Analiza

matematică
Probleme de maxim si
minim
  Aflarea punctelor de extrem şi a extremelor funcţiei cu
ajutorul derivatei ne permit rezolvarea multor probleme
de optimizare din diferite domenii.

 Putem exemplifica forţa metodelor analizei matematice la

rezolvarea unor probleme de modelare matematică din
algebră, geometrie, fizică, economie,construcții etc., a
căror rezolvare nu este întotdeauna posibilă, dacă sunt
aplicate doar metodele algebrei sau geometriei elementare.

 Astfel aplicarea derivatelor permite studiul proceselor

fizice, sociale, economice prin intermediul rezolvării unor
probleme de maxim şi/sau minim
  Pentru a transpune rezolvarea problemei de maxim
sau minim în limbajul matematic cu ajutorul unei
funcţii de o singura variabilă ne vom folosi de următorul
algoritm:
 1.Alegem un parametru convenabil (de exemplu x) şi
exprimamăm marimele din această problemă prin x
 2.Pentru mărimea, ce trebuie să atingă valoarea maximă
sau minimă, alcătuim o funcţie de variabila x
 3.Găsim intervalul pe care funcţia trebuie să atingă
valoarea maximă (sau minimă)
 4.Cu ajutorul derivatei determinăm punctele de maxim
sau minim pe intervalul obţinut
(egalînd derivata cu 0)
 5.Afla mărimea necunoscută din problema şi dacă se
cere şi valoarea maximă sau minimă.
 GEOMETRIA PLANĂ
 Problema №1
 Într-un triunghi dreptunghic cu lungimea ipotenuzei de 16 cm şi
măsura unui unghi ascuţit de 60o este înscris un dreptunghi, baza
caruia se află pe ipotenuză. Care sunt lungimile laturilor
dreptunghiului, pentru ca aria dreptunghiului să fie maximă.
 Din (*)teorema unghiului de 30 în dreptunghic BC=2AB (1)
Conform teoremei lui Pitagora BC2=AB2+AC2 (2)
Din (1) și (2)

din (*) PC=2PQ

16 cm

(3)
 Conform (3)


 Ox
 ALGEBRA
 Problema №2
 De găsit aşa un număr strict pozitiv x, pentru care diferenţa
dintre x şi cubul său x3 să fie maximă.
De aflat diferenţa maximă.
 Rezolvare

 Fie că acest număr este x

 atunci cubul său va fi x3,

 Pentru diferenţă am obţinut o funcţie

d(x) = x-x3 , unde x (0, +∞)
 Pentru a afla valoarea lui x, unde diferenţa îşi atinge valoarea
maximă, vom cerceta această funcţie cu ajutorul derivatei.
 _
 GEOMETRIA SPAȚIALĂ
 Problema №3
 Într-o prismă triunghiulară regulată, distanţa de la centrul bazei
pînă la un vîrf al celeilalte baze este l=4cm . Care este lungimea
înălţimei prismei, volumul căreia este maxim. Aflaţi volumul
maxim.



 A’O’O- dreptunghic => (Conform teoremei lui Pitagora)

=> * *
a- latura unui regulat

Din formula ariei unui regulat oținem:

Considerăm funcția V: (0;4) -> R,

l
 FIZICA
 Problema №4

 Se dă:
 K=10;

 a=3m;
ᶲ
 x-?
  Rezolvare
 Notăm cu x distanța de la sursa de lumină pînă la platformă. Și
a
obținem : r2=a2+x2 de unde exprimăm sinᶲ
 Conform formulei obținem funcția

 I(x)=

 Aflăm derivata și o egalăm cu 0:

 I’(x)=

 Obținem soluția = (m)

 Răspuns : x m.
 FIZICA
 Problema №5

Raspuns: t=2s. Înălțimea maximă=20m

 FIZICA
 Problema №6
 Legea de mișcare a unui mobil pe o axă este

s(t)=t3-6t2+2.
 Să se determine a)valoarea minimă a vitezei mobilului.

b)Valoarea cîn accelerația este nulă.

 Rezolvare

 Mișcarea mobilui se realizează în spație, astfel considerăm funcția

s: (0; +∞)  R, s(t)= t3-6t2+2.

 Ţinînd seama de faptul că viteza este derivata spaţiului, deducem că :

 s’(t)=v(t)= 3t2-12t

 a)Egalăm cu 0 pentru a determina punctul de minim

t=0
s’(t)=v(t)= 3t2-12t=0 t=4
 Depunem soluțiile pe axă:
+
0 - 4 t

Deoarece trecînd prin t=4 funcția s’(t)=v(t) iși schimbă semnul

din– în + , deducem ce t=4 este unicul punct de minim pe
intervalul (0; +∞) . Deci viteza mobilului va fi minimă cînd
t=4s, iar vmin =v(4)=-30m/s
b) Acceleraţia în mişcarea rectilinie este derivata a doua a spaţiului în
raport cu timpul, astfel obținem:
s’’(t)=v’(t)=a(t)=6t-12
Egalăm cu 0 pentru a determina momentul de timp cind accelerația ste
nulă.
6t-12=0 t=2s
Răspuns: vmin =v(4)=-30m/s, a(t)=0, p/u t=2s.
 ECONOMIE
 Problema №7
 Cumoscînd funcția cererii p(x)=800-0,5x și funcția ofertei

p1(x)=700+2x (unde x – numărul de unități de produs), determinați

impozitul p/u fiecare unitate de produs, astfel încît venitul de
impozitare să fie maxim.
Indicație: Venitul de impozitare a x unități de produs se exprimă prin
formula V(x)=( p(x) - p1(x) )x= I(x) ▪ x;
Rezolvare:
Considerăm funcția unde (D(v)=(1;∞);)
Și funcția I(x),
unde
Știin că
Obținem:

Din

Alcătuim tabelul de variație:

Obținem :
 CONSTRUCȚII
 Problema №8
 Un fermier are 176 m de gard pentru a îngrădi un lot de formă
dreptunghiulară din 4 părți. Pentru a face supfața lotului cît e posibil
de mare, el poate să utilizeze un perete sau o parte din peretele unui
hambar. Determinați aria maximă posibilă a lotului obținut, dacă
lungimea hambarului este 100.
 P lot =176m A B
y
 L h =100m P lot =176m x

 S max -? C D
L h =100m

Rezolvare
 Notînd cu x lațimea lotului și cu y lungimea lui, obținem:

2x+y=176 , unde y=176-2x

 Știind că SABCD = x▪y ,confiderăm funcția S(x)=x(176-2x) x€(0; 88)
 Aflăm derivata S’(x)=176-4x;
 Calculăm punctul critic : S’(x)=176-4x=0 x=44 (m)
+
 Depunem x-ul obținut pe axă 0 44 88 x
(S(x), fiind o funcție de gradul II cu panta negativă -2, are parabola
orientată cu ramurile in jos, deci pe D(S)=(0;88) funția este pozitivă,
de unde deducem că x=44 este punct de maxim pe D(S))
 Determinăm y: y=176-88=88;

 Astfel S max =88▪44=3872 (m2)

 Răspuns: S max a lotului este 3872 m2 , dacă fermierul utilizează 88m

din lungimea peretelui hambarului, îngrădind ,cu gardul de 176m, lotul
din 3 părți.
 PROBLEME PROPUSE
 1.Care este dreptunghiul de perimetru 4a care are aria maximă?
 2.Să se determine trapezul dreptunghic de arie maximă care are baza
mare egală cu a şi perimetrul egal cu 4a.
 3.Într-un trapez isoscel, laturile laterale sunt congruente cu baza mică
a trapezului, lungimea caruia este a(m).Care este lungimea bazei mari
a trapezului, pentru ca aria trapezului să fie maximă.
 4.De descompus numărul 180 în sumă de 3 termeni, în aşa fel ca
raportul a 2 termeni să fie 1:2, iar produsul lor să fie maxim.
 5. Prin punctul N(2; 4) este dusă o dreapta. Punctele de intersecţie a
dreptei cu axele sistemului de coordonate (x>0 şi y>0) impreună cu
originea sistemului de coordonate formează un triunghi dreptunghic.
Care este lungimea celei mai mari catete ale acestui triunghi, pentru ca
aria triunghiului să fie minimă
 REFERINȚE

 Matematica, manual pentru clasa XI, editura Prut Internaţional, 2003

(Ion Achiri Vasile Ciobanu Petru Efros Valentin Garit Vasile Neagu Nicolae
Prodan Dumitru Taragan Anatol Topală)
 Matematica, culegere de exerciţii şi probleme, clasa X- XII

(Victor Iavorschi)
 http://portal.edu.ro/bacalaureat/?p=2&c=13

 http://math-pdr.com/

 http://scribd.com/