considerare si efectul momentului
incovoietor produs de forta seismica totala;
d - verificarea stabilitatii la rasturnare a rezervorului, mai ales la rezervoarele inalte,
respectiv verificarea ancorajelor cu terenul daca este cazul.

Presiunea hidrodinamica se determina atat pentru raspunsul in accoleratii cat si pentru

raspunsul in deplasari.
Raspunsul mixt presupune miscarea lichidului insotita de doua efecte semnificative:
i) de impuls (este dat de partea de lichid care se misca in faza cu structura de rezistenta a
rezervorului si genereaza presiuni hidrodinamice de impuls p, ce actioneaza pe peretele si
radierul rezervorului);
ii) de oscilatie sau convectie (este dat de acea parte a lichidului a carei miscare se face cu
o perioada proprie de vibratie, diferita de cea a structurii de rezistenta, producand presiunea de
convectie pc).
Pentru evaluarea rspunsului sistemului rezervorului la aciunea seismic trebuie utilizat
o metod raional bazat pe soluia ecuaiilor higrodinamice i condiii de margine
corespunztoare.
Analiza seismica detaliata implica considerarea urmatoarelor tipuri de raspuns structural:
1) in acceleratii in cazul perioadelor scurte ale terenului;
2) in deplasari pentru perioadele lungi ale terenului;
3) raspuns mixt, in general, in acceleratii in prima parte a seismului si in deplasari in
continuare.
In timpul unui seism major, structura de rezistenta a rezervorului (peretele cilindric,
acoperisul si radierul) trece din starea de repaus in starea de miscare, prin vibratii fortate ale
ansamblului.
Miscarea lichidului conduce la modificarea presiunilor interne, presiunile hidrostatice
permanente fiind insotite de presiuni hidrodinamice, suplimentare.
Pentru analiza miscarii lichidului si efectelor acesteia se accepta urmatoarele ipoteze
simplificatoare:
a) lichidul se considera perfect, omogen si incompresibil;
b) miscarea lichidului este continua, irotationala si cu suprafata libera;
c) se admite ca structura de rezistenta a rezervoarelor cu inaltimi mici si
medii este rigida.
In mod curent, rezervoarele din beton armat sau precomprimat, caracterizate prin H/r < 2
(H - inaltimea rezervorului; r - raza rezervorului) satisfac conditiile enumerate mai sus.
Modelul care este utilizat la determinarea efectelor actiunii seismice trebuie sa
reproduc corect rigiditatea, rezistenta, amortizarea, masa si proprietatile geometrice ale
structurii de inmagazinare si trebuie sa ia in considerare raspunsul hidrodinamic al
lichidului din interior si, daca este necesar, efectele interactiunii cu terenul de fundare.
Pentru evaluarea raspunsului sistemului rezervorului la actiunea seisrnica trebuie
utilizata o rnetoda rationals bazata pe solutia ecuatiilor hidrodinamice i conditii de margine
corespunzatoare,
In particular, calculul trebuie sa ia in considerare in mod corect urrnatoarele, daca sunt
relevante:

componentele convective i impulsive ale rniscarii lichidului;


deforrnatia mantalei rezervorului datorita presiunilor hidrodinamice i efecte

interactiunii cu componenta irnpulsiva;

deformabilitatea terenului de fundare si cu modificarea rezultata a raspunsului efectele
acoperisului flotant, daca sunt importante.
Determinarea presiunilor hidrodinamice maxime produse de excitatia orizontala
si vertical necesita, in principiu, utilizarea unei analize dinamice neliniare (time - history).
Metodele simplificate care permit aplicarea directa a analizei modal cu spectre de raspuns pot
fi utilizate numai daca sunt adoptate reguli conservative potrivite pentru combinarea
contributiilor modale maxime.
Disiparea de energie corespunzatoare valorii alese pentru q trebuie sa fie corect justificata
iar ductilitatea necesara trebuie sa fie obtinuta printr-o proiectare adecvata la ductilitate.
Factorul de comportare q poate fi considerat mai mic sau egal cu urrnatoarele valori,
daca raspunsul neelastic nu este evaluat cu o rnetoda mai perfectionata:

2,0 pentru rezervoarele neancorate, In conditiile respectarii regulilor de
calcul din EN 1993-4-2:2006, in special acelea referitoare la grosimea placii de
fund, care este mai mica decat grosimea partii inferioare a mantalei peretelui.

2,5 pentru rezervoarele avand ancore ductile special proiectate astfel Incat sa perrnita o
crestere a lungimii ancorei, fara a se rupe, eqala cu R/200, unde R este raza rezervorului.
In cazul rezervoarelor de beton captusite cu o rnernbrana de etanseitate,
deschiderile fisurilor tranzitorii din beton nu depaseste o valoare pentru care deforrnatia locala a
captuselii poate atinge mai mult de 50% din alungirea sa unlforrna ultirna.
Trebuie verificat ca in situatia seisrnica de calcul, incluzand deplasarile relative
acceptate la, plastificarea se lirniteaza la conducte si nu se extinde si la leqatura sa cu
rezervorul, chiar daca este considerat la proiectarea de rezistenta a conductei un factor de
suprarezistenta.
Rezervoarele, izolate sau grupate, care sunt proiectate pentru a controla sau a evita
scurgerea n scopul prevenirii incendiilor, exploziilor sau eliberarii de substante toxice trebuie
protejate la exterior (de exemplu trebuie nconjurate de un sant si/sau un taluz In rambleu).
Daca rezervoarele sunt construite n grupuri, protectia poate fi prevazuta fie pentru
fiecare rezervor individual, fie pentru ntregul grup. Daca consecintele asociate cu o
posibila cedare a protectiei sunt considerate severe trebuie utilizata protectia individuala.
Protectia trebuie proiectata pentru a-si pastra integritatea totala (absenta pierderilor) sub
actiunea seisrnica corespunzatoare starii lirnita ultime a sistemului protejat.
Oscilatia lichidului
In absenta justificarilor explicite , trebuie prevazut un spatiu de garda cu o naltirne cel
putin eqala cu naltirnea calculat a valurilor produse de oscilatia lichidului.

Trebuie prevazut un spatiu de garda cel putin egal cu naltirnea calculata a valurilor
produse de oscilatia lichidului, daca materialul nmagazinat este toxic sau daca deversarea
sa poate provoca deteriorarea conductelor sau erodarea fundatiilor. Spatiul de garda mai mic
decat naltlrnea calculat a valurilor produse de oscilatia lichidului poate fi suficient daca
acoperisul este proiectat pentru presiunea de liftare asociata sau este prevazut un canal
deversor pentru controlul deversarii. Se pot utiliza dispozitive de amortizare, ca de exemplu
grilaje sau elemente verticale de separare, pentru a reduce oscilatiile lichidului.
Calculul seismic al rezervoarelor supuse actiunilor seismice orizontale i verticale poate fi
clasificat n structuri avnd urrnatoarele caracteristici:
a) forrna cilindrica, cu axa vertical si sectiune transversala circular sau dreptunqhiulara;
b) fundatie rigida sau flexibila;
c) ancorare totala sau partiala fata de fundatie.
0 analiza riguroasa a fenomenului de interactiune dinarnica ntre rniscarea
fluidului din interior, deforrnatia peretilor rezervorului i aceea a terenului de fundare,
incluzand posibilitatea ridicarilor de pe sol, este o problem de o complexitate analitica
considerabila necesitand un efort i resurse de calcul neobisnuite. Au fost propuse numeroase
metode de analiza, valabile pentru anumite situatii de proiectare. Deoarece exactitatea lor
depinde de problema abordata, o alegere corecta a metodei de analiza necesita din partea
proiectantului un nivel nalt de cunostinte de specialitate. Este nevoie de atentie fata de
importanta pe care o are asigurarea unui nivel uniform de precizie de-a lungul intregului
proces de proiectare: de exemplu, nu este coerenta alegerea unei solutii de precizie pentru
determinarea presiunilor hidrodinamice, si ulterior neutilizarea unui model mecanic
corespunzator de rafinat pentru rezervor (de exemplu un model de element finit), pentru
evaluarea eforturilor produse de presiuni.
Tipuri de rezervoare i modele de proiectare:

1. Rezervoare verticale circulare rigide asezate pe teren, fixate de fundatle

Miscarea lichidului din interior intr-un cilindru rigid poate fi exprirnata ca suma
contributii diferite,
denumite
"irnpulsiva"
i
respectiv
"convective".
Componenta "irnpulsiva" satisface exact conditiile de margine la contactul cu
peretii si fundul rezervorului, dar conduce (incorect, datorita prezentei valurilor in
raspunsul dinamic) la o presiune nula la nivelul initial al suprafetei libere a lichidului in
situatia de echilibru static. Termenul "convectiv" nu rnodifica acele conditii de margine care
sunt deja ndeplinite, ndeplinind n acelasi timp conditia corecta de echilibru la nivelul
suprafetei libere. Momentul total fata de o axa perpendiculars pe directia de actiune a miscarii
seismice, M, imediat sub fundul rezervorului include contributiile presiunilor exercitate pe
peretii rezervorului si pe acelea exercitate pe fundul rezervorului.
Momentul
total M; imediat deasupra fundului rezervorului include numai contributiile presiunilor
exercitate pe peretii rezervorului. Valoarea de varf a presiunii combinate asupra peretilor
rezervorului datorita actiunii seismice orizontale si verticale poate fi obtinuta prin
aplicarea reguliil de la 3.2 din cadrul SR EN 1998-4-2007. Presiunea cornbinata este
a

doua

adaugata la presiunea hidrostatica pe perete pe o parte a rezervorului (acolo unde

peretele accelereaza catre lichid) i scazute ca suciune pe partea opusa. Presiunile dinamice
ale pamantului si panzei de apa freatica sunt considerate ca actioneaza asupra oricarei
portiuni ingropate a rezervorului i anume pe acea parte a rezervorului unde presiunea
seisrnica
este considerat suctiune, Presiunile parnantului se calculeaza pe baza
coeficientului impingerii parnantului n stare de repaus.

2. Rezervoare circulare verticale deformabile asezate pe teren, fixate de fundatle

Este anormal din punct de vedere al coerentei sa se considere rezervorul rigid (mai
ales pentru rezervoarele metalice). La rezervoarele flexibile presiunea fluidului este
exprirnata ca suma a trei contributii, denumite ca "lrnpulsiva", "convective" si "flexibila".
Cea de a treia contributie indeplineste conditia ca viteza radiala a fluidului de-a lungul
peretelui sa fie eqala cu viteza de deformare a peretelui rezervorului, precum i conditiile
de viteza vertical zero la fundul rezervorului i presiune zero la nivelul suprafetei libere
a fluidului. Cuplarea dinarnica intre componentele convective si flexibila este foarte
slaba, datorita diferentelor mari intre frecventele rniscarii de oscilatie i celei de deformare
a peretelui, care permite calculul celei de a treia componente independent de celelalte
doua. Distributia presiunii flexibile depinde de modurile de vibratie ale sistemului rezervorfluid, printre care sunt de interes numai acelea care prezinta o unda pe circumferinta.
Distributia radiala a presiunii impulsive exercitata asupra fundului unui rezervor
flexibil este calitativ aceeai ca i pentru presiunea impulsiva a unui rezervor rigid.
3.Rezervoare dreptunghiulare
3.1. Rezervoare dreptunghiulare rigide asezate pe teren, fixate de fundatie
Pentru rezervoarele la care peretii pot fi considerati rigizi, presiunea totala este,
de asemenea, indicate de suma unei contributii impulsive i a unei contributii convective.
3.2 Rezervoare dreptunghiulareflexibile asezate pe teren, fixate de fundaie
Ca si n cazul rezervoarelor cilindrice cu sectiune circulara, flexibilitatea peretelui
produce,n general, o sporire sernnificativa a presiunilor impulsive, pastrand ntre timp
presiunile convective practic neschimbate. Studiile privind raspunsul seismic al rezervoarelor
dreptunghiulare flexibile sunt putine la nurnar i rezultatele lor nu sunt prezentate intr-o
forrna potrivita pentru utilizarea in proiectare Pentru calcul, o aproxirnatie sugerata consta
in utilizarea aceleiasi distributii pe verticala a presiunilor ca si in cazul peretilor rigizi dar
inlocuind acceleratia terenului ag(t) din cu acceleratia de raspuns a unui oscilator simplu
avand frecventa i fractiunea din amortizarea critica corespunzatoare primului mod
impulsiv al sistemului rezervor-lichid.
4.Rezervoare circulare orizontale asezate pe teren

Rezervoarele circulare orizontale sunt calculate la actiunea seisrnica pe directia axei

longitudinale sl pe directia axei transversale.
Valorile aproximative ale presiunilor hidrodinamice produse de actiunea seismica
fie pe directie longitudinala fie pe directie transversala pot fi obtinute considerand un
rezervor dreptunghiular cu aceeai naltime a coloanei de lichid, cu aceeasi dimensiune cu a
celui considerat pe directia actiunii seismice si cu a treia dimensiune (latirnea) astfel ncat sa fie
rnentinut acelasi volum de lichid. Aceasta aproxirnatie este suficient de precisa pentru
necesitatile calculului, pentru domeniul de valori HIR cuprinse intre 0,5 i 1,6. Daca H/R
depaseste 1,6, rezervorul se considera ca se cornporta ca si cand ar fi plin, adica cu masa totala
de fluid actionand solidar cu rezervorul.
5. Castele de apa
Pentru modelele structurale care includ de asemenea i structura de sustinere, prezenta
lichidului din rezervor poate fi luata in calcul prin considerarea a doua mase:

rnasa irnpulsiva m, legata rigid de peretii rezervorului, arnplasata la o nltirne h/ sau h,
deasupra fundului rezervorului

o rnasa mc1, legata de pereti prin intermediul unui resort cu rigiditatea Kc1
Raspunsul sistemului poate fi evaluat utilizand metodele obisnulte ale analizei modale si
ale spectrelor de raspuns. Pentru cazul cel mai simplu modelul are numai doua grade de libertate,
corespunzatoare maselor m, i mc1. La m, este adaugata o rnasa Llm eqala cu masa
rezervorului si a unei portiuni corespunzatoare din structura suport. Masa (m, + Am) se
recornanda sa fie leqata de teren prin intermediul unui resort reprezentand rigiditatea structurii
suport. Tn mod normal, sunt incluse de asemenea n model inertia de rotatie a masei im, + Am)
i gradul de libertate suplimentar corespunzator. Castelele de apa de forma tronconica
inversata pot fi considerate in model ca fiind un cilindru echivalent avand acelasi volum
de lichid ca rezervorul real si un diametru egal cu acela al trunchiului de con la nivelul
suprafetei libere a lichidului.
6. Rezervoare neancorate asezate pe teren
La rezervoarele asezate pe teren care nu sunt ancorate de fundatie, ridicarea de pe teren
a fundului rezervorului se poate produce datorita momentului de rasturnare al actiunii
seismice. Ridicarea este mult mai pronuntata la rezervoarele descoperite. Ridicarea
poate provoca deforrnatii plastice in rezervor, in special in placa de fund a acestuia. Totusi,
infiltratiile i scurgerile de lichid sunt prevenite printr-un calcul corespunzator.
n cele mai multe cazuri, sunt neglijate efectele ridicarii de pe teren i ale rniscarii
de rotire, care o nsoteste, asupra rnarimii si distributiei presiunilor. In cele mai multe
cazuri acest fapt este coerent deoarece rniscarea de rotire sporeste flexibilitatea
sistemului i cornuta perioada acestuia intr-un domeniu in care amplificarea dinarnica a
eforturilor este mai redus. O rnetoda aproxirnativa de calcul iterativ pentru rezervoarele
circulare verticale, care ia diagramele de calcul obtinute prin aceasta metoda se utilizeaza

la rezervoarele cu acoperis fix si se refera la valorile specifice ale parametrilor, cum ar fi

raportul dintre grosimea peretelui si raza rezervorului, rigiditatea terenului, tipul fundatiei
peretelui etc.
Odata cunoscuta valoarea de varf a presiunilor hidrodinamice, care a fast deterrninata fie
cu neglijarea ridicarii de pe teren fie cu luarea ei in considerare, calculul efarturilor in rezervor
devine o problerna de analiza static structurala la care proiectantul are o anurnita libertate In
alegerea gradului de precizie a metodei pe care o utilizeaza. De exemplu, la un rezervor care se
ridica de pe teren, un model corect de calcul ar implica in mod necesar o modelare cu elemente
finite neliniare a rezervorului, terenului si interfetei lor. Recent n literatura au fast propuse
programe de calcul simplificat dar cuprinzatoare in aceiasi masura. Pentru metodele
de calcul direct, care nu necesita utilizarea computerelor i care au fast propuse de
exemplu in ,s-a dovedit pe cale experirnentala i prin utilizarea unor metode mai rafinate
de calcul ca sunt necoerente i neadecvate pentru considerarea tuturor variabilelor care
intervin n problerna.
Principalul efect al ridicarii de pe teren este sporirea efartului vertical de compresiune
In manta, care este critic pentru modurile de cedare prin flambaj. Pentru peretele de pe partea
opusa celei care se ridica efartul de compresiune vertical este maxim si se produc in
manta efarturi de compresiune inelare care se datoreaza actiunii de rnernbrana a placii de pe
fundul rezervorului. Se accepta ca se produce plastificarea prin incovoiere a placii de pe
fundul rezervorului i ca este necesara verificarea efartului maxim de ntindere.

Bibliografie:
SR EN 1998-4/2007- Eurocod 8: Proiectarea structurilor pentru rezistena la cutremur
P100-2013 : Cod de proiectare seismic
www.encipedia.org