Probleme de Algebra Pentru Concursuri de Admitere I Olimpiade Colare Ecuaii de Gradul II Funcii Inegaliti Radicali Sisteme de Ecuaii 9789733016397 973301639x - Compress PDF

GH. ANDREI C.
CARAGEA
I. CUCUREZEANU GH. BORDEA
proble111e
de algebră
pentru concursuri•
de ad111itere şi
oli111piade şcolare
- ECUAŢII DE GRADUL 11, FUNCŢII, INEGALITĂŢI,
RADICALI, SISTEME DE ECUAŢII -
EDITURA DIDACTICA ŞI PEDAGOGICA, R.A., BUCUREŞTI - 1993 _

Referenţi: Prof. univ. dr. O. STANAŞILA
Prof. univ. dr. C. NASTASESCU
CUPRINS
Enunţuri Soluţii
I. Funcţia şi ecuaţia de gradul al II-iea 5 98

n. Funeţil, Definiţii. Proprietiţi 23 129
III. Inegalităţi . . . 57 208
IV. Radicali • • • . 77 241
Probleme propuse 285
ISBN 973-30-1639-l(
Reda~r: prof. VALENTIN RADU

Tehnoredactor: PARASCHIVA GAŞPAR.
Coperta: V. WEGEMAN
Coli de tipar: 19
Format: 70X100/16
Bun de tipar: 6.01.1993
Nr. plan: 36330
Ediţia: 1993
['fparul executat la:

Imprimeria ,,ARDEALUL" Cluj
B-dul ~2 Decembrie nr. 146
România
Comanda nr. 173
Prefaţă
,,Culegerea de exerciţii şi probleme de algebră pentru concursuri şi olim-

piade şcolare" conţine un mare număr de exerciţii şi probleme cu un grad
ridicat de dificultate, corespunzător exigenţelor sporite la admiterea în învă
ţămîntul superior sau la concursurile şi olimpiadele şcolare. Semnificativ este
faptul că multe 'exerciţii şi probleme au fost alese dintre cele date la olim-
piadele şcolare din ţara noastră ( etapele locale din diferite judeţe, faza jude-
ţeană şi finală), precum şi din alte ţări.
!n vederea alcătuirii culegerii de probleme, autorii au consultat colecţiile
mai multor publicaţii de specialitate din mai multe ţări, dar au selectat cele
mai multe aplicaţii din valoroasa colecţie „Gazeta matematică" din ţara
noastră. Selectarea exerciţiilor şi problemelor din „Gazeta matematică", din
revistele similare din josia U.R.S.S., Bulgaria, Polonia, Ungaria, S.U.A. etc.,
precum şi din di/eritele culegeri de probleme de largă circulaţie de la noi
şi din alte ţări, con/eră varietate şi noutate aplicaţiilor fiecărui capitol, care
tinde să capete o anume completitudine enciclopedică.
Volumul mai conţine şi unele probleme originale ale autorilor, concepute
cu ocazia unor concursuri de matematică.
Fiecare capitol cuprinde în mod gradat exerciţii şi probleme de la nive-
lul relativ - mediu de dificultate, pînă la cele foarte dificile date la olim-
piadele de matematică - faza naţională şi internaţională.
Autorii au acordat deosebită atenţie exerciţiilor şi problemelor reprezen-
tative, cu conţinut semiteoretic şi cu forţa aplicativă la alte exerciţii şi
probleme.
Astfel, capitolul „Funcţii" se constituie într-o adevărată lucrare de
cuprindere a unei variate game de aplicaţii, grupate în mai multe paragrafe.
Adresăm mulţumiri tinerilor profesori de matematică Marius Cavachi,
Dorin Arventiev şi Viviana Ene pentru sprijinul acordat în selectarea şi
verificarea unor aplicaţii.
Culegerea constituie rodul colaborării autorilor avînd o îndelungată şi
rodnică experienţă la catedră, în cercurile profesorilor de specialitate şi ale
elevilor, precum şi în taberele de matematică.
Cartep. se adresează deopotrivă profesorilor de matematică şi elevilor,
sprijinind efortul comun de ridicare a calităţii învăţămîntului matematic din
ţara noastră. Pentru profesorul de matematică, lucrarea rămîne un bogat
material bibliografic în activitatea de perfecţionare metodico-ştiinţifică, iar
3
pentru elevii pasionaţi şi dornici de performanţe superioare, culegerea oferă
un bogat material de studiu în ·oeder~a pregătirii pentru concursurile de
admitere şi olimpiadele şcolare.
Unele capitole încep cu prezentarea definiţiilor şi proprietăţilor de bază
ce se folosesc în rezolvări.
Prin varietatea exerciţiilor şi problemelor şi, mai ales, prin noutatea
unor soluţii, culegerea de algebră poate asigura celui ce se apleacă cu pasiune
şi dăruire în studierea şi cercetarea acestora, o consistentă cultură matematică
elementară, premisă a căilor de acces spre dezvoltări ulterioare, interdis-
ciplinaritate, spre o adevărată libertate a gîndirii.
Cultura matematică rămîne unul dintre elementele de bază pentru între-
girea culturii generale.
Este bine de ştiut că posesorul unei culturi matematice este şi beneficia-
rul unei igienizări intelectuale, care constă în exersarea supleţii gîndirii, cu
consecinţe faste şi în planul sincerităţii şi corectitudinii. Orice elev pasionat
ăe matematica de performanţă care îşi însuşeşte tehnica gîndirii matematice,
se disciplinează şi îşi potenţează zestrea naturală intelectuală.
Nicăieri ca în matematică nu este surprins spectacolul împresurării
necunoscutelor de către multitudinea cunoscutelor pe terenul efortului de creaţie
umană. Mai mult, putem spune că tînărul matematician - începător în
acest domeniu - are deja în faţă o cale regală către meditaţia filozofică.
Autorii
Cap. I
FUNCJIA ŞI ECUAJIA
DE GRADUL AL II-LEA
1. Să se rezolve ecuaţiile :
a) x(x + l)(x + 2)(x + 3) = 24,
b) (I - x)(2 - x)(x + 3)(x + 4) = 84,
c) (x + 2)(x + 4)(x + 6)(x + 8) = (x + 2J 2 + (x + 4) +
2
+ (x + 6) 2 + (x + 8)2 + 4,
d) (1 + x~) 2 = 4x(l - x2).
2. Să se rezolve ecuaţiile:
a) x3+ (x + 1)3 + (x + 2)3 + (x + 3)3 = O,
b) (x + 2) + = 82, 4 x4
c) (x + a) + (x + b) = O,
4 4
d) x4 - 16x - 12 = O.
a) (2x2 + Sx - 4) 2 - 5x2 (2x2 + Sx - 4) + 6x4 = O,
b) (x2 + 3x - 1) 4 - 13x2 (x2 + 3x - 1) + 36x4 = O,
c) x3 - 4 Jax + 3x + 18 J3 = O. 2
,. Să se rezolve ecuaţiile :
x+l }2+(-:11
a) ( - "
x-1 )2= 6,
b) L~2l2+(x: 1l2=~.
c) (::~J2+(x:l}2=m(m-1).
ă. Să se rezolve ecuaţiile :
a) 13x =
2x + 6,
2x1 - + :tt + 3
5:tt +3 2x1
- ~ + ----- = -1,
X 6x
b)
x +2
1 x 6x + 2 1 -
c) _ _4x_ _ + 3:11 = 1.
4x1 - 8x +7 4x1 - lOx +7
a) ~ + ~ = ~5 (~2 + !)
2 .1,.& :11 '
b) ~ + ~ = 10l' ~ - ~)
. 3 xi 3 X 1
c) x +;.49 +· 2 ( x +;7 j- 34 = O,
2
d) :~ + ab• = 2 .Jiab(~ - !!..) , a > O, b > O.

a x• a :11
5
a) 2x4 - 7x3 + 9x2 - 7x + 2 = O.

b) x 4 - 3x3 - 6x2 + 3x + 1 = O.
c) x 4 - 4x3 + 2x2 + 4x + 2 = O.
d) x 4 + 2x3 + 2x2 + lOx + 25 = O.
e) x 4 + 4x3 + 3x2 - 2x - 2 = O.
f) x 4 + 6x3 + 5x2 - 12x + 3 = O.
8. Să se arate că:
a) ~ + ~a - a(~+~)+ 5 ;;;i,. o, (V) a, b e R*.

b8 1 b a
b) 3~ -
y•
s.:.y + 3~:ii - s!." + 10 ;;;i,. o, (V) x,y e R*.
c) Să se calculeze .:. ; dacă

y
2 I~+~)-
lyl x•
3 (.:. + !.) -
y "
1 = o.
d) x2 + y2 + z2 + xy + yz + zx + x + y + z + _38 ;;;i,. O,
(V} x,y, z e R.
9. Să se determine numerele reale a astfel încît oricare ar fi x, y eR
să aibă loc inegalitatea :
2a(x2 + y + 4axy -y
2) 2 - 2xy - 2x + 1 ;;;i,. O.
I. Mitrads, Etapa final4, 1986
10. Să se determine valorile întregi ·ale lui m, astfel încît :

x2 + my2 - 4my + 6y - 6x + 2m + 8 ,;;;i,. O, ( V) x, y e R.
11. Să se rezolve ecuaţia:
x4 + x3 - 2x2 + 3mx - m2 = O.
Titu Andreeseu - Rl\IT, nr. 1-2/1988
12. Fie a > 2. Să se rezolve ecuaţia :

x3 - 2.i:,x2 + (a2 + l)x + 2 - 2a = O şi să se scrie rădăcinile în
ordine crescătoare.
Etapa judeţeană, 1981
13. Fie a, b e (O, oo). Să se arate că ecuaţia:
-1 + -1- + -1- = O are rawdwac1n1

• '}e· reale şi - distincte
• :r-a :r+b
.
Şl X1
(a 2a) • ( 2b b)
E 3 , 3 Şl X2 E - 3 , - 3 •
14. Să
se arate că oricare ar fi a, b, c .e (O, oo), distincte ccr:aţia
(a + b + c)x2 - 6x + ~ + ~ ~ = O nu are rădăcini reak.
+
a b G
6
15. Să se arate că oricare ar. fi a, b, c e R ecuaţia
(x - a)(x - b) + (x - b)(x -,- c) + (x - c)(x - a) =O

are rădăcini reale.
16. Demonstraţi că rădăcinile ecuaţiei'':'
a(x - b)(x - c) + b(x - a)(x - c) + c(x - a)(x - b) = O
sînt reale, oricare ar fi a, b, c e R.
17. Demonstraţi că rădăcinile ecuaţiei:
-1
- +-
x-a
1
- +-
x-b
l- = O sin
x-c
At ·1e oncare
rea . ar f"1 a, b, c e R.
18. Să se arate că (V) n e N*, ecuaţia
2nx2 - 2(n2 + l)x - n2 - 1 = O are rădăcini reale şi iraţionale.

19. Să se arate că dacă ecuaţia : x + ax + b = O, are rădăcini reale,
2
atunci şi ecuaţia: x2 - (a2 - 2b + 2)x + a2 + (b - 1)2 = O are rădăcini

reale.
20. Fie/(x) = ax2 + bx + c, a, b, c e R, a =f, O. Să se arate că dacă.
există a: e R* astfel încît/(0t}/(-a:) ~ (aa:2 - c) 2, atunci ecuaţia/(x) = O
Geoyge Marina - elev Cc,nstanţa
21. Să se determine valorile reale ale parametrului m, astfel încît

ecuaţia x(x - l)(x - 2)(x - 3) = m să aibă toate rădăcinile reale.
Liviu Pîl'şan - GM nr. 9/1983
22. Fie ax 2 + bx + c = O, a, b c, e R*. Să se arate că dacă

ecuaţia
~
b
+ !!_ =
C
O, atunci ecuaţia are rădăcini reale şi de semne contrare·.
23. Să se arate că dacă a+ b + 1 < O, atunci ecuaţiile

x2 + ax + b = O şi x2 + bx + a = O au rădăcini reale şi distincte.
24. Să se demonstreze că oricare ar fi a, b e [4, oo), cel puţin una
din ecuaţiile x 2 +ax+ b = O şi x 2 + bx +a= O are rădăcini reale.
Etapa locală - Timiş, 1984
25. Fie a, b, c lungimile laturilor unui triunghi. Să se demonstreze că

a) x2 - 2a(b + c)x + 2(b - cJ 2 - 1 = O are rădăcini reale şi distincte,
b) x2 - (a + b + c)x + b2 + c2 = O, unde a ;;,,, max (b, c), are rădăcini
reale şi distinc.te,
c) b2 x2 + (b 2 + c2 - a2)x + c2 = O nu are rădăcini reale,
d) a2 x 2 - 2(b2 - c2 )x + 2b2 + 2c2 - a2 = O ntt are rădăcini reale,
e) cel puţin una din ecuaţiile x2 - 2ax + 2bc = O, x2 - 2bx + 2ac=0,
x 2 - 2cx + 2ab = O nu are rădăcini reale.
26. Fie a;, b, e R, i =
1, 2, ... , n. Să se arate că:
I) (af + a: + ... + a!)x2 - 2x(a 1 b1 + a:,b 2 + ... + a„b,.) + bf + b~ +
+ ... + b:, ; , , o { VJ X E R.
7
2) Folosind 1) să se deducă inegalitatea :
(a 1b1 + a 2b2 + ... + a„b,.) 2 :ie;; (a~+~+ ... + a~)(b~ +bi+ ... + b~).
Cauchy-Buniacovschi-Schwart:
3) Folosind 2) să se deducă inegalitatea :

{a1 + a 2 + ... + a,.)(~
a
+~
a
+ ... + ~} > n2, unde a, > O,
1 1 _ _ _ _" -
{ V) i = 1, 2 ... n.
27. Dacă pentru orice x e ll, ax2 + 2bx + c > O şi a'x2 + 2b'x+c' >0,
unde a, b, c, a', b', c' e R, aa' 'F O, atunci pentru orice x e R
aa'x2 + 2bb'x + cc' > O.
Olimpiada ungară
28. Fie a, b, c e R* şi A, B, C e R, astfel încît a2 + b2 + c2 = A2 +

+ B 2 + C2 • Să se demonstreze că cel puţin una din ecuaţiile:
bx2 + 2Ax + c = O,
cx2 + 2Bx+ a = O,
ax 2 + 2C x + b = O are rădăcini reale.
29. Fie a, b, c e R. Atunci cel puţin una din ecuaţiile :
x2 - 2ax + bc = O, x2 - 2bx + ac = O, x2 - 2cx + ab = O
30. Dacă a, b, c e {O, +oo), atunci cel puţin una din ecuaţiile
x 2 - 2ax + 2bc = O, x2 - 2bx + 2ac = O, x2 - 2cx + 2ab = O
nu are rădăcinile reale.
Gh. Ianuş
31. Fie a, b e R. Dacă a2 ~ 2b, atunci :

x' + ax3 + bx2 + ax + 1 > O pentru orice x e R.
M arcei Chiriţă
32. Dacă numerele reale a, b, c, d verifică relaţia ac > 2(b + d), atunci
cel puţin una din ecuaţiile x2 + ax + b = O şi x2 + ex + d = O are rădă
cini reale
33. Determinaţi numerele reale nenule a, b, c ştiind că sînt două cîte
două rădăcinile ecuaţiilor:
ax2 + 2bx + a = O, bx'I- + 2cx + b = O, cx2 + 2ax + c = O.

M. Codiţă
34. Fie ecuaţia ax2 + bx + c = O, a, b, c e R* şi ac > O. Să se afle

toate valorile reale ale lui k, pentru care ecuaţia are rădăcini reale, dacă
~ +~ = !!_,
li C b
Walter Ianoiis, GM 4/1979
35. Să se arate că dacă a, b, c e R şi ax2 + bx + c e Q pentru ori.::e

x e R, atunci a = O, b = O, şi c e Q.
I. Vladimirescu - Concursul interjude/ean „Gh. Ţiţeica", 1984
8
36. Să se demonstreze că dacă p, q1 , q2 e R astfel încît p = q1 + q2 + 1,
atunci măcar una din ecuaţiile : x2 + x + q1 = O; x2 + px + q2 = O are
rădăcinile reale şi distincte.
Ccn:icurs internaţional „Drujba" 1988, Bulgaria
37. Să se demonstreze că dacă ecuaţia ax2 bx c ~ O, cu a O, + + >
are rădăcini reale x 1 , x 2, atunci condiţia lxJ I :E; I, lx2 I :E; 1 este echiva-
lentă cu a + + +
b c ;;i:. O, a - b c ;;i:. O, a - c ;;i:. O.
Propus4 pentru a 20-a OIM - 1978
38. Fie trinoamele f(x) = x2 - 2px + q şi q(x) = x2 - 2qx+ p.
a} Să se arate că dacă 4P + 4q + 1 < O, p :I= q, atunci trinoamele au
rărlăc" ni reale,
I.,} Să se arate că f(x) < O şi q(x) < O pentru toate valorile lui x
cupn nse în intervalele [max {min (xJ, x2), min (x', x")}, min (max(x1 , x2),
max{x', x") ].
39. Ştiind că numerele a, b, c satisfac inegalitatea
63(a6 + b6 + c8) :E; 31(a3 + b3 + c3) 2
i,~ s~ demonstreze că numerele a, b, c sînt nenule şi cel puţin una din
ecuaţiile: ax2 + bx + c = O, bx2 +ex+ a= O, cx2 +ax+ b = O _nu 1 are
rădl•cini reale ·
Titu Andreescu
40. Fie f: R-+ R, f(x) = a,r!J, + bx + c, unde a, b, c e R, a> O şi
b ;;i:. ..: • Să se arate că f(/l.) ;;i:: O, Â fiind discriminantul ecuaţiei f(x) = O.

Ba
Titu Andreescu - etapa local4, Timiş 1989
41. Să se determine numerele naturale n, pentru care ecuaţia:
a,.+1 x2 - 2,Ja~ + al + ... + a! + a!+ix + a 1 + a 2 + ... + a,. = O

are rădăcini reale pentru orice alegere a numerelor reale a 1, a 2, ••• , a,., a„+J
D. M. B4tineţ
42. Fie trinomul f(xJ = x2 px q, p, q + + e R.

•
Dacă f(x) ;;i:. O, ( Y) x e R, atunci ecuaţia:
(b - ap)x2 + 2(c - aq)x + pc - bq = O are rădăcini reale pen-

tru orice a, b, c e R.
Dumitr'U A c'U
43. Fie ecuaţia ax2 + bx + c = O, a, b, c e Q. Să se arate că ecuaţia
Dll poate avea o rădăcină 0t e R - Q, astfel încît 0t2 e R - Q şi e Q.
0t 3
44. Se consideră mulţimile: A = {x e R lx2 - ax+ b = O} şi

B = {x e Rlx2 - ax+ c = O}. Să se determine a, b, c ştiind că Au B =
r.: {1, 2, 3, 4}.
45. Se consideră mulţimile A = {x e R Ix2 + ax + b = O} şi
B = {x e R Ix'! - bx + a = O} a, b e R. Să se determine a şi b ştiind că
A. u B = {-1, 1, 2, 3}.
R.M.T. - 1983
9
46. Fie M = {x e:R lx2 - ax+ b = O} şi N = {x e R !x2 - bx+
+ c = O}. Să se determine a, b, c e R ştiind că M u N = f}, a, b, c}.
Gh. Andrei'- Etapa locală - Co11stan/a 1968
47. Fie a, b, C E z şi/: n-n, /(x) = ax2 + bx + c.

1) Să se determine mulţimea {x e Z 1/(x3) =:x} ştiind că /(8) = 2.
2) Să se arate că mulţimea {x e, Z l/(x2) = x} are cel mult două
~emente.
Florin Vulpescu-Jalea
48. Să se determine condiţiile pe care trebuie să le satisfacă coefi-

cienţii reali a, b, c ale ecuaţiei
ax2 + bx + c = O pentru ca jx1 I = !x2 i-
49. Să se determine valorile reale ale lui m pentru ca rădăcinile
ecuaţiei:
mx2 + 2(m - 3)x + 2m - = O să satisfacă

14 condiţia lx1 I = lx2 I.
Pentru ce valori ale lui m, lx 1 I = lx2 I = 3.
50. Ji'ie ecuaţia de gradul al doilea ax2 - bx + c = O, unde a, b, c e
a R, a'#: O. Să se determine coeficienţii a, b, c astfel încît ecuaţia să admită
drept rădăcini numerele a, b şi drept discriminant pe c.
G.M. nr 4/1981
51. Fiind dată ecuaţia ax2 + bx + c = O, a =/: O cu rădăcinile x 1 şi
x 2 • Să se afle condiţia ca ecuaţia a 2 x2 + b2 x + c2 = O să aibă rădăcinile
xf şi x:.
• E( x )
5. 2• Se dva expresia = ax
-- + bx
-+ -c.
2
Sva se arate ca, d aca x 1
v v
ş1
•
z1 +I
Xz sînt rădăcinile ecuaţiei bx2 - (c - a)x - b = O, avem egalitatea
E(x1 ) + E(x2) = a + c.
Gh. D. Simio11tsc1e, Etapa finală, 1958
53. Fie ecuaţia ax2 + bx + c = O, a, b, c e R*, distincte.

Să se arate că ax 1 + bx + c = O,
2 dacă şi numai dacă { 1a:!.c + ~/ac + 2
+b=O.
Adrian A tanasi•
54. Fie x1 şi x2 rădăcinile x2~+ px + q = O şi x{, x~ ale
ecuaţiei ecuaţiPi
xz + p'x + q' =10 .
.Să se arate că dacă are loc relaţia :
4qq' - qp'2 - q'p2 = O, atunci ecuaţia,
x2 + (p + p')x + q + q' = O (*)
are rădăcinile x; = x + x;, x; = x + x~ şi reciproc.
1 2
55. Ce relaţie
trebuie să fie între a, b, c pentru ca rădăcinile ecuaţiei
,u• + bx + c = O să satisfacă relaţia :
mx1 + nx1 = p, unde m, n, p sînt daţi.
10
56. Fie ecuaţiile ax11+ bx + c = O cu rădăcinile x 1, x 11 şi mx11 +' nx +
+ p = O cu rădăcinile
x', x". Să se afle relaţia între coeficienţii celor
două ecuatii, ştiind că între rădăcini avem relaţia : xi - x' + xs - x' = O.
, ~-~ ~-~
57. Se consideră ecuaţia ax11 + bx + c = O, a #: O şi fie S,. = x~ + x;

unde Xi, x11 sînt rădăcinile ei.
Să se arate că :
aS„+1 + bS,. + cS,._ 1 = O pentru orice n e N*.
58. Fie a e R *. Dacă x 1 , x 2 sînt rădăcinile ecuaţiei :
x 11 + ax - ..!..
2a
= o,1
atunci ~ + X: > 2 + ,Jz.
Olimpiada bulgard, 1980
59. Fiind dată ecuaţia x11 + px + q = O de rădăcini xv x 11 • Să se for
meze ecuaţia de gradul al doilea de rădăcini ·
m n n m
YJ = - + - , Y11 = - + -X1 ·
X1 X1 X1
N. M ikdileanu
60. Fie xv x11 rădăcinile ecuaţiei (a+ x11 - d)x + ad - bc = O.
Demonstraţi că x~, x: sînt rădăcinile ecuaţiei
xii - (a3 + d 3 + 3abc + 3bcd)x + (!,d - bc)~ = O.

Olimpiada ungard, 1892
61. Fie x1 , x1 rădăcinile ecuaţiei x1 + ax + 1 = O şi x;, x~ rădăcinile
ecuaţiei x' + bx + 1 = O. Să se arate că
(x 1 - x~)(x 2 - x~)(x1 + x~)(x1 + x~) = b2 - a11.

Olimpiada Anglia, 1967, Grecia, 197
62. Fie f(x) = ax2 + bx + c, a, b, c e R, a #: O şi oe 1, oe 2, oe8, oe 4 nu-
mere reale sau complexe, astfel încît, suma oricăror două numere să fie
diferită de suma rădăcinilor ecuaţiei /(x) == O şi oe 1 + oe 4 = oe 2 + oe3 •
Să se arate că : oe1 - 3oe11 + 3,ic3 - oe 4 = O dacă şi numai dacă
/( oe 1) - 3/( oc1 } + 3/( oe 3 ) - /{ oe 11 ) = O.
Nicolae Negoescu
63. O condiţie necesarii şi suficientă ca rădăcinile ecuaţiei ax 2 +
+ bx + c = O să fie în raportul k (k #: O) este să avem
kb2 - (k + 1) ac = O.2
64. Se consideră ecuaţiile x 2 + px + q = O, x 2 + p' x + q' = O, !lnde

p, q, P', q' e R* şi se· notează cu x 1, x 11 respectiv cu x3, x 4 rădăcinile
acestor ecuaţii.
a)!Să se arate că dacă x 1 x4 = x 11 x3, atunci:(f )2= (:,) ·

b) Reciproc, dacă (P..) 2 = !!... ; atunci există o notaţie convenabilă a
P' q'
rădăcinilor primei ecuaţii cu x1, x2 şi a celei de-a doua ecuaţii cu x3 , x 4
altfel ca x 1 x 4 = x2x3 •
Concurs - Etapa judeţean4, 1988
11
65. Fie .x1, x2 aJe ecuaţiei x2 - 3.x + 1 = .6.
rădăcinile
Să se calculeze expresia.
E = 2xf- 7xf + llx1 + I + 2x\- 74 + llx1 + I .
3xf - 2xf - I 3xi - 2xf - I
66. Fie ecuaţia ax2 + bx + c = O cu coeficienţi reali, dar care nu

are rădăcini reale.Dacă a+ b + c > O, ce semn are a - b + c?
67~ Fit a, b, c + b + c < O şi ecuaţia ax2 + bx + c = O nu
e R, a
are rădăcini se determine semnul lui c şi semnul lui a + c.
rea!e. Să
68. Fie f(x) = ax2 + bx + c. Dacă a, b, c e R as~fel incit a -# O,
1:1- < 4ac şi a + c < b, si se precizeze semnul lui c.
69. Se consideră ecuaţia 2x2 - 2mx + m2 - 10m + 45 = O.
1) Să se afle mulţimea valorilor :r;e care le pot lua rădăcinile reale
l~1 şi x2 cînd m variază.
2) Să se afle mulţimea valorilor pe care le pot lua suma, produsul şi
citul rădăcinilor reale.
C. Ionescu-Ţiu - concurs, 1973
70. Demonstraţi că dacă ecuaţia cu coeficienţi întregi
ax2 + bx + c = O, cu a > O, are două rădăcini distincte în intervalul
(O, 1) atunci a ~ 5.
Olimpiada ittgosla11ă, 1981
71. Să se arate că dacă ecuaţia ax2 + bx + c = O, a, b, c e Z, a > O
două rădăcini reale şi distincte în
are intervalul (n, n + 1), n e N, atunci
a~5şic~5n2 +1.
72. Se consideră ecuaţia ax2 + bx + c = O, a, b, c e R, a -# O, cu

rădăcini reale.
Ştiind că (b - c)(b c + +
2a) = 2a2 - c'A, să se găsească valorile mini-
me şi maxime ale rădăcinilor ecuaţiei.
Ioan c,·işan
73. Să se determine legătura dintre rădăcinile ecuaţiilor
ax2 + bx + c = O şi cx2 + bx + a = O.
74. Dacă x 1 > O este o rădăcină a ecuaţiei ax + bx + c =
2 O, atunci
există o rădăcină x2 a ecuaţiei cx2 bx + +a= O astfel, ca x1 + x2 ~ 2.
75. Dacă ecuaţia ax2 + bx + c = O, a -# O are rădăcini reale atunci

rădăcinile €CUaţiei x2 [b2 + (c - a) 2 ] + 2b(a + c)x + 4ac = O sînt reale şi
se află în intervalul [-1, 1].
Maria Elena Panaitopol, G.M. nr. 2/1985
76. Fie p şi q rădăcinile ecuaţiei x2 + rx + s = O şi r, s rădăcinile
ecuaţiei x2 + px + q = O. Care sînt valorile posibile ale sumei p + q +
+r + s?
Olimpiada Belgia, 1987
77. În ecuaţia x2 + px + q = O coeficienţii variabili p şi q satisfac

condiţia IP I ~ 1, lq I ~ 1. Să se dEtermine mulţimea valorilor pe care
le pot lua rădăcinile reale ale ecuaţiei.
Olimpiadă Moscova, 1965
12
78. Se consideră ecuaţiile ax2 + bx + C = o şi cx2 bx +a= + o
a, b, c e (O, +oo) şi a =/: c. Să se arate că dacă a+ c < b, atunci rădăci
nile celor două ecuaţii se s~pară.
I. Ursu
79. Pentru ce valori ale lui a e R* rădăcinile ecuaţiilor
x2 + .!a x - 2a = O şi x2 + ~a x - a= O sînt distincte şi se separă?
80. Fie a 1, a 2, a 3 , b, c e R* şi xJ', x3 cîte o rădăcină reală, respectiv

a ecuaţiilor a1x2 + bx + c = O, a3x2 +
bx +
c = O. Să se arate că ecuaţia
+
a2 x 2 bx + c = O are o singură rădăcină cuprinsă între x 1 şi x 8 dacă şi
numai dacă a1 este cuprins între a 1 şi a 3 .
81. Fie ecuaţiile ax2 + bx +c= O
-ax2 + bx + c = O.
şi
Demonstraţi că dacă ot şi ~ rădăcini
reale ale primei ecuaţii şi
sînt
respectiv celei de a doua, atunci există o rădăcină y a ecuaţiei ~ x2 +
2
+ bx + c = O cuprinsă între ele.
Olimpiada din Moscova, 1953
82. Demonstraţi că dacă (n - q) + (m - p)(mq - np) < O,

2 atunci
trinoamele x 2 + mx + n şi x 2 + px + q au rădăcini reale care se separă
şi reciproc.
Olimpiada polonezlJ, 1950
83. Să se arate că dacă ecuaţiile x 2 + ax + b = O şi x 2 + ex + ă = O

(a, b, c, ă e Q) cu o rădăcină iraţională comună, atunci a= c şi b = ă.
84. Să se determine relaţia dintre a şi b (a, b e R, a =I- O) pentru care
mulţimea {x e R !ax2 + b Ix I + a2 - b2 = O} are un singur element.
Luana Cojocaru
85. Fie a, b, c e R, a + b + c =I- O. Dacă ecuaţiile ax2 + bx + c = O,

bx2 + ex + a = O, cx2 + ax + b = O au o rădăcină comună, atunci ab +
+ bc +ca> O.
Nicolae Popescu
86. Fie a, b, c e R. Ecuaţiile : ax 2 + bx + c = O; bx2 + ex + a = O ;

cx2 + ax + b = O, au o rădăcină reală comună, dacă şi numai dacă
a+ b + C = 0.
87. Fie a, b, c e B, a =I- c. Să se demonstreze că ecua..ţiile ax2 + bx +
+ c = O, cx2 + bx + a = O au rădăcini comune atunci şi numai atunci
dnd (a + c) 2 = b2 •
88. Fie a, b, c e B*. Dacă ecuaţiile x2 +ax+ bx = O, x 2 + bx +
+ ac = O au o rădăcină comună, atunci celelalte rădăcini verifică ecuaţia
x 2 + ex + ab = O.
B = x e
f BI
89. Fie A = x e R I - ax2 + bx + c = O},
ax2 - bx + c = O},
C = x e R ax2 + bx - c = O}.
Să se demonstreze că oricare ar fi a, b, c e R*, mulţimea A U B UC
nu poate avea exact trei elemente.
Concurs - 1983
13
00. Condiţia ca ecuaţiile: ax2 + bx + c = O; Ax2 + Bx ,ţ. C = O. Să
aibă o rădăcină comună- este I
(aB - Ab)(bC - Bc) - (aC - Ac) 2 = O care se mai scrie:
1: ~III~ ~/-/: ~1 = 2
0•
unde I; :I= ad - bc.
91. Se consideră patru ecuaţii de gradul al doilea astfel încît oricare

trei să aibă o rădăcină . reală comună. Să se demonstreze că cele patru
ecuaţii
au o rădăcină comună. ·
92. Se consideră numerele întregi a, b, c şi mulţimile 4. = {x e Rjx2 +
+ ax + b = O}, B = {x e Rlx2 + bx + c = O}, C = {x e Rjx2 + ex +
+ a = O}. Să se arate că A u B u C = 0 => a = b = c.
Titu Andresecu
93. Fie a, b, c reale a #: O. Condiţia necesară şi suficientă ca sistemul
de ecuaţii: { ax2 + bx + c = y,
ay2 + by + C = Z,
az2 + bz + c = x
să aibă soluţie reală unică este ca (b - 1) 2 = 4ac.
94. Fie a, b, c e R*, nu toate ega,le şi d e R.
Ecuaţiile: ax2 + (b + d)x + c = O,
bx2 + (c + d)x + a = O,
cx2 + (a+ d)x + b = O au o rădăcină comună dacă şi numai
dacă a + b + c + d = O.
V. M atrosenco şi M. .A. ndronach#
95. Să se determine numerele reale a şib astfel ca

{x e R/x2 + 2ax + b =O}". {x e R/x2.+ 2bx +(+O}= 0.
C. N ăstăsesi;u
96. Fie ecuaţia ax2 + bx + c = O, a #: O şi oe. > O. Dacă (aoc. + c) 2 <
< oc.b2 , atunci ecuaţia are rădăcini reale şi distincte, cu o rădăcină în
modul mai mică decît .[«..
Adrian Ghioi;a
97. Găsiţi condiţia necesară şi suficientă pentru ca
ax2 + bx + c < 11 + b + c (x2 + x + 1) pentru orice x real (a, b, c e R).
s
98. Fie a, b, c e (O, +oo) cu a + b + c = 1. Dacă ecuaţia ax2 + bx +
+ c = x are o rădăcină; x 0 cu O < x 0 < 1, atunci 2a + b > 1 şi reciproc.
99. Să se arate că dacă a2 + ab +ac< O atunci, b2 - 4ac > O.
Mal. v'şkole, 2/1988
100. Fie ecuaţia ax2 + bx + c = O, a #: O. Dacă există m e R astfel

încît !!. (3m2 + 3m + 1) + !!.. (2m + 1) + c = O, atunci ecuaţia are rădă-
3 2
cini reale şi distincte cu cel puţin o rădăcină în intervalul (m, m + 1).
Gh. Andrei
14
101. Fie a, b. c e R, m > 1. Dacă - · -
m+l
a
+ 'm.
-b- +· m-1
--. = o,.
C ··
atunci
'/J2-4ac ~ O.
I. Cucu,ezeanu
102. Dacă; Sa+ 4b + 5c = O, cu a, b, c e R, atunci ecuaţia ax2 +
+ bx + c = O are cel puţin o rădăcină -în intervalul [O, 2].
M. Chiri/4
103. Numerele reale x, y, z verifică relaţiile x + y + z = 6,
xy + xz + yz = 9. Să se arate că x,y, z e [O, 4].
104. Dacă x + y + z = a, xyJ+ xz + yz = b, atunci
. { }. ,/a -3b
max {x,y, z}-mm x,y, z "2 v-a-·
1
105. Numerele reale x, y, z verifică relaţia
x +y + z = a (a fixat).
Se cere: a) maximul expresiei: xy + xz + yz,
b} minimul expresiei: .x2 + y 2 + z2,
c} c~ +: + zr " x• + ~· + z' •
100. Dacă numerele reale a, b, c au proprietăţile a + b + c = O,

a 2 + +c =
b2 2 1, a ~ b ~ c, atunci b2 " ~ şi (c - a) 2 ~ 2.
6
Do,el Mike/
107. Fie ecuaţia (m + l)x2 - (2m + l)x - 2m = O, m #: -1.
1) Să se determine valorile întregi ale lui m pentru care ecuaţia are
rădăcini întregi.
2) Să se determine valorile raţionale ale lui m pentru care ecuaţia
are rădăcini întregi.
108. Dacă ex şi ~ sînt rădăcinile ecuaţiei ax2 + bx + c = O, să se
formeze ecuaţia de gradul al doilea cu rădăcinile 2cx + 3~ şi 3cx + 2~.
109. Fie/(x) (.x - a1}2 + (x - a 2 )2 + ... + (x - an) 2, unde ai e ll,

=
,• = , x ;.,. f{a1+11t+,. ... +a.·)· (\I\I x e R•
1, 2, ... , n. Sva se arat e cav ,-"() y
O.M. 1969
110. Determinaţi numerele întregi nenule, a, b, A, B asţfel încît func-

ţiile/, q: R-R date de f(x) = ax2 + b şi g(x) = Ax3 + Bx să verifice
egalitatea / o g = g o J.
Liviu Pfrsa,s
. 3 1 5 1
111. Fie/, g:R-R,/(x) = x2 +-x+-; g(x} = -x2 +-x--.
4 N 4 N
Să se arate că (/of o f)(x} ~ (gog o g}(x) (V} x e R.
C. Ca,agea
15
112. Fie /, g: R - R, f(x) = x2 + 2x +2 şi g(x) ~/-x2 + 2x.
Sţ. se arate. că ecuaţiile (/ o g)(x) = (g o f)(x), f(f(g(x)) = gfg(f(x)) nu au
ntct o soluţie reală. /
C. Caragea
113. Aflaţi polinoamele P, Q de gradul al doilea cucoeficienţicomplecşi,
ce satisfac condiţia P o Q = Q o P.
Tiberiu Spircu
114. Să se găsească o funcţie de gradul al doilea, f(x) = ax2 + bx +c

a cărei restricţie la mulţimea numerelor raţionale să fie injectivă.
115. Să se determine funcţiile/: R-R, f(x) = ax2 + bx +c astfel
încît 1/(x) I :i;; (x - 1) 2 oricare ar fi x e R.
Constantin Caragea
116. Se consideră funcţiile de gradul al doilea f(x) = 2x2 + 2, g(x) =

= x2 + 2x + 1. Să se arate că pentru orice funcţie de gradul al doilea
h astfel încît g(x) .i;; h(x) ~ f(x), oricare ar fi x real, avem h(l) = 4 şi
e~stă A e [O, 1] constant astfel încît h(x) = )..j(x) + (1 - )..) g(x) pentru
once x e R.
L. Panaitopol - Etapa judeţeană, 1978
117. Fie a, b, c e (O, oo) şi ax2 + bx +c> O pentru orice x e R.

Să se afle Im/, unde/: R-R, f(x) = " .
ax1 + bx + c
118. Fiind dată funcţia /: R "'{(a+ b)/2}-R, J(x) = x•- ab i.

2x- a- b
unde a, b e R, să se determine Imf.
C. N rlstăsescu
t 19. Să se arate că dacă /(x) = x2 + ax + b, a, b e R are rădăcini

reale, atunci f(J(x)) nu poate avea exact trei rădăcini egale.
Mihai Mogoşanu
120, Fie trinomul /(x) = ax2 + bx + c astfel încît ecuaţia /(x) = x

nu are rădăcini reale. Să se demonstreze că nici ecuaţia /(/(x)) = x nu are
rădăcini reale.
121. Fie b, ce R şi/: R-R, f(x) = x2 + bx + c. Să se arate că

dacă /(O) . J(l) #: O şi/ are o singură rădăcină în intervalul (O, 1), atunci
Jo J are o singură rădăcină pozitivă sau o singură rădăcină negativă.
122. Să se determine toate mulţimile finite A c R, care au proprie-
tatea că {V) x e A=> x2 - lxl +1e A.
Dan Comănescu
123. Fie familia de funcţii/,.(x) = -x2 2(m + +

l}x 3m - 1, und_E;- +
m este un parametru real. Să se arate că parabolele asocrate acestor funcţu
trec prin punctul A (-3/2, -25/4), iar una din parabole are vîrful. în A
şi să se scrie ecuaţia ei. Să se arate că vîrfurile parabolelor respective se
află pe parabola y = x2 - 3x + 4.
C. Ionescu-Ţiu, Concurs etapa finală, 196t
16
124. Fie a, b, c e R, a 'F O. Să se arate că funcţia/: R"'Q-R,/{x) =
= axz + bx + c nu este injectivă, iar funcţia g: Q.,..... R, g(x) = ax + bx + 2
+c este injectivă dacă şi numai dacă ~

a
e R"' Q.
Florin Vulpescu-Jalea-Etapa localii. Bucurefti, 1989
125. Fie familia de funcţii de gradul al doilea/,. {x) = mx2 - 2(m +

+ 3)x + m + 6, m 'F O şi A mulţimea punctelor din plan prin care trec
toate parabolele din familie, B mulţimea punctelor din plan prin care trece
o singură parabolă din familie, C mulţimea punctelor din plan prin care
trec două parabole din familie, D mulţimea punctelor din plan prin care
nu trece nici o parabolă. Să se determine şi să se reprezinte grafic mul-
ţimile A, B, C, D şi apoi să se compare A u B u C u D cu mulţimea R xR.
Gh. Andrei - Etapa locală, Constanţa, 198(.;
128. Să se rezolve ecuaţia ax2 + bx +c= O ştiind că + c I = lb 1.

la
...
ex e
127. Fie ecuaţia ax2 + bx + c = O, a #:, O. Dacă
128. Fie x1 o rădăcină a ecuaţiei x2 + px + q = O,

arate că dacă IP I + lq I < 1, atunci I.xii < 1.
la I + Ic I = ex lb I,
(O, 1), atunci una din rădăcinile ecuaţiei are modulul mai mic decît ex •
p, q e C. Să se
Bogdan Enescu - Concurs „Spiru Haret" - 1986

129. Fie ecuaţia ax2 + bx + c = O, a ·:1, O cu coeficienţi reali şi rădăcini
reale. Să se arate că :
1) Dacă la + b + c I < la I, atunci cel puţin o rădăcină se află în
intervalul (O, 2).
2) Dacă la - b + c I < la I, atunci cel puţin o rădăcină se află în
intervalul (-2, O).
Ion Cristian Atiărei
130. Fie ecuaţia ax2 + bx + c = O, a, b, c e R, a 'F O, cu rădăcini

reale. Dacă lacx2 + bat+ c I < la I, atunci cel puţin o rădăcină a ecuaţiei
se află în intervalul (ex - 1, ac + 1).
Ion Cristian Andrei
131. Să se demonstreze că dacă pentru orice x e [ -1, 1] are loc

inegalitatea lax2 + bx + c I :E; h, atunci la'I + lb I + Ic I :E; 4h.
Matematica v' şcole, nr. 1/1983
132. pentru orice x e [ -1, 1] are loc inegalitatea lax 2 + bx +

Dacă
+ c I :E;; h,
atunci să se determine cel mai mic număr real pozitiv k, pen-
tru care are loc ·
!!- ,, ~ la I + lb I + Ic I :E; kh.
,~~ ~ţ Matematica v' şcole, nr. 1/1983
133. Fie ecuaţiile x2 + ax + b = O şi x2 + ex + d = O, unde a, b„

c e R.şi
care au modulul rădăcinilor mai mic decît 1. Să se arate. că modu-
lul rădăcinilor ecuaţiei x2 + a + c x + b + ă = O este tot mai mic decît 1.
2 2
OlimpiaăiJ URSS - 1964
17
134. Fie ecuaţia ax2 + bx + c = O cu a, b, c e R, a > Q, şi astfel
încît lb I ~ a + c, a ;;i. c. Să se arate că dacă ecuaţia are rădăcini reale,
atunci ele sînt în modtil mai mici decît 1.
135. Fie ecuaţia ax2 + bx + c = O, a, b, c e R* cu rădăcinile x1, x2 •
Să se arate că I.xii < 1 < jx2 I dacă şi numai dacă la+ c I ~ lb I,
136. Fie ecuaţia ax2 + bx + c = O, a, b, c e R, a :/: O şi ot > O. Se
consideră propoziţiile :
P1: lx1I < ot < lx2I,
P 2 : jaot2 + c I < ot lb I,
P 3 : Xi, x 2 e R. Să se demonstreze că:
1) P 1 V P 2 => P 3 ,
2) P 1 <c> P~.
Gh. Andret
137. Fie ecuaţiile ax 2 + bx + c = O (1) şi la lx2 + lb Ix + Ic I = O (2)

a :/: O.
1) Să se arate că dacă ecuaţia (2) are rădăcini reale, atunci şi ecuaţia
(1) are rădăcini reale. În ce caz este adevărată şi reciproca?
2) Dacă există ot > O, astfel încît la I ot 2 - lb lot+ Ic I < O, atunci
ecuaţia (1) are rădăcini reale şi o rădăcină în modul mai mică decît ot.
Gh. Andrei - Etapa locală Constanţa, 1989
138. Dacă lax2 + bx + c I : ,; 1 pentru orice x e [ -1, 1], atunci
j2ax + b I ~ 4 pentru orice x e [-1, 1].
Olimpiada ungarit, 1914
139. Fie f(x) = ax2 + bx + c cu proprietatea că 1/(1) I ~ 1, 1/(0) I ~ 1,
1/(-1)1::,;; 1. Să se arate că J/(x)I ~~ pentru orice x e [-1, l].
4
140. Fie /: [-1, l ] - [-1, l], J(x) = ax2 + bx + c, a :f: O. Să se

determine valoarea maximă a lui a astfel încît / să fie injectivă. Pentru
a = ~ să se determine b şi c astfel încît / să fie surjectivă.
2
M. Martin şi E. Constantinescu
141. Fie trinomul cu coeficienţi reali /(x) = ax2 + bx + c. Să se arate
că dacă 1/(x) I : ,; 1. pentru O ~ x ::,;; 1, atunci a ~ 8. Pentru a = 8 să se
calculeze valorile lui b şi c.
142. Fie trinoamele J(x) = ax2 + bx + c şi g(x) = cx2 + bx + a.
Dacă lf(x) I ~ 1 pentru orice x e [ -1, 1], atunci 1/(x) + g(x) I ~ 2 pentru
orice x e [-1, 1].
I. Cucurezeanu
143. Fie a, b, c e R. Dacă lax2 + +

bx c I ~ 1 pentru orice x e
e [-1, l], atunci lcx2 + bx +
a I ::,;; 2, pentru orice x e [-1, 1].
Olimpiadit sovieticlJ - 1973
144. Să se determine numerele reale a, b, c pentru care 1/(x) I =
- lax2 + bx + c I ~ 1 pentru orice x e [ -1, 1], iar expresia 4a2 + 3b2
este maximă.
C. Ursu
18
+ +
145. Fie trinomul f(x) = ax2 bx c · cu coeficienţi reali şi g(x) un
trinom obţinut din el printr-o permutare oarecare a coeficienţilor săi. Dacă
lf(x) I ~ 1 pentru orice x e [ -1, 1], atunci lg(x) I ~ 3 · pentru orice
xe[-1,1].
I. Cucurueanu
146. Fie 6 ecuaţii de gradul al .doilea cu proprietatea că oricare două

din ele au o rădăcină comună. Să se demonstreze că există 4 ecuaţii dintre
ele care au o rădăcină comună.
I. Cucurezeanu
147. Dacă ecuaţia x 2 +ax+ b + 1 = O are rădăcini întregi nenule,

atunci a2 + b2 este compus.
01',npiaăa URSS - 1986
148. Fie trinomul/(x) = ax2 + bx + c; a =/: O. Să se arate că nu există

nici un triplet (a, b, c) de numere întregi astfel încît funcţia f să ia valori
consecutive pentru două valori consecutive impare ale lui x.
Revista „Matematica" - Bulgaria -1983
149. Dacă ecuaţia ax2 bx +

c + =
O (a =/: O) cu coeficienţi întregi are
rădăcini raţionale, atunci unul din numerele a, b, c este par.
150. Să se arate că ecuaţia ax2 + bx + c =' O cu a, b, c e Z, impare,

nu are rădăcini raţionale. ·
151. Nici o ecuaţie algebrică de grad par cu coeficienţi numere întregi
impare, nu admite rădăcini raţionale.
152. Se dă ecuaţia x2 + ax - b = O, unde O < b ~ a. Să se arate
că ecuaţia nu are ambele rădăcini întregi.
Etapa loealtJ - Bucureşti, 1983
153. Să se arate că ecuaţia x2 + 2.px + 2q = O, unde p şi q sînt numere
impare, nu are rădăcini raţionale.
154. Fie ecuaţia 9x2 - 6mx - (3m + 2) = O, m e R. Să se determine
valorile întregi ale lui m pentru ca ecuaţia să aibă rădăcini raţionale.
Stan Sava - Etapa localtJ, Constan/a, 1985
155. Să se determine a şi b, ştiind că a+ b .::.. _ 12 şi rădăcinile ecuaţiei
x2 + ax + b = O sînt întregi.
Ion Cristian Andrei
156. Se consideră polinomul / e Q [x], f = ax + bx + c + d(x + 2 2
+ x + 1). Să se arate că nu există numere raţionale a, b, c, d astfel încît
3d + 2a + c să fie număr raţional cu numitorul diferit de 1 şi polinomul
f să ia valori întregi pentru orice x e Z.
Rnista „Matematica'' - Bulgaria, 1983
157. Să se demonstreze că există o singură funcţie/: R-R. f(x) =
= ax 2 + bx + c, unde a, b, c e R şi a 'F O, astfel încît a, A, P, S să fie
numere întregi consecutive în această ordine.
Etapa judeţeană - 1983
19
158. Fie T = x2 + ax + b un trinom care admite ca rădăcini numere
întregi. Să se arate că dacă c este întreg, astfel încît T(c) == 13, atunci
max {T1c-11, T1c+11} = 28.
Dorei Mihe/ - Etapa judeJeanil, 1982
159. Să se determine numerele a, b e R, O < b :;;; a astfel încît ecuaţia
x2 + ax - 2b = O să aibă ambele rădăcini întregi.
Constantin Caragea
160. Să se determine numerele naturale a şi b, astfel încît ecuaţia
x2 - abx + a + b = O să aibă rădăcini întregi.
161. Fie ecuaţiile ax2 + bx + c = O şi cx2 + bx + a = O, a, b, c e R*,

astfel încît ambele ecuaţii au rădăcini raţionale x1 , x2, respectiv x3, x 4 •
Să se arate că dacă numărul n = x 1 x 3 + x 1 x 4 + x 2 x 3 + x 2 x 4 este natural,
atunci acesta nu poate fi decît 4.
V. Dndil
162. Să se determine a şi b întregi astfel ca ecuaţia:
(ax - b) 2 + (bx - a) 2 = x să aibă o rădăcină întreagă.
M. Becheanu - Etapa pe /aril, 1986
163. Dacă trinomul de gradul al doilea ax2 + bx + c, ia valori întregi
pentru orice x întreg, atunci 2a, a + b şi c sînt numere întregi şi reciproc.
Olimpiada polonezil, 1951
164. Fie ecuaţia: x2 - x(a + b) + a + b2 = _:,

2 unde a, b e R.
2
a) Să se rezolve ecuaţia considerînd că necunoscuta este a.
b) Să se arate că ecuaţia are cel puţin o rădăcină întreagă dacă şi
numai dacă a2 + b2 = _:.
2
c) Să se determine a şi b astfel încît ambele rădăcini să fie întregi.
Laurenţiu Panaitopol - Etapa finalil, 1985
165. Dacă !.. , p e N, q e Z* este o rădăcină raţională a ecuaţiei cu

q
coeficienţi întregi ax2 + bx + c = O, a :/: O, atunci PI c şi q/a.
166. Dacă !.. , p e N, q e Z* este o rădăcină raţională a ecuaţiei cu
q
coeficienţi întregi ax2 + bx + c = O, a :/: O, atunci :
1) p - qja + b +
c şi p + qja - b c; +
2) p - mqjam 2 + bm + c, ( 'v') m e z.
167. Fie ecuaţia ax2 + bx + c = O cu a, b, c e {O, 1, 2, ... , 9}, a:,/:0
astfel ca numărul abc să fie prim. Să se arate că ecuaţia nu are rădăcini
raţionale.
168. Fie ecuaţia (m + l)x2 - (2m + l)x - 2m = O, m :/: -1.

1) Să se determine valorile întregi ale lui tn pentru care ecuaţia are
rădăcini întregi.
2) Să se determine valorile raţionale ale lui m pentru care ecuaţia
are rădăcini întregi.
20
+ bx + c = O şi cx2 + bx +a= O, cu a, b, c eR"'.
169. Fie ecuaţiile ax2
1) Care este legătura dintre rădăcinile ecuaţiilor de mai sus ?
2) Să se arate că dacă rădăcinile sînt reale şi ac> O, atunci lx1 +
+ x2 + x3 + x 4 I ;., 4, unde x 1, x2 sînt rădăcinile primei ecuaţii, iar x3,
x 4 rădăcinile ecuaţiei a doua.
170. Să se determine numerele naturale a, b, c astfel încît ecuaţiile
x2 -ax + b = O, x2 - bx + c = O, x2 - ex + a = O, să aibă simultan
rădăcinile întregi.
I. Cucurezeanw
171. Fie a, b, c lungimile laturilor unui triunghi exprimate prin numere

întregi. Dacă ecuaţia: x2 + (a 2 + b2 + c2 + l)x + ab + bc +ac= O are
rădăcini întregi, atunci triunghiul este echilateral.
I. Cucurezeanw
172. Fie a, b, c lungimile laturilor unui triunghi exprimate prin numere

întregi. Dacă ecuaţia: x2 + (a + l)x + b - c = O are rădăcini întregi,
atunci triunghiul este isoscel.
I. Cucurezeanu
173. Fie.a, b, c lungimile laturilor unui triunghi exprimate prin numere

întregi. Dacă ecuaţia x2 + (2ab + l)x + a 2 + b2 = c2 are rădăcini întregi,
atunci triunghiul este dreptunghic.
I. Cucurezeanu
174. Fie / = ax2 + bx + c un polinom cu coeficienţi întregi. Dacă

pentru orice n e N* există Cn e Z astfel încît n 1/(c,.), atunci/ are rădă
cinile numere raţionale.
Marius Cavachi
175. Fie a un număr întreg par şi x 1, x 2 rădăcinile ecuaţiei x2 + ax+

+ 1 = O. Să se arate că pentru orice întreg k, numărul x~ + x~ este un
întreg prim cu a 2 - 1.
I.· Cucurezeanu
176. Să se determine toate valorile reale ale lui m pentru care există
un triplet unic (x, y, z) care satisface relaţiile: x + y + z = x2 + 4y2 şi
x + 2y + 3z = m.
177. Să se găsească cea mai mică valoare a lui x pentru care există
numerele reale y, z care satisfac egalitatea x 2 + 2y2 + z2 + xy - xz -
-yz = 1.
178. Numerele x, y, z satisfac relaţia x2 + 3y2 + z = 2.
2 Care este cea
mai mare valoare a expresiei : 2x + y -:-- z ?
179. Să se determine a, b e Z* astfel încît ecuaţia
x 2 - (a2 + b2 )x + ab = O să aibă rădăcini întregi.
180. Fie ecuaţiile: ax2 + bx + c = O,
bx2 + ex + a = O,
cx2 + bx +a= O, unde a, b, c e R*.
21
1) Să se arate că dacă cele trei ecuaţii au soluţii reale, atunci a, b, c
nu au acelaşi semn.
2) Să se arate că există a, b, c e R* astfel încît cele trei ecuaţii să
aibă soluţii reale.
Etapa localt'l, Argeş, 1981
181. Fie polinomul P = x2 + bx + c e R[X]. Să se arate că:

a) Dacă rădăcinile x1, x2 ale lui P sînt reale, atunci lx1 I < 1 şi
lx2 I < 1 dacă şi numai dacă au loc condiţiile : Ic I < 1 ; 1 + b + c > O;
1-b + C > 0.
b) Dacă rădăcinile x1, x2 ale lui P nu sînt reale, atunci lx1 I < 1 şi
lx11 I < 1 dacă şi numai dacă are loc condiţia Ic I < 1.
Admitere, Fac. matem.,198!>
22
Cap. li
FUNCJII
DEFINIŢII PROfRIETAŢI
I. Fie J c R, interval şi /: I - R.
I) a) funcţia / este (strict} crescătoare pe I dacă ( 'v') x, y e J, x < y =>
=> (J(x) < f(y}) f(x) :::;; f(y},
b} funcţia/ este (strict) crescătoare pe I, dacă sensul inegalităţii dintre
oricare · două valori ale argumentului se păstrează pentru valorile
funcţiei,
c) funcţia/ este (strict} crescătoare, dacă ( 'v'} x #= y => lf(:x) -
"-
f(y)
,, > o),
respectiv f(:x) - /(y) ;;,: O.
:X - ,,
2) a) funcţia f este (strict} descrescătoare pe I dacă ( 'v') x < y => (f(x) >
> f(y}), respectiv f(x} ;;,, f(y),
b) funcţia / este (strict) descrescătoare pe I dacă sensul inegalităţii
dintre oricare două valori ale argumentului se schimbă pentru valo-
rile funcţiei,
c) funcţia/ este (strict) descrescătoare, dacă ( 'v') x #= y => (f(:x) - f(y) <
" - ,,
o),
respecth· /(:x) - /(y) :::;; O.
•-y
Fie/: A- B şi g: B->- C, atunci g of: A-C
A f .... B
3) a) ~ lg
&'o./ ._.!
C
b) Dacă/: A- B, g: B-C, h,: C-D, Iz o (g of)= (hog) o Iz,
(asociativitatea c~mpunerii funcţiilor).
~c) Dacă/ şi g sînt Înversabile,tatunci (goJ)-1 =J-1 og-1 •
II. Fie/: R-R,
a) funcţia / este pară dacă /(-x) = J(x), ( V) x e R,
b) funcţia / este impară dacă /(-x) = ~J(x), ( 'v') x e .R,
c) graficul funcţiei/ are axă de simetrţe dreapta x = a, dacă f(a + x) =
= /(a - x) sau J(x) = f(2a - x),
d) graficul funcţiei / are centru de simetrie punctul A (a, b) dacă
f(x) + /(2a - x) = 2b.
III. Fie/: R-... R şi T > O.
1) Funcţia f este periodică dacă /( ~ + T) = /( x), ( 'v') x e R.
2) Cel mai mic număr pozitiv T O (dacă există) se numeşte perioadă prin-
cipală.
3) f(x + kT) =/(x), ('v') x e R, ('v') k e Z*.
23
IV. Fie/: A-B.
a) 1) Funcţia/ este injectivă, dacă ( V} x, y e A, x =/: y => f(x) #: f(y).
2) Funcţia/ este injectivă, dacă din /(x) = /(y) => x = y.
3) Funcţia f este injectivă, dacă orice paralelă la axa Ox intersectează
graficul funcţiei în cel mult un punct.
4) Funcţia/ este injectivă, dacă ( \f) y e B, există cel mult un x e A.
astfel încît j(x) = y.
b) Funcţia/ este surjectivă, dacă ( V) y e B, (3) x e A, a.î. j(x) = y.
2) Funcţia/ este surjectivă, dacă f(A) = B.
3) Funcţia f este surjectivă, dacă orice paralelă la axa Ox, dusă prin-
tr-un punct al lui B, intersectează graf.icul funcţiei în cel puţin un
punct. .
4) Fun<;ţia / este surjectivă, dacă ecuaţia f(x) = y, are soluţii în A
pentru orice y din B.
c) 1) Funcţia / este bijectivă dacă este injectivă şi surjectivă.
2) Funcţia/ este bijectivă dacă pentru orice y e B, există un singur
x e A, a.î. f(x) = y (ecuaţia J(x) = y, are o singură soluţie, pentru
orice y din B).
3) Funcţia/ este bijectivă dacă orice paralelă la axa Ox, dusă printr-un
punct al lui B, intersectează graficul funcţiei într-un punct şi numai
unul.
d) l.4: A-A prin 1.4:(x) = x, (\f) x e A.
1) Funcţia/: A- B este inversabilă, dacă există o funcţie g: B-A
astfel încît g o J = l.4 şi f o g = 1B, funcţia g este inversa funcţiei /
şi se notează cu 1-1 •
2) j(x) = y - X= J-l(y).
3) J este bijectivă - f este inversabilă.
V. Fief: A- B şi g: B-C, două funcţii.
1) Dacă f şi g sînt injective, atunci g of este injectivă.
2) Dacă f şi g sînt surjective, atunci g o J este surjectivă.
3) Dacă f şi g sînt bijective, atunci g of este bijectivă.
4) Dacă f şi g sînt (strict) crescătoare, atunci g of este (strict) crescătoare.
5) Dacă f şi g sînt (strict) descrescătoare, atunci g of este (strict) crescă
toare.
6) Dacă f şi g sînt monotone, de monotonii diferite, atunci g of este des-
crescătoare.
7) Dacă f este periodică, atunci g of este periodică.
8) Dacă f este pară, atunci g of este pară.
9) Dacă f şi g sînt impare, atunci g of este im.pară.
10) Dacă f este impară şi g pară, atunci g of est'e pară.
VI. Fie/: A- B şi g: B- C, două funcţii.
a) Dacă g of este injectivă, atunci / este injectivă.
b) Dacă g of este surjectivă, atunci g este surjectivă.
c) Dacă g of este bijectivă, atunci / este injectivă şi g surjectivă.
d) Dacă J, g: A- B iar h: B- C bijectivă şi h of= ho g, atunci J = g.
VII. Fie/: A- B şi X, Y mulţimi oarecare.
a) Funcţia f este injectivă, dacă şi numai dacă oricare ar fi funcţiile
u, V: x-A, din/ ou =I o V, rezultă u = v.
24
b) Funcţia / este surjectivă, dacă şi numai dacă oricare ar fi funcţiile
u, v: B-Y, din u of= v of, rezultă u = v.
VIII. 1) Dacă/: A- B este strict monotonă, atunci/ este injectivă.
2) Dacă f: R- R este periodică şi monotonă, atunci / este constantă.
3} Dacă/: R- R este bijectivă şi impară, atunci J-1 este impară.
4) Fie A finită şi/: A-A. Atunci feste injectivă -. este surjectivă.
IX. Fie /: E- F, atunci
1) / injectivă <=> (3} g: F- E (surjectivă} a.î. g of= IE.
2) / surjectivă <=> (3) g: F - E (injectivă) a.î. f o g = Ip.
3) f bijectivă -. f inversabilă.
X. Fie/:E-F
1) Funcţia feste injectivă dacă şi numai dacă ( 'v') A, B c E
f(A n B) = f(A) n f(B).
2) Funcţia feste surjectivă dacă şi numai dacă ('v') B c F există A c E,
astfel încît f(A) = B.
3) Funcţia / este injectivă dacă /!.A - B) = f(A) - f(B), ( 'v') A, B c E.
XI. Fie/: E-F şi A c E, B c E, atunci
f(A) = {y e F l(3)x e A a.î. J(x) = y}
J- 1 (B) = {x e E lf(x) e B}.
Fie/: E-F şi A, B e E, atunci
1) a) A c B => f(A) c f(B),
b) f(A u B) = f(A) u f(B),
c} f(A n B} c f(A) n f(B),
d) /(A} - f(B) C f(A - B).
Fie/: E-F şi A, B c F, atunci
2) a) A c B => J-1 (A) c J-1 (B),
b) 1-1(A) u 1-1 (B) c 1-1 (A u B},
c) J-1 (A) n J-1 (B) = J-1 (A n B),
d) J- 1(A) - J-1 (B) = J-1 (A - B),
e) J-1 (F) = E.
XII. Fie/: E-F şi A, B c E, atunci au loc afirmaţiile:
1) Funcţia feste injectivă <=> /(CA) c Cf(A), ('v') A c !(E),
2) Funcţia / este surjectivă <=> Cf(A) c f(CA), ( 'v') A e !(E),
3} Funcţia/ este bijectivă -. /(CA) = Cf(A), ('v') A e !i!(E),
(CA = CEA = E - A, Cf(A) = Cpf(A) =F - f(A)).
XIII. Fie/: A- B, A şi B finite. A are n elemente şi B are mele-
mente, atunci : 1) numărul funcţiilorf: A- B este m•,
2) numărul funcţiilor injective/: A- B este A::,, (n ~ m),
3) numărul funcţiilor surjective f: A- B este
M" - C~(m - 1)• + C!(m - 2)• - C~(m - 3)• + ... + (-l) 1c:-1• 111 -
25
§ 1. FUNCŢII
1. Să se arate că nu există funcţii care să verifice relaţiile de ~ jos t

a) f(x) + /(1 - x) = x, ( V) x e R, · ·· '
b) f(x - 1) - /(1 - x) = x, ( V) x e R,
c) f(x) - J(-x) = x 2, (V) x e R,
d) f(a + x) + f(a - x) = x, (V) x e R, a e R*,
e) f(x) + f(a - x) = x, {V) x e R, a e R*,
f) j2(x2) + /(2") + 1 = 0, (V) x e R,
g) f2{x 2 - x) - 4/(2.x - 2) + x2 + x = O, ( V) x e B,
h) j(x) +f{:) = 2x, (V) X e R·*,
i) /(x)-/( -")=~.
1 {V) x eR-{0,±1},
I+:x :x
j) /(sin x) + /(cos x) = x, ( V) x e R,
k) /(Ix -21) +/(12x-1 I) =/(Ix+ 21) + !xi, (V) x e R,
1) 2f'(s') + 2[/(3")+1]1 = 21-f'(s')[/(3*')+1], { V) x e R,
m) /(x) g(y) = x + y + I, ( V) x, y e R,
n) /( xmo) = x1eo1 (V) x e R
o) /{x2) = ax + b, a =I: O, ( V) x e R,
p) /(x)/(-1 -J
1- "
= x, (V) x e R - {O, l},
r) af(x) + bf(I - x) = {2x - da~ă x ,E;; 1 cu /(-~i = 2
3,
x + 3, daca x > 1 /(2) = 3,
s) f(x - a) + f(b - x) = x", (V) x e R, a=/: b, n impar.
2. Fie/: R*-R, astfel încît / (x) + 3/(-;J = x 2•
Să se determine /(2).
3. Să se determine funcţia /: R- R care satisface relaţia
3/(x) - 5/(-x) = 2x2 + 24.x + 4, (V) x e R.
4. Să se determine funcţiile /: n- R care verifică inegalităţile
f(x + a) ,E;; x ,E;; f(x) + a, (V) x e R şi a e R*, dat.
5. Să se determine funcţiile /: R- R pentru care
/(ax+ b) ,E;; ax ,E;; /(ax)+ b, (V) x e R,
unde a şi b numere reale date, a =I: O.
V. Chtria,;
8. Să se arate că funcţiile J, g: R-R care verifică simultan condiţiile
1) 2/(x) +
/(1 - y) +
g(x) - g(y) = 3(x +
1) 2 - 6y, ( V) x, y e R,
2) g(O) = O, sînt egale.
7. Fie/: n-n o funcţie astfel încît af(x) + bf(I - x) = X, {V) xeR„
unde a, b e n, a+ b "F o. .
Să se arate că: 1. /(x) + /(1 - x) = - - , (V) x e R.
1
a+b
2. Dacă a =/: b, atunci f(x) = -a -1 -b x- _ b _ , ( V) x e R.
a• - b1
26
8. Să se determine funcţiile /: R-+ R cu proprietatea
/(ax+ b)f(bx + a) = x, (V) x e R, unde a, b e R sînt fixate.
9. Fie /: R - {O, 1}-+ R o funcţie care satisface relaţia :
/(x)+/(x~l)=l+x, (V) xeR-{0,1}.
Să se determine funcţia /.
OlimpiadiJ U.R.S.S.
10. Să se determine /: R - {± 1}-+ R care satisface relaţia :

f(x) -f(x+ 3 )-J{x- 3 J= X, (V) X e R - {±1}.
1-x lx+l
I. Ursu, Etapa localtl, Tg. JI•
11. Să se determine funcţiile /: R-{o,± I, 2, ¾}-R

pentru care/(x) - _x_fl l - 2-) = - 1
(V) x e R -{o, ±1, 2, 2-}.
1-,
x+I 1-x x I 2
Aurelia CataniJ
12. Să se determine funcţiile /: R - {O, 1}-+ ll pentru care
/{x: 1) + f(x) = ~ - x + 1, ( V) x e R - {O, 1}.

Teodor DiJneţ, Etapa finaliJ, 1983
13. Să se determine funcţiile /: R-+ R care satisfac egalitatea l

f(x} + /([x]} · /({x}) = x, (V} x e R
(unde [ ] şi { } reprezintă partea întreagă a lui x, respectiv partea zeci-
mală a lui x}.
14. Să se determine fu,ncţia /: R - R cu proprietatea :
xf(x} + (1 - x}/(-x} =x+ 1, ('v'} x e R.
Etapa locald, Gii1rgiu, 1984
15. Considerăm funcţiile·/: g: R-+R care satisfac relaţiile:
1. ./3(x} - xj2(x) + j(x) = 3(x - 1} - /(2x - 3), ( 'v') x e R.

2. g3(x) - xg2 (x) + g(x, = (4x - 3) - g(3x - 3), ('v'} x e R.
Să se arate că
1. /(3) = 3.
2. Există a R astfel încît g(a) = a?
e
16. Fiind dată funcţia/: R-+ R,f(x} = x2 + 1, să se determine funcţia

de gradul întîi g : n--- R astfel încît
g(x) =_2x_ + g(-x) şi (g o /)(x} = x2, ( 'v') x e R.
Etapa locală, Giurgiu, 1984
27
17. Fie funcţia f: R-R,
f(x) a1 }(x - a 2} + (x - a2 )(x - a 3 ) + (x -· a3 )(x- a 1), a 1 , a2, a3 e R
= (x -
Să se arate că dacă f(x) ~ O, ( 'v') x e lt, atunci a 1 = a2 = a 3 •
Generalizare.
Vlad Boskoff, Etapa locală - Constanţa, 1984
18. Fie /: R-R, f(x) = (x - 1) 2 + (x - 2) 2 + ... + (x - n) 2 •
Să se arate că f(x) ~ (n - l){n + l), ('v') x e n.
12
G.Af. nr. 9/1981
19. Să se determine funcţia/: R-+ R
f(x) = max (x2 +ax+ b, x2 + bx + a), a ,fi b
ştiind că graficul funcţiei trece prin punctele A(-1, 5) şi B(2, 9).
RMT nr. 1/1981
„ a- bk
20. Dacă ex + d ,fi O, ( 'v') x e [O, 1] şi ~ c + dk = O, n ~ 2 şi
a> O, atunci nb e [a, an].
Mircea Popovici
21. Fie f: R- R o funcţie cu proprietatea că există m, n e: R astfel
incit
mf(x) + nf(-x) = {-; + ;: ~:~! : ; ~:

Să se determine/, ştiind că /(3) =4 şi /(-3) = -2.
V. Chiriac
22. Fie funcţia polinomială
f(x) = X'" - 13%'"- 1 - 10%'"- 2 + 4X'"- 3 + x3 - l4x2 + 4x + 1.
Să se calculeze /(7 - 3,Js),
23. Fie /: R - R dată prin
l(x) = Ix + 1 I + Ix + 21 + Ix + 3 I + .. · + Ix + n - 1 I +
1
+ Ix + n I- 2 m(m + 1) (m + 2) (m + 3), unde m e N* şi n e 2N*.
Arătaţi că cea mai mică valoare a lui/ este diferită de zero.
Adrian Ghioca
24. Să se determine funcţiile f: R - R pentru care
1((1 - t)x + ty) ~ min (f(x),f(y)), (V) x,y e R, (V) t e (O, 1).
Ovidiu Pop
25. Să se arate că dacă funcţia J: R _,,.n satisface condiţiile:
a) (3) M e R astfel încît l(x) ~ M, (V) x e R,
b) 1( ; ) ~ /(~)/" , (V) x e R, unde a e Ii., a fixat, atunci /(x) ~ a,
(V) X E R.
Cornelia GuJan
28
26. Fie/: n-n. Să se arate că:
1. dreapta x = a este axă de simetrie a graficului funcţiei, dacă şi
numai dacă J(x) = f(2a - x), ('v') x e R,
2. dacă graficul funcţiei fare două axe de simetrie, atunci f este perio-
dică,
3. punctul A (ţi, b) este centrul de simetrie al graficului funcţiei, dacă
şi numai dacă
f(x)+ f(2a - x) = 2b, ('v') x e R.
27. Să se determine funcţia f: R- R ştiind că
af(-x + +
2) bf(x +
1) = mlx - 21 +
3x, unde a, b e R sînt constante
ce urmează a fi determinate, ştiind că
/(O)= -2, /(3) = 3, iar m e R - {-1, 3}.
Să se precizeze o valoare a parametrului m pentru care funcţia este bijectivă.
Etapa localiJ, Alba Iulia, 1988
28. Să se determine funcţia/: R-R, astfel încît pentru orice x e R

să aibă loc egalitatea :
-x - 3 pentru x :Iii,; 1,
2/(x) + f(-x) = { x +3 pentru x > 1.
29. Să se arate că există două funcţii polinomiale f şi g cu coeii.cienţi

reali, astfel încît
2x + 1 + (3x + 1)/(x) = g (x), 2 ('v') x eR,
dar nu există f şi g cu coeficienţi raţionali cu această proprietate.
Maria Elena Panaitopol
30. Să se determine mulţimea valorilor funcţiei
J:R-R; f(x)
~+2
=--.
~+l
Etapa finală, 1976
31. Fie/: R-R, j(xJ = .Jx2 + x + 1 - ,.Jx

2 - x-1.
Să se determine Im/.
32. Fie /(x) = (ax - a 1) 2 +
(ax - a 2) 2 + ... +
tax - a,.) 2 cu a ,t, O
şi a, e R, i = 1, 2 ... n.
a) Să se arate că valoarea minimă a lui / nu depinde de a. _
b) Dacă af al + + ... +a! = 1, atunci a 1 a 2 + + ... +
a„ :Ei,; .Jn.
33. Să se arate că dacă f: R-R satisface relaţia
f(x + a) =J(x) + b ('v') x e R cu a şi b reali fixaţi; a ,t, O,
atunci J se poate scrie ca sumă a două funcţii, una periodică şi alta liniară.
34. Fie f: n- R o funcţie cu proprietatea
9
f(f(x)) = (~ + l)(x&; x' + 2~ + 1) ('v') X e R.
Să se arate că există un număr real unic a, astfel încît j(a) = a.
29
35. Fie/: R-R o funcţie neconstantă care satisface egalitatea
f(x + y) = f(:1) + f(y) (V) x y e R.
1 + /(:,) ./(y) ' '
Să se arate că / este impară şi că /(R) c ( -1, 1).
38. Să se găsească funcţia/: R-R+ care îndeplineşte candiţiile:
1. f(x)f(-x) ~ 1 (V) x e R,
2. (3) m, n e N* astfel ca nf(x) + mf(-x) = m + n, (V) x e R.
G.M. ""· 9-10/1982
37. Să se determine toate funcţiile/: R-R care satisfac relaţia

x2.f(x) +/(1- x) =2x- x 4 (V) x e R.
Olimpiada Austria, 1985
38. .Să se arate că orice funcţie/: n- R se poate scrie ca o sumă dintre

o funcţie pară şi una impară.
39. Să se determine funcţiile/: R-R care satisfac relaţia

af(x - 1) + b/(1 - x) = ex, unde a, b, c e R.
40. Fie a, b, c e R, nu toate egale şi astfel încît a + b + c #: O să se
demonstreze că pentru .orice funcţie g: R - {O, 1} -R există o singură
funcţie /: R - {O, 1}-R care verifică relaţia:
ai(x) + bf(" ~ 1 ) + cf ( 1 ~ xJ= g(x), (V) x eR - {O, 1}.

Cornelia Guţan
41. Să se determine func;ţia /: R -{± ¾}-n care satisface relaţia

f ("1-+3:,1 ) = x - f(x), {V) x R -{± 2-}.
e
3
Matematica - Bulgaria, 1989
42. Să se determine funcţiile /: R- R+ cu proprietatea

f(x)f(x + 1) = f(x) - f(x + 1), (V) x e R.
• /
43• F 1e : \,
1,Q '
oo)-R,f(x) +-X +
=X - - 1.
1
(x + 1)•
Să se arate că dacă a, b, c sînt lungimile laturilor unui triunghi, atunci
J(a), f(b), f(c) sînt lungimile laturilor unui triunghi ascuţitunghic.
Constantin Ca„agea, Etapa locald - C-ţa 1985
«. Să se determine f: R- R astfel încît

f(x) + f([x]) + /({x}) = X, {V) X E R.
45. Să se determine funcţiile f: R- R care satisfac relaţia
J(a + x) - f(a - x) = 4ax, unde a e R, fixat.
Marina Doina
30
46. Fie /: R-. R o funcţie definită astfel
.
+b
.
/(x)·= E
11-1
a„ sin (x 11 ), unde 'a„b„ e B.
.Dacă f(O) = O şi (3) x 0 =/: k~, k e Z astfel încît j(x0 ) = O. atunci f = O.

47. Fie j: R-.R
J(x) = 1 + a cos x + b sin x +_ c cos 2x + d sin 2x.
Să se arate că dacă f(x) > O, (V) x e R, atunci J(x) < 3, (V) x e B.
Matematica rlşcole, 1fJ89'
4-8. Să se determine toate funcţiile J:B-{0,±1}-.R- {0,±1}

cu proprietatea că .f2(xJ f ( l - ") = 64x, (V) x e R - {0,±. l},
• 1 +" . .
Olimpiada Amel'ieano-IberictJ, 1fJ81
49. Fie o funcţie crescătoare J: [a, b] - [a, b]. a< b.

Să se arate că există c e [a, b] astfel încît f(c) = c.
Lema lui Knaster
50. Să se determine funcţia f: R - {O, 1}-.R,
care verifică relaţia:
j(x) + f{-1- ) = x, (V) x e R - {O, l}.·

1- "
Concurs Polonia - 1fJ89'
51. Fie n e N* şif,.: [O, 1~- [O, 1]
j,.(x) =
A
(k +1- nx)
A+ 1
V: + (nx - k) V 11 : 1 pentru
- :E:; X :E;; - - ,
n n
k = 0, 1, 2, , , . , n - 1.
·
Să se demonstreze că există o unică funcţie f pentru care are loc inega-

litatea
IJ(x) - j,.(x) I :E:; ~-.
4'\ln
(V} X e' ro. l] şi (V) n e N*.
52. Fie j: B-.R o funcţie cu proprietatea că există n e N, impar„

astfel încît f(xn) + f'(x) = 2, (V}x e R.
Să se demonstreze că există a e R pentru care ecuaţia j(x) = a are cel
puţin trei rădăcini reale, distincte.
Titu Andreescu
53. Fie o funcţie care satisface în fiecare punct x al - intervalului maxim

de definiţie I, egalitatea
intervalul I.
Vx -,Jx + J(x) = f(x). Să se determine J şi
Concurs „Gh. Ţiteica" 1fJ81
31
§ 2. DETERMINAREA UNOR FUNCJH
t. Să se determine funcţiile /: R- R care satisfac relaţia :

f(x + y) + 2/(x - y) = 3/(x) - y.
Gheorghe Andrei, Etapa local4, ConstanJa, 1981
2. Să se determine funcţiile /: R- R cu proprietatea :
xf(y) + yf(x) = 2/(x · y) ( V)y, x e R.
Mircea Trifu şi Florin Vulpescu -Jalea, Etapa local4, Giu,giu,1980
3. Să se determine /: R-R care verifică relaţia:
J(x 2) - J(2xy) + J(y 2) = 2x2 - 4xy + 2y2 + 5; ( V) x, y e R.

-'· Se consideră funcţia/: [O, 1]- [O, +oo) cu proprietăţile:
a) /(1) = 1,
b) (V) x,y e [O, 1] cu x +Y
~ 1 ~J(x) +f(y) :!;,.f(x +y).
2.x, dacă x e [{ 1] ,
Să se demonstreze că f(x) ~
11 , dacă x e [o, {].
C. Ursu
5. Să se determine funcţiile /: R- R cu proprietatea :
f(x + y) = aYj(x) + f(y), (V) x, y e R (a> O, a :f, 1).
Marcel Chiriţ4
6. Fie/: R-R, f(x,y) = xy - a(x + yJ + a2 + a.

Să se arate că dacă (x, y) e (a - 1, a + 1) atunci/ (x, y) e (a - 1, a + 1).
C. Joiţa şi N. Joiţa
7. Se consideră funcţiile /, g, h: [a, b]- (O, +oo), unde/ este strict

crescătoare şi funcţiile g şi h sînt strict descrescătoare.
Demonstraţi că f(x) g(y) = f(y) g(x) dacă şi numai dacă
f(x) h(y) =J(y) h(x); (V) x,y e [a, b].

Etapa local4, Craiova, 1987
8. Fie /: R- R astfel încît există a e R pentru care
f(x + y + a) =J(x) + f(y) + J(a) (V) x,y e R.
Să se arate că f(x + y) = f(y) + J(x) ( V) x, y e R.
Laurenţiu Panaitopol
9. Fie/: R-R o funcţie cu proprietăţile
1) J(x) :!;,. x, (V) x e R,
2) f(x + y) ~ f(x) + f(y), (V) x, y e B.
32
I O. Să se determine funcţiile f: R-+- R care satisfac relaţia
f(x + y) ~ f(xy), (V) X, y E R.
G. G. N iculesc•
11. Fie funcţia f: R - {O, -1 }-+- R cu proprietăţile
/(1) = O şi !(=-)
y,
= f(x) - !_ f(y), (V) x
k
e R - {1, O}, x #= y
şi k e Z-{±1,0}.
a) Să se exprime f(X") în funcţie de f(x) pentru (V) n e Z*.
b) Să se arate că f nu este injectivă.
G.M. Nr. 7/1981,
12. Să se determine funcţiile f: R-+- R care satisfac relaţia
f(x) • f(y) = f(x +y - xy), ( V) x, y e R şi /(1) #= O.

13. Să se determine funcţiile /: R-+- R care verifică relaţia :
f2(x + y) + f2(x - y) + 2(x + y) J(x - y) + 2(x - y) f(x + y) -
- 6x 2 + 2y2 = O, ( V) x, y e R.
14. Să se determine toate funcţiile/: R-+- R cu proprietăţile
a) (/ of)(x) = X, (V) X E R.
b) f(x), + f(y) ~ x + y, (V) x, y e R.
15. Să se determine funcţiile f: R-+- R care satisfac relaţia :
f(x - y) = f(x) · f(y), (V) x, y e R.
16. Fie /:R-+R, astfel încît f(x +Y) =P(x) +f2(y), (V) x,y e R.
Determinaţi toate funcţiile care satisfac relaţia dată.
Marcel Chiri/t'l, Etapa localt'l, Buc. 1.981,
17. Fie/, g : R-+-R două funcţii cu proprietatea

f(x) = (x - y) g(x) + f(y), ( V) x, y e R.
Să se arate că g este constantă şi că f este funcţie de. gradul întîi.
G.M. nr. 2-3/1982
18. Să se determine toate funcţiile/: R-+R care satisfac relaţia,
f(x) · f(y) = f(x) + f(y) + xy - 1, (V) x, y e R.

19. Să se determine funcţiile nenule f: R-+ R care satisfac relaţia 1
xf(y) + yf(x) = (x + y)f(x) · f(y), {V) x, y e R.

20. Să se determine funcţiile f: R-+- R care satisfac relaţia :
J(x) · J(y) - xy = xf(x) + yf(y) - x 2 - y2 + 1,R. (V) x,y e
21. Să se determine toate funcţiile f: R-+ R cu proprietatea :

lf(x) - f(y) I= 1, ( V) x, y e R, x =I= y.
33
22. Să se determine toate funcţiile polinomiale pentru care
f(x+y) =f(x) +j(y) +2xy-1, (V) x,y eR.
Marcel Chin/I
23. Fie funcţia /: R-+ R care satisface relaţia :
f(x + y) - f(x) = axy + 2y2, ( V) x, y e R, cu a e R
constantă şi /(1) = 5. Să se determine valoarea lui a şi expresia funcţiei j.
24. Să se determine toate funcţiile pare/: R-~ R care satisfac relaţia 1
j(x + y) = f(x) + f(y) ( V) x y e R.

1 + /(x) • f(y) ' '
Olimpiada Mangalia - 198$
25. Să se determine funcţiile /: R-- R care satisfac condiţia :

y1/(x)(j(x) - 2x) ~ (1 - xy)(1 + xy), (V) x, y e R.
Mihai Piticari, Olimpiada local4, Suceava, 1984
26. Să se determine funcţia /: R-+ R care satisface proprietăţile :
a) f(x) + f(y) =f(x + y), (V} x,y e R,
b) /(1) = 1,
c) x!f(:}=f(x), (V) x e R*.
27. Să se determine funcţiile/, g: R-+ R care satisfac relaţia
j(x) + j(y) + g(x) - g(y) = sin x + cosy, (V) x,y e R.

28. Să se determine funcţiile/: R-+R care satisfac relaţia:
f(xy) + f(xz) - f(x) f(yz) > 1, (V) x, y, z e R.

Etapa judeţean4, 1988
29. Fie/: (a, oo)-+R, (a > O) o funcţie astfel încît funcţia

g(x) = f(:1) este descrescătoare.
Să se arate d f(x
" + y) ~ f(x) + f(y), ( V) x, y e R,
(adică/ este subaditivă).
30. Fie /, g : [O, 1]-+ R două funcţii arbitrare. Atunci există x, y e
e [O, 1] astfel încît 1/(x) + g(y) - xy I > ~ .
4
31. Fie /: R-+ R o funcţie subaditivă astfel încît /(-x) ~ /(x)
( V) x e R. Atunci /(x) > O şi 1/(x) - /(y) I ~ f(x - y), ( V} x, y e R.
32. Deternrlnaţi funcţiile /: R-+R care verifică relaţiile /(O) = «
(« e R, fixat) şi f(x + y) = x + f(y), (V} x,y e R - Q.
M. Cotli/4, Etapa localiJ, C414raşi, 1988
33. Să se determine funcţia continuă/: R-+R care satisface relaţia
f(x + y) - f(x - y) = 2/(y) + 6x y, 2 (V) x e R, (V} y e R.
Amlret Ion-Cristian
34
34. Fie /: R- R o funcţie cu proprietatea
J(x + y) =J(x) + J(y), (V) x,y e R.
Să se determine mulţimea 1f = {x e R 1/(x) = x} ştiind că ea are un număr
finit de elemente.
35. Să se determine toate funcţiile/: [a, b]- [a, b], a, b e R, a ,;. b,
astfel încît lf(x) - f(y) I ;li: Ix - y I, (V) x, y e [a, b].
Etapa local4 - Galaţi, 198„
36. Să se determine funcţiile/, g, h: R-R cu proprietatea:

(hogof)(x +Y + z) + (gof)(y + z) + f(z) = x + 2y + 3z,
V x,y, z e R.
Viorel B4,uJ,iM
37. Fie a e R. Să se determine funcţiile/: R-R astfel încît
/(O) :f: O şi J(x + y) = J(x)J (a - y) + f(y)f(a - x), (V) x, y e R.
Balcaniada de matematic4, 1981
38. Fie/: (O, +ooJ-R o funcţie cu proprietatea
f(x)+f(y) =J(,Jxi), (V) x,y e (O,+oo).
2
Să se arate că /(x) + /:) + /(z) = /(~ xyţ), (V) x, y, z e (O, oo).

Generalizare.
Marian Dinctl., Concursul revistei din Timişoara - 1981
39. Fie /: (O, oo)-R o funcţie cu proprietatea:
f(x)+f(y) =f( 2"Y ), (V) x,y e (O, +oo).
2 x+y
~ă v /(,r) + /(y) + /(z)
D se arat e ca·...;...;......;'-"-'-......;...;..; = f (------
3xyz ) .
3 xy + yz + zx,
Generalizare.
Iftapa locală - Suceava, 1981
40. Fie A s;; R şi /: A - R o funcţie cu proprietatea :
J(x) -f(y) = (y- x)f(x)f(y), (V) x,y e A.
a) Pentru A = R, să se arate că unica funcţie cu proprietatea de mai
sus este funcţia
identic nulă.
b) Petru A = R - {1}. Să se determine toate funcţiile cu proprietatea
dată.
Concursul interjude/ean „ Traian Lalescu"
41. Să se determine funcţia/: [O, oo)- [O, oo) care satisface condiţiile,
1) J(xf(y)) ·f(y) =J(x+y), (V) x,y e [O, +oo),
2) /(2) = O,
3) f(x) :f: O, (\I) x e [O, 2).
Olimpiada Interna/ională de matematictl., Varfovia, 1981
35
42. Să se determine funcţiile f: R-+ R , cu proprietatea :
(x - y)(J(x) - f(y)) = (x + y)J(x - y), ( 'v') x, y e R.
Marcel Ch_ir,iţiJ, RMT/81>_
43. Să se determine toate perechile de funcţii ([, g),
/, g: n- R astfel incit f(y)- f(x)
y-x
= g(x +y), ( 'v') X, y e R, X "F y ..
Attila Fu,·dek, Concursul ,ezolvitorilor „Gazetei matematice", 1984
44. Să se determine funcţiile f: R _,,_ R cu proprietatea :
f(xy) + 5/(xz) ~ J(x)f(yz) + 9, {'v') x, y, z e R.
D. M. BiJtine/u - Giurgiw
45. Fie /: R-- R o funcţie cu proprietatea
J(xy) +f(y - x) ~ f(y + x), ('v') x,y e R.
Să se arate că
a) /{x) ~ O, ('v') x e-R.
b) Există funcţii neconstante care verifică relaţi~ dată.
Alexandru Blaga
46. Fie X c R o mulţime finită şi /: X-+ X astfel încît
IJ(x) -f(y) I= Ix - y I, ('v') x,y e X cu card. X> 3°.
Să se demonstreze că există cel mult două funcţii cu această proprietate.
In ce caz există două funcţii ?
Ctmdtmlin DrugM
47. Fie/: R-+R o funcţie astfel încît
f (x) ; f(y) = J(x ; Y ) , { V) x, y e R.
Să se arate că /(x) + !~) + f(z) = / ( x+ : + z), ('v') x, y, z e R. Generali.;.

zare.
48. Să se determine funcţia f: R-+ R care satisface relaţia
xf(y) + yj(x) - xy =f(x)f(y), ('v') x,y e R.

49. Să se găsească funcţiile /: R-+ R cu proprietatea că
xj(x + y) + yf(y - x) = P(x) + P(y), ( V) x, y e B.

L. Panaitopol-Ba,aj - 1911
50. Fie a e R şi funcţia f: R-+ B astfel încît pentru orice x, J e R,
f(x + y) = f(x) f(a - YJ + f(y) J(a - x) şi /(O) · .!..

2
Să se arate că / este constantă.

L. Panaitopol, G.M. 1911
36
51. Fie/: R - R satisfăcînd pţ9prie.tăţile:
1) f(x) = 0, ( 'v') x e [O, 1),
2) f(x + z)-;-- f(x) +
z, ('v') .x e.R_şi z e Z.
Concurs Bulgaria
52. Se consideră funcţia /: R- R cu proprietăţile :
1) f(x + y) = J(x) + f(y), ('v'} x, y e R.
2) /(1)= 1,
3) !(~) = (~) f(x), ('v') x e R*.
Să se arate că /(J1990) = Jl990.
Matematica v'şcol,
53. Să se arate că cea mai mică valoare pozitivă a funcţiei·
J(x, y)= x• + .r• definită pentru perechile (x, y) cu x e R, y e R* şi
y
7x2 + 3xv- + 3:.r•.2 = 1, este 2..
2
Tabtlra naţionalii de matematicit, Baia Mar, - 1989
54. Fie /: R- R o funcţie cu proprietăţile
1) f(x + y) + f(x -y) = 2/(x)/(y), ('v') x,y e R,
2) ( 3) x0 e R* astfel încît /(x 0 ) = -·l. Să se arate că:
a) / este pară şi periodică,
b) /(x) e [-1, 1], ('v') x e R.
Mircea Mam,r.
55. Fie /: R - R o funcţie satisfăcînd condiţiile

:
a) Dacă x > y şi /(y) - y ~ v ~ f(x) ....: x, atunci există z e (y, x)
astfel încît f(z) = v + z.
b) Ecuaţia /(x) = O are cel puţin o soluţie şi printre soluţiile acestei
ecuaţii există una care este mai mar~ sau egală decît celelalte.
c) /(O) = 1 şi /(1987) ~ 1988.
d) Pentru orice x, y e R, f(x)f(y) = f(xf(y) +
yf(x) - xy). Să s~
determine /(1987).
Olimpioda Inumaţionalit - Havan;;. 1987
56. Fie funcţia/: [O, 1)- [O, oo) şi care satisface condiţiile
1° /(1) = 1,
2° f(x) + f(y) ~ f(x + y), {'v') x, y e [O, l], cu x +y ~ 1.
Să se demonstreze că: a) f(x) ~ 2x, ( 'v') x e [O, 1 ],
b) este adevărată inegalitatea
f(x) ~ l,9x, ('v') x e [O, 1]?
Concurs Bulgaria
57. Fie /: [O, 1 J- R cu proprietatea că /(O) = /( 1) = O şi pentru

orice x 1 :fa x 2 , l/{x1) - /{x2) I < jx1 - x2 I, Atunci pentru orice x 1, x2 e
e [0,1], i/(x 1)-/(x2)I<.!..
2
37
§ 3. PERIODICITATE
1. Să se dea exemplu de o funcţie /: R- R, care nu are perioadă

principală. ·
2. Fie/: R-R o funcţie care admite drept perioadă orice număr
iraţional. Să se arate că f este constantă.
3. Fie /: R- R - {1} o funcţie cu proprietatea că există a :/: O astfel
încît
J(x + a} = 1 + f(x) , ( Y} x e R.
1 - f(x)
Să se arate că / este periodică.
4. Fie/: R-R o funcţie care satisface relaţia:
f(x + 1} • /(x} + f(x + 1) + 1 = /(x} ( Y} x e R.

D. M. Bătineţu - GiurgiM
5. Fie /: R- R - {1} o funcţie care satisface relaţia

1
J(x + 1) = l -/(x) (Y) X e R.
Sl se arate că / este periodică.

6. Fie a > O şi /: R- R o funcţie astfel încît
J(x + a) = .:2 + ..Jf(x) - f2(x), ( Y} x e R.
7. Fie/: R-R o funcţie cu proprietatea:
J(x + T) = !!..2 + '\'Pf(x) - .f2(x}; (Y) x e R, unde T es~e u1;1 număr

r~al pozitiv iar p > O dat. Să ,e arate că / est.e periodică.
8. Se dă a, b e R+ şi/: R- [a, b], astfel încît

f2(x - a) + .f2(x + a) = b2, (Y} x e R.
Gheorghe Andrei
9. Se dă funcţia /: R-R, cu proprietăţile:

a) / este periodică, ·de perioadă principală T,
b} /(x} -~ M, ('v'} x e R,
c) dacă x e [O, T~, funcţia/ are valoarea numerică M numai pentru
X=O.
Dacă 8 este un număr iraţional, să se demonstreze că funcţia g : U -.. R,
g(x} = f(x) + f(6x} nu este periodică.
Dorin Andrica, Etapa locala - Cluj - 1983
38
UJ.; Se dă a e R* şi/: R- [O, 1] astfel încît
P(x) + f2(x + 2a) + f2(x + 3a) + f2(x +Sa)= 1, (V) x e R.
Să se arate că g este periodică, g(x) = f2(x) + P(x + 2a).
G.M. nr. 10/1984
11. Fie/: n-R o funcţie periodică, de perioadă T, cu proprietatea

că mulţimea {J(n) ln e N} este infinită. Să se demonstreze că Teste iraţional.
Dorin Andrict1
12. Fie /: R- R o funcţie periodică şi monotonă. Atunci / este con-

st antă.
13. Dacă o funcţie /: R-R nu este injectivă ~ există o funcţie
g: R X R- R astfel încît f(x + y) = g(f(x), y), ( V) x, y e R, atunci/ este
periodică. ·
D. M. BiltineJu - Giurgiu
U. se studieze periodicitatea funcţiei J: R- R
Să definită prin
/(x) = g(x) +x-
[x], (V) x e R, unde g: R-+ R este o funcţie impară
cu proprietatea g(x 0 ) =O~ x 0 e R - Q*.
I. Vladimirescu, G.M. 5/1980
15. Să se arate că funcţia f: R- R care satisface relaţia

J(x + 1) + f(x - 1) = ,../2- f(x), (V) x e R, este periodică.
16. Fie j: R-R o funcţie mărginită şip> O.
Dacă f(x + p) + f(x - P) = 2j(x), ( 'v')x e R. Să se arate că f este
periodică, iar p este o perioadă a lui f.
G. M. nr. 9-10/1982, Martin Bottesch
17. Fief: R- [O, 1] ce verifică relaţia

(*) P(x) + P(x + 2a) + P(x + 3a) + P(x + Sa) = 1, (V) x e R.
(a e Jl, fixat).
Atunci / este periodică.
§ 4. BIJECJII
1. Fie oe > O şi /: R-+ R o funcţie care satisface proprietatea :

1/(x) - J(y) I ~ oe Ix - y I, ( V) x, y e R.
Să se arate că f este injectivă.
2. Fie f: n- R o funcţie cu proprietatea :

f(f(x)) = x2 - x + 1, ( V) x e R.
Să se arate că: a) f(l) = 1,
b) funcţiile J, g: R- R, g(x) = x2 - xj(x) + 1
nu sînt injective.
Dan Secliiman, Etapa localiS - Dolj - 1983
39
3. Fie/: R-+R, J(x) = x3 + ax, a e R.
Să se arate că / este bijectivă dacă şi numai dacă a ; ; : . O.
Th. DtJneţ, Etapa local,J - Buciireşti, 1986
4. Fie /:R-+R astfel înci"t (Jof)(x) = -x, {V) x e R.

Să se arate că :
a) / este bijectivă,
b) f nu este strict monotonă,
c) /{O)= O.
Etapa localtJ - Prahova, 1986
5. Fie J: [-1, l]-+ [-1, 1], J(x) = ax2 + bx + c, a, b, c e R, a;&O

1) Să se arate că -2 ~ a ~ 2 şi a2 + c2 ~ 5.
2) Să se determine valoarea maximă a lui a astfel încît / să fie
injectivă.
3) Dacă a = --~.
2
Să se. determine b şi c astfel încît / să fie surjectivă.
6. Fie/: (O, oo)-R, astfel încît:

1) f(x · y) =J(x) + f(y), (V) x,y e (O, oo)
2) J(x) ;& O ('v') x e (O, +oo) - {1}.
Să se arate că / este injectivă.
G. M. Nr. 1/1983
7. Să se arate că nu există funcţii injective /: R- R cu proprietatea
/{4") + /{3") = 1, {V) x e R.
8. Săse arate că nu există funcţii injective/: R-R care satisfac
condiţiile :
a) (fof)(x)= lxl,
b) (/ of)(x) = ax1 + bx + c, a;& O, a, b, ce R,
c) f'(x) + J(x) + 1 ~ 3/(x2 - x).
9. Să se arate că nu există două funcţiţ /, g: R-R astfel încît
a) (fog) (x) = x2, ('v') x e R,
b) (g of) (x) = 2x, {'v') x e R.
Aurel Em,
10. Să se determine funcţiile injective /: R-R astfel încît:

f(f(x) + y) = /(x + y) + /(O), {V) x, y e R.
11. Există funcţii injective f: R- R cu proprietatea că :
3f3{x5 - x 4 + x3) - J2(x5 - x' + .x?) ~ J4(x) + 4? (V) x e R.
D. M. Bătineţu
12. Să se demonstreze că nu există funcţii bijective

/: (O, oo)- {O, oo) astfel încît
J(x) + f(x + y) = y, ( 'v') x, y e (O, +oo).
R.M.T. nr. 1/1981
40
13. Să se demonstreze că, oricare ar fi a, b e R* funcţia J: R- R
x =f lax + b I, dacă x ;;;i. O,
!( ) l- lbx + c I, dacă x < O
nu este bijectivă.
Mihail Mogoşanu, El!Jpa)ocaltJ - Timiş 19f3
14. Există funcţii injective/: R-R, astfel încît
1
/(x 2 ) - /2.(x) ;;;i. 4 , (V) x e R?
Titu Andreescu, Etapa finală 1981,
15. Fie /: R-+ R o funcţie cu proprietatea :

f(f(x)) = x, (V) x e R şi g(x) = x + f(x)
este injectivă. Să se determine/.
16. Fie p un număr natural nenul. Determinaţi funcţiile /: Z-+ Z
care satisfac relaţia :
J(x)f(y) - { [x + (-l)"P -2][/(x) +f(y)] = 2[y + (-1)%p], {V) x,yeZ
Să se determine funcţiile f inversabile care verifică relaţia dată, şi să se
afle J-1 •
I. Olaru
17. Să se arate că orice funcţie /: R- R poate fi scrisă ca sumă ,a
două funcţii surjective / 1 2• = / +/
18. Se consideră funcţiile/: ({, oo ) - (O, 1) şi g: ({, oo )-(1, 2) astfel
încît g(x) - J(x) = xf(x) g(x) = 1.

a) Să se ·demonstreaze că funcţiile/ şi g sînt inversabile şi că
1-l(t) = g-l(t + 1), (V} t E (O, 1).

b) Să se arate că J(n) rei;>rezintă un număr iraţional din intervalul
1
(- - ,
n+ 1 n
2-) , (V) n e N*.
G.M• n,-. 12/1984
19. Fie/: A-+ B. Să se demonstreze că următoarele afirmaţii sînt

echivalente :
a) / este injectivă,
b) oricare ar fi E 1 , E 2 c A, E 1 n E 2 = 0
Q /(E1) n /(E2) = 0.
Etapa localt'l, Buc. 1985
20. Fie / z R-+ R o funcţie cu proprietatea /(x) • f(y) = f(x + y)

(V) x, y e R. Să se arate că:
a) / nu este surjectivă
b) / injectivă ~ /(O) = 1 şi /(x) .,. 1, ( V) x e R*.
~1
2f. Se dă funcţia f: R-+ R cu proprietatea :
oricare ar fi numerele reale şi distincte x, şi x 2 , există un număr iraţ"ic-11:'J
ix, astfel încît /(x 1 ) - /(x 2) = IX.
Notînd {/(xr)} = J(xr) - [f(xc) ], partea fracţionară a lui J, să se demon-
streze că f şi {/} sînt funcţii injective.
G.M. 2-3/1982
22~ Fief: R-+ R astfel încît/ este injectivă şi/(x) /(1 - x) = /(ax + b).
Să se arate că :
1) a= O, ('t/) X E R
2) /(1 - b) = 1, a, b e R
3) / nu este surjectivă.
Maria Elena Panaitopol, Etapa locală - Bucureşti 1983
23. a) Să se arate că funcţia f: R ~ R definită prin

f(x) = x + sin x este bijectivă
b) Dar g(x) = x + cos x?

Doru Ştefănescu
24. Fie J, g : R-+ R care satisfac relaţiile

a) IJ(x)-f(y)I ~ lx-yl, ('t/) x,y eR
b) lg(x) - g(y) I ~ Ix - y I, ( 'v') x, y e R.
Să se arate că :
1) funcţiile f şi/+ 1Xg sînt injective, oricare ar fi IX e (-1, 1),
2) funcţiile f şi/+ 1Xg sînt monotone, dacă/ este surjectivă,
3) / + 1Xg este bijectivă?
25. Fie /: R-•R o funcţie cu proprietatea că (fof)(x) = x + 1,
('v') x ·e R. Să se demonstreze că funcţia k(x) = f(x) - x nu este injectivă.
Dan Secleman
28. Fie f: R-+ Il o funcţie cu proprietatea f(x + y) = f(x) + f(y),

e Il. Să se arate că/ are un singur punct fix dacă şi numai dacă
( 'v') x, y
funcţia g: R-+ R, g(x) = f(x) - x este injectivă.
.Marian Diaconescu
27. Fie f: Il-+ R o funcţie neinjectivă şi g : R X Il-+ R astfel încît

j(x + y) = g(f(x), y), ( 't/) x, y e R, atunci/ este periodică.
D. M. Bătineţu - Giurgiu
28. Fie A o mulţime. Să se arate că :
a} mulţimea A este finită dacă şi numai dacă orice funcţie injectivă
f: Â-+ A este surjectivă,
b) mulţimea A este finită dacă şi numai dacă orice funcţie surjectivă
f: A-+ A este injectivă.
V. Matro;enco, Baraj - 1976
29. Să se determine funcţiile bijective J: R-+ R astfel încît/ şi J-1 să

fie lipschitziene de ranguri ~nverse.
42
30. Fie/: {O, +oo)- {O, +oo) o funcţie astfel încît (Jof)(x) = x1
oricare ar fi .x e {O, ex>). Să se arate că:
1) J este bijectivă,
2) .Jl{x) = j(,Jx), oricare ar fi x e {O, CJO).
Pal D4ly4y, Etapa jude/eană, 1982
31. Fie a e R *. Să se arate .că există funcţii bijective/: R- R astfel

încît a2J2((a2 + l)x) - 2a/(.x 2 + a 2) + 1 :s;; O pentru orice x e R dacă şi
numai dacă a e {-1, l}.
Olimpiada de matematictl, Etapa judeţeantl, 1988
32. Fie A o mulţime finită de numere reale cu cel puţin două element..:
şi/: A-A o funcţie astfel ca 1/(x) - /(y) I < Ix - y I pentru orice x,y eA
X :f,.y.
a) Să se arate că/ nu este surjectivă.
b) Să se demonstreze că {3) .x0 e A, astfel ca /{x 0 ) = x0•
Mihai Piticari, Baraj I, _1982
33. Să se determine toate funcţiile/: {O, co)- {O, oo) care verifică
condiţiile
1) J(x ·f(y)) =yf(x), {V) x,y e (O, +oo),
2) lim/(.x) = O.
<r-+CX
O.I.M. - Paris, 1983
34. a) Dacă
M c: R este o mulţime finită şi /: M - M este strict
crescătoare, să se arate că / este funcţia identică. .
b) Fie M o mulţime finită de numere reale strict pozitive. Să_.-:;
de termine funcţiile f: M - M cu proprietatea :
xf(y) = yf(x), ( V) x, y e M.
Etapa naţională, 1985
3l'>. Să se determine toate funcţîile /: R- [l, +oo), surjective, care

verifică relaţia :
J(x + f(y)) = J(x) + 2.xf(y) + p(y), {V) X, y e R.

Florica Vomicescu, Etapa na/ională, 1985
36. Să se arate că nti există nici o funcţie injectivă f, R-R astfel

încît f2(x) ~ f(x) /(1 - x) (-V} x e R.
V. Dn,lă şi H. Ţirlea
37. Fie/: [a, b]-R o funcţie pentru care există A e {O, 1) astfel
încît 1/(x)-/(y)I ~ >-lx-yl (V} x,y e [a,b].
Să se arate că funcţia g{x) = x +
f(x) este injectivă.
Marcel Chiriţă
38. Fie /: [O, 1] - R o funcţie injectivă cu proprietatea că
/(O) + /(1) = 1. Să se arate că există x1, x2 e [O, 1~ astfel indt

1
2/{x1) ~ /{x2) + -2 ,
C. Du11ru;
43
39. Fie M o mulţime finită de numere reale po.zith-e )'~ / o· foncţie
bijectivă astfel încît /(x) · J-1 (x) = x2, ( Y) i e M.
Să se arate că / = lM.
Ion 'Nedelcu, G .•U. nr.· 9/1981
40. Să se determi11-e funcţiile strict crescăt_oare /: R-. U care satisfac

relaţia
J(x + J(y)) ·= f(x + y) + 1, (Y) x, y e Il.
Olimpiada Jugoslavia, 1981
41. Să se determine funcţiile bijective/: n-n care satisfac relaţia 2
f3(x) = - .:_ (x2 + 7xf(x) 4- 16f2(x)).

12
Olimpiada Finlanda, 1981
42. Fie/: R-R o funcţie cu proprietatea că există a, b e R astfel
încît (/ of)(x) + f(x) = a, (Y) x e R şi (f of)(x) · J(x) = b, (Y) x e R*.
Să se demonstreze că/ nu eşte injectivă.
D. M. Bdtine/u - Giurgiu, R.1.\1. nr. 1-2/1959
43. a) Să se construiască o funcţie surjectivă /: [-1, 1]-. [-1, 1]

care să ia fiecare valoare a sa de o infinitate de ori.
b) Să se construiască o funcţie surjectivă/: N - N care să ia fiecare
valoare a sa de o infinitate de ori. Pentru o astfel de funcţie să se arate
că 3g : N - N cu aceleaşi proprietăţi, astfel încît funcţia h : N-. N X N
prin h(x) = (f(x), g(x)) să fie bijectivă.
Concurs Gh. Ţiţeica, 1988
§ 5. COMPUNERE
1. Se dau funcţiile /, g: R-R

"'( ) = { x
J' X
+·3,
• dacă x ~ 1 .
Ş1
( )
g X ={ -x + 3, dacă x :s;; 2
2x + m, dacă x> 1 -3x + n, dacă x > 2.
Să se determine m şi n astfel încît funcţiile/ şi g să fie bijective şi apoi
să se calculeze / o g şi g o/.
Etapa locală - Pra/iova, 1986
2. Se dau funcţiile /, g : n- R
X+ 1, X::;.;; 0 3, X ,s;; 1,
f(x) = { -x + 1, x e
( )= {
{O, 3) , gx
-2, , X ;;;i, 3
2x + a, 7 > L
Să se determine valorile lui a e R astfel încît funcţiile / o g şi g of să fie

funcţii constante. Pentru valoarea cea mai mică a lui a să se reprezinte
geometric graficele funcţiilor f şi g.
Etapa locală Clitj, 1983
44
. f uncţ'1a / :.R -+.R ,
3 • F 1e ~( x)~• = {
J'
X
. dacă
. X e o·
-x +3 dacă x e R -- Q
a) Să se arate că·/ este bijectivă.
b) Să se determine f.of şi 1-1 •
Etapa localiJ - DtmbovlJa; 1981
4. Fief, g: R-R. f(x) = x2 + 2x + 2,

g(x) = -x2 + 2x.
Să se arate că ecuaţia (f o g)(x) = (g of)(x) nu are nici o soluţie reală.
COflstantin Caragea, Etapa localiJ - Constanţa 1988
5. Fie /, g: [ a, b- ]-+ [ a, b] două funcţii care satisfac proprietăţile 1

1 °. f strict crescătoare
2 ° g strict descrescătoare
3° g(x) <J(x), ('v') x e [a, b]
atunci gof <fog şi gog </of
8. Fie a, b e R* şi /, g, h: R-+ R astfel încît
g o g)(x) = ag(x) + b(f o h)(x) ('v') x e R.
Să se arate că dacă/ şi h sînt injective, atunci g este injectivă.
7. Dacă/, g: R-+ R sînt funcţii subaditive, iar g este şi crescătoare
sl se demonstreze că funcţia g of: R-+ R este subaditivă.
D. M. BiJtineţ,,
8. Fie /, g: A-+ A cu propri~tăţile :

a) funcţia g este bijectivă,
b) f o g-1 of= l .•. Să se arate că
1° / este bijectivă,
20 fof=g,
3° Jog=gof.
G.M. 5-6/1988
9. Arătaţi că dacă g: D-+ D este o funcţie bijectivă şi/: D-+ D este

o funcţie cu proprietatea:
Jof=g,
1-1 = f
o g-1 atµnci / este bijectivă şi
G.M. nr. 8/1986
10. Fie a e R şi/: R-+ R o funcţie pentru care:

1 ° (Jof)(x) = 4x + 3, ('v') x e R,
2° (!of of)(x) = 8x + a, ('v') x e R
a) Să se determine a e R şi funcţia de gr. I care verifică condiţiile
loşi2o.
b) Să se arate că singura funcţie/: R-+ R care verifică 1 °- şi 2° este

funcţia determinată la punctul a).
1'1-farc,l Chiriţă, V. l\latrosmco, Etapa l0&ală - Bucureşti 1983
45
11. Fie funcţiile ip,~./: R-R, astfel încît IJ'(x) <. /(x} <. lji(x).
( V) x e R şi / crescătoare.
Să se arate că (ip o ip}(x) <. (/ o f)(x) <. (~ o ip}(x) (V) x e R.
12. Fie /: R- R strict monotonă. Să şe determine g : R- R care
satisface relaţia
(f o g}(x + a} ~ /(x} ~ f(g(x) + a) ( V} x e, R, a fixat.
13. Fie /: R- R o funcţie cu proprietatea
(fofof)(x} = (fof)(x) + x, (V) x e R.
1) Să se arate că/ este injectivă.
2) Să se calculeze /(O).
3) Arătaţi că există cel puţin o astfel de funcţie.
Liviu Pîrşau
14. a) Fie g: R-R o funcţie surjectivă şi

- /: R-R, astfel încît
f o g = g. Să se demonstreze că / = 18 •
b) Fie g: R-R, g(x} = {1 dacă x e Q,
O, dacă x e R - Q.
Să se arate că există/: R-R, / ;I: 18 astfel încît / o g = g.
Do1'el MiheJ, Etapa locali Timiş, 198(1
15. Fie a. > O, b e R. Să se determine funcţiile /: R- (O, oo} descres-

cătoare şi avînd proprietatea că (fof)(x) = 211/C;r)+b, (V) x e R.
Valentin Blender.
16. Fie a e R şi/:R-R o funcţie crescătoare pe R, avînd proprie-
tatea că (/o/)(x) = a, ( V) x e R. Să se arate că :
1) / nu este injectivă şi nici surjectivă.
2) f(a) = a, f(x} > x dacă x < a şi /(x) < x dacă .x > a.
3) Există m şi M e R astfel încît m <. f(x) < M (V} x e R.
Florin Vulpescu JaleG
17. Se dau funcţiile bijective/, g: R-R pentru care /2 o g2 = (/og) 2•
Să__ se demonstreze că g of .:_ f o g (s~a notat /2 =/o/, g2 = g o g).
Etapa local4 ~ Alba Iulia, 198'1
18. Să se determine funcţiile /: R* - R*, injective, ştiind că.
(fof)(x)j(x) = a, (V} X e R* şi a e R* fixat.
Georgeta Burtea.
19. Fie /, g: R-R cu proprietatea că există a, b e R* astfel încît
(g o g)(x) = ag(x) + bf(x3), ( V) .x e R. Să se atate că dacă feste injectivă
atunci şi g este injectivă.
D. M. B4tineJu - Giurgiu
20. Fief: R-R o funcţie astfel încît (/ of of)(x) = x3 (V) x e R
să se arate ci : a) f este bijectivă,
b) {/(f of)(x) = (/of)(~), (V) x e R.
Florin Rotam
46
21. Să se determine funcţiile f, g : R- R, g bijectivă, care satisfac
relaţiile: 1) /(x) + f(g(x)) - 2g(x) = 3, (V) x e R.
2) f(g(x)) + f(g- 1 (x)) - 2x = 4, (V) x e R
G.M. Nr. 9 - 1986
22. Fie g: R-R, g(x) = x + 3x 2 + 1. Să se arate că oricare ar fi
funcţia /: R- R cu proprietatea / o g = g of, existăx0 e R astfel încît
f(xo) = Xo
Valentin M atrosenea
23. Fie g: R-R, g(x) = ax2 + bx + c, a ;l: O şi astfel încît
(b - 1)2 = 4ac. Să se arate că orice funcţie/: R-R care comută cu g
(g of = f o g) are un punct fix.
24. Fie /, g.: R- R şi astfel încît / o g = g of. Să se arate că dacă g
are un singur punct fix atunci el este punct fix şi pentru funcţia /.
25. Fie/: A-A, A finită şi cu un număr impar de elemente. Dacă
f of = 1A, atunci / are cel puţin un punct fix.
O.M. 1970
28. Fie /: A - A o funcţie cu proprietatea că fn =f of o ... of are

nori
un unic punct fix Xc, atunci x0 este punct fix şi pentru funcţia /.
G.M. nr. 10-11/1988
27. Fie/: R-R o funcţie polinomială de grad doi. Să se arate că
dacă/ şi/ o/ au acelaşi minim (maxim), atunci funcţia are două puncte fixe.
Afirmaţia reciprocă este adevărată.
Eugen P4ltimaa
28. Să se determine funcţiile monotone /: R- R pentru care
Jo/of= la.
Pal Dalyay
29. Fie A o mulţime cu 1988 elemente şi o funcţie /: A - A. avînd

proprietatea că /o/o/ = l.4. Să se arate că mulţimea {x e A 1/(x) =
= x} are cel puţin două elemente.
Etapa local4, Giurgiu, 1988
30. Să se determine toate funcţiile /: Q- Q cu proprietatea:

J(P(x)) = P(f(x)), (V) x e Q pentru orice polinom P cu coeficienţi întregi.
M. Diaconescu, Concursul „Traian Lalesc;u", 1965
31. Dacă/: R-R este o funcţie crescătoare cu proprietatea:
f(f(x)) = 2'", ( V) x e R.
Să se arate că există x 0 e R astfel încit /( x0} < O.
M. Chiriţ<l şi M. Pitkari, Etapa jude/eantl, 19BS
32. Fie E o mulţime, iar /: E-... E o funcţie. Notăm cu F :::s
== {x e E IJ(x) = x}. Demonstraţi echivalenţa.
/(E) =F ~f o/ = /.
Etapa localtl - Dimbovifa, 1981
47
33. a) Să se determine funcţiile injective f: R-R cu proprietatea
fof =f.
b) Să se determine funcţiilesurjective g: R-R cu proprietatea
gog =g.
Florin Vulpescu - Jalea, Etapa locala - BucurBşti, 198'1
34. Fie A o mulţime cu 1988 elemente şi o funcţie f: A- A avînd

proprietatea că f of of = 1..t,
Să se arate că mulţimea {x e A lf(x) = x} are cel puţin două elemente.
Etapa localil - Giurgiu, 1988
35. Fie A c R şif, g: n-n două funcţii, g bijectivă şi astfel încî11
Jo f = .g. Să se arate că există x 0 e R, astfel încît f( x 0 ) f/= A.
Constantin Buşe, Rm. VîlCBa; caiBt metodu,
36. Fie f: R- R o funcţie cu proprietatea că
(fofof)(x) = x, (Y) x e R.
Să se arate că funcţia f nu este mărginită, iar că şirul an+2 = f(f(an)) este
mărginit.
C. Duvac - Motf'tl
37. Să se determine toate funcţiile polinomiale P cu proprietatea

P(O) = O şi pentru care există o funcţie/: R-R astfel încît f(x) > x şi
J(P(x)) = P(f(x)), (V) x e R.
R.M.T. nr. 1/1981
38. Să se demonstreze că dacă/: R- R este o funcţie arbitrară, atunci
(/1 + f 2) of = f 1 of + j2 of pentru oricare două funcţiij1 , j 2 : R- R,
b) Să se determine funcţiile g: Q- Q, cu proprietateag o (g1 + g2) =
= (g o g1) + (g o g2) petru oricare două funcţii gl' g2 : Q- Q.
Coneu,sul „Spim Haret", Ialomiţa, 1988
39. Fie A c C şi f: A- A o funcţie cu proprietatea :

J(f(x)) = x 2, {V) x e A.
Să se arate că
a) Dacă A = R, atunci există f cu proprietatea de mai sus.
b) Dacă A = C, atunci nu există f cu proprietatea de mai sus.
Sorin Riltlulescu, baraj - Dobreşti 1986
40. Fie A, o mulţime

cu n elemente. Notăm cu
S..t . {/: A-A lf bijectivă}.
Să se determine valoarea minimă a lui n astfel că f e S,4, f o g = g o J~
( V) g e S..t să implice f = l,4.
Concursul „Gh· Ţi/eica", 1982'
41. Fie funcţia f: [O; 1~- [O, l] care satisface relaţia.
f(f(x) + y) = f(x) + f(y).

Să se ~rate că f(j(:1&)) = J(x) {V) x e [O, 1].
Matematica v' şcol•
48
42. Fie /:R - {-1}-R - {2}, /(x) = 2x- 1 •
x+l
1) Să se arate că/ este bijectivă şi să se calculezeJ-1 •
2) Să se determine numărul elementelor mulţimii
A ={xvx2, ••• ,xn}, unde x1 eR-{-1}, x2 =/(x1}
X3 = /(x2}, ... , Xn = /(Xs-1), X1 = J(xn).
Ce condiţii trebuie să îndeplinească x 1 , pentru a se forma mulţimi de
tipul lui A?
3) Să se determine funcţiile de forma /( x) = ax + b pentru care
a'.x + b'
.mulţi~le. de tipul lui A au numai două elemente.
Gheorghe Andrei, Etapa localil - Constanţa, 1989
43. Fie lf(R) = {/1/: R-R}.

Spunem că/, g e lf(R} sînt similare dacă există o bijecţie h e !-(R) astfel
încît h of = g o h. Să se caracterizeze mulţimea parametrilor a, b e R cu
proprietatea J(x) = x2 şi g(x) = x 2 + ax + b să fie similare.
44. Să se găsească o funcţie /: R- R, diferită de funcţia identică cu

proprietatea
f of o ... of= IR, n e N*, r > 2.
fi ori
Etapa localil - Argeş 1984
45. Să se determine funcţiile de gradul întîi de forma

+
= ax b cu a, b e R, a 'F O care îndeplinesc ,condiţia.
f (x)
(/ ojo ... of)(-x) +(/ojo ... of)(x) = O (\f) x e R.
Funcţia / se compune cu ea însăşi de n ori.
Ion Ursu
48. Fie/: B-B o funcţie cu proprietatea că exista a e R* - {1}

astfel încît (/ of o ... of)(x) = ax - (a - 1), (V) x e R.
fi ori
Să se arate că /(1) = 1.
R.M.T. nr.'.1/1981
47. Fie/• M-M, M finită.

Dacă / 11 ! M- M este strict monotonă, k > 2,
/ 11 =Jojo ... of (f compus.ă de k ori), atunci/ este bijectivă.
48. Fie A o mulţime cu n elemente şi /: A- A. Dacă / are exact

n - 2 puncte fixe şi este injectivă, atunci
(Jojo ... of)(x) = { }.4(x), dacă p = 2k

~ ori /(x), dacă p = 2k + 1, k e N*.
49. Fie n > 2, n e N*. Să se determine funcţiile impare şi strict mono-
tone /: n- R care satisfac proprietatea /o/ o ... o/ = /.
49
50. Să se arate că nu există funcţii /: R-+ R, astfel încîţ
f,.(x) = ax şi f ,,.(x) = bx, unde a, b e N*,

(a, b) = 1 şi J,, =Jojo ... of.
.it ori
Andt'n Ion-Ct'isU...
51. Fie funcţiile /, g : A-+ A astfel încît f of of = g o g o g şi

f of o ... of= g o g o ... o g, în ultima egalitate compunerea făcîndu-se
în ambii membri de 3n + 2 ori.
Să se arate că dacă/ este injectivă sau surjectivă, atunci/= g.
Etapa localll, ts,u„g,u 1981
52. Fie a, b e R* şi A= R -{o, - :} şi funcţia /: A-+ A,

f(x) =-•-.
a.i-+b
1) Să se determine relaţia dintre a şi b astfel încît /;ă fie bijectivă.
2) În condiţiile de la 1) să se calculeze /,.: A-+ A
/,.(x} = (f of o ... o f)(x) unde / se ia de n ori.
3) Să se determine funcţia g : A-+ A astfel încît
g(x) + (g of)(x) = x, (V) x e A.
Gheo„ghe AfJ(lm
53. Fie/: R-+R o funcţie astfel încît /(/(x}} = x2 + : , (V) x e R.

Să se calculeze / ({} ·
Vasile Monacu, SucefJIJtl
54. Se consideră funcţiile /, g : A-+ A. Să se demonstreze că / o g o J

este bijectivă, dacă şi numai dacă/ şi g sînt bijective.
Titu And„eescu
55. 1° Să se determine toate funcţiile de gradul I care verifică con-

diţiile
a) /(/(x)) ;;.:: /(-x), ( V) x e Il,
b) /(J(-x)) ~ /(x), V) x e R.
2° Să se determine toate funcţiile de gradul II care verifică con-
diţiile
a) J(f(x)) ~ /2(-x), ( V) x e R,
b) J(f(-x)) ~ f2(x) ( V) x e R.
},farcei ch,ri/ll
58. Să se arate că nu există funcţii f: R-+ R astfel încît

(f of)(x) = -X2"+i, n e N*.
50
57. Fie f: B- B o funcţie cu proprietatea că
( 3) n e N, n > 2 şi a e B*, astfel încît
(!of ... of)(x) = x + a, (V) x e B.
11 ori
Să se arate că f se poate scrie ca o sumă dintre o funcţie periodică şi

o funcţie de gr. I. ·
Florin Vulpescu Jaka
58. Fie f: R- R cu proprietatea
J(21x -21 + 31x -31 - 4) = 21J(x) -21 +31J(x)-31-4 (V) x eB.
Să se arate că ecuaţia f(f(x)) = x are cel puţin o soluţie.
Concursul Spirt1 Haret, 1986
59. Dacă A este o mulţime finită şi există o funcţie g : A- A fără

puncte fixe şi astfel încît g o g = lÂ, atunci A are un număr par de ele-
mente.
Dan Nicuşo„
§ 6. FUNCŢII NUMERICE
1. Fie funcţiile/, g: [O, n]-B cu proprietăţile:

J(n - k) = }(k) şi g(n - k) = -g(k), (\/) k e {O, 1, 2, ... , n} .
.
Să se arate că EJ(k) g(k) = O.
k=O
2. Fie funcţia g : z- Z care satisface condiţiile

1) g (a+ b) > g(a) + g(b), (V) a, b e Z,
2) g(l) = g(-1) = 1.
Să se arate că g(O) = O şi g(2) = 2.
3. Să se determine funcţiile f: N - Z cu proprietatea :
nf(n - 1) + (n - l)J(n) = O (V) n e N*.
Etapa localit - Giurgiu 1989
,. Fie f şi g : N- N funcţii injective.
Dacă /(i) > g(i), (V) i e N atunci demonstraţi că f = g. Dar dacă/ şi
g?Z-Z?
F;,ecuş Viorica
5. Să se determine/: N*-N pentru care
f(n + 1) - f(n - 1) = 4n.
8. Fie /: (O, oo) - B o funcţie crescătoare şi a 1, a 2, ••• , a. e B
astfel încît a 1 • a2 • ••• • a.= 1. Demonstraţi că
a{<"il • w.<11sl • • • a',_<"•> > 1.
R.M.T. nr. 2/1982
51
7. a) Să se arate pentru orice n e N* · există un singur k· e N•
că
ă.î. k(k - 1) < 2n ~ k(k 1). +
b) Se conside:ră funcţia /: N*-N*, /(n) = k, unde
k(k - 1) < 2n ~ k(k + 1), k e N*.
Să se arate că / nu este injectivă, dar este surjectivă. . .
Să se determine /(1987) şi x e N* pentru care f(x) = 1987.
Etapa locală Craiova, 1981
8. Fiţ m, n două numere întregi prime între ele.
Si se determine toate z-z cu proprietatea că:
funcţiile/:
/(am + bn) = af(m) + bf(n) ( V) a, b e Z.
G.M. 11-12/1986
9. Să se determine funcţiile /: N*-N* care satisfac relaţia:
f(n + 1) > f(f(n)), (V) n e N*.

0.1.M. Belg,ad 1911
10. Fie/: N-N, crescătoare.

Dacă f(n + 2) ~ 1 + f(n), ( V) n e N, să se arate că există n 0 e N astfel
încît /(n 0 ) = n0 •
Do,el Mike/, Concursul „Revistei din Timişoara" 1984
11. Să se determine funcţiile f: N- N care satisfac relaţia
J(f(n)) = n + 3.
1~. Fie /: Z- Z o funcţie cu proprietatea·:
n - 10, n > 100,
{
f(n) = f(f(n + 1)), n ~ 100.
Să se arate că
f(n) = l•91,
n - 10, n > 100,
n ~ 100.
13. Să se determine funcţiile strict monotone f: z- Z cu proprietatea
că J(xy) = f(x) f(y),( V) x, y e Z şi ( 3) k e Z cu lk I ;ii. 2 astfel încît
J(k) = k.
D. M. Bătineţu - Giu,giu, I. V. Mafiei, Et. finală, 1984
14. Să se deternµne toate funcţiile bijective

J i N*- N* pentru care şirul (an),.., 1,
a,. = _n_ este crescător.
J(n)
Marius Burtea, Etapa locală - Teleorman, 1984
-15. Să se determine toate funcţiile /: Q- Rţ cu· proprietatea l
a) /(O) = 1,
b) J(x) = .../J-(x_+_Y)-f{·-x---y-), (V) x,y e Q.
Nicolae Pavelescu, Etapa locală - Rimnicu Vllcea, 1988
52
16. Să se determine toate funcţiile /~ Q-+ Q care· sattstac egalitatea
f(x + y) - f(x - y) = 2(/(x) + f(y) + 1).
Pal Dalyay - Baraj, 1975
17. Se consideră funcţia /: N--+ N, cu proprietăţile:
J(O) = 1, /(1) = 2 şi f(n + 1) · f(n - 1) = f2(n) + (-1)•, N*.

(V) n e
Săsedemon,strezecă/estestrictcrescătoareşică/(n +.1)-f(n _,.. 1) =/(n),

(V) ne N*.
Titu Andreescu, Concurml S.S.M. 1982
18. Dacă a este nn număr real, notăm {a}= a - [a], partea fracţio
nară a sa. Fiind dat m (m ;;,,: 2) un număr natural, să se arate că funcţia
J ! 1-+ [O, 1) definită prin:
f(n) = {m„ .J'i} este injectivă.
Constantin Ni/iJ, Etapa judeJeaniJ, 1980
19. Fie f: R-+ R o funcţie periodică, de perioadă T, cu proprietatea
că mulţimea {f(n) ln e N} este infinită. Să se demonstreze că Teste iraţional.
Dorin Andrica R.M.T., 2/1982
20. Să se găsească funcţia /: N-+ N cu proprietatea
f(f(n)) + f(n) = 2n +6 {V) n e N.
Cristinei Martici G.M. 6/1987
21. Să se determine funcţia /: N*-+ R cu proprietăţile :
a) /(4) = 4,
1 1 I /(n)
b) /(1)/(2) + /(2)/(3) + · · · + f(n)f(n+I) - f(n+I)
D. M. BiJtinefll, Etapa na/ionaliJ, 1983
22. Să se demonstreze că funcţia /: N-+ R definită prin
J(n) = ,oln[.J2n + = O, .J2n -
dacă n
J - 1] dacă n > O este injectivă.
Etapa finaliJ, 1987
23. Se consideră funcţiile j, g, h : N-+ N cu proprietăţile :

1) g şi h bijective,
2) J(x) = g(x) - h(x), (V) x e N.
Să se demonstreze că f(n) = O, {V) n e N.
Etapa finaliJ, 1979
24. Să se determine toate funcţiile bijective f: Z-+ Z în fiecare din
cazurile:
1) J(m) = J-1 (m) + 2, ( V) m e Z,
2) g(m) = g-1 (m) + 3, ( V) m e Z.
Florin Vulpescu Jalea G.M. nr. 9/1986
53
25. a) Să se arate că nu există funcţii f: z- Z astfel încît
f( of)(x) = x + 1, ('v) x e z.
b) Să se arate că există o infinitate de funcţii
g: z-z astfel încît (g o g)(x) = -x, (V} x e Z.

Etapa republicand Cluj. 1988
26. Fie/: N- N o funcţie strict crescătoare cu proprietăţile /(2) = 2 şi

f(m · n) = f(m) · f(n), {V} m, n e N, (m, n) = 1.
Să se arate că / = lN .
27. Să se determine funcţia/: N*- (O, oo) cu proprietăţile:
a) /(2) = 2,
b) tt(k3) =fl(n)f'(n+ 1).
l=l 4
A le:ranrlru SzortJs
28. Fie funcţia/: N* - [O, l}, f(n) = {,Jn(n + 1)} unde {a} reprezintă
partea fracţiona:ră a numărului a. Să se arate că:
1 ° / este crescătoare
2° 0,4k <f(n + 1) + J(n + 2) + ... + f(n + k) < O,Sk, k e N, k ~ 1.
G.M. 1-1988Anrlrei Cristian - elev - Constanţa
29. Să se determine funcţiile surjective /: N- N cu proprietatea

f(n) ~ n + (-1)• ('v) n e N.
Marius Burlea, Tabdra Naţionald tl8 matematică, Dob,eşti 1986
30. Se consideră o funcţie monotonă/: N*-N* cu proprietatea că

pentru orice n e N* există m e N* astfel încît (Jo/ o ... of)(n) = n.
• ori
Să se arate că / = lN .
Alin I'op - NdsdurJ
31. Să se determine funcţia J: z-z astfel încît

3/(x) - 2J(f(x)) = X, ( 'v) x e z.
Louis Funar R.M.T: - 1988
32. Să se determine funcţiile f: N- N pentru care

/(1) = 1 şi /(m + n) =f(m) +.J(n) + mn ('v) m, ne N.
Matematica v' şcol11 1/1982
33. Să se determine funcţiile neconstante/ i N- N care verifică simultan

condiţiile: 1) /(m + +
n) f(m - n) = 2[J(m) J(n)], (V) m, n e N, +
15
2) E J(k)
1-1
~ 1981.
Lucian Dragomir
54
31. Fie /: z_,..z o funcţie care satisface relaţia (Jof)(m) = -m
( V} m e Z. Să se demonstreze că:
1) funcţia /" este impară, bijectivă,
2) f(m) = O - m = O.
OlimpiadtJ Cehoslovacia, 1984
35. Fie o funcţie cu valori reale, al cărui domeniu de definiţie include

mulţimea O+, astfel încît pentru oricare s, t e O+ avem relaţia
f(st) = J(s) + J(t).

Să se arate că
1° /(1) = o.
2° PresL1punînd că 1 este singura soluţie în Q a ecuaţiei f(:x) = O, să
se arate că restricţia lui / la mulţimea O+ este injectivă.
3° Cu această presupunere, să se arate că nu există nici un număr
raţional s, astfel ca
2/(s) = /(2).
Consrantin Niţtl, concurs 1913
36. Se consideră funcţia f definită pe mulţimea întregilor pozitivi, cu

valori întregi nenegative. Se ştie că :
a) O ~ J(m + n) - J(m) - f(n) ~ 1, (V) m, n e N,
b) /(2) = o,
c) /(3) > O,
d) /(9999) = 3333.
Olimpiada Internaţionalii, Budapesta, 1982
31, Să se arate că nu există nici o funcţie f: N-+ N astfel încît
J(f(n)) = n + 1987 pentru orice n e N.
Olimpiada Internaţională, Havana, 1981
38. Fie/: N*-"" N* o funcţie astfel încît /(1) = 1 şi
f(n + 2) = 2/(n + 1) - /(n) + 2, (V) n e N*.
Să se demonstreze că pentru orice n e N* există un număr natural m,
astfel încît f(n) f(n + 1) = J(m).
Olimpiada Cehoslovacia, 1986
39. Fie funcţia /: z _,.. N care satisface relaţia
J(n) ;;;,.f(n+ l)+f(n- l) (V) ne Z. Să se demonstreze că/este constantă.

2
40. Fie n e N fixat. Să se determine f: N- R cu proprietatea :

f(x + y) =J(:xy - n), (V) :x,y e N cu :xy > n.
41. Fie f: N - N cu proprietăţile :
a) f(m · n) = f(m) + J(n),
b) /(n) = O, (V) n cu ultima cifră 3,
c) f(lO) = O.
Să se găsească /(1985).
55
42. Fie /: N - N cu proprietăţile f(f( n)) = 4n - 3 şi
/(2i) = 2H 1 - 1, k e N.
Să se calculeze /(993).
43. Să se determine funcţiile f: N- N ce satisfac condiţiile :
i) j(m + n) - f(m) - f(n) e {O, l}, ('v') m, n e N,
ii) /(9m) este divizibil cu 3, ( 'v') m e N,
iii) /(2) = O, /(3) > O.
Olimpiada Vietnam, 1988
44. Să se determine toate funcţiile/: {10, 11, 12, .. .}-R ce verifică
J(m + n) = f(m) J(n), ( 'v') m, n ~ 10.

Marea Britanie, 1987
45. Fie/: N-N astfel încît f(f(m) + j(n)) = m + n, ('v') m, ne N.

Să se determine toate valorile posibile pentru /(1988).
;;F 46. Fie m, n e N*, m par. Să se determine toate funcţiile /: R+-R
ce satisfac condiţia
(*) / (
.3'f+ ...
n
+ .3'=) = 1;1+
' ...
n
+!~)
" , ( 'v') Xi, x2 , ••• , X„ E R+ .
Reformulare a unei probleme ăată Za OIM Aus_tralia, 1987
47. Fie/: Q-R cu proprietăţile /(1988) r:/: /(1987) şi

(*) J(x + y) = f(x) f(y) - J(xy) + 1, ( 'v') x, y e Q.
Să se determine/.
Rejol'fflulare a unei probleme dată în Australia, 1988
56
Capitolul III
INEGALITAJI
1. Dacă a > 1, atunci a,"' > a1 - 1, ( V) k > 1.

Dacă O< a< 1, atunci a"'< a1 - 1 (V) k > 1.
2. Dacă O< a ~ b, atunci (am - bm)(an - bn) ;;ii, O,(V) m, n e N,
3. a+~
a
>2 (V) a >-0,
I
a + -a ~ -2 ( V) a < O.
I I 1- 1-
4. .;-
2k
; - = 'Vk
< .;-k+ .k-1 - '1,/k - 1,
I I 1- 1-
.2k
.;- > .;-· . ; - = 'Vk + 1 -
k+ k+l
'Vk.
5. -a•+b•
2- > (a+b2
- 2 J (V) a, b e R.
a• + b a+b 1-
1 2
G. -->-->,vab>--
a+b 2 1 1
(V) a,b>O,
-+-
a b
7. a 2+ b + c > ab +ac+ bc (V} a, b, c e R.

2 2
8. 3(a + b + c > (a + b + c) (V} a, b, c e R.

2 2 2) 2
9. ----'--- > - (a + b + c) ( V) a, b, c e R~ .
a +b +cl
1 I 1
a+b+c 3
10. ,./a+ b + c (Ja + ,.jb + ,./c) (V) a, b, C > 0

;;ii, .ja
3
11. (n - l)(a~ + al + ... + a!) > 2(a a + a a + ... + a 1an 1 2 1 3 -l-

+ a a + ... + an-ian)•
2 3
12. n(a~ +ai+ ... + a!) > (a 1 + a 2 + ... + an) 2

13. an+bn
2 - 2 -J•
> (a+b (V) n e N ş1. a, b > O.
14. Dacă O < ~ < 1 => ~ < 11 + ", ( V) r > O.

b b b +,.
l<~=>~>~+r (V) r>O.

b b b +,.
15. Ix I :i:;; a (a > O) <a> -a .:i:;; x ~ a.

18. ja ± b I ~ la I + lb I, a, b reale sau complexe.
57
17. la1 ± a2 ± ... ± a„I ~ !ai!+ la 2 1+ ... + la„I, in R sau C.
18. Ila I - lb li ~ la - b I în R sau C.
1 I ,.,. ·1 I 1
19. - = - - ~ - - - = - - - -
n• n ·n (n - I )n n - 1 n •
....!... < 1 = _1 _1 _ _:
nI (n - l)n n - 1 I n
20. a, b e Z
m, ne Z
,
V;;; - $ Q => jma2
n
- nb2 I
21. Numerele pozitive a, b, c pot fi lungimile laturilor unui triunghi

dacă şi numai dacă 3x, y, z e R:'ţ. a.î. a = y + z, b = x + z, c = x + y.
22. a, b, f(x) = ax2 + bx + c, ot, ~ e R
C e n,
f(x) =fi O (V) x e R - Â = b2 - 4ac < O,
f(oc) • /(~) < O => Â > O.
* atunci. -
23• a, b, c e R + a+b
- +- b+c
-+- c+a
- ; ;,: 6. C a b
24. Dacă x 1, x2, ••• , Xn ;;;,, O şi x1 + x2 + . . . + x,. = k_ constant

atunci produsul x1 • x2 • • • x„ este maxim cînd
Xi = X2 = ... = X,. = -k .
n
25. Dacă Xi, x2, ••• , Xn < O şi Xi • x2 ••• x,. = k constant atunci
suma Xi + x2 + ... + Xn este minimă cînd
Xi = X2 = ... = = ~k.
Xn
28. Dacă Xi, x 2, ••• , x,. ;;;,, O şi x 1 + x 2 + ... + x,. = k = constant

atunci xf• · xţ• ... ~" este maxim cînd
.:r1 - .:ra -
- - - - ••• - - - - - - - - - ,
- x,. - k pi E
N*' t. -
- -1,n.
-
P1 P, Pn P1 + Pa + · · · + p„
27. Teorema lui ] ens~n :
Dacă/: I-R (I interval) şi !( " 1 ; "•) <~> f(x,): /{x2 ) (V) x 1 , x2 e I,
at uncl• Jf- - - - -+-"")

Xi+"•+ • · • ~ - -+-vf(x2)
f(x,)
- - ' -+- ·-· ·-+-f(.:rn)
--
n l>l n
( V) x, e I, i = 1, n sau mai general
f(">.iX1 + Â2X2 + ... + ÂnXn) ~ Âif(xi) + Â2/(x 2) + ... + ;..,J(xn)
(>)
(V) Xi, x2 , ••• x„ e I, Â, ;;,: O, i = 1, n, E" Âi =

1..... 1
1, Âi e Q.
Dacă / este continuă pe I, proprietatea anterioară este valabilă şi pentru

;.. e R, i = 1, n
58
28. Inegalitatea mediilor
a +a.+n ... +a„ > 'Vnj
1
a1 a2 • • • a,. > 1 1
n
I '
-+-+
a1 a1
... +-
a„
unde a, > O, i = ·(n . (pentru ultima a, > O) cu egalitate - a, = •,
(V) i,j e {l, 2, ... , n}.
O consecinţă imediată este:
29. (a1 + a 2 + ... + a,.)(.!..+
a,
2- + ... + .!..)
a a„ > n 2 •
1
30. Inegalitatea lui Cauchy - Buniakowsky-Schwartz

(aî + al + ... + a!)(bf + b: + ... + b!) > (a1b1 + a 2b2 + ... + a,1,,.)2
unde a,, bi e R, i = 1, n. Egalitate dacă şi numai dacă
~=~(V) i, j = 1, n (sau b, = O - ai= O).

b, bj
31. Inegalitatea mediilor generalizate

1 1
(a~ + a; +n ... + a:)~ > I!ar-+-a~ -

+- a~ J"j , unde a;, b; eR+
...-+-
0t ;;i:: ~. «, ~ eR.
n
Un caz particular se obţine făcînd ex = 2, ~ = 1.
1
32. (a~+ a~ +n ... + a;r > a1 +a.:· .. +a„

inegalitatea dintre media pătratică şi cea aritmetică, adevărată de data
aceasta pentru ( V} a, e R, i = 1;,i
33. Inegalitatea lui M inkovski
.J(x1 + Y1) + (x2 + Y2) 2 + ... + (x,. + y,.) 2 ~ .J~ + xi + . . . + X: +
2
+ .Jyî + yi + ... + y! unde x,, y, e R, i = 1, n

34. Inegalitatea Cebîşev
(7) Dacă a1 ~ a2 ~ • · · ~ a,. } atunci

b1 ~ b2 ~ • • • ~ b„
b + a 2b2 + ... + a„b,. > -n1 (a1 + a 2 + ... + a,.)(b 1 +b2 + ... +b,.)
a1 1
unde a,, b, e R.
35. Inegalitatea lui Bernoulli
(8) (1 -+ a)' > 1 + ra, a > -1, r > 1,
(1 -+ a)' ~ 1 + ra, a > -1, O ~ r ~ 1.
59
De asemenea, am presupus în repetate rînduri că se poate. lua suma ~ argu-
mentelor 1. Acest lucru se poate face datorită omogeni!ăţii. De exemplu„
:e , y z 3
(*) ---ţ---+--~-.
y+z x+z x+y 2
Fie x +y + z = S ,f= 1. în cazul acesta, (*) se mai scrie
--- +.. . . ~ -32

$
ş1
•
pumn d . --+
A S
x , etc. I
y z ·:e
-+-s
$
obţ..mem: x'+ y '+,

z _....;...._ = -s = l .
= x+y+z
s s
36. Am mai folosit metoda lui Sturm, care în rezolvarea unei inegalităţi
de genul : F(a 1, a 2, ••• , a,.) ~ k, în condiţia (K) se studiază F(a}, al, a1•
• . . , a,.) cu al, al „apropiate" prin diverse moduri de conservare a condiţiei.
De exemplu, dacă (K) : a1 + a 2 + ... + a,. = 1, o conservăm cu
e > O: al = a 1 + e:, ai = a 2 - c (p.p. a 1 < a 2), apoi verificînd dacă
F(a1,_a2, ••• , a,.) ~ F(a}, al, al, ... , a,.).
Dacă a 1a 2 ••• a,.= 1, al = ~, al = a 2 ), cu ). ,. e (O, 1). Apoi se particu-
larizează e: (sau ).) ajungîndu-se la inegalităţi mai simple (vezi exemplele)
1. a) Dacă O < a ~ b < 1 => a + .!..a ~ b + .!.. ,

b
· 1 1
b ~ a> 1 =>a+-~ b+-.
a b
b) Dacă a2 + b2 ~ 4 =>a+ b ~ 4, (a, b e R).

c) Dacă a+ b = .2, atunci a4 + b4 ~ 2, (a, b e R).
d) Dacă a+ b ~ 1, atunci a 4 + b4 ~ .!..8 , (a, b e R).
e) Dacă a + b = 1, a, b e Rţ atunci :
1
( a+; J2 + (b+,;J
I 2 25
~~-
2. a) Să se arate că lal lbl

la+ bi
1 + la+ bi
~---+-~-
1 + laf I+ lbl
unde a, b e R
b) Ix(l - x•)
(1 + ....) 1
I E;;:
""
.!.. (V)
4 '
X e R.
c) Dacă x y
'
e R atunci I (x
1
+ y)(l - xy) I ~
+ x&)(t + y•> I
~.
2
3. a) Dacă a, b ~ O atunci 1) .Ja + b ~ .Ja + .Jri

2) zya + b ~ zya + zyb, n e N*.
60
b) Să .se arate că dacă O< y < x < 1, atunci,
1 + " - ,Jt - x 1
-Y# <-'----'',o---.
1 +.Y- .Jt _,,.
C. I. Ţiw
c) Dacă a, b e (O, 1), la --b I <., ;,/a(l- ·b) - ,Jb(l -' a)

+
,Ja(l .,.,.. b) ,Jb(l - a)
I·
d) Dacă ne N* şi' a> l atunci~ +·~a <
1 2ra.
e) Să se arate că ~ab' + {/bc +t,'ac - 1 < 2<a + b + c)
3
, unde
a > O, b > O, c >:O.

4. a) Fie M = {(x, y) e R X R l.x3 + y < 1 < x + y}. Să se arate că
.M c: (O, 1) x (O, 1).
b) Fie M=(-1, 1). Să se arate că {V) ~,yeM atunci "+Y e M.
-. 1+,,.,,
c) Fie M = [O, 1] -{¼}· Să se arate că (V) x,y e M rezultă
x+y-2yxeM.
d) Dacă x,y,t e [O, 2],· atunci ..
xyz - xy - xz - yz + x + y Ţ z e [O, 2].
Caragea Ccmstcm1;,.
5. a)IO:< x <y < z }·
x~ + y" < zll. ·ii> xP-• + y,-1 < zi-l
xi:y 1z e R+, p e R, p > 2
b) O < x < y < z, xi + y" < zll
} => x/'+l + ?"+I < zHl
xi:y1z e R, p e R, p > 2
c) O < x < y < z, xii + yll > zll } =>··ex+ k)" + (y + h)I> >
xi:y 1z e R+, p > 2, p e R > (z +·k)" (V)-k > O.
8. a) Dacă a, b, c e R şi a2 + b2 + c2 == 1, atunci
_!.,
2
< ab+bc+ ca< 1.
b) Dacă a, b, c, ă e R+ şi a,b,c,ă = 1, atunci

a2 + b2 + c2 + ·ă2 + ab + ac + aă + bc + bă + că > ·10.
e) Dacă ~ + al + ... + ~o = 1, atunci
a + a + ... + a < Jfo ai e R, i = 1, 10.

1 1 10
Olimpiada 1976
d) Fie x, y, z e Rf astfel ca x + y + z =*= 1.
Să· se arate că (1 + : )( 1 +; }( 1 + ~ J > 64.
61
7• a ) Sa„ se arat e ca„ -1 + 31-1 + ... + n•-1 < -34 , ( )
V n ;;ii
S•
1 2
1 1
b) Să se arate că -
2
<- - + -1- + .. . + -2n1 <
n+l n+2
1 ş1
,
I <_ l_ + - 1 - + .. . + - 1 - < 2 oricare ar fi n e N, n ;iii 2.

n+l n+2 an+1
c) Să se arate că .fi + Jă + ... + ~n(n' + I) < n(n 2+ 2>,
(V) ·n e N*.
M. I. Constantinescu Olimp. 1910
8. a) Dacă a, b e (O, ~] atunci :

ab (1 - a)(l - b)
---~----'-.
(a + b) (2 - a - b)
1 1
b) Oricare ar fi a, b e R,
(a + b) 4 ~ 8(a4 + b4) şi
,
oncare ar fi a, b
, e R+--
a"+bn (a+b n
;;ii - - , •
2 2 .
c) (a + b)• + (b + c)"' + (c + a)• ~ 2•(a• + b• + c•)
a, b, c e R+, m e N*.
8. a) Dacă a, b, c e R* atunci
a• b a b • a•
1 b c• a b , 1
-+->-+-p-+-+->-+-+-
b' a• b a b ci a• c a b 1
b) ~ + ~ + ab > a + b + c, a, b, c e Rf .
a b C
c} :să se arate că a4 + b4 + c4 > abc(a + b + c), a, b. r..

d)iDacă x,y, z e Rţ şi xyz(x + y + z) = 1.
Să se calculeze
min [(x + y)(x + z)].
e) (2a2 + b2 + c2)(a2 + 2b2 + c2)(a2 + b2 + 2c2) >
(a+ b)2(b + c) 2 (c + a) 2 a, b, c e R+,
Matematica v'şcol,, 1989
10. a) Dacă x, y, z > O, atunci
(x + y)(x + z) (y + z) ;iii ~ + y+z ,
4xyz y +z x +z
Constantin Carag,a
b)
xa+·,I
+
----'J- -'--
y•+z•
+ - - ;iii X + y + z; X, y, z
z•+xa
e Rţ şi
x+y y+z z+x
x +y + y + z + z + x ~ .!. + ~ + .!. , X, y, z e Rţ .
xi+y• _yl+zl z +xl y 1 X Z
62
c) Dacă a, b, c >O=> 3 (2... + 2... + i_) ;;i: 4 ( -1- +-1- + _ 1_) 1
•
ab a& bc a+b a+c: b+c
Olimpiada Egipt, 1986
d) a• + b1 + c;I + bi + c• + rJ.I + c• + rJ.I + a• + rJ.I + a• + bi ;;;i, a +b+

a+b+c: b+c+ă c+ă+a ă+a+b
a, b, c, d e Rţ .
e)
a+b+c
1 + b+ 1 c+ă
+ a+c:+ă
1 + 1
a+b+ă
< .!.(.!. + .!. + .!. + .!.) ,
3 a b c tl
a, b, c, d e Rţ .
11. Dacă a, b c Z şi la I < 100, !b I< 100, atunci
la,J2 + b.J31 > _!._ , .J.>)

Marius Cauachi
12. Dacă a, b, c, d > O şi c + d < a, c + d < b, atunci

ad+ bc < ab.
13. Ştiind că x, y, z e R. Să se arate că următoarele inegalităţi nu
pot fi simultan adevărate
X - 2z > 1; y~- Z < 1; 2y - X > 1.

L. Panaitopol
14. Dacă x, y, z > O, atunci

~ + ~ + .,. ;;i:!.
(.s + y)(.s + .r) c,, + .s)C,, + .r) (.r + .s)(.r + y) 4
Constantin Ca„agea
15. ,Dacă x, y, z > O, atunci
.s y ., <~~+~+zi.
,./(~ + ~)(~ + .r 1) + ,Jc,, 1 + .r1 )C,,1 + ~) + ,./(zi+ ~)(.r 1 + ~) 2 .sy.r
18. Dacă x, y, z > O, atunci
~ " ~ 3
,./(~ + y 1)(.s1 + .r1) + ,J~ +zi)~+~) + ,./(zi+ ~)(.r 1 + ~) <2 ·
17.
18. Dacă a1, a8, a 3, a,> O, atunci
"1 + a~ + a + a, + a. + ai + a, + a. > 4.
1
ai+a1 a 1 +a1 a.+a, a,+ai

19. Dacă a; e R, k 1, n şi a1 + a2 + ... + a,. = _O, atunci
E
l•i<i••
a. a1 < o.·
63
20. X1, X2, X3, ••• , Xn E R+ şi X1 + X2 + .. . + Xn = S.
a t unei
. (s - x1)(s - x1) ••• (s - xn) ..,. (s - x1)
p
••• (s - Xn-1 ) +
(n - 1,n-1X1·X1 ••• Xn (s - X1) ••• (s - X1)
+ (s - x1 )(s - x1 ) •• , (s - xn_ 1 )
(s - x 1 )(s - x1 ) ••• (s - x1 )
Generalizarea ex. 10a.
Constanlin Carag6a
21 • S ...a se arat e ca... + a + a•· + ... a211

I ..,. n
P
+I , d aca... a > O, n e
N•.
a+ a•+ ... + a 2n-l "
22. Să se demonstreze că
a"+l _ I a" - I
1) - - - > - - , u n d e a > 1, ne N*.
n+I n
a"'-I
2) - -> -a"-ld
- aca... a> l .
ş1 m > n, m, n e N*.
m n
ar-I
3) - as-Id...
- aca a > 1, r, s Q+ r > s.
„- > - -
s
e
23. Se dau 100 de numere reale a1 , a 2, ••• , a 100 care verifică inegali-
tlţile I a 1 - 3a1 + 2a3 > O, a 2 - 3a3 + 2a4 > O ... a99 - 3a100 + 2a1 > O,
4 100 - 3a1 + 2a1 > O.
Demonstraţi că 4 1 = a2 = ... = a100 •
24. Dacă ai> b„ e = 1, n, atunci

R, b,. > O (V) k
. a„ :,i;;;------:,i;;;
mm- a + a + . . . + a,.1
max-. a,.
1
4•0<" b11 b1 + ba+ • • • + bn lCICtt blf

A.dmitM,, 1989
25. Fie a,., b„ e R. k =Tn şi b1 > b2 > .... > bn > O.

Fie S.,,= a 1 + a2 + ... + a,., k = 1, n.
Dacă m = min S.,, şi M = max S11 atunci
lCTI<" 1._11._,.
mb1 =E;; a 1b1 + a2b2 + ... + anbn =E;; Mb 1•
26. Fie numerele reale a 1 > a2 > . . . > an atunci
•••
~ a1
p
+ a + ... + a,. ..,._ a + a + ... + a,.
1
p.
1 1 ..,.
'flii'
k n
a11 +1 + a1 +2 + ... + an
> --'------'------;
n-k
27. Dacă a, b, c e R a.î. a+ b + c > O, ab + ac + bc > O, abc > O,

at unei a > O, b > O, c > O.
28. Dacă a, b, c e R satisface condiţiile a +b+c> O şi abc > O,
atunci a" + b" + c" > O ( V) n e N.
64
. x, y numere re ale pozitive,
~. Fie . . s . ( x, y + ;1 , Y
= mm 1) . S"a se
găsească cea mai mare valoare a lui s şi pentru ce valori x, y se realizează.
OlimJ,la4,J U.R.s.s.
30. Fie m ;;i, 1, n > 1 întregi astfel încît .J7 > ~.
n
Sl· se arate că ~ 7
fj
- -
m 1
> -mn .
n
Radu Gologa•
31. Se consideră 11 numere reale a1, a 2, ••• , a 11 care satisfac condiţiile 1
a) a1 ~ a2 ~ • • • ~ a11,
b) a: + + ... a:
t4 + 1 = 1.
Sl se determine aceste numere astfel încit a 3 să fie cit mai mare posibil.
:nan Rad•
32. Se dau 12 numere reale a11 a2, ••• , a 12 care verifică inegalităţile
a 2 (a1 - a2 +a 3) < O;
a3 (a 2 - a3 +a 4) < O; ... ; a11 (a10 - a 11 + a12) < O.
Demonstraţi ~ă printre ~esţe numere s~ pot găsi ~ puţi_n 3 pozitive şi
3 negative. · ·
33. Dacă a6 , iz1, a 2, , , ., a21l+t este Q progresie aritmetică cu a~> O
şi raţie pozitivă, atun~i
V ""ă;'"
-a2n < -al
a
· as
-
a, 1
a2n-1
--<
• • • a2„
va;- ---
a2,,+i • ·
34. Numerele a1 , a 2, ••• , a,., . • . îndeplinesc condiţiile :

a1 = O, la2 I = la1 + l_l,. la.a I = Ja2 + 11, ... , 1a~I :- ja,..,.1 + 11.
·(v) ne N*. . .
Să se arate că ai + a. + · · · + a„ ;;i, - 2. , (V) n ·e N*.
n 2
91!!!'.
..... F"1e "a1 ..·1_, a.2 = a1 + -,-
1 , _. . . a,.
~
=.. a,."'_. 1 +· ~
:i ,
,.ii
(V)#-.-~ 2.
Arătaţi că a 100 > 14.
38. Să se arate că :
,Ja1a2 + .Ja1a3 + ... .Ja1a,. + ,Ja2a3 + ... l~ ~
. n- 1. · ·
~- - 2 - (a1 + a2 + ._ .·. + an).
Olimpiada U.R.S.S., 19SI
37. Dacă a 1, a 2, ••• , a„ sînt n numere reale„pozitive -al· căror produs
este 1, atunci
~ n(n + 1)
LI a;a1 >- --
·~i 2
Ion CU&Uru,_
65
38. Să se arate că pentru orice numere reale x1 , x2 , x3 , x 4 are loc ine-
galitatea:
I
2
I
( - Xi+-
4
X2 +-61 X3 + -121 X 4)2 ~ -21 X 12+-41 Xz2 + -61 Xa2+ -121 . Xj
.!I
•
I. Cucu,-ezeanu
39. Dacă x, y, z e [l, 2] atunci 9· ~ (x + y + z)(2. + 2.y + 2-J .;;

X Z
10.
a < b, a, b e R+, x 1, x 2, x3 e [a, b.J.

41. Dacă a, b e R+, a O, i = 1, n.
43. ( l + ¾r~ ( + ~ r ~ ( + ¾r+i ( ~

1 1 V) k n, k, n e N*.
M. Să se arate că f/(a 1 + b.,)(a2 + b2) ••• (a,.+ b,.) >

> :/a1a 2 ••• a,. + f/b 1b2 ••• b,., ( V) a,, b• e R+.
Olimpiadă U.R.S.S. 1961
45. Inegalitatea lui Bernoulli.
Dacă a > -1
1) (1 + a)" > 1 + na (V) ne N,
2) (1 + a)' ;;i: 1 + ra (V) r e Q, r > 1,
3) (1 + a)' ~ 1 + ra ( V) r e Q, r e [O, 1).
48. Să se demonstreze că
1) Ni+~+ ... +
+ ...ja,.b,. ~ ,Ja + a + ... + a,. · ,,/b + b + ... + b,.
1 2 1 2
pentru ( V) a,, b, e R+ .
2} (a m+p
1 + am+p + . . . + a„m+I>) ( a m-p + a2m-p +
2 1 ••• + a"m-1>) ::i,
p
>(ai'+~+ ... + a::') (V) a,> O, m,p 2 e R.

C. I. Ţitl
3) ,,/ (.~1 + Y1) 2 + (x2 + Y2) 2 + · ·· + (x,. + y,.) 2 ~

~ ,,/x~ + xi + ... + x! + ,Jy~ + yl + ... + y! (V) x,, Y• e B.
lf
47. Fie n > 2, n e N, a 1, a2 , ••• , a„ e B+ S = E a,.. Să se demon-
" a n
"='
streze că: E--"-
S- a„
1'=l
>- -.
n- l
O.M. R.D.G. 1961
66
48. Dacă cr: {l, 2, . ., n}- {l, 2, ... n} este o funcţie bijectivă atunci
a(l) + _a(2) + ... + a(n): ;;;i, 1 + ~ + ... + ~.
11 21 n• 2 n
49. Dacă a 1 , a2, ••• , a„ e R, atunci

a) (a 1 + a 2 + ... + a,.) 2 :s;; k(a~ +a:+ ... + al)
b) Folosind punctul a) să se arate că dacă numerele reale
a 1 , a 2, ••• , an satisfac inegalitatea
.J.
a 1 + a2 + ... + an ;;;i, ..,.(n--_.,,1.,...)(,....a""":-+-a-=-:-+-.-.-.-+-a-=:""),
atunci toate numerele a11 a2, ••• , a„ sînt nenegative.
Olimpiada Cehoslovacia, 1971
a; b C 3
--+--+--;;;i:-,unde a, b,c> o.
b +cI [a + c b +a 2
51. Să se demonstreze:
(1 + a 1)(1 + a 2) ••• (1 + a,.) ;;;i, (1 + ~a1 a 2 ••• a,.)• ;;;i: 2• ..ja1a2 ••• a,.,
unde a, ;;;i, O, i = 1, n.
•
52. Să se arate că (1 + a 1 )(1 + a 2) ••• {1 + an) ;;;i, 2 cu
11 Il a, = 1
i=l
53. (n; 1) > n !, n > 2.

54. Să se demonstreze că, oricare ar fi numerele reale pozitive a, b.
c, x are loc ineg. (ax2 + bx + c)(cx2 + bx + a) ;;;i, (a + b + c) 2 x2 •
Titu And,-eescte
55. Arătaţi:
a b C 3
I
'V (a + c)(a + b) + I
'V (b +a)(b + c) + I
'V (c + a)(c + b) :s;; -2 ' a, b, C > 0.
56. Demonstraţi inegalitatea:

1 + 1 + - - -1- : s ; ; -1 ,
a•+b3+abc b3+c•+abc c•+a•+abc abc
unde a, b, c > O.
Matematica v'şcol•
57. Dacă a, b, c > O, arătaţi că :

9abc
----:s;;--+--+--:s;;----
ab1 bc1 ca• a• + b1 + c•
2(a + b + c) a+b b +c c +a 2
Moldovan, elev, Satu Mar•
61
n
58. Fie x > O,
1 î = 1, n, cu Ex,= 1
i=l
Să se afle cea mai mare valoare a sttmei

S = X1X2 + X2X3 + ...• + Xn-1Xn.
Kvanţ, 1987
59. Fie k,, k2, k-a, ... , krn · numere naturale şi a1, a2, ••• , an. numere
reale pozitive. Să se demonstreze că produsul a:•a:• . . . a!n, unde suma
•, + a + . . . + an
2 este constantă, este maxim atunci, cînd numerele
411 , a2, ..• , an sînt proporţionale, respectiv, cu k 1, k 2, ••• , kn.
60. Să se arate că, oricare ar fi x, y, z > O, are loc inegalitatea:
X + J + ---->-.
3 Z
X + 2y + 2z 2:,r +J+ 2z 2:r + 2y + Z 5
Gh. Mol«I
61. Fie «1, at 2, ••• , «n numere reale pozitive (n ~ 2), astfel încît
• 1 + «2 + . . . + «n = 1. Să se demonstreze că :
____ex.._ _ _ _ >
1 + oti + ata + ... + «xn-1
BalcaniaătJ, Atena 1984
62. Fie x, > O, i = 1, n, astfe] încît x 1x2 ••• x., > 1 şi k > O.
Sl se arate că ~+i + ~+i + ... + _x!+l > ~ + ~ + ... +x!.
63. Fie x1, x2, ••• , x„ n numere reale strict pozitive astfel încît x1 x2
•• .- x,. > 1. Să se arate că :
X~ + X: + , .. + x! ~ ~ + X: + . , . + _x!,
GMB 6/1918
64. Fie a,> O, i = l,n, ne N*. Să se arate că,
n
„ Ea.n+1
Ea, ~ _,-_1_.. --
,-1 II a;
i=l
65. Să se demonstreze inegalitatea:
(S + Y + Z) [ (2:r + 'Y + z)(y + z) + (2y + x +'Y z)(z + 11) + (2z + x + y)(x + .Y) ;;ii!,
li
8
!I ]
unde x, y, z > O.
Vasil11 M irc11a Popa
68
66. a) Să se arate că:
am(b + c -_2a) + bm(a + c - 2b) + cm(a + b - 2c) :;;; O,
unde a, b, c ;;,,, O, m e N*.
b) Să se demonstreze că oricare ar fi numerele a, b, c e R are loc
inegalitatea : a('a + b)3 + b(b + c) 3 + c(c + a) 3 ;;,; O.
Vasile Cîrtoaje
67. Fie a> O, b > O, c > O. Să se demonstreze inegalitatea:

1
- (-a+ b -:- c) 3
a
+ -b1 (a - b + c) 3 + -1 C
(a+ b - c) 3 ;;;i,, a2 +b + c 2
.
2•
Gh. M arghescu
68. Dacă
a1 ;;:,, a 2 ?- a 3 • • • ;;;i,, a„ ;;;i,, O şi b1 ;;;i:: O, b1 + b2 ;;;i,: O,
b1 + b2 + b3 ;;;i:: O, ... , b1 + b2 + ... + b„ ;;;i,, O, atunci

a1 b1 + a2b2 + ... + a„b„ ;;;i,, O .
Inegalitatea lui Abel
69. Arătaţi că dacă O < m :;;; a 1 , a2, ••• am :;;; M atunci
ta; .t ~ :; ; n2 +
i=l i=l a,
n(n - 1) ( ' / M -
2 m V
' / m
VM
)2.
C. Caragea
70. Să se demonstreze inegalitatea :
(Ex.)(t ~)u ~ (a+

•=1 I+ab
n)i+ab ; a, b~
i=l"•
b e N*
x, e [a, b ], i = 1, n.
Gh. Szăllosy, G.M.B. 10/1981
71. Fie x, e [l, 2], i = 1, n. Să se arate că:
L. Panaitopo
72. Dacă oe, ~. y, x, y, z > O, cu ix + ~+y = 1, atunci

~+-':+.!
X y
~----
+ (3y + Z CU '(Z
(Convexitatea foncţiei f(xJ = ~ )·

73. Fie oe, ~' y e (O, oo) numere fixate, astfel încît oe. ~ (3 +2 Y •
Să se demonstreze inegalitatea :
X + y + Z ;;;i,, 3
cxx + (3y + yz cxy + (3z + y:,; cxz + (3x + yz ex + (3 + y '
Vx,y, z > O.
Gh. Szollosy
69
74. Să se demonstreze că dacă x, y, z > O, atunci
:,i + y + ---->-.
z 3
•+2y+.r y+2.r+• z+2x+y 4
Gh. Eckstei•
75. Să se demonstreze că dacă x 1 , x 2 , x3 , x 4 > O, atunci :
E= X1 + X1 + X1 + Zt > 2.
X1 + #a Ila + .t't Zt + X1 X1 + X1
N. Hadjiinanov, Matematika, Sofia, 1978

.
78. Să se arate că, dacă E X; = 1
i=l
E„
i=l
n- 1
x,x; ~ - - , unde x,
2n
e R, i = 1, n.
ji=l
77. Să se demonstreze că dacă x1 , x2 , x3 , x 4, x5 sînt numere reale strict

pozitive, atunci are loc inegalitatea :
5
>-.
2
Matematika, Sofia, 1978
.
78. Fie 0ti ;;;i, O, i = 1, n cu E
i=l
0t, = 1; X; > O, i = 1, n.
Să se arate că
t 0ti Ş. ~ V'ft 0t;X,,
(,,concavitatea" funcţiei f(x) = J°x).

79. Să se arate că dacă a, b, c, d > O şi 1, a + b
a ~ ~ 5,
a + b + c ~ 14, a +b+ c + d ~ 30,
atunci .. /â + .Jb + ,.fc + Jd ~ 10.
80. Să se . arate că, dacă x, y e R+ astfel încît ~1 + y2 = 1,
atunci 2" + 2" ;;;i, 3.
81. Fie a > 1. Să se arate că :
c1a" + c2a" ;;,, a'1 "+'1" , unde c1c2 ;;,: O, c1 + c2 = 1
(,,convexitatea" funcţiei exponenţiale cu a> 1).
82. Fie x e [o, i]. Să se arate că:

{1 + ,/J)sln.s + {1 + ~2)cos" ;;;i, ~ + 2.
D. A rventiev
83. Să se arate că dacă O< a ~ b ~ c, atunci
a•-aba-bcb- C ~ 1.
Alexandt'U 0/et, Concursul interjudeţean de matematică „Spiru Hal'et", 1986
70
84. Să se arate că
1 1 1
-+---;y-=-+
2 3 V2
... + (n + I) !v,-<m
n
( V) n, m e N*, n ;;;,, 2, m ~ 2.
Marcel Chiriţă, GMB 6/1984, 20131
85. Să se arate că, oricare ar fi a, b, c ;;;,, O, are loc inegalitatea

.,/a(b + c) + ,Jb(c + a) + ,Jc(a + b) ~ .J'i(a + b + c).
Ion Luican - Enunţ lnlilril
88. Fie funcţia/: R3 -+ R definită prin:

f(x, y, z) = ..jx2 - 2x sin z - 4 cos z +5+
+ .Jy2 - 2y sin z - 6 cos z + 10.
Să se arate că f(x, y, z) ;;i,. 3.
Ionescu-Ţiu
87. Să se arate că
..jxy + ..jyz + ..jzx;;;,, 2 ~xyz(x + y + z)

(V) x, y, z e R+. Cînd are loc egalitatea?
C. Caragea
88. Dacă x, y e R şi jx I + ly I ::/: O, atunci

.J2
- ~
.J Iz+ y I+ .J Iz -
-------
yI
~ 2.
2 .Jj;j+~
).. Cucurezeanu
89. Demonstraţi că dacă ../1 +x+ ../1 +y = 2 .Jl + a, atunci

% +Y ~ 2a.
Matematica v'şcol•
90. Demonstraţi că pentru orice n e N, n ~ ·2, avem:
"' I „ J
V 2 V3
l/4 ... ..Jn_ < 3.
Matematica v' şcole
91. Să se arate că {V) n;;;,, 2, ne N, avem:

_1_
I
< 1 · 3 · 5 · 7 ... (2n - 1)
<,-v2n1+ 1 •
2-yn 2 · 4 · 6 · • • • · 2n
92. Să se demonstreze că :
C
!n.Jii+î
3
< 1+ .../2 + .J3 + 'Vn < -32 (n + ,-
1) ,vn.
I. Cucurezean•
71
93. Să se arate că, pentru orice număr natural n ;;ii 2, avem:
~ < (2n) I •
n + l (n 1)1
Concurs de admitere, 1986
94. Dacă x3 + y 2 > 4 şi ys + x2 > 4.

Să se arate că x + y > I.
L. Panaitopo
.i,·/r
95. Demonstraţi inegalitatea :
. .
(.: ·r - (.'ab)" ;, (
(unde a, b > O şi n e N).

D. P. Ma11~
96. ·Să se arate că :

3 + A + M + S + 2_ + ~ + 2_ + ~ + ~ + ~ >.; 3(1 + A)(l + M)(l +S)
A M S M S A ~ l + AMS '
unde A, M, S > O.
D. P. Mavlo, Kvant 11-11/1988
97. Fie x, y, z ;;ii: O; astfel încît x +y +z = I.

Sl se arate că
. 7
O ~ xy + yz +. xz - 2xyz ~ -27 .
OIM Praga, 1984
98. Fie a, b, c numere reale, astfel încît

S(a + b + c) + 3 min (a, b, c) ;;ii: O.
a3. + b_3 + C3 > 3 (a +_: + C r• V. CNoaje
[1 ( ~ +
b+c
t) > 25, a, b, c > O.
A!atematika v'şkole
100. Dacă a 1, a 2, ••• , an e [l, oo) sau a11 a 2 , •.•• , an e (O, 1), ne N,
arătaţi că:
n-1
(1 + a 1 a 2 ••• an)n ;;ii: (a 1 a 2 ••• a,.)-2-(l + a )(1 + a

1 2 ) ••• (1 + a,.).
C. Caragea şi G. Bordea, GMB 5-6/1988
72
101. Dacă a, b, c, d e R şi a 8 (ac + bd). 2
Concurs Polonia, 1953
102. Dacă a 1, a 2, as, a4 , a6 , a6 e R şi a1 < a2 < as < a, < a5 < a 6,

atunci
103. Oricare ar fi numerele reale a 1 , a 2 , a 3 , a4 avem

(a 1 + a + as+ a,) > 4(a a + a as + asa,+ a a
2 2 1 2 2 4 1 ).._
104. Fie numerele a1, a 2, as, a4 , a11 e R care verifică inegalitatea

(a 1 a2 + + +
as a4 - > 3(~ a: al aJ - af).a 5) 2 + + +
Să se demonstreze că oricare ar fi x, y e R are loc inegalitatea :
(a 1 a2+ + + as a, - a5 - x - y) 2 > at a: ai aJ ..,... ai ---'X2 ':-J 2 • + + +
Dorin A ndrica
Să se arate că
(1 + m,)n ~ (1 + a 1}(1 + a 2) ••• (1 + a,.) ~ (1 + m,;)",

. Proj,us/J de R.D:G. la 0.1.M
106. Fie ai, a2, ••• , _a„ e R+ şi s = a1 + a1 + ... + a,..
Să se arate că :
(1 + a1)(l + a )(1 + as) ...
2
·:
(1 +' a,.)
·.
~ 1 .!... + ··+ . ~.
+_)I 21
810
'+ sn· •
ni
107. Dacă a, b e Rf şi· K e z~ atunci

'(I +'.;t+f1·+ :t >)~i+l:";
h ·..• :·. ! :·· i ~
108,; Fie·a 1 ·>a~ > ... > a,.,• 1 şi: bi> i~ j;..,L. > b-,;' numere,·'reale.
Să se arate că: .,:.t : .i. ., :.i i ,.: ~
i). a1b1 y1 + + .... +
a„b,. > a1b,. ,aa"f1,.~~ +. ;. : . +
a„b 1 • +
·2)' Dacă. al {l, 2~ .•. ;, 'n}';;..,; {l, 2, ... tt} ~"e o, flirl4it/bijecti\i"ă,'" atuti:cl
a 1b'i. +··a2 b2 + .. , + a„b,. > a, b 111 + a b 121 + ... + a„b
0 2 0 0 (n) > a1b,. +
+ "3biJ.:--i.·+''... , +a,.~,:.-··,:, .,i;.1 .,·,;:.", '. ,,.., , ;.
OlimpiadiJ U.R.S.S., 1959
t«r.t. D~că ·a1,_ ~ Jn >:_l) ·smt nUţn~~;. ~eale ,dµ~,i ~H~i

:m.in {a; - a;) 2
l<i<J<•
• ··~ :''•
E;; 12
n(n-, l)(n + 1)
:(a?
·
+ +·-_-·_- _- +·:~!):· -
a: ·· · --
Olimpiadă Uff/Jal'ia
73
110. Fie x 1 , x2, ••• , x„ numere naturale. Să se calculeze
a) minimul produsului
p = X1 ! X 2 ! ... X,. !;
b) minimul sumei
= X1 ! + X:i ! + ... + X,.!,
S
c) minimul sumei ~ = (x1 !) 2 + (x2 !) 2 + ... + (x,. !) 2

cînd x 1 + x 2 + . . . + x,. = k, constant.
I. Cucurezea,su
111. Se dau numerele pozitive ),;, X;, i = 1, n, astfel încît

A1X1 + AzX2 + , , , + i..,.x,. = ''1 + A2 + , , • + A,. = l,
Sa se arat e ca x1 •
w w ).
• x 2).• ••• x,.i.n -...
....- 1.
V. I stră/esC1'
112. Să se determine mulţimea tuturor valorilor sumei :

s= a + b + c + d , unde a, b, c, d e Ri
a+b+d a+b+c b+c+d a+c+b
Olimpiada 1974
113. Fie/: n-n, ne N*, X; e R pentru i = 1, 1t.

Să se arate că :
a) Dacă / este o funcţie crescătoare, atunci
,. ,. ,.
n L, x;f(x;) ~EX; E/{x,).
i=l i=l i=l
b) Dacă/ este o funcţie descrescătoare, atunci

. . .
n E x;f(x;)
i=l
<Ex, }:f(x:),
i=l i==t
114. Dacă a;, b; e B, i = 1, n şi a, < a1 <.> b, < b; ( 'v') i, j şi

,.. eBţ , atunci
liGi + >..a1 + .. , + >..,.a,. ; >.1b1+ >..t,1 + ... + >.,.b,. ~ >.1a 1b1 + >.1a1b1+ . , . + >.,.a„b,. •
>.,+>.,+ ... +>.,. 1,+i.+ ... +>.,. >.1+>...+ ... +>.,.
115. Dacă < x1 < . . . < x„ să se arate că :
O < x1
ts, + Xz + ... + x,.) (.!... + .!... + ... + ~) ~ n (.!!. + _:!_ + ... :", J .
-"1 "• "" "" :tt lf - l ~
Gh. Bortl8a
116. Fie funcţia crescătoare/: R-+ [O, oo). Să se arate: că dacă
X; ~ O, i = 1, n, n e N*.
Mf/(:tt1) + "f/(:tt1) + · · • + :tt(f(:tto)
" ('v') p e N.
Gh. B0rdt1t1
74
117. Dacă a;> O pentru i = 1 ~n e N*, să se arate că
•,+ ...+ ......
a~ · a:• . . . a:" ;;i: (a1 • a2 • • • a,.) "
118. Să se arate că dacă X; ;;i: O, i = 1, n, n e N*,
Xţ + xţ +n •' • + X~ ;;i: ('*'1 + Xa : ' ' ' + x„ r,

119. Dacă/: R--+ [O, oo) o funcţie crescătoare, P(x) e R[X] un poli-
nom cu coeficienţi nenegativi şi x1 ;;i, O, i = 1, n, n e N*, să se arate că:
~ lXl + X9 +n •• , + Xn) • ~
f:r P(x;) f(x,) ;;i: P ~ f(x;).
Gh. Bo,-dea
120. Dacă f e R[X] este un polinom cu coeficienţi nenegativi să se

arate că
f(x1)+f(x1~+ ... f(x,.) ;;i:J(x1+x1: ... +x,.) (V) x;;;i:O, i=l,n,
121. Dacă funcţia/: R--+ [O, oo) este descrescătoare şi xi> o; i = 1, n,

n e N*, atunci
J(x1) + f(x 2) + ... + f(x~) ~ (x1 + x1 + , . , + x,.)P[f(x1 ) + /(x1) +
xf n xt
+ ., , + .f(x,.) J, (V) p e N.
~
Gh. Bo,-dea
122. Dacă X; > O, i = 1, n, n e N* să se arate că :
(X1 + X2 + ,. , x,.)P(_!_ +-; + .. , + -;) ;,i: nt>+ 1,

xf X2 *'n
(V) p e R+.
123. Dacă f: R--+ [O, oo) este o funcţie descresciitoare, ·P(X), edl[X~
un polinom cu coeficienţi nenegatiJi şi ~. :> p, J .. l,, n, . !f-. e N~., ·
Să se arate că : ··- · · · · ' · ··
m.. . =
+ %1 + " ' + x,.
~-"-----
~1
n
Gh. Bol'dea
124. Dacă f R [X~ e$ţe un_ polinom (CU coţficienţi nenegativi să se

e
'. : '. ; . . .
arate că dacă x, > O, i = l; n şi !)x. =n

. i-1
{·1 +fr·1- + ... +f-(.l ;;i:

f -
Xi X: ~n /(1),
n. .
75
125. Dacă x. e [a, b], O< a< b, t, e R+, atunci
Kantorouid
y· .
128. Dacă O ~ m ~ 2 ~ M, t, e R+, atunci
"
E t,i + mM E t,x~
Xi
. ~ (m E t,x;y;.
+ M) i=l
.
i=l •=1
127.· x, e [a, A] c R+ Yi e [b, B] c R+ ~(t x;)(,ţ y;) ~

~ ¾Jy ~: + v:: Y(t. x.yJ. Polya - SzeglJ
128. a, b e-R+ a O are loc inegalitatea 1
~ + ~ +~ ;;ii ~ + ~ + _!.!!.'_.
a.• +b 8 b3 +~ c3 +a 3 a3 + b3 b3 + c• c3 +a 3
Gh. Antlrri
130• .Daca ix, V •
I"•
(.I.
y e
R ş1. -1- + -1- + -1- = 2,
I + ,x1 1+ ~2 I +y 1
atunci
.
ix~y (ix + ~ +y - ix~y) ~ ~.
8
va: v c vc:
C. Carapt,
131. Dacă a, b, c > O atunci b + b: + a ;;ii 3 ,li.•
132. Dacă a, > O, i = 1, n atunci, a~ , a:" . . . a"~ ~

> (°' + Ga +n .... + a,, )-.+-.+ ... +an•
133. Inegalitatea lui Jensen
Dacă x, e.(O, ¼.} i = 1, n, atunci:
• •
f1 x, x,) f1 (1 -
_,-_1__ _,-_1___ _ ~
(t x,)• (t
•=1 . , ... r
1 - •;))•
134. Să se arate că pentru orice x1, x1, ••• , x~ pozitive are loc inega-
litatea:
..-: + xi + ••• + I .S~ ;;ii X1 + Xa + ••• + ..-. •
~ + X1X1 + xi .q + .s'1Xa + x: Xn +' .s'11X1 + xf 3
Gheorghe A.ntlrei, Concurs NiSvodan, 11181
76
Capitolul IV
RADICALI
1. Să se arate:
a) -v'sn + 7 $ N, r/ ne N.
b) -v'7n + 5 $ N, r/ n e N.
2. Dovediţi că {/4 nu poate fi scris sub forma {1/4 =a+ b./c, unde
a, b, c sînt numere raţionale.
Vasile Tomit4
3. Să se raţionalizeze numitorul fracţiei:
. 1
F = {/4+ a{/2 - 1 •
· 4. Fie /: [a, b]-+R, f(x) = .jx - a+ .jb - x, a< b.

a) Să se arate că feste crescătoare pe [ a, a! b] şi descresc pe r:b, b].
b)_ Să se găsească extremele funcţiei f.
5. Să se demonstreze că V3 + {/3 + {./3 _ {/3 < 2{/3.

G. a) Demonstraţi tă •.js + '\16 + ,?J e R - 'Q.
b) Să se arate că, oricare ar fi n e N*, numărul
.Jn - .1 + ,/n + ,vn + 1 este iraţional.
Liviu· Yllllic#
1. Fie a, b E Q.f: şi Nl. = a'\la + .,jab, N2 = b.jb + Jab.

Dacă Ni, N2 E Q, atunci '\ a şi ,vîi E Q.
E.O~
·s. Dacă a, b e O+ şi .J"ii. + .Jb e Q, atunci Jă e Q şi Jb e Q.
· 9. Dacă {la + {/b e Q, a, b e Q, atunci· {lâ e Q şi {/b. e Q.
10. Dacă a, b e Q şi Va+ ţ/b e Q, atunci {/a e Q şi Vli e Q.
11. a) Să se arate că V9 + 4..jS + V9 _4.jS = 3,

V.41 + 29..p +:v,41 _ 29.j'i o. E
b) Arătaţi că numărul ex.= 'V54 + 30,ţl + V54 .,;_ 30'.Ja este·

raţional.
12. Să se determine a e N, astfel încît să avem
a < {la2 + {la < a + 1. Liviu Pîrşan
13. Pentru ce valori n e N avem egalitatea
V17.../5 + 'J8 + V17.../5 - 'J8 = ,v20?

Matematica 11' şcoZ.
U. Se consideră numerele :
x=v1+4,Ja +v1-4,Ja·
1
Y = {12 (v14 + 2..ffi + f./14- 2,J41).
Să se arate că x = y.
Dan Seclăman
15. Să se determine prima zecimală a numărului
A = ,Jn2 + n, n e N*.
Iacob Didragt1
16. Să se calculeze partea întreagă a numerelor reale:

A= {/n(n + l)(n + 2) şi B = {/n(n + l)(n + 2)(n + 3), n e N.
Liviu Ptrşan
17. Calculaţi partea întreagă a numărului real:

a = ,v6+v6+
I , I la + J I
... +,v6 va+ Va+ ... +·v~31-6 ·
(Numărul radicalilor este n)
Matematica 11'şcole, G.M.nr. 5/1988
18. Să se determine cel mai mic număr natural a, astfel încît să
existe inegalitatea : 3
- Va + ,J + ·· · + ,Ja > 2. ,
3 tinde la numărător sînt
6- Va + ,Ja + ... + ,Js "
n radicali, iar la numitor n - 1 radicali.
Gli. Tutulan
,1_9. Care din, numerele A = {/5 + ~. B = ţ/6 + {/7. este mai mare?
Liviu Pîrşan
20. Să se·ara.te că~+ :/7 > ~ + ~-
21. Să se demonstreze că dacă a; b e [O, oo), at.unci

,Ja + ,Jb ·+ {la + {/b < ,J2(a + b) + ~ 4(a + b) •
11,1, ce caz avem egalitate?
Ilie DiaconN.
78
22. Fie a, b e R+ cu proprietatea că 2a + 3b = 1. Să se arate că l
pentru orice x, y e Rţ. avem x"yb < .Jx + {ly.
D. M. Bdtineţu - Mihai OnUCM-
23. Să se arate că V1 + V2 + . . . + .Jn < 3, Vn e N*.

2- v + v + ,./2 + ... +
2 2 ..;2
< -41 unde la •numărător sînt n radicali
2-
şi
v + v + ..J2 ~ :..·. +
2 2
la numitor sînt n - 1.
..;2 -
,
Olimpiada Moscova, 1938

25. Pentru ce valori x e R au loc egalităţile :
a) Vx + ..J2x - 1 + li x - .J2x - 1 = ,.fi.
b) 1/ x + .J2x - 1 + li x - .J2x - 1 = 1.
c) l/ x + .J2x - 1 + Vx - .J2x - 1 = 2.
Sl se rezolve în N ecuaţiile următoare:
d) Vx - ,J6x - 9 + Vx + .J6x - 9= .J6,

e) l/ x - .J4x - 4 - Vx + .J4x - 4 = -2.
G.M nr. 7/1982
26. Rezolvaţi ecuaţia:
.Jx2 - 7x + 12 + ,Jx 2 - 8x + 16 = .Jx - 4.

Damian M arinesctt
Vx + 14 - 8 .Jx 2 + Vx + 23 - 10 ..Jx 2 = 3.
Vasile Toniţ,J
28. Să se rezolve ecuaţia
(.Jx + 3 + .Jx + 2)('\ x + S - .Jx + 2 -

1 1)= 1.
Gh. Borde~
29. Să se rezolve în R ecuaţia {/2x - 6 + .Jx + 10 = 1.

D. Sdvulescw
.30. Să se rezolve ecuaţiile:
a) ,J3x2 + 5x +8 - '\i"3x2 + 5x + 1 = 1.
b) "\"2x2 + 3x + 2 - ../2.x2 + 3x - 5 = 1.
31. Rezolvaţi : a) li x + 3 - 4 ,J x - 1 + Vx + 8 - 6 ,J·x - 1 = 1.

b) li + 3 -
X 2 '\ X + 2 + li X+ 27 -10 ,V X+ 2 = 4.
79
a) ~• 'I/ a2 - x2 - '
V/ ••a• - 1 = O.
V.!_ l= o.
b} - 1 -,./5 - x2 4x - "\ 9
:r +2
-
(• +_ 2)1 -
c} - 1- ,..j7 - x2 6x - "' / 16 1 = O•
•+2
-
V<• + 2>• -
33~ Să se rezolve ecuaţiile:
.s1 .s1-
a) v 2x - 1 + v x - 1 = 1.
b) {"2.x + {" X - 4 = 2.
c} {"X+ 1 + {"3.x + 1 + {"1 - X = 0.
d) {-' X + 1 + {"x - {1'2x + 1 == 0.
e) {" x + 4 + {" x - 4 = 2x.
34. Să se rezolve şi să se discute ecuaţiile :
a} Vx + 2 ~ x - 1 + mVx - 2 ,v x - 1 = 2.
b) .Jx2 + 2(2m + l)x - m = x - ~m, unde m e R ..
35. Rezolvaţi :
a) {" x2 + 4x + 4 + 4 {,' x2 - 4x + 4 = 4 {"x2 - 4.
b) {" (8 - x) 2 + {" (27 + x) 2 = {" (8 - x)(27 + x} + 7.,
36. Să se rezolve I ecuaţiile :
a} (i - x) V- 1- •
:r+l
+ (x + 1) 1/-
+ = • 1
1-:r
2.
b) (• - l)(• - 2) - <• - 3)(:r - 4).:::;: ,J2.

.J.- - a. + 2 - .J.- - 1. + 12
·3t Să se rezolve ecuaţiile :
a) ,J4x -y2 . .JY+2 + ,J4x +Y· 2
b) ,J4 - x2 ,J1 + + 4x + .J,__x--+. :. ._...,..,j!,....-----::,-,2j,,........-·-=3 =

2
,\.\ = !t/x' -16-y + 5.

· MatBmatioa .-."B#lgari~
l , . ,,3.Q. Să se rezolve ecuaţia:
!ţ/97 - X + ,J9 + X:::._ 8.·

· Ailmilsr.,_
·.. , .. ,
198$
39. Să se rezolve ecuaţia :
-v x2 + 2a2+2a 4x + a2 . +V 2 x3·~-~2- 2~-~~·+ a2 ··: ..
= l/2i +~i +~ ..Jx2 2•·· unde- a e il.
Ioan Crişan
so
40. SA: se rezolve ecuaţiile :
a) ,Jx2 + x + y+ I x~ = ,Jx + 3.
b) (a - x),J;:::-;
...;...__..;_;___- .....;.__....;..:_
(x - b ),./ x__ _, b = a - b, a> b.
.J;:=-; + .J b X -
41. Să se rezolve şi să se discute ecuaţia
fa+ x + fii"Ţ"; = f; , a, b > O.

X a b

zy(I + x) 2 -zy(I - x) 2 =~l - x 2 •
43. Să se determine (x, y) e R 2 , astfel încît :

·~-- n+l · { 2a, pentru a ;;;i,, O,
zyx + a"+ VY + an+i =
2 2 O, pentru. a < O.
44. Să se rezolvt! ecuaţia ,J x2 . - a +. 2,.,/ x2 - 1 --: x, unde a e R·
. ' .
45. Să se rezolve ecuaţia: Va - ,Ja + x... x, unde a e R .. J?~uţie.

46. Să se rezolve şi să se. dis~te .ecuaţţa;:
x2 + 2ax + t6 + a = v-a2_+__ -x----,11,-6 •
47. Să se rezolve şi să se discute ecuaţia:

l/ x + ,Ix - l/ x ·- ,Jx = a Vx:,:; , a e R.
48. Pentru ce valori expresia

,JIO + ,JIO- x e mai mică, egală sau mai ma,re ca ~r~i,.•·:
. . .. :· ;Jx + 1 + p·
I. lon,si:u
........... ,.9„ Ş~ se rezolve inecuaţiile:
a) ,J x2 - Sx + 6>
x + 4. ~ ... :.. ·; :
b) ,J~· ~ 2'x.:.,. 3 >.7,-,:. x.i„ ·-··'-·,¾
c) .Jlxt-,a. -3·-~ x - 4~
59. . Să se afle valoarea numerică a expresiilor :
a) Ei(.i} r=.X".- .IOxn- 1 + 13xn-~ - x3 +. 1.1~2 -:- 23x + 15,·:.
· . · . · ·· _pentru x 0 = 5 - 2,J3., ...
b) E 2 (x) = xn + sxn- 1 +-axn..:. 2 · - 7~~- 3 ~ sxn-• + 1,
·'·'· · · ";".'.'· pentru x 0 = ,{!/3 - 1.
8.1
51. Să se arate că există un interval [a, b] pe care expresiile de mai
jos au o valoare constantă şi să se stabilească constanta
Ei(.x) = V2x + 19 - s\1·2x + 3 + 2.x V +7- 4,,J2x + 3 ,
E 2(x) = . . ; x - 1 + Vx + 24 - 10,J x - 1 .
52. Să se simplifice expresiile :
a) E1 (X ) -_ x1 - x - 2 +
(x - 1).../x• - 4
-------'-----'-'---,
x1 +x- 2 + (x - 1).../x• - 4
b) E 2 (x) = (x1 - 1).../~ + xi - 3x - 2 •

(x1 - 1).../x1 - 4 + xi - 3x +2
_ xi - 12x + (x1 - 4).../xi -
( )-
) E3.X 16 + 16
C -----'--~----.
x• - 12x + (x1 - 4).../ x1 - 16 - 16
53. Să se rezolve în R ecuaţia:

~5/ ..---,-.,. ~,-.-=:::::.=;::;
V x + ,J x2 + 32 + V x - ,J x 2 + 32 = 2.
,Jmx2 - x + 1 + ,Jmx2 +x+1= x, m e R.
55. Să se rezolve în B, ecuaţiile:
a} \I' 1 + ax = x + ,,J 1 - ax , a e R,
~
b} 'Vu, x - ...;a - x
r--
= -2xa , a> O,
·--
c) ...j x - a + . ,·- - a+b
b - x + -- =
a
x, a < b.
58. Rezolvaţi ecuaţia:
,Ja + bx + ...;b + ex + .,/c + ax = ,Jb - ax + ,Jc - bx + ,,Ja - ex,

a, b, C > 0.
L. PanaUopol
57. Să se rezolve în R ecuaţiile:
a) -{1/2x + 7 + -{1/Sx + 8 = ,{1/ x + 12 + -{1/6~ + 3,

b) -{1/2x + 8 + ,{1/ X + 3 = -{1/2x -t- 6 + ,{1/ X + 5 •
Liviu Ptrşan
58. Să se determine x e R pentru care are loc egalitatea :

3s-1,/
V 8 - 3\l'(-x)"= 5ţ/2x.
Admitere facultau, 198J
82
59. Să se arate că există un singur triplet (x, y, z) e N xN xN
pentru care au sens radicalii :
,======_=_=_=_=_=_=_=
1+2s-,'"' /-;-1+:;2:::-,,--...:;-,.---;.:
V V l+b-s'l/ X + y + z .
R.M.T. 1974
60. Fie a un număr prim dat.

Să se rezolve în N X N ecuaţia: a 11,/x +~ay = ,fă5.
Liviu Pîrşan
81. Să se dete1mine numerele reale x şi y pentru care
3~,c + y + 2-v8 - X+ ~6-y = 14.

Maria Elena Panaitopol
82. Să se rezolve în R ecuaţiile :

a) ~ + ~ l + x =;rl~
+ 1,
b) "'/ ..fix=1 - ~ + ,,/ii=s-.../î'i=4 + ~x2 - 2x + 6= ,Js.
V ,,/~+1-,,/z•-z+a
G.M. n,-. 11/1984, 5/1983
83. Să se rezolve în numere reale ecuaţia :
.J6x -y2 - 4z + 1 - .Jy + 4z2 = ,v9x2 + y + 4.
84. Să se determine mulţimea
M ={(x,y) e R X Rix+ l/x -.Ji =y + lfy -,Jx}.

Ionel Tudor
85~ Să se determine numerele pozitive x şi y cu proprietatea

li+ .Ji = 1 şi .Jx + 2 + ~y + 2 e N.
L. Panaitopol
66.- Să se afle soluţiile reale ale sistemului :

IJx + ,Jy = z, -
.\~x2 + y2 + 4_.jx + y = 2.j2z.
G. G. Niculescu
67. Rezolvaţi sistemul :
{ x - 2 ~2y - 1 + 1 = O,
2
y2 - 2 ,J2x - 1 + 1 = O.
Generalizare, pentru un sistem de n ecuaţii cu n necunoscute.
Mihaela· Nisto,-escu
83
Vx+aVx+alfx+ ... +al/x+a,J(a+-l)x- x,

unde numărul radicalilor este n, n e N, n ;;.,. ·2.
69. Să se rezolve în N X N ecuaţia:
[~x3+y] = [~y3+ x].

Vasile Z ida""
70. Să se rezolve în mulţimea numerelo_r naturale _ecuaţia :
1 1 1
..;; + ..;; = ..;20 ·
71. Rezolvaţi în mulţimea [O, oo) ecuaţia:
fx = [ 10:000] ·
Liviu· Ptrşa,s
72. Să se determine numerele x şi y naturale pentru care

.Jx2 + y + 1 + ..Jy2 + x + 4 este natural.
Marcel Chiri/4 G.M. 11/1981
73. Să se demonstreze identitatea:
[.Jn2 .Jn2 + 2 +
+ 1+ ... + ..Jn + 2n] = 2n ·+ n,
2 2
unde n este un număr natural.
74. Să se arate că pentru orice n e N, avem:

["1'n2 - n + A+jn + n] =2 [.J4n2 - 1].
76. Să se arate că ( V) n e N*, avem:

[.Jn 1+ ..Jn + ..Jn + 1] = [...j9n ~ 2].
1c,,s C~u,••
78. Să se rezolve în R ecuaţia:
_I
~~1 -
1 + 2 "I//x2 - · Oli
.&.-
+ • • •
+ n 'V_,x,. - n2 -_ -*'1 + xa +. .. + :r,. •
"
... \..
Capitolul V
SISTEME DE ECUAŢII
. .. , . .J~=Sx+y,
t. Sa se rezoh e sistemul . ·1 .)':..a = X
+ ~y.
~
x2 + 2y = 4
2. Să se rezolve sistemul de ecuaţii: {y 2 + 2 x = 4'.
3. Să se rezolve în numere reale sistemul :
{ Ix+ Y I+ IY - x I= 4,
x2 -y2 = 3.
+ J + ~ X y = 6,
4. Să se rezolve sistemul l,.J X
V(x + y) 2(x -y)2 = 8.

X =y3 -3y
5. Să se rezolve în ll X ll+ sistemul { y =3 x _ :x•:
6. Să
X+ J + Z = 1,
se rezolve în ll3 sistemul {2
xy-z2 =.1
7. Fie a, b e R şi c e Il+ Să se determine mulţimea
{(x,y) e R x Ul Ix - al+ IY - bi= cAy = b + Ix - aj}.
Liviu Ptrşan, Et. locală Giurgit,
{
xt:o + ys = 2
8. Să se rezolve în Il2 sistemul x'y + x8y2 ~ x•y3 + x2y' = 4.
Ioan Criş-
8. Pentru. ce valori a
. e R sis.~emul
{x(x ++ yy)z==2(1l4,+ a),
2 2
admi~ ~act ci.ouă soluţii reale ?

Jx2 - Sx + 71 = lyl1..-s. +71·171
10. Să se rezolve sistemul 1. jx2 - 5x + 71 ,..-s.+71 +
2 _1
IYi ,1,1 = 2.
Concurs Ungaria, 1918
11. Să se rezolve în R sistemul : 2

"V; =.Jx-y+..Jx+y,
b V; = .Jx - y- .Jx + y.
85
xi+ y3 = 1, . {xs - y3 = 1,
12. Rezolvaţi în R 2 sistemul {x' + y4 = 1 şi x' + y' = 1.
Olimpiada U.R.S.S
13.
{X+ y = b,
Rezolvaţi sistemul (x3 + _y8)(x2 + y2) = 265.
x3 + 2x8y -y3 + 44 = o,
14. Să se rezolve sistemul în R X R: {27 + 3xy2 + x2y + 20 = O.
Olimpiada Bucureşti, 1966
y2 = x3 _ 3x2 + 2x,
15. Să se rezolve sistemul {x2 = y3 _ ay2 + 2y.
4x2 - 3y = xy3,
16. Rezolvaţi în R x R sistemul de ecuaţii: { x2 + x2y2 = 2y.
G.M nr. 3/1985, Matematica v'şcole
x = ~y + 45 - ~y + 5,
17. Să se rezolve sistemul: 1Y=vx+
_/ 45 ~+
-vx 5·
~3X + y -+ ~ X
y = 6,
18. Să se rezolve în R 2 sistemul { , - - _ 17
3x +-vx - y - ·
(x + 1)2 (y + 1) 2 = 27xy,
19. Să se rezolve sistemul :
{(x2 + l)(y2 + 1) = 10 xy. .
Admitere A.S.E.
.
20. Să se rezolve sistemul : x 4 {X + Y°y' == 3117, m numerele reale
5
- A pozitive.
x(x + y) 2 = 9,
21. Să se rezolve în R 2 sistemul { x(y3 _ x3) = 7.
x2 + xy + y2 = 1,
22. Să se rezolve sistemul: {14x(x2 + 3y2) = 13y(y2 + 3x 2).
4x2 - 7 xy + y3 + 13x - 2y :. . . 3 == o,
{
23. Să se- rezolve ~istemul : gx2 _ 14xy + y2 + 28x - 4y - 5 = O.
24.
..' . {"2 ~ 2 .~2y -
Rezolvaţi
1 + 1. o,.
y2 - 2 ~2x - 1 + 1 = O.
'.x-y.J~ 5
' .J1 - r + ,,. = 4 '
. y-x~ =1.
: .J1- r +y•
86
yz = a,
26. Să se rezolve sistemul în lt3 : ( zx = b, a, b, c e R*.
xy = c,
yz + zx = c,
27. Să se rezolve sistemul : 1zx + xy = a,
+ yz = b.
xy
x+ y + z = 1,
28. Să se rezolve sistemul : Ixyz = -24.
xy + yz + zx = -12,
29. Să se rezolve sistemul: Ix+++ +++ ===

xy
x3
y
y3
yz
z
zx
z3
2,
8.
-1,
2y - x2 = 1,
30. Să se afle soluţiile reale ale sistemului: 2z - y 2 = 1,
{
2x - z2 = I.
4x2 + 4y2 + 12x = 1,
31. Să se rezolve sistemul în R3 : {x2 + y 2 + z2 = 2 x + 3z _ 3.
Matematica v'şcole, 1985
32. Să se arate că sistemul nu are soluţii reale.
{
x4 + y 4 + z4 = 1,
x2 + y2 + 2z2 = ,J7.
1
-+--=-,
1 1
X }' + Z 2
1 I
33. Să se rezolve sistemul : -y +- - = -31 ,
z+s-
~+-1-=2...
y 4
l
Z X+
x2 + yx + y 2 = 37,
34. Să se rezolve sistemul : x + xz + z = 28,
2 2
yz + yz + z2 = 19.
+ z = O,
35. Să se rezolve sistemul : Ix+ y
x2
x4
+ y2 -
+ y4 -
z2 = 20,
z4 = 560,
J x2 + y2 + zZ = 3,
36. Găsiţi numerele reale x, y, z pentru care lxy + xz + yz -_ 3.
37. Rezolvaţi sistemul : l x2

x2
y2
+ 4xy + 6y = 11,
+ 4xz + 12z2 = 9,
+ 3yz + 2z = O. 2
2
87
38. Rezolvaţi sistemul !X+++
x2
x3
J = 3z,
yl = Sz,
y3 = 9z.
X - 9z2 = (¾f,
39. Să se rezolve în R3 sistemul : 6y - x2 = ({ J2,
1sz - 4y2 = I!
12
)2 •
40. Să
X+ y + Z= 24,
se rezolve sistemul: xy = 48,
x2 + y2 = z2.
I1
41. Să I
x2 + xy + yz - x = 2,
se rezolve : y 2 + xy + yz - y = 4,
z2 + xz + yz - z = 6.
42. Să se rezolve în R X R X R sistemul: 1~: -:

y3
2- z3y';
+ 3y + X + Z~ = 26.
.
~
- · Să se rezolv:e : ----- 4 ~ 18 zx ~
- - 3x + y -- 5 '· y + z -- 5 '· -
z + 3x -.13 •'
X+ y + 1 + y + Z + 2• _ Z +X+ 3 = ~,
x+y-1 y+z-3 z+x-2 2
44. Să se rezolve:.
x+y-1
1 + ·y+z-3
1
z+x-2
2 = O,
1 . 1 I
x+y-1
-----:-.
y+z~s
. . . .= o.
:-.-· + z~x-2·
'5. Să se rezolve sistemul :
xy _ yz _ zx = x• +y +z1 1
~+h ·~+~ ~+~ ~+~+-

+ z ;_ 5,·
x+y
46. f ·x z ·. 9
Să se rezolve : - .+ - + - -;- - ,
,zy zx · xy . ,; 4
y·
x3 + y3 + i1 ~ 'Sxyz = s.::
a"'i. + a"'• + a"'• = 14 - a
{
47. Dacă a> O şi .sistemul„ Xi + X:a + ~3 -:- l ... , . are., ~~luţii
reale· pozitive atunci :a t;;; 8. ·· · · ·· · · · ··'
48. Să se rezolve sistemuJ:

·t x8-
x++yy2~+z2:=•6/
z = 4,
.iy+ yz+ zx - 5.
88
x+y= '\4z-1,
49. Să se rezolve sistemul : ( y + z = ~4x - 1,
Z +X= ~4y-1.
xy + x +Y = 3,
50. Să se rezolve : ( yz + y + z = B,
ZX + Z +X= 15.
51. Să se rezolve sistemul în R3 : · ~ =y; ay• = z·

%. + 1 _ y' + y.1 + l '
4z'
-----=%.
z'+z'+zl+ 1

-h+~+~_h-~+~_h+~-~_h+~+~.
- - - , .
a b c a+b.+c
d3
xyz = - , a, b, c i: O, d e R.
30
53. Să se rezolve sistemul în numere reale:
I ax
by
cz
+ by = (x -
+ cz = (y -
+ ax =
y)2,
z) 2 ,
(z - x) 2,
unde a, b, c e Rf ; a, b, c daţe.
2x +.x2y =y,
54. Să !
se rezolve sistemul 2y + y2z = z, }n mulţimea numerelor reale.
2z + z2 x = x, ·
55. Fie sistemul x - AY = a; y - AZ =;b; z - ~x = c,
a, b, c e R cu a2 + b2 + c2 = 1; Â e Rţ - {1}.
Să se rezolve sistemul şi să se arate că ( V) soluţie (x, y, z) verifică
1
x2 +y +z 2 2 =e;; - - - ;
(). - 1)1
generalizare.
yz(2x + y + z) = 42,
56. Să se rezolve sistemul : { zx(x + 2y + z) = 24,
xy(x +-Y + 2z) = 18.
y + x3 =3x(l + xy),
57. Să se rezolve în mulţimea li sistemul: ( z + y3 = 3y(l +.zy),
x + z3 = 3z(l +xz).
x3 • y3 , z' = 1,
58. Să se rezolve sistemul de ecuaţii : { x 2y'z' = 2,
x2y3zl = 3.
59. Să se i-~zolve în U X R X R sistemul :
X+ y + Z = 3,
1
x2 + y 2 + z2 = 3, generalizare.
x3 + ys + z3 =~3.
89
Jx 2 + xy + y = 21, 2
60. Să se rezolve în R sistemul : } x2

3 + xz+ z = 12, 2
•y2 + yz + z = 3. 2

xyz = a(yz - xz - xy) = b(xz - xy - xz) = c(xy - xz - yzJ.
62. Să se rezolve sistemul I X+ y + Z = 4,

x2 + y 2 + z2 = 14,
x3 + y 3 + z3 = 34.
Admitere 1986
63. Pentru ce valori reale ale lui „a" sistemul

x2 + y2 = z
f
x+y+z=a
are o unică soluţie reală?
J 2x2 + a,
= yz
64. Fie a e R. Să se arate că sistemul I2y xz + a, are cel puţin
2 =
. 2z2 =xy+a
o soluţie reală, dacă şi numai dacă a ;;,, O.
Marcel Chiri/ti
65. Să se rezolve sistemul în R3 , unde a, b, c e R:
-a - -b = C -ZX,
X Z
-yb - -X =
C
a - :xy,
..:_ _ !!_ = b -yz.

z y
Matematica v'şcole 1987
66. Să se rezolve sistemul I .x5 + X = y + 32,

y 5 + y = z + 32,
z5 + Z =X+ 32.
87. Să se rezolve sistemul: I 3xyz - x3 - y3 - z3

x +y
,x2 +
+
z = 2b,
y2 _ z2 = b2.
= b3,
y5
l +
ysx2 - 2.x = O,
68. Să se rezolve sistemul în R3 : z5 + z5y 2 - 2y = O,
x6 + x5z2 - 2z = O.
Concurs Bulgaria, 1987
19. Să se rezolve în C: x +y + z = x +y + z = 5 5 6 1.
90
x2n + y2n + z2n = a,
70. Să se rezolve în R sistemul : x2"+1 + y 2"+1 + z2n+l
3 { = 3,
x2n+2 + y2n+2 + z2n+2 = 3.
x2+ y2 + z = a,
71. Să se rezolve sistemul : { x2 + y + z = a, 2
x +y2 + z = a. 2
Matematica rlşcole 4/1981
72. Se
coeficienţi
dă sistemul de
satisfac condiţiile:
ecuaţii I a11X1 + a12X2 + a13Xa = O,
+ a 22 x2 + a 23 x3 = O,
a 21 x 1
aa1X1 + aa2X2 + aaaXa = O

ale căror
a) a 11 , a 22, a 33 sînt pozitivi,

b) ceilalţi coeficienţi sînt negativi,
c) în fiecare ecuaţie, suma coeficienţilor este pozitivă.
Să se demonstreze că singura soluţie a sistemului este x 1 = x2 = x3 =0
0.1.M. 1965
73. a, b, c e R*. Să se rezolve în R3 sistemul

bxy + cxz - a(y2 + z = O,
2)
{ cyz + ayx - b(z2 + x = O,
2)
azx + bzy - c(x2 + y2J = O.

Caius Jacob
4x(a -yJ = a2,

w { 4y(a
• - z) = a2,
a eR.
za- t) =a,
74. Sa se rezolve sistemul 4 ( 2
4t(a - x) = a2•
Bonlea Gheorghe
75. Rezolvaţi în numerele reale sistemul
x.../~-v·~=x-yz,
{ y,vl - z2 ,yl - x2 =y-zx,
z ,vl - x2 ,vl - y 2 = z - xy.
Matematica rlşcole, 1/1989
76. Numerele reale strict pozitive satisfac relaţiile
x2 + xy + ~· = 25 ; ~· + z2 = 9 ; z2 + zx + x2 = 16.
Să se calculeze valoarea expresiei xy + 2yz + 3zx.
Olimpiada U.R.S.S. 1984
77. Să se rezolve sistemul în R 3
2z1 2x1 2,-,a
X=--·
y= I+x•; Z=--.
I+ z1 ' I+ y•
91
78. Să se rezolve sistemul ! 2x + x 2y = y,
2y + y 2z = z,
2z + z2 x = x.
Olimpiada Germania, 198<>
fx+ [y]+{z}= 1,1,

79. Să se rezolve sistemul { y + [z] + {x} = 2,2,
Iz+ [xJ + {yJ = 3,3.
80. Să· se determine soluţiile reale ale sistemului
l y3 - 9x2 + 27x - 27 = O,
z3 - 9y2 + 27y - 27 = o,
x3 - 9z2 + 27z - 27 = O.
11'Iatematica v' şcole, 198<>
81. Să se rezolve în Z3 sistemul l 2x3 - 7 x2 + Sx - 2 = y,

2y3 - 7y2 + 8y - 2 = z,
2z3 - 7z2 + 8z - 2 = x.
Jl,fatematica v'şcolB, 1985
2
y =X+-,
X
2
82. Să se afle soluţiile reale ale sistemului X=z+-,
z
2
z =y +-.
,,
2x =y + ..:,
,,
2
83. Să se afle soluţiile reale ale sistemului 2y . z + -,
z
2
2z=x+-.
X
Facultatea de matematicit, 1984
4xy - 7yz - 3zx = O,

84. Să se rezolve sistemul 14xy - 2lyz + 3zx = O,
X + 2y + 3z = 19.
3x2 2y2 + 5z2 = O,

1
85• . 7x
-
3y2 - 15z2 = O,
2 -
5x - 4y - 7z = 6.
să se rezolve acest sistem în mulţimea
numerelor reale.
k(x + y) + xy = 1 + 2k,
86. Săse rezolve sistemul : { k(y + z) + yz = 1 + 4k + 3k2,
k(z + x) + zx = 4 + 4k,
unde x, y, z e R şi k e R.
Ştefan Tachll
92
87. Să se rezolve în R3 sistemul!
~i- - 9z2 = (: r, 6y - x2 = ( ~ )2, 15z - 4y2 . (: l8 ·

. C. C. Plor,a
x +y +
z = 5,
88. Rezolvaţi : I x(y +
z) 2 + y(z
x2 (y,+ z)
+ z) 2 + z(x + y) = -14,
+ y (x + z) + z (x + y) = 34.
2 2
2
. ' .
G.M. ""· 12/1981
89. Să se rezolve sistemul în mulţimea numerelor reale.
X = {fy + {Iz+ {ft - 2,
Y = {Ix + {Iz+ {le- 2,
z = {Ix + {ly +
{lt._.~/
t ={Ix+ {I;+ {lz"-2.
Conslanlin Ca„agea
90. Să se rezolve sistemul l 2x2 + 2yz - 4x

2y2 + 2xz - 4y
2z2 + 2xy - 4z
+ 1 = O,
+ 1 = O,
+ l = O.
I. Safta
91. Să se rezolve sistemul i
a(y + z + t) = b(z + t + x) = c(t + x + y) = ă(x + y + z) =
= xyzt.
92. Să se rezolve sistemul în R' :
93. Să se rezolve sistemul : lu+ 'IJ = 2,

ux + 'IJY = 3,
ux2 + 'IJJ2 = 5,
ux8 + '1Jy3 = 9.
94. Să se rezolve sistemul
x + y = 5; xz + yu = 7 ; xz2 + yu2 !:::: 11 ; xz 8 + yu = 19.
8
95. Să se rezolve în numerele reale sistemul :

x +y = ,Jaz - b; y + z = ,Jau - b ;- z + u = ,Jax--b;
u + X = .Jay - b a, b > O; a, b e R.
Discuţie şi generalizare.
93
98. Să se rezolve în ns sistemul :
(x + y)411 = z; (y + z) 411 = x; (z + x} 411 = y, n e N.
97. Să se rezolve în numerele reale sistemul
a• b8 c1 rP
-+-+-+-=4,
b8 c• rP a•
b8 ci rP a•
a• + b8 + ""'i' + rP = 4,
a+ b + C + d = 12.
(x1 + x2 + Xs}x, = a,
98. Să se rezolve sistemul { (xi + Xz + .x,}xs = a,
(x1 + Xs + x 4}x2 = a,
(x2 + x + x 4}x1 = a.
3
I. Cucule.se-...
99. Rezolvaţi în R' sistemul :
(xs + x, + X5} 5 = X1; (x, + X5 + X1} 5 = Xz; (x5 + X1 + X2} 5 = Xs;
(X1 + Xz + Xs} 5 = x,; (x2 + Xs + x,} 5 = X5.
Lucian TuJuc-11
100. Găsiţi soluţiile pozitive ale sistemului
~1 + X2 = xi, X1 + Xs = xJ, Xs + x, = xf, X4 + X5 = X~, X5 + X1 = X:,
Olimpiada U.R.S.S., 1916
v2 + w 2 + x2 + y 2 = 4u - 1,
u2 + w2 + x2 + y2 = 4v - 1,
101. Să se rezolve în R5 sistemul : u2 + v2 + x 2 + y2 = 4w - 1,
u2 + v2 + w2 + y2 = 4x - 1,
u2 + v2 + w2 + x2 = 4y - 1.
Dorin A ndrica
x + yzt = y + ztx = z + txy = t + xyz = 2.
Matematica v'şcol,, 1981
103. Să se rezolve în R sistemul7
X1X2Xs = X 4 ; X2XsX4 = X5; X3 X4 X5 = Xe; X 4 X5X9 = X7;

X5X6 X7 = X1 ; X6 X7 X1 = X2 ; X7X1X2 = X3.
I. Cucureze,,.,. ·,
104. Să se rezolve sistemul:
la1 - a2IX1 + la1 - aslxa + ... + la1 - a„lx,. = k,
la2 - a1IX1 +
la2 - aslXa + ... + la2 - a„lx,. = k,
las - a 1 lx1 + las - a 2 lx2 + ... + la3 - a„lx,. = k,
la,. - a 1 lx1 + la,. - a 2 lx2 + ... + la,. - a,._1 IXn-1 = k,
unde ai "F a; e R, (V) i #- j, i,j e 1, n.
94
105. Să se rezolve în mulţimea numerelor reale strict pozitive sis-
temul:
X1 + X2 + . .. + X,. = 9,
{ 1 1 1
-+-+
X1
... +-=1.
X1 Xn
106. Să se rezolve în R" sistemul:

~2 (x1 + ~}
X1
= x2 ; ~(x2
2
+ ~} =X1
x 3; ... ; ~ ((x,.
2
+. ~} = Xn
x 1, (a ;;a, O).
ax1 - bxl = c,
ax2 - bxl = c,
107. Fie a, b, c > O
ax,._ 1 - bx! = c,
ax,. - bx~ = c.
Să se rezolve în R," sistemul şi să se discute în funcţie de a, b, c > O.
Ioan Crifan
108. Să se determine toate soluţiile reale ale sistemului de n ecu-
aţii cu n necunoscute
X1 • lx1I - (x1 - a)· lx1 - al= X2IX2I,
aeR
{ x_:2 • IX2. I - (x2 - a)· lx2 - al= x_:a lxal, a - parametru.
x. · lx;.I - (x. - a) Ix,. - al= x 1 lx1 1,

109. Să se rezolve în R" sistemul
110. Să se determine x1, x2, ••• , x„ e R, astfel încît :
..jx1 - 1 + 2 ..jx2 - 22 + ... + n ..jx,. - n2 = ~ (x1 + ... + x,.).

2
X1 X1 Xn
111. Să se rezolve sistemul {

~ =-;;; = · · · =:;;'
xf + xf + ... + x! = bi',
unde a 1 , ••• , a,. > O; p e N, p ;;a, 2, b > O.
113. Să se rezQlve sistemul în R".

(X1 + X2) 3 = X3; ,~2 + X3}3 = x,; • , , ; (Xn-l + x,.) 3 = X1; (x,. + X1} = x ••
8
Matematica v'ş'°le, 1986
95
114. Să se afle soluţiile
reale ale sistemului
I X1
x~
X1
+
+
X2 + + Xn = na,
xi+ ... + x! = na2, a e R;
+ xi + . .. + x: = a
n e N*.
115. Să se rezolve sistemul ..!!.. = .!!. = ..:'.!. = ... = !!!::.!. = .!! .

-*'1 -*'1 -*'• -*'n b
118. Fie S = X1 + x2 + ... + Xn, Rezolvaţi în Rn sistemul i
(S - x,) 211 - 1 :- x,, i = 1, n, k e N*.
Matematica v'şcole, Nr. 1/1989
117. Fie a 1, a2, ••• , ~ e R.ţ . Să se rezolve sistemul
= a1,
r X1X2
X2X3 = a2,
1~n~: =;n ••
XnX1 an,
~n-.1,
118. Să se determine numerele naturale n ;;,?, 3, cu proprietatea că

sistemul de ecuaţii
. X8 = --"'t x4
_
- -
-"'a •
,
•
••• , Xn -
_ -*'n-1
-- ,
•
-*'• -"'1 Nn-2
X1 = x 2x~·; x,. = admite soluţii reale.

Xn-1X 1
(a1, a 2, ••• , an) cu a, 'F a;, V i 'F j; i,j = 1, n.
D. M. BtJtine/u7'G_iuTgiN
119. Să se rezolve în Rn sistemul
(k+ l}x\+1 = ~Ht ( 1 + ?; x:·) k = 1, 2, ... n, unde pentru unifopnitate
am Doţat Xn+i = X1,
D. M. BtJtineţu-GiuTg'11
120. Să se determine _soluţiile _strict pozitive ale sistemului

1-x~=X~,
{ 1 ;_
......
X3, ~= :__
1- x: = Xi.
. X1X2 ••• ţi962 = 1,
X1 - X 2 X3 , • , Xt962 = 1,
121. Fie sistemul X1X2 - X3X4 • ·•• X19&2 = 1,

Oe valoare are x25 ?
96
X2 + X3 + . . . + X,. = a1,
122. Să se rezolve sistemul : {
~3 .+. x~ ~ : ·: ~ ~1 • • a2:
X1 + X2 + . ,. x,._ = a,.. 1
I
ax1 + ax2 + ... + ax,._1 + bx,. = c,.,
~X~ ~ ~X~ ~ : , : ~ ~X:-1. -~ ~X~ • ~11-.l ;. a:#: b,
bx + ax + ... + ax,._1 + ax,, = c1•
1 2

Xi= a1 - ao,
X2 + 2x1 = a2 - ao,
x 3 + 3x2 + 3x 1.= a3 - a0 ,
x,. + C~xn-1 + , , , + c:-a + c:- + c:- X3 2 x2 1 X1 = a,. - ao,

125. Să se rezolve în Q ecuaţia:
l + _!_ + 1 + x1 + (1 + x1)(1 + X1) +, .. + (I+x )(t+x 1 1) ••• (I+x,.)(I+x,.+i) = O.
X1 X 1 X1 X1X1'°1 X1X1 , •• Xn
128. Să se rezolve pe mulţimea Q, sistemul :
l x3 + y 3 + x2(y + z) = xyz + 14,

y3 + z3 + y2(z + x) = xyz - 21,
z3 + x3 + z2 (x + y) = xyz + 1.
l
X1 + X 2 + ... +[.x,. = a,
127. Să se rezolve sistemul în R•.
x12
.
+ x! + + x• - a
• • ~ • •. • •• • • " ~ . :
2
Xi + x; + ... + X:= a".

Olimpiada Austria, 1{)7g
128. Să se rezolve sistemul:

+ a1.x2 + a?x3 + ... + a;- 1x,.= a~.
j......................
x1
+
x1 + + ... +
a2 x 2 '4x3 a:- 1x,. = a;,
x1 + a„x2 + a!x3 + ... + a:-1 x,.= a:,
unde as e C, ( 'v') k e {I, 2, ... , n} şi a, 'F a; pentru, i 'F j.
Ion Ursu
97
Capitolul
SOLUŢII
FUNCŢIA ŞI ECUAŢIA
DE GRADUL AL II-LEA
1. Indicaţie: a) Se notează x2 + 3x = y.
b) Se notează x 2 + 2x = y.
c) Se notează x2 + 10x = y după ce membrul drept se scrie:
[(x + 8) - (x + 2) ] 2 + 2(x + 2)(x + 8) + [(x + 6) - (x + 4) ] 2 +
+ 2(x + 4)(x + 6) + 5.
d) (1 - x ) + 4x = 4x(l - x2) - [(l - x2) - 2x] 2 = O.
2 2 2
2. Indicaţie : a) Se descompune în factori, factor comun 2x + 3.

b) Se notează x = y - 1.
c) Se notează x = y - a + b •
2
d) Se adună în ambii membri 4x2 + 4.
3. Indicaţie : Se notează 2x2 + Sx - 4=y şi respectiv (x2 + 3x - 1) 2 =
=y şi se rezolvă ecuaţiile în y.
y3 - 4y2 +y + 6 = 0 - (y + l}(y - 3)(y - 2) = 0 => X1 = - ,v°3,
X2 = 2 y3, X3 = 3 ../5.
4. Soluţie : a) Se adună în ambii membri ~ .
x• - 1
b) Se scade din ambii membri 2
(x + l)(x + 2)
2(x + 1)8
c) S e a d una m amb"11• mcm b n -----
V A
. o
x(x + 2)
. · E v1'dent x
5• I n d1eaţ1e: ,ţ o s1, · c.cuatla
,
. se mai. scne
. - -2- - 3
+
2x- 5 + -
X
lŞ
+---'----= 6. Notm d y
A
= 2x+-.
3 •
ecuaţia
devme:--
, 2 + -13- =
3 X y-5 y+l
2x+ 1 + -
X
= 6 => y 1 şi y 2 apoi se rezolvă ecuaţiile : 2x + ~ = y,-, i = 1, 2.

X
A stfel se notează 2x 2 + 3 = )' s,·1, se rezo tva ecuatia

V
m y d'm y-5x
o
-2x-
A +
,
+_E.:_=6.
y+x
Analog se rezolvă b) şi c).
98
6. Indicaţie : Înmulţind ambii membri cu ~ obţinem :
2
-4 + -9 = -131'
X2
JO 2
X1
- + -3 ) X
X
.
ş1
·v
notam -
X
2
+ -3 = y
X
=> -
.:r1
4
+ .:r-9 = y
1
2 - 3
şi ecuaţia se transformă în : y 2 - 3 = ~10 y => 10y2 - 13y - 30 = O; y1 =

= -52 , Y2 = .- 6-5 => -
X
2
+ -3 -= -52
X
.X
ş1 -
2
+ -3 = - -65 .
X
Analog se rezolvă
şi b), c), d).

7. Indicaţie: a) Ecuaţia reciprocă, se împarte cu x 2 şi se notează
1
X+ - X
=y.
b) Se împarte cu x 2 şi se notează x - ~ = y.
X
c) Ecuaţia se scrie (x2 - 2x) 2 - 2(x2 - 2x) + 2 = O şi se notează
x2 -2x =y.
d) x 4 + 2x3 + x2 + x2 + lOx + 25 = (x2 + x) 2 + (x + 5) 2 = O
care nu are rădăcini reale. În mulţimea C se descompune:
+ x + i(x + 5)] [x2 + x - i(x + 5)] = O.
[x2
e) (x + 2x) 2 (x + 2x) - 2 = O şi se not_ează x + 2x = y.
2 - 2 2
f) Ecuaţia se scrie: (x2 + 3x) 2 - 4x2 - 12x + 3 -..:. (x2 + 3x) 2 -

- 4(x2 + 3x) + 3 = O şi se notează: x~ + 3x = y.
8. Indicaţie: a) Se notează f + ~ = y; analog b) şi c).
9. Soluţie : Ordonînd în raport cu -x, obţinem:
2ax2 + 2x(2ay - y - 1) + 2ay 2 - y2 +1 ;;:: O, ( \:/) x e R =>a> O şi

Â; = (2ay - y - 1) 2 - 2a(2ay2 - y 2 + 1) :i:;;; O => Â; = (1 - 2a)(y + 1) 2 :i:;;; O =>
=> a ;;:, ¾sau expresia iniţială se mai scrie (x + y) (2a - 2 1) + (x - 1)2 ;;::O;
( \:/) x, y e R => 2a - 1 ;;:: O => a ;;,: -1 .

2
10. Soluţie : Ordonînd după x, obţinem : x2 - 6x + my2 - 4my +

+ 6y + 2m + 8;;:: O=> Â = -my2 + 2y(2m - 3) - 2m + 1 :i:;;; O,
(\:/) y e R => Â 1 :i:;;; O şi m > O, adică Â 1 = 2m2 - llm + 9 :;;;; O=>
=> m E {1, 2, 3, 4}.
11. Soluţie : Ordonînd după m şi descompunînd în factori obţinem :
m2 - 3mx - (x 4 + x3 - 2x2) = O => m1 = x2 + x şi m 2 .= 2x - x 2 •
Ecuaţia se mai scrie: (m - x2 - x)(m - 2x + x2) = O şi se reduce la
rezolvarea a două ecuaţii de gradul al doilea x2 x - m = O şi x2 - +
-2x+ m =0.
99
12. Indicaţie: Se consideră ca ecuaţie în a :
xa 2 - + 2)a + x3 + x + 2 = O
(2x2
Â = 4(x2 + 1) 2 - 4(x4 + x2 + 2.x) = 4(.x - 1)2
~+x ~-x+2
a1 = - - = x
X
+ 1; a 2 = - - - .
X
Deci : (a - x - l)(ax - x2 + x - 2) = O, de unde x1 = a - 1, etc.

13. Soluţie: Ecuaţia se mai scrie f(x) = 3x2 - 2(a - b)x - ab = O.
Evident !(f I< !(î) >O::;. x (f, î)
Q, 1 e
j (- !!_) < 0' j (~) > 0 ::;. X2 E ( - ~ - !!__) .

1 3 3 3 ' 3
14. Soluţie: Evident Â1 = 9 - (a+ b + c) (2-a + 2.b + 2-) < O, deoa- C
rece (a + b + c) (2-a + 2-b + 2-) > 9, C

egalitate pentru a = b= c.
15. Soluţie: Ecuaţia se scrie: 3x2 + 2(a + b + c)x + ab + bc + ac=O.

Discriminantul ecuaţiei este Â' = (a + b + c) 2 - 3(ab + bc + ac) = a2 +
+ 1J?- + c2 - ab - bc - ac = -1 [(a - b) 2 + (b - c) 2 + (c - a)2 ~ ;;;,: O.
2
18. Soluţie: Ecuaţia se mai poate scrie:

(a+ b + c)x2 - 2(ab +ac+ bc)x + 3abc =O.Discriminantul acestei ecua-
ţii este 4(ab + ac + bc) 2 - 12abc (a + b + c) = 2 [(ab - ac) 2 + (ab - bc) 2 +
+ (ac - bc)2 ] > O.
17. Soluţie: Ecuaţia se mai scrie: 3.x2 + 2(a + b + c)x + ab + bc +
+ ac = O. Discriminatul acestei ecuaţii este: 4(a + b + c)2 - 12(ab +
+ bc + ac) = 2[(a - b) 2 + (b - c) 2 + (c - a) 2 ~ ;;;,: O.
Altă soluţie ; Fără a restrînge generalitatea putem presupune
a ,i;;; b ,i;;; c. Ecuaţia se mai scrie :
/(.x) = (x - a)(x - b) + (x - b)(x - c) + (x - a)(x-c) = O, x«jt{a,b,c}
şi avem /(b) < O, j(a) > O, J(c) > O, deci are rădăcini reale cuprinse între
a, b, c.
18. : Discriminantul ecuaţiei este : Â = .x' + 2x3 + 2x2 + 2x+
Soluţie
+ 1 > O. (V) n e N*. Observăm că (n2 + n) 2 < Â' < (n2 + n + 1)1
( V) n e N*, deci x1, x2 e R - Q.
19. Soluţie : Calculînd discriminantul ultimei ecuaţii obţinem
[a2 - 2(b - 1)~2 - 4(a2 + (b - 1)2 J = a 2 [a2 - 4b~ > O.

20. Soluţie: Într-adevăr, inegalitatea se mai scrie i -- -~
(a« +bat+ c)(aat2 - bat+ c) ,i;;; (a«2 - c) 2 . - (a«2 + c)2 - b2«2 ,i;;; (a«2 -c)2•
2
de unde rezultă după calcule că at2(b2 - 4ac) > O, deci ecuaţia are rădăcini
reale.
100
21. Soluţie: Ecuaţia se mai scrie (x2 - 3x)(x2 - 3x + 2) = m.
Notînd x2 - 3x = y => y 2 + 2y - m = O. Impunînd să aibă rădăcini reale
rezultă 1 + m ;;,, O => m ;;,, -1. Fie y 1 , y 2 e R rădăcinile ecuaţiei /(y) =
= y 2 + 2y - m = O, atunci şi ecuaţiile x 2 - 3x - y 1 = O şi x2 - 3x - y 2 =
= O trebnie să aibă !"ădăcini reale, adică Â 1 = 9 + 4y 1 ;;,, O, Â 2 = 9 +
+ 4y 2 ;;,, O -= Y1 ;;,, - y2 = - ¾, ¾.
Impunînd condiţiile cunoscute =>
=>/(-~} ;;,,O=>m"'~~=>m e(-t,~]-

4 • 16 16
22. Soluţie : Din relaţia dată rezultă b2 + ac = O => ac = -b2 => ac<O,
de unde rezultă Â = b2 - 4ac > O şi rădăcinile sînt de semne contrare,
C
X1 X2 = -a <0.
23. Soluţie: Observămcă dacă notăm cu f(x) = x2 +ax+ b şi
g(x) = x2 + bx + a,
atunci a + b + 1 = /(1) = g(l) < O, deci discrimi-
nanţii nu pot fi negativi sau zero, prin urmare ei sînt strict pozitivi.
24. Soluţie: Fie discriminanţii celor două ecuaţii:
Â 1 = a 2 - 4b şi Â 2 = b2 - 4a. Observăm că Â 1 +Â 2 = a 2 + b2 - 4a -
- 4b = a(a - 4) + b(b - 4) ~O, deci cel puţin un discriminant este
pozitiv.
25. Soluţie
:
a) â' = a2 (b + c) 2 - 2(b - c) 2 + 1> a4 - 2a2 + 1 = (a2 - 1)2 ~
;;,, o=> t:,.' > o.
b) Evident (a + b + c) 2 > 4a(b + c) şi a(b + c) ~ b2 + c2, deci
(a + b + c) 2 > 4a(b + c) ;;,, 4(b2 + c2) => Â = (a + b + c) 2 -
- 4(b2 + c2) > O.
c) Â = (b2 +
c2 - a 2 ) 2 - 4b2c2 = (b2 + c a + 2bc) = [(b + c)
2 - 2 2 -
- a ] • [(b - c) 2 - a 2 ] = (a
2 b + + c)(b + c - a)(b - c + a)(b -
- C - a)< 0.
d) â' = a4 + b4 + c4 - 2a2b2 - 2b2c2 - 2a2c2 = (a+ b + c)(a + b - c) •
· (a - b + c)(a - b - c) < O.
e) Calculăm suma determinanţilor : Â 1 + Â 2 + Â 3 = a2 - 2bc + b2 -
- 2ac + c2 - 2ab = a(a - b - c) + b(b - a - c) + c(c - a - b) <
< O, deci cel puţin un discriminant este negativ.
2S. Soluţie: 1) Membrul stîng se mai scrie: (a 1 x - b1 ) 2 + (a 2 x - b2) 2 +
+ ... + (anx - bn) 2 ;;,, O, ( 'v) X e R.
2) Deoarece trinomul este pozitiv pentru orice x real şi coeficientul
lui x2 este strict pozitiv, rezultă că discriminantul ecuaţiei sub forma red,1să
este negativ, adică (a 1b1 + ... + anb,J 2 - (aî + a: + ... + a!) · (b~ +
+ . . . + b!) ~ O de unde rezultă 2).
3) În inegalitatea din (2) se înlocuieşte a„ cu -.Jak şi b,. = / , şi se
'1/ak
obţine inegalitatea din (3).
101
27. Soluţie : Din inegalităţile date pentru orice x e R, rezultă
b2 - ac ~ O şi b'2 - a'c' ~ O precum şi a> O, a'> O, iar din b2 ~ ac,
b'2 ~ a' c' => c ~ O şi c' ~ O. Rezultă apoi aa' > O, cc' ;;i, O şi d = b2b' 2 -
- aa' cc' ~ O, deci :
aa'x2 + 2bb'x + cc' ;;i, O, ('r/) x e R.
28. Soluţie: Fie d 1 = A2 - bc, d 2 = B 2 - ac, d 3 = C2 - ab.
d1 + Â2 + Â3 = A 2 + B 2 + C2 - ab - bc - ab = a2 + b~ + c2 - ab -
- bc - ac = 2-2 [(a - b) 2 + (a - c) 2 + (b - c2) J ;;i, O.
29. Soluţie: În caz contrar, am avea a2 < bc, b2 < ac, c~ < ab şi prin
înmulţirea lor obţinem o contradicţie.
. 30. Soluţie,: Dacă toate ecuaţiile ar avea rădăcini reale, atunci

a2 ~ 2bc, b2 ;;i, 2ac, c2 ;;i, 2ab şi cum a, b, c sînt pozitive, prin înmulţirea
lor obţinem o contradicţie.
31. Soluţie : Membrul stîng se mai scrie x2 ( x 2 + ax + %) + %x + 2
-I· ax + 1. Din a2 ~ 2b rezultă b ;;i, O şi cum ecuaţiile x2 + ax + ~ = O,

2
~ x2
2
+ ax + 1 = O au acelaşi discriminant !J. = a2 - 2b ~ O, rezultă că
x2 +ax+~
2
;;i, O şi ~ x2
2
+ ax+ I ;;i, O, ('r/)x e R de unge x4 + ax3 +
+ bx 2 +ax+ 1 ;;i, O, ( 'r/)x e R.
32. Soluţie: Fie dv Â2 discriminanţii celor două ecuaţii. Avem
Â1 + Â2 = a2 - 4b + c2 - 4d = a2 c2 - + 4(b + d) ;;i, a2 + c·~ - 2ac =
= (a - c) 2 ;;i, O.
33. Soluţie : Pentru condiţia ca ecuaţiile să aibă răd;icini reale :
b2 ;;i, a2, c2 ~ b2 , a2 ;;i, c2, de unde a2 = b2 = c2 (abc =fa O) şi deci ecuaţiile
au ca rădăcini pe J_ 1. Rezultă a2 = b2 = c2 = 1 şi a, b, c e {-1, 1} ne-
putînd fi simultan egale.
34. Soluţie: Fiindcă ac> O putem scrie b = ~ k. Tn::buie ca Â ;;i:O.

a+c
Avem : Â = b2 - 4ac = (~k '1·

2 - 4ac = (ack) 2
-
4ac(a + c) 2
;;i, O, de unde
a+ c (a+ c) 2
ack 2 - 4(a + c) .- k 2 ;;i, 4 (a + c)

ac
2
• Deoarece (a + c) 2 ~ 4ac rezultă
k2 ;;i, 16, lk I ;;i, 4.
35. Soluţie: Din ax2 + bx + C e Q, ( 'r/)x, luînd x = O rezultă c e Q
şi problema revine la a arăta că dacă ax2 + bx e Q, ( 'r/)x e R, atunci
a = O, b = O. Pentru x = 1 şi x = -1 avem a + b e Q şi a - b e Q
de unde rezultă că a, b e Q. Fie x = '1/'2 şi atunci 2a + b ,.j2 e Q de unde
b ./i, e Q şi cum b e Q rezultă b = O şi relaţia din ipoteză devine ax2 e Q,
( V)x e R. Luăm x = ,{1/2 şi atunci a,<1/4 e Q şi cum a e Q rezultă a= O.
102
:16. Solu!if' : Prin absurd. Presupunînd contrariul, avem 1 ~ 4q 1 şi
(q 1 + q2 + 1)2 :( 4q 2 => qf + (q 2 - + 2q1(q2 + 1) ~ O, contradicţie.
1)2
:)7. Solutie : Fie /(x) = ax 2 + bx + c. Condiţiile a + b + c ;;,:,. O,

a - b +
c ;;,,, O şi a - c ;;,,, O se transcriu prin /(1) ;;,,: O, /(-1) ;;,:,. O, .
şi x.i:r 2 :( 1, ultima ca urmare a ipotezei a> O. Primele două condiţii
echivalează cu „ 1 şi -1 nu se află între rădăcini" deci cu : x_1, x2 e
(-oo, -1] sau x1 , x 2 e [-1, l] sau x 1, x2 e [l, +oo). În aceste trei alter-
native avem, respectiv, x1 , x 2 ;;,:,. 1, Xi, x 2 :( 1, x1 , x 2 ;;,:,. I. Se vede că
dacă primele două condiţii sînt îndeplinite, a treia este echivalentă cu a
doua a1tunath·ă, rămîne Xv x 2 e [ -1, 1].
:m. Soluţk : a) Din inegalitatea dată rezultă : -q > p + _: şi
- jJ > q + { ' deci Â1 =p 2 - 4q > p + p + ¾= (p + ¼

2 r;,:. o
4
tl2 = q:: - p > q~ + q + ¾= (q + ¾ o. r;,:.

b) Dacă x', x" sînt rădăcinile lui / şi x 1 , x 2 sînt rădăcinile lui g,
atunci: g(x') g(x") = (P - q) 2 (4p + 4q + 1) < O şi
f(x 1) f(x 2 ) = (q - P) 2 (4P + 4q + 1) < O. Notînd x1 < x 2 şi x' < x"
şi presupunînd x' < x, din cele de mai sus rezultă x' < x1, < x" < x2 •
Aş«.dar, ( V) x e (x, x") avem f(x) < O şi g(x) < O.
39. Soinfie : Să presupunem prin absurd, că cel puţin unul din nume-
rele a, b, c ar ÎÎ nul, de exemplu c = O, condiţia din enunţ devine a6 + b6 <
< :: (r,3 -+- b3)2 (1) Pe de altă parte avem inegalitatea a6 +b6 ;;;i. { (a3 +b3 ) 2 (2)
şi cu!n ~ > 31 , relaţiile (1) şi (2) sînt contradictorii. Presupuri~m prin
2 63
abs:.1rd, că toate ecuaţiile au rădăcini reale, adică b2 ;;,:,. 4ac, c2 ;;,:,. 4ab,
a~ ;;,,, 4h:. Rididnd la cub aceste inegalităţi şi adunîndu-le, obţinem
a6 -/- b'; + l 6 ?- 64 (a 3 b3 + c~b3 + a~cs) = 64 (aa + ba+ c3) 2 - (a'+ b' + c') de
2
und'2 rC'zultă a6 + b + c 33 32 6 6 ;;,:,. (a3 +b +c 3 3) 2 ori din enunţ avem a6 +
·
-l- bo -+- c < -63 a + u- + c s1'
s B! ( 3 u 3)2 •
cum -31 < -33
32 . 1e doua r ela ţ·..
u1tlme 11 sm
V t A
' 63 '
contn,di.dorii.
40. Soluţie: Dacă Â :( O, atunci /(x) ;;,:,. O, ( V) x e R (deoarece a > O)

deci şi pentru x
,- = Â => /(Â) ;;,:,. O. Fie Â . <
O, atunci dacă c ; ,:,. O rezultă
-b -",/.1. • -b + ..,/b2 - 4ac 1 > O) şi
ca X 1 =
v
2a < O ş1 x2 = 2a :( O (deoarece b ;;,:,. Ba
Â fiind strict pozitiv se află în afara intervalului rădăcinilor [xi, x 2 ] deci
/(Â) ;;,,: O. Dacă c < O, atunci x2 = -b +$>O şi -b +../K ~ O într-ad0văr
2a 2a """' -
- b + '\ Â -
:( 2aÂ => -b + yÂ -
~ -
I
Ba + '\ Â -
~ 2aÂ, ultima inegalitate
se mai scrie 16a2{~â) 2 - SaiK. + 1 = (4a..jil - 1)2 ;;,:,. O, deci Â se află tot în
afara intErrnlului rădăcinilor => /(Â) ;;,:,. O.
103
41. Soluţie: Trebuie deci determinat n pentru care:
a~+ al+ ... +a!+ a!+i ;;?; an+i(a 1 + a 2 + ... + an) oricare ar fi
a1, a 2 ••• a,., a„+i. Inegalitatea se mai scrie a!+i - (a 1 + a 2 + ... + a,.)
a„+1 ( + a~ + ai + ... a!) ;;?; O, iar ca aceasta să aibe loc oricare ar fi an+t
trebuie ca
(*)
Luînd aici a1 = a 2 = ... =a,.= ·a =I= O, avem n 2a2 ~ 4na2• de unde
n ~ 4 şi (*) se mai scrie (a1 + ... + a 4) 2 ~ 4(af + ... + a:) sau
(
a1 + a1 + a8 + a' /
2
~
a11 + a• + a•a + a•'
1 , adevărată pentru orice a 1, a 2, a3 ,
4 4
a4 e R. Deci n ~ 4, adică n e {1, 2, 3, 4}.
42. Soluţie: Discriminantul ecuaţiei este ll,.' = (c - aq) 2 - (b - ap)
(pc - bq). Evident dacă b - ap = O, atunci ll,.' ;;?; O, iar dacă b - ap =I= O
atunci şi pentru x 0 = - c - aq rezultă f(x 0 ) ;;?; O (c - aq) 2 - p(c - aq)
b-ap
(b - ap) + q(b - ap) 2 ;;i:. O <=> (c - aq) 2 - (b - ap) [pc - pq - bq + pq] ;;?;
;;?; O<=> (c - aq) 2 - (b - ap) . (pc - bq) ;;?; O.
43. Soluţie : Fie a =I= O şi aa.2 + ba. + c = O
(1) • aa.3 + ba.2 + ca. =
= 0(2). Introducînd a.2 = - bcx + cîn (2) obţinem a.(ac - b2) + a2 a.2 - bc =
tJ
bc - a•«•
= 0(3}. V
Daca ac - b2 =I= O • a. =- -- e
ac - 1,1
Q, absurd. Dacă ac - 1J2 = O,
atunci din (3) • a2a.3 - bc = O (4), deci c = !. şi introducînd în (4)

a
rezultă a.3 =~•~
a. = !.a e Q, - absurd. Deci nu există o ecuaţie cu coefici-
- .
enţi raţionali
care să aibă o rădăcină iraţiop.ală cu proprietatea din enunţ.
Din cele de mai sus se poate arăta că dacă un număr a. e R - O cu
proprietatea din enunţ verifică egalitatea aa.2 + ba. + c = O • a = b =
= c=O.
44. Soluţie: Fie A= {.x1, .x2} şi B = {.x3, .x,}.
X1 { X3 + .x, = a
+ X2 = a
{
b -~+~+~+~=~•W=~•
X1X2 = X3.X4 = C
- a= 5 • {x1, ·x2} = {2,3} şi {x3 , .x4} = {1, 4}, deci b = 6 şi c = 4 sau
C = 6 Şi b = 4.
45. Soluţie : Deoarece A u B are 4 elemente, fiecare ecuaţie are

rădăcini reale şi distincte.
Fie {.x1, x2} rădăcinile primei ecuaţii şi {x3 , .x4} rădăcinile ecuaţiei a
doua.
, { X1 + X2 = -a . { .X3 + X4 = b
Evident ş1
X 1.X2 = b X 3 .x4 = a
Şi { X1, X2, X3, X4} = {-1, 1, 2, 3} Şi X1 + X2 + .X3 + X4 = b - a = 5,

b - a= 5
iar .x1 x 2 .x3 .x4 = ab = -6 • { ab = _ 6 • de unde rezultă perechile· de
soluţii (-2, 3) şi (-3, 2). Numai pentru perechea (-3, 2) ambele ecu-
aţii au rădăcini reale şi distincte.
104
48. Soluţie: Obsuvăm că suma S şi produsul P al celor două ecuaţii
este S = 1 + a+ b + c, P = abc, iar din relaţiile lui Viete rezultă S =
=a+b, P=bc, de unde l+c=O=>c=-lşib=O(dacăb:;i,O=>
=>a= 1, absurd) şi a e R/ {0,±1}.
47. Soluţie: 1) Deoarece /(23) = 2, rezultă că 2 aparţine mulţimii
Fie x e Z, x :;le 2, astfel încît /(x3) = x => J(x3) - /(23 ) = ~ - 2 =>
=> a (x 6 - 28) + b(x3 - 23) = x - 2 => (x2 + 2x + 4) [a(x3 + 8) + b] = 1.
Cum a, b, x e Z => x2 + 2x + 4 e {-1, 1}. Dar ecuaţiile x2 + 2x + 4 =
.:_ -1 şi x2 + 2x + 4 = 1 nu au soluţii întregi, deci {x e Z//(,.,.a) =
= x} = {2}.
2) Fie x, y e Z, x =/:: y şi astfel încît /(x2) = x, /(y2) = y => J(x 2) -
- f(y 2 ) = x - y => a(x4 - y 4 ) + b(x2 -y2 ) = x - y sau deoarece x - y =/:: O;
avem (x + y) [a(x2 + y 2) + b] = 1. Cum a, b, x, y e Z => x + y e {...:....1,1}.
Fie x, y, z e Z distincte două cîte două şi astfel încît /(x2) = x, f(y 2) = y,
f(z 2 ) = z, atunci x + y, y + z, z + x sînt distincte, două cîte două şi
{x + y, y + z, z + x} = {-1, 1}, absurd. Deci {x e Z//(x2) = x} are cel
mult două elemente.
48. Solutie : Există posibilităţile :
1) x 1 = x 2 => /!:. = O => b2 - 4ac = O,
2) X 1 = - X2 => X 1 + .X2 = Q => b = 0,
3) x 1, x2 e C - R => X 2 = x1 => jx1 I = lx2 I, deci /!:. = b2 - 4ac < O.
49. Soluţie : Discriminantul ecuaţiei este /!:,. = -m2 + 8m + 9.
Există posibilităţile:
1) X1 = -X2 => X1 + X2 = o => m - 3 = o => m = 3,
2) X 1 = X 2 => /!:,. = 0 => m E {-1,9},
3) xv x 2 e C - R => m e (-oo, -1) u (9, oo), deci
m E (-oo, -1] u [9, oo) u {3}, X1X2 =- - 2m-14
X1X2 = - - - = 9
m
=> m = -2.
50. Indicaţie: Din relaţiile lui Viete rezultă:
b
a+b=-
a
3 9 81
ab =.:.a =>a=-, b=-, c=-.
4 4 64
b2 - 4ac =c
~ ~
51. Soluţie: Avem x~ + xi = - - sau (x1
a•
+ x2) 2 - 2x1 x2 = - 1 ·
a
Rezulta b2 = ac.
• • ax• + bx1 + c
52. Soluţie: Evident x1x2 = -1, E(x1) + :g(x2) = 1
1
X1+1
+
+ axf + bx + c
1 _ 2a(x1 x1) 1 + (a + c)(xf + xU + bx x (x + x + b(x
1 1 1 1) 1 + x + 2c
1) _
x: + 1 (x x + xf + xf + 1
1 1 )1
=a+c.
105
53. Solulic : Deoarece ax:
=>Xi= X2 => X 1X 2 = X2 = - => X 2 =
2
a
+ c = O şi ax1 + bx2 + c = O =>
+
-a Şl X 1 = - , 0.11 X1 + X 2 =
3 C
bx2
v-; . v~ ._ ~
= - -a b 3
=> "\ , -
;:-
+
1
v· ~ b
-a + -a = O=> v.s;--
ca2 + v.a;-
c2a + b = O.
V a 2
Reciproc: Împărţind cu a, obţinem: + {l'ac +!!___=O=>.;/.:.._ +

-
{l'a 2c 2
Va
+ V- +-=0;
a a a
c2 b
a• a
( v.ai- .ai-)
Xi - v x: =O=> x 2 = x~ sau x1 = x2 ş1 deoarece ax~ + bx2 + c
9 •
=
== O => axi + bx + c =2 O sau relaţia echivalentă ax2 + bx 1 + c = O.
G.M. 2/1978
54. Soluţie : Folosind formulele lui Viete, relaţia de mai sus devine
(xix; +
x 2 x~)(x1 x~ +
x 2 x~) = O care indică faptul că ecuaţia (*) are rădă
cinile x; şi x;. Reciproc condiţia ca x;x; = q + q' conduce la x 1 x~ +
+ x~x2 = O în care înlocuind rădăcinile ecuaţiilor date şi făcînd calculele
se obţine relaţia din enunţ.
55. Indicaţie: Se elimină x 1 şi x 2 între relaţiile dintre rădăcini şi
coeficienţi şi relaţia dată şi se obţine:
(ap+ nb)(ap + mb) + ac (m - n) = O. 2
56. Răspuns: 2(cm + ap) - nb = O, Relaţia aceasta exprimă con-

diţia ca rădăcinile celor două ecuaţii să formeze o diviziune armonică.
57. Soluţie: Avem : aSn+i + bS,. + cS,._ 1 = a(x1+ 1 -:- xt· 1 ) b(x; + +
+ x~) + c(:c~- 1 + x;-· 1 ) = ax~+i + bx~ + cx~- 1 + ax~+i -i- bx~ + cx;-i =
= xn- 1 (axi + bx1 + c) + x;~ 1 (ax~ + bx2 + c) = O
Altfel: Din id::mtitatea: x~+i + x;+i = (x 1 + x 2 )(x~ +- x~) - x 1 x 2 (x~- 1 +
+ x2- 1) ţinînd seama că x 1 + x 2 = -b/a; x 1 x 2 = c,a.
. .
58. Solu11e. n·1n x 1x 2 -_ - 1
2-a2
•
ş1 x12 + x2 -.2 _
a2 •
-ţ---:;,
1 • • x4
avcLn 1
1
--,- x,o12 -_
_ _ _ a-
2 + a + - ; ;: 2 + 2 Va~ · -
1 1 1 / • 1 . ·-
= ( a2 + -,
a
-2
-
2a'
2
= 2a
4
2a' 4
= 2 -;- \; 2.
59. + pq (m + n)y + mnp2 + q(m - nf = O
Răspuns: q2y 2
60. Soluţie: Avem a+ d = x 1 + x 2, ad - bc = x,xJ şi a 3 + d3 +
+ 3abc + 3bcd = a3 + d3 + 3(a + d)bc = (a + d)3 - 3(a i- d)(ad - bc) =
= (Xi + X 2)3 - 3(Xi + X 2) X1 X2 = X~ + xr Avem şi (ad - bc)3 = X~ x:, aşa
că ecuaţia a doua se scrie:
x:i - (x~ + x:) x + ~x: = O sau (x - xf)(x - x:) = O, de unde afir-
maţia din enunţ.
61. Soluţie: Scriind relaţiile lui Viete obţinem: xi-J- X.i = a; x 1 x 2 = 1,

x~ + x; = - b, x~x~ = 1. Fie E = [x? - x~{x1 x 2 ) + x,x2 ] (x~ 2 + x~ ·
· (xi + x 2 ) + x 1 x2 ] = (x? ax~ + +
l)(x~ 2 - ax~ + 1) dar din:
x? + bx~ + 1 = O, x? + bx; + 1 = O=> x? = -bx~ - 1; x~ 2 =
= -bxi - 1 şi înlocuind în E => E = x~(a - b) · x~(-a - b) = b2 - a2 •
106
G2. Solutie : Din ipoteză rezultă: oc 1 + oc = 4 oc 2 + oc 3 :/= - .!!..
a
Observăm că: /(oc 1 ) - 3/(oc 2} + 3/(oc3} - /(oc,} = a [(ocf - oc:} - 3(oc~ -
- oe~}] + b [( tX1 - OC4} - 3( OC2 - oc3)] = a [( ilt1 + OC4}( OC1 - 0t4} - 3( Ot2 + 0t3}(0t2 -
- cr. 3 )] + b [ ( or.1 - oc4 } - 3( oc 2 - or. 3}] = a( oc 2 + or. 3}( or. 1 - 3oc2 + 3cx3 - oc4 } +
+ b("1 - 3oc2 + 3cx3 - or.4} = (or.1 - 3oc2 + 3oc3 - oc4} (a(or.2 + or.3} + b] şi de-
oarEce oc 2 + oc3 :/= - .!!.. , rezultă echivalenţa din enunţ.
a
R.M.T. 2/1980
63. Indicaţie : Dacă x şi. kx sînt rădăcinile ecuaţiei, în formulele lui
Viete se elimină x şi se obţine condiţia din enunţ. Reciproc, din condiţia
din enunţ se obţine : ~ = k sau ~ = ~ .
X1 X1 k
64. Soluţia Se observă că x, :/= O, deci din x 1 x 4 = x 2 x3 =>
I -
=> ~ = :! . Formăm ecuaţiile de gradul al doilea cu rădăcinile : y 1 = ~ ,
~ ~ ~
y 2 = -x, ş1
. z
1 = -xa ,= -x, . n·1n y 1 = z1 => y 2 = z2 a dica ce1e d oua ecuaţ·1
z2 V V
X1 X4 X3
au aceleaşi rădăcini. y + y 2 = ~ + :! = xf + x: = (xi + xa)

1
2x1x1 = P 2q, 1
-
1
-
Xa X1 X1Xa X1X1 q
y2 - p• - 2q y +1= o
z1 + z = P' 2
2
-
q'
'l.q' , deci ecuaţiile sînt l z2 -
p'!
q
-
2q'
z+1=0
. ;
q' .
punînd condiţia de proporţionalitate a coeficienţilor, avem
1 = pi - 2q = p'• - 2q' => ( p_ )2 = J.... •
q q' P' q'
x1 = ax2
Soluţia II. Din ipoteză deducem {
x3 = ax4 , deci:
x1 +x 2 = x 2 (1 + a) -:- -p
rJ X2 = - _P_.
1+a
X1 = - ...!!P._
1+a
{ şi din
X3 + X4 = X4(1 + a) = -p' => l X4 = - ...L_, X3 =- _!!!!__,
t l+a l+a
f XX -q- ap•
1 2 - - (1 + a)• - ,2
1 XX
a
.
' I
-q -----'---
4 - (l+ a)•
ap'B
egalînd rezultă·(ţJ
' p
·=-~·.
q
• v x • x · ' · · _.. . ·· ap~ · · ·· •

b) Notam .2. ":-- a ş1 ....! = b. -La fel_ ca mai sus aveIJ?,: .. =-q ş1
x. x, . (a+ n 2
.
___!!t'_
+ 1)2
,(b
= q~, de unde prin împărţire membru cu membru şi .ţ·inînd cD~t d~ . . . . .
p
relaţa (
p'
-J 2
= -q' , găsim -
q
- = - - =>(a+ b)(l - ab)
(a+ 1)2 (b + 1)2 ..
a b · ·
= O.
D acav a=· b => -X1 = X3
- => x 1 x 4 .= x2x3 •
X9 X4 I,
D aca ab 1 . 1 x, x, •
V
= => a =- => -'- =- => x3 x 1 = x 2 x 4 .,
b ~ ~ . .
107
63. Soluţie : Scriind teorema împărţirii pentru polinoamele :
f = 2x3 - 7x2 + llx + 1, g = 3x3 - 2x2 - 1 şi h = x 2 - 3x + 1,
obţinem /(x) = (x2 - 3x + 1)(2x - 1) + 3x + 2 şi q(x) =
= (x2 - 3x + 1)(3x - 2) + 1, d~ci /(x 1) = 3x1 + 2 şi g(x;) = 1.
Expresia se mai scrie : E = /(xi) + J(x2 l = ax1 + 2 + ax. + 2 3(xi +
g(x1) g(x2) 1
+ X2) + 4 = 13.
66. Avem b2 - 4ac < O şi (a+ b + c)(a - b + c) = (a+ c) 2 -
Soluţie:
- b > (a +
2 4ac = (a - c) 2 ;;i,: O de unde a - b + c > O.
c) 2 -
Altă soluţie: Fie /(x) = ax2 + bx + c. Deoarece 6. < O, rezultă că
f(x) are semn constant pentru orice x. Dwarece /(1) = a + b + c > O
rezultă şi /(-1) = a - b + c > O.
67. Soluţie: Fie f(x) = ax2 + bx + c, atunci a + b + c = /(1) < O şi

deoarece 6. = b2 - 4ac < O, f(x) are semnul lui a, oricare ar fi x e R,
deci a < O. Din b2 ::;;; 4ac => ac > O => c < O => a + c < O.
68. Soluţie: -Din b2 < 4ac => 6. < O şi /( -1) < O => a < O, deci
ac> O =>c <0.
69. Soluţie: 1) Se determină relaţia între rădăcini independentă de
parametrul m. Fie S = m şi P = ml - lom + 45 => 2P = S2 - 10S + 45 =>
2
=> (x 1 + x 2 ) 2 - 2x1 x 2 - lO(xi + x 2) + 45 = O => (x 1 - 5) 2 + (x2 - 5)2 =
= 5(*). Impunînd ca rădăcinile să fie reale, din 6.' ;;i,: O => m e [10 - '\J 10,
10 + "'IO]. Din(*) rezultă (x2 - 5) 2 = 5-(xi - 5) 2 ;;i,: O=> -xî + 10xi -20 ;;i,:
;;i::O=>x1e [5-\fS, 5 + '\'s], deci pentru m e [10 - '\110, 10 + '\/10] rezultă
Xi, X2 E [5 - '\ 5, 5 + ,J5].
. ·- ·-· m•
2) Evident suma S = m e [10 - ,.J 10, 10 + , .; 10 ], produsul P = 2 -
- 5m +~ e r- t • max/(5 - ~5), /(5 + ,Js) l= r 10, ~] · Notăm t =

= x, e R, evident x 1 , x 2 .,,, O => x2 = txi şi introducînd în (*) rezultă
X1
.%W + 1)
2 - l0x2(t + 1) + 45 = o, impunînd ca ecuaţia să aibe rădăcini
reale, rezultă 6. ;;i,: O => 2t2 - St + 2 ::;;; O => t e [_I_ , 2] => _I_ :E;; x, :E;; 2.
2 2 X2
70. Soluţie: Deoarece f(x) = ax2 +

bx + c = O (a> O) are două rădă
cini distincte O < Xi < x 2 < 1, atunci b2 > 4ac şi din formulele lui Viete,
avem O < c/a < 1, b/a < O, adică a> c > O, b < O. Apoi /(1) = a b + +
+
+ c > O, de unde a c > -b. De aici a2 2ac c2 > b2 sau (a - c) 2 > + +
> b2 - 4ac > O şi cum a, b, c întregi, rezultă a - c ;;i:, 2. Presupunînd că
a ::;;; 4 sînt posibile pentru a şi c valorile a 1 = 4, c1 = 2 ; a2 = 3, c2 = 1 ;
a3 = 4, c3 = 1, iar b trebuie să satisfacă condiţiile: 4 > b~ - 32 > O,
4 > bi - 12 > O, 9 > bl - 16 > O care nu sînt posibile în numere întregi.
71. Solnfie: Soluţie: Din condiţiile problemei rezultă că: J(n) > O,
J(n+ I) > O, dar /{n), f(n + 1) sînt num.ere întregi, deci /(n) ;;i,: I, /(n +
+ 1) ;;i:: 1. Dacă x x sînt rădăcinile ecuaţiei, atunci /(n) = a(n - X1)(n -
1, 2
- x 2) şi deci 1 ::;;; f(n) f(n + 1)' = a2 (n - x 1 )(n - xa) (n + 1 - x1) (n +
+ 1 - xJ = a 2(x1 - n)(n + 1 - Xi){X2 - n) . (n + 1 - x2). Folosind ine-
108
galitatea mediilor obţinem (xi - n)(n +1- Xi) < .!..4 şi (x2 - n)(n + 1-
- x2) < .!..4 şi nu putem avea egalitate deoarece în acest caz ar rezulta 1
Xi = x2 = 2n + 1 . Din relaţiile obţinute rezultă:

2
1 <~
16
şi a e N => a > 5. Deoarece Xi, x 2 e (n, n + 1) =>
=> x1 x2 = !....a > n 2, deci c > an2 > 5n2 şi cum c e Z => c > 5n2 + 1.
72. Soluţie: Împărţind

cu a2 ambii membri ai egalităţii, obţinem 1
( !!._
a
- :....)(!!_ +.:. +
a a a
= a1
2) 2-
~=>(-Xi - Xz - X1Xz)(- X1 - X2 + X1X2 +
+ 2) = 2 - xf xt => (xi + X2) 2 - 2(X1 + X2) - 2X1X2 - 2 = o => (X1 - 1)2 +
+ (X2 - 1)2 = 4 => (x1 - 1)2 = 4 - (X1 - 1)2 > o => (X1 - 1)2 < 4 => lx1 -
- 1 I < 2 => -2 < x 2 - 1 < 2 => -1 < x1 < 3 şi în mod analog, din
cauza simetriei relaţiei din enunţ, rezultă x 2 e [ -1, 3]. Valoarea minimă
a unei rădăcini poate fi -1 şi maximă 3.
G.M. 8/1984
73. Soluţie: Evident a =I= O, c =I= O. Fie x 0 o rădăcină a primei ecu-

aţii, evident x 0 =I= O şi ax~ + b x 0 + 1 = O => împărţind cu ~. rezultă
rc ( -1 )2 + b · -1 + a = O, d ec1. -1 verif'1ca ecuaţ·1a a d oua. Deci• d aca x , X
v v
1 2
Xo Xo Xo
sînt rădăcinile primei ecuaţii, atunci .!.. , .!.. sînt rădăcinile ecuaţiei a doua.
X1 X1
Rezultatul obţinut se păstrează şi pentru ecuaţiile de grad superior de forma I
acx" + a 1 x"- 1 + ... + a,._ 1 X + a,. = O şi

a„x" + a,,_ x"- + ... + a x + a = O.
1 1 1 0
74. Soluţie: Ecuaţiile +

ax2 bx + c = O, cx2 + bx + a = O avind
rădăcinile inverse una alteia, dacă x1 > O este o rădăcină a ecuaţiei
ax2 + bx + c = O, atunci .!.. este o rădăcină a ecuaţiei cx2 + bx + a = O
X1
.
ş1 x1 +1
- > 2Lv
. uam d.
ec1 x 2 = -I .
X1 X1
75. Soluţie: Discriminantul ecuaţiei a doua va fi:

d = (a - c) 2 (b2 - 4ac) > O, Fie /(x) = x2 [b2 + (a-c)2 ] + 2b(a + c)x +
+ 4ac, atunci /(1) =(a+ b + c) 2 > O, şi/(-1) =(a+ c - b) 2 > O, deci
numerele -1 şi 1. Se află în afara intervalului rădăcinilor, vom arăta
că abscisa vîrfurilor parabolelor din familia definită de / se află în inter-
valul [-1,l].
Într-adevăr -1 < x, -b2 - (a - c) 2 < b(a + c) < b2 + (a -
- c) -o M = b2 + (a - c) 2 - b(a + c) > O şi N = b2 + (a - c) 2 + b(a +
2
+ c) > O.
Observăm că M + N =b 2 + (a-c) 2 > O şi M. N=b2[b2 +2{a-c)2 -
- (a +
c) 2 ] + (a - c) 4 > b2 [4ac + 2(a - c) 2 - (a+ c)2] + (a - c) 4 =
= b2 (a - c) 2 + (a - c) 4 > O, de unde rezultă că M > O şi N > O, deci
ambele rădăcini se află în intervalul [ -1, 1].
109
78. Soluţie: Din relaţiile lui Viete avem p + q = -r, r + s ,- -p,
de unde q = s şi E = p + q + r + s = S. Din q = s şi pq = s rs = q
rezultă ps = s, rs = s. Dacă s =/: O, atunci p = 1, r = 1 ~i din p + r + s =
= O, avem s = -2. Deci valori posibile O şi -2.
•
77. Soluţie: Avem x = - -p2 + V- - pa
4
q l v-1-- 1
.i;;; -
2
+ -4 + 1 = -+2-
,Js
Fie x 0 o rădăcină a ecuaţiei de mai sus şi oc e [ -1, 1]. Atunci ocx0 este
rădăcină a ecuaţiei x2 + pocx + qoc = O (1)
2 care satisface condiţia proble-
1 + ,Js
mei, de unde rezultă că mulţimea căutată este de forma : oc =- --
2
cu oc e [ -1, 1], adică segmentul [- 1\ ,Js , 1\ ,Js] . Reciproc, deoarece
orice număr din segmentul de mai sus este de forma oc= 1 +2,Js , cu Ioc I :i;;; 1,
căruia i se poate ataşa o ecuaţie de forma (1), mulţimea valorilor rădă-
cinilor reale este [- 1 +/s , 1 +2 ,Js] .

78. Soluţie: Fie f(x) = ax2 + bx + c, g(x) = cx2 + bx + a. Observăm
că /(-1) = g(-1) = a - b + c < O, deci graficele funcţiilor y = f(x) şi
y = g(x) se intersectează într-un punct de sub axa Ox şi cum parabolele
respective sînt cu ramurile în sus rădăcinile ecuaţiilor se separă.
Altfel: Evident ecuaţiile au acelaşi discriminant ll. = b2 - 4ac.
D acaV o < a < c => --b- -- ' .[A -b - .[A -b + ,JK -b + .[A
- - < ---'-- < ---'-- < ---'--
~ ~ ~ ~
Dacă O < c < a, atunci x~ < x 1 < x 2 , de unde x 1, x 2 sînt rădăcinile
primei ecuaţii, iar x~, x; rădăcinile ecuaţiei a doua.
79. Răspuns : a e (-2, O).
80. Soluţie: Fie f(x) = a2 x 2 + bx + c, f are o singură rădăcină
cuprinsă între x1 şi x3 . - f(x 1 ) f(x 3 ) < O. Obţinem (a 1 - a~)(a 2 - a3 ) < O.
81. Soluţie: Fie f(x) = ~ x~
2
+ bx + c. Avem f(a.) = ~ ~ oc2 şi
2
f (~) = ~ ~2 care sînt de semne contrare. Deci există y_ între oc şi ~. aşa că
f(y) =0. L..
82. Soluţie : Condiţia ca rădăcinile trinoamelor J(x) _= x2 + mx + n
şi g(x) = x2 + pţ +
q să fie reale :Şi să se separe este ca graficele funcţiilor
y = f(x) şi y = g(x) să se iµtersecte?:e ·tu punctul (xr, y 0 ) de sub ·abscisă=
Yo < O). Rezolvînd ecuaţia f(x) = g(x), găsim x 0 = (q - n)/(m - P) şi
y 0 = (m - p2) [(n - q) 2 + (m - p)(mq - np)] < O. Avem şi reciproc!
83. e R - Q· şi astfel încît x~ + ax 0 + b = O, x~ +
Soluţie : Fie x 0
+- cx0 + d = O. membru cu membru obţinem: x 0 (a - c) = d - b.
Scăzînd
Da~ă a =/: c, atunci x 0 = d - b e Q absurd, deci . a = c, de unde rezultă
a-c
b = d.
no
84. Soluţie: Dacă oe este o soluţie a ecuaţiei, atunci şi -oe este soluţie.
Pentru a avea soluţie unică trebuie ca oe= O, deci a 2 - b2 =O= b =±a;
b = -a nu convine, iar pentru b = a se obţine: Ix I (a Ix I + a) =O=
::;.. X= 0.
85. Soluţie: Fie oe rădăcina comună. Avem aot2 + bot + c = O,

bot 2 + coc + a = O, cCJ. 2 +· aa. + b = O. de unde (a + b + c)(oc2 + 0t + 1) =
= O, şfcum a+ b + c =f, O, rezultă oc 2 + oe.+ 1 = O, deci oe rădăcină com-
plexă a unităţii. Din aoc2 + boc + c = O, a, b, c e Il şi oc e C rezultă
a= b = c, deci ab + bc +ac= 3a2 > O.
86. Soluţie: Fie x rădăcina comună reală, adunînd relaţiile ·obţi
nem: (a+ b + c)x2 + (a+ b + c)x +a+ b + c =O= (a+ b + c)(x2 +
+ x + 1) = O, dar x2 + x + l > O, ( V) x e n, aşa că a + b + c = O.
Reciproc, dacă a+ b + c = O, rezultă că x = 1 este rădăcină comună.
87. Soluţie : Dacă ecuaţiile au o rădăcină comună oe, atunci aa.2 +
+ bot + c = O şi ca. 2 + bi:t. + a = O, de unde (a - c)a.2 = a - c şi cum
a =f, c, rezultă a.2 = 1, CY. = ± 1, deci a± b + c ~ O, de unde (a + c) 2 = b2 •
Reciproc dacă (a + c) 2 = b2 , atunci ecuaţiile au rădăcina comună I sau -1.
88. Solufie : Dacă x 1 este rădăcină comună şi x2, x3 celelalte rădăcini,
atunci X1 + X2 = -a, X1X2 = bc, Xi + X3 = -b, X1X3 = ac.
E v1"dent x x x =f, o Şl, dec1, -
1 2 3 - = bc
X1X2
- = -b .
- = X2
x1 x 3 ac x3 a
Din .~ 1 + x 2 = -a1 x 1 + x 3 = -b rezultă x 2 - x3 = b - a şi deci
x 2 = b, x 3 = a iar x 1 = -a - b = c, deci coeficienţii verifică relaţia
a+ b + c =O.Ecuaţia cu rădăcinile x 2 = b1 x3 = a este x2 - (a+ b)x +
+ ab = O adică x2 +ex+ ab = O.
89. Soluţie : Fie Â 1 , Â 2, Â 3 , discriminanţii celor trei ecuaţii : Rezultă
~ 1= Â 3 = b2 + 4ac şi Â 2 = b2 - 4ac. Distingem cazurile: I. b2 + 4ac <
< O = Â 1 < O, Â 3 < O :::,. A = C = 0 => A U B U C are cel mult două.
elemente.
II. b2 + 4ac = O = Â 1 = /l 01 = O => A şi C au cîte un element. Dacă
acest elem<:nt ar fi o rădăcină comună, atunci impunînd condiţia ca să
verifice ambele rădăcini => b = O absurd, deci A u C - are donă ele-
mente. Presupunînd ca A u B U C are 3 eiemente, rezultă că n are un
singur element, deci şi Â 2 = O => b2 + 4ac = O şi b2 - 4ac = O => b = O,
absurd.
III. b2 + 4ac >O=> Â 1 > O, Â 2 > O, .A şi C au cîte două elemente
distincte întrucît A şi C nu pot avea un element -comun (astfel b = O),
rezultă că A u C are patru elemente, deci A U B u C, are cel puţin patru.
elemente. ·
90. Indicaţie : Se elimină rădăcina comună între cele două ecuaţii.
91. Soluţie : Fie E 1, E 2, E 3 , E 4 cele patru ecuaţii, oc 1 rădăcina comună

a ecuaţiilor E 2 , E 3, E 4, ot 2 a ecuaţiilor E 1 , Ea, E„ şi a.4 a ecuaţiilor Ev E 2, E 3 •
Rădăcinile a.1 , a. 2 , a. 1 nu pot fi toate diferite două cîte două, fiindcă ecuaţia.
E, ar avea trei rădăcini diferite, deci cel puţin două coincid. Dacă de exem-
plu a. 1 = u.2 , atunci cele patru ecuaţii au ca rădăcină comună pe oc 1 = oc2 •
lll
92. SoluJie : A U B u C = 0 => A = 0, B = 0, C = 0 => a2 - 4b. < o.
b2 - 4c < O, c2 - 4a < O => a2 < 4b (1} ; b2 < 4c (2} ; c2 < 4a (3), Avem
a, b, c > O, deci a, b, c e N* şi (1} =>a'< 42b2 ~ a' < 42,4c => a 8 < 4s. c2~
a8 < 48 • 4a => a 7 < 47 => a < 4. a e {1, 2, 3}. Analog b, c e {l, 2, 3}. Fie
a= 1. Din (3} rezultă c = 1 şi din (2) avem b = 1. Deci a= b = c. Fie
a= 2. Din (1) avem b > 1 deci b e {2, 3}. Pentru b = 2 din (2} şi (3)
rezultă c = 2. Nu putem avea b = 3, fiindcă din (2) rezultă c > 2, deci
c = 3, contradicţie cu (3). Deci a= b = c. Fie a= 3. Din (1) avem b > 2,
~ .
deci b = 3 => c = 3. Deci a = b = c.

93. Rezolvare: Fie/(t) = at2 + (b - l)t + c, D = (b - 1)2 - 4ac. Adu-
nînd cele trei ecuaţii, avem /(x) + /(y) + /(z) = O. Dacă D < O, sistemul
nu are soluţii reale. Într-adevăr, fie, de exemplu, a> O. Atunci /(t) > O,
pentru orice t real, de unde /(x) + /(y) + f(z) > O. Dacă D > O, ecuaţia
f(t) =Oare două rădăcini reale distincte t 1 şi t2 şi atunci x 1 = y 1 = z1 = t 1
şi X2 = Y2 = z2 = t2 sînt două soluţii reale diferite ale sistemului. Rezultă
necesar ca D = O. Reciproc fie D = O şi t 0 rădăcina reală unică a ecuaţiei
J(t) = O. Atunci x 0 = Yo = z0 = t 0 este soluţie reală a sistemului. Să ară
tăm că sistemul nu mai are altă soluţie reală. Presupunem a > O. Atunci
f(t) > O pentru t #: t~. Dacă unul din numerele x, y, z (de ex. x) este#: t0 ,
atunci /(x) > O, /(y) > O, /(z) > O, de unde /(x) + /(y) + /(z) > O, ceea ce
încheie demonstraţia.
M. SoluJie: Evident, dacă a+ b + c + d = O, atunci x 0 = 1 este
soluţie comună. Reciproc, fie x 0 rădăcina comună a celor trei ecuaţii. Înmul-
ţind ecuaţiile cu b - c, c - a şi respectiv a - b şi adunîndu-le obţinem:
~+b2+&-d-u-~~=~+b2+&-d-u-~~
~ [(a - b) 2 + (b - c) 2 + (a - c) 2]x0 = (a - b) 2 + (b - c) 2 + (a - c) 2 şi
cum a, b, c nu sînt toate egale, rezultă (a - b) 2 + (b - c) 2 + (c - a) 2 > O =>
=> x 0 = 1. Înlocuind 1ntr-una din ecuaţii obţinem a+ b + c + d = O.
95. Soluţie : Fie A = {x e R Ix2 + 2ax + b = O} şi B = {x e R Ix 2 +
+ 2bx +a= O}.
Avem cazurile: 1) A= 0, pentru a2 x 1 = x2 = -a şi pentru
ca A"B = 0 trebuie să avem şi -a e B şi deci a2 - 2ab +a= O, a 2 -
- b = O, de unde pentru a, b perechile (O, O), (1, 1), (-1/2, 1/4). 3) A are
două elemente, deci B trebuie să aibe aceleaşi elemente, rezultă b = a şi
a2 - a> O.
96. Soluţie: Inegalitatea din enunţ este echivalentă cu (aoc - c) 2 <
< oc(b2 - 4ac) de unde rezultă b2 - 4ac > O, deci ecuaţia are rădăcini
reale şi distincte. Observăm că/(.J;.)/(-,.,j';.) = (aoc + c) 2 - ocb 2 < O, deci
ecuaţia are o singură rădăcină x1 în intervalul (- ~/«, ,v '«) => Ix 1 I < ,v;.
şi lx2 I > ..;;,.
97. Soluţie: Inegalitatea se scrie :/(x) = (b + c -2a)x2 +(a-2b+c)x+
+ +a b - 2c > O, pentru orice x e R. Avem /(1) = O. Deoarece / are
rădăcina 1 şi /(x} > O pentru orice x. Trebuie ca 1 să fie rădăcină dublă
şi deci x2 = a+ b - 2.c = 1, de unde c = d. Avem f(x) = (b - a)x2
b+c-2a
+
+ 2(a - _b)x +b- a= (b - a)(x - 1)2 > O. Deci/(x) >O~ a= c ~ b.
112
98. Soluţie : Fie x 0 rădăcină a ecuaţiei : ax2 + bx + c = x cu O < x 0 < 1.
Avem ax: + bx0 + c = x 0 => ax: + bx0 + c = (a + b + c)x0 care se mai
scrie (1 - x 0 )(c - ax0 ) = O, de unde X 0 = .!:. • Deci O < .:.... < 1 => c < a
a a
şi 1 = a + b + c < 2a + b. Reciproc dacă 2a + b> 1 rezultă c < a şi
x 0 =.:.... este rădăcină a ecuaţiei cu O<!:....< 1.
a a
99. Soluţie : Se consideră funcţia f(x) = x 2 + bx + ac pentru care

J(a) < O, dar cum coeficientul lui x2 este pozitiv, ecuaţia f(x) = O are rădă
cini reale şi distincte, deci b2 - 4ac > O.
Altfel: Se consideră funcţia /(x) = cx2 + bx + a pentru care /(O) /(1) =
= a2 + ab + ac < O. Deci ecuaţia f(x) = O, cu coeficienţi reali, are o rădă
cină reală între O şi 1, deci are ambele rădăcini reale şi distincte, de unde
b2 - 4ac > O.
Altfel: Fie f(x) = ax2 + bx + c şi condiţia devine a/(1) < O.
100. Soluţie: Egalitatea dată se scrie am2 + (a+ b)m + !:...3 + !!._2 +
+ c = O, deci 3x e R care verifică ecuaţia ax + (a + b)x + !:... + !!._ +
2
3 2
+ c= O. Punînd condiţia /l. ~O=> b2 - 4ac ~ a•> O => b2 - 4ac > O.
3
Pentru o + 1), / (m + {) şi
rădăcină în (m, m + 1) calculăm f(m), f(m
ţinînd seama de egalitatea dată rezultă: J(m) + J(m + 1) + 4/(m + ½ )=0,
deci una sau cel mult două valori sînt negative, de unde rezultă că cel
puţin o rădăcină e [m, m + 1]. Observaţie. Aplicînd teorema de medie
m+l
pentru integrale pe intervalul [m, m + 1] => S (ax + bx + c) dx =
2
"'
= aor.2 + bor. + c = am + (a + b)m + !:...3 + ~2 + c
2 => 3or. e {m, m + 1),
astfel încît : arx. + ba. + c = O.
2
101. Cazul ac = O este banal. Fie ac ::fi O, şi /(x) = ax2 +

Soluţie:
+ bx + c. Vom arăta că ecuaţia f(x) = O are rădăcini reale, de unde va
rezulta inegalitatea din enunţ. Într-adevăr, avem /(O)= c. Apoi!(~)=
m+l
=a m-
( -
m+l
)I + b - - + c =m+l
m
m+l
- - --+-
m+l m
m1 ( a b ) +c ş1• ţ·mm d seama de
A
egalitatea din enunţ, avem:
f(_!!__)=~
m+l
•_2-.+ =m ~
m+l m-1 -l
• C
1
Din /(O) · !(__!!!__) = ~ < O rezultă că ecuaţia are o rădăcină reală în

m+l m -l 1
intervalul fo, __!!!__) şi cum este cu coeficienţi reali are ambele rădăcini
\ m+l
reale, ceea ce încheie demonstraţia.
113
102. Soluţie: Fie f(x) = ax2 + bx + c. Căutăm oc, ~. y > O aşa· ca
«f(O) + ~f(l) + yf(2) = O, deci cxc + ~(a + b + c) + y(4a + 2b + c) = O.
Sistemul °' + ~ + y = 6; ~ + 4y = 5, ~ + 2y = 4 are soluţia : °' = :!.. ,
2
~= 3, y = ~. Deci :!__ f(O) + 3/(1) + ~2 /(2) = O.
2 2
De aici rezultă că /(O), /(1), /(2) nu pot fi toţi pozitivi sau toţi negativi.
Dacă unul din /(O), /(1), /(2) este zero, problema este rezolvată. Dacă nu,
unul din ei are semn contrar celorlalţi doi, deci ecuaţia are cel puţin o
rădăcină în intervalul (O, 2).
103. Soluţie: x + y = 6 - z şi xy = 9 - z(6 - z) şi cuiu (x + y) 2 >

;;;,. 4xy rezultă că (6 - z) 2 ~ 4(9 - 6z + z2) echivalentă cu 3z2 - 12z ~ O
=> z e [O, 4]. Analog x, y e [O, 4].
Observaţie: Punînd în locul lui 6 şi 9 respectiv a şi b cu acelaşi raţio
nament rezultă că :
a - 2.ja• -- 3b a+ 2,./a2 - 3b ]
x,y,z e r - - - ' - - - - , - - - ' - - - - .
3 3
- .
101. Solutie: Presupunem x ~ y ~ z. Atunci 3(z - x) ~ 4[(x + y + 2
+ z)2 - 3(xy + xz + yz)] =-3(z - x) ~ 2[(y - x) + (.:- -y) + (z - x)2]-.

2 2 2
- (z - xf ~ 2 [(y - x)~ + (z - y)~] <c> [(y - x) + (z - y) ] ~ 2 [(y - x) + 2 2
+ (z - y)2], adevărată!
105. Soluţie: a) Eliminînd pe z avem: E(x) = xy + xz + yz =

= -x2 + (a - y)x + y(a - y) care pentru x = a~ Y are un maxim
Ei
l
a - J' ,
2 !
= - ~ v2
4-
+ .:!_2 y + ~4 care la rîndul lui admite un maxim .pentru
a a2 • a- 11 • a a . . a
Y= --3 , Emax = -3 . Din X= - - - S1 \ 1
2 ,_
= -3 ave111 X= -
3
Şl apol Z - -
3
Deci maximul expresiei este ~ obţinut pentru x = y = z = !!_ .

3 3
Altă soluţie: + x~ + y 2 + 2xy + 2xz + 2yz = a2
Din z2 să arătăm că
3xy + 3xz + 3yz ~ a2, adică x·~ + y 2 + z2 ;;;,. xy + xz + yz echivalentă cu
(x - y) + (x - z) 2 + (y - z) ~ O.
2
b) Analog cu a), iar c) rezultă din b).

106. Soluţie: Avem a+ c = -b şi ac=~ [(a+ c) 2 - (a2 + c2 )] =
2
= ¾[b 2 - (1 - b2 ) 1 = b2 - f. Deci trinomul /(t) = t2 + bt + b2 - ½are

rădăcinile a şi c. Deoarece a ~ b ~ c rezultă că f(b) ~ O, adică b + b2 + 2
+b 2 - ~ ~ O, de unde b2 ~ _!_. Fie c - a= u. Exprimăm pe b şi c în

2 6
funcţie de a şi u. Avem c = a -(2a + u) şi din a2 + b2 + c2 = 1
+ u, b =
rezultă 6a2 + 6au + 2u2 - 1 = O, şi cum a este real discriminantul acestei
ecuaţii trebuie să fie pozitiv, de unde u 2 ~ 2.
10-,. so l u1·1e: D aca ra dvac1111_ a t unei. X 1 + X2 = mm +
. ·1 e smt 1ncreg1,
V •
V A
2 + 1 eZ
J •
1
.
Şl X1X2
-2m
=- -e 2m + I
Z, dar - -- =2 _ _I _ ,· -2m = _2 + _2_ .
1
m+I m+l m+l m+l m+
114
D ec1. d aca--e
w 1 z 2
=>--e Z, {m + 1 = 1 = m = O,
m + l m + l m +1= -1 => m = -2.
Pentru m =O=> x2 - 2x =O=> x1 = O, x2 = 2 ..
Pentru m = -2 => x2 - 3x - 4 =O=> x1 = -1 x2 = 4.
2) Trebuie ca - 1- = k e Z => m = ~ ; k =I: O, deci discriminantul
m+l k
A = 12m2 + 12m + 1 = 12(1 - k) 2+ 12(1 - k)k + k' = k• - 12k + 12 =
k1 k1
(k - 6)1 - 24 • 2
= - - - - . Trebuie ca (k - 6) 2 - 4 = p 2 => (k - 6) 2 -p2 = 24 =>
kl
=> (k - 6 + p)(k - 6 - P) = 24. Deoarece k + p şi k - p sînt de aceeaşi
paritate, rezultă că se consideră situaţiile :
{
k + p - 6 = 12 1k + p -6 = -12
{ k+P-6=6
k-P-6=2 lk -p -6 = -2 k+P-6=4
{
k + p -6 = -6
k-p-6 = -4
{ k+P-6= 2 {
k + p -6 = -2 Jk+p-6=4
k -p - 6 = 12 -p -6 =
k -12 lk-P-6=6
k + p -6 = -4
{
k-p-6 = -6.
J)in, care rezultă perechile de soluţii (k, p) : (13, 5) ; (13, -5) ; (-1, 5) ;
·.
(-c.1, -5); (1, lJ; (1, --,-l); (11, 1); (11, -1) => m e {O, -2, - -10 ; --12} .
11 13
108. Răspuns: a2y + 5aby + 6b + ac = O.
2 2
109. Soluţie: f(x) = nx2 -2(a1 + a 2 + ... + a,.)x + a~+ al+ ... +a!;
a1+a1+ ... +a..
Xmin = - - - - - - = > J , X '"'() ""()
~J'Xmin;
n
110. Soluţie: Scriind că f(g(x)) = g(f(x)) pentru orice x e R rezultă
A = a2, ab = -2, B = -3, şi cum a, b întregi => a e {± 1, ±2}. Avem
soluţiile întregi nenule {a, b, A, B) = (1, -2; 1, -3), (-1, 2; 1, -3),
(2, -1, 4, __:3); (-2, 1; 4, -3).
· 111. Soluţie: Se verifică uşor că f(x) ~ x (\f) x e R şi x ~ g(x)
(\fl x R => (fofof)(x) ~ (fof)(x) ~!(~),~ x ~ g(x) ~ (gog)(x) ~
e
' 1
;ai: (.gog o g)(x). Egalitate pentru x = - .
8
rn:
1 Soluţie:· Se verifică uşor că: f(x) ~ 1 ( \f) x e R => f(g(x)) ;;;i. 1
( 'v) x EU şi g(x) :E:; 1, ( \f) x e R => g(f(x)) :E:;,l ( \f) x e R 7 f(g(x)) ;;;i.
;;;i. g(f(x)) {\f) x e R. Dar egalitatea nu poate avea loc pentru că f(g(x)) = 1
şi g(f(x)):= 1. Dacă·g{x) = -1 şi/(x) = 1, care nu au loc simultan .
. i:L 113. Soluţie: Fie P(x) = ax2 + bx +
c şi Q(i) = mx2· + nx + p. Din
condiţia dată, P{Q{x)') :__ Q(P{x)), prin identificarea coeficienţilor lui x4,
x3 , x şi ţinînd seamă că am =I: O, deducem că m = a, n = b, .p = c şi deci
P=Q ..
115
114. Şoluiie: Funcţia/(x) = ,v2x2 + x + 1, verifică cerinţa problemei.
Într-adevăr, din:x, y e Q şi /(x) = J(y), rezultă ~(x2 - y 2) + x - y = O
dar ,J'i f/:. Q, aşa că (x + y) ,J2 + 1 .;, O şi deci x = y.
115. Soluţie: Punînd x = 1 în relaţia dată :::;,. /(1) = O şi scriind sub
formă echivalentă inegalitatea, obţinem: -(x - 1)2 ~ ax2 bx c~ + +
~ (x - 1) 2, ( \f) x e R :::;,. (a - l)x2 (b + + +
2}x c - 1 ~ O, ( \f) x e R
şi (a+ l)x2 +
(b - 2)x c + +
1 ;;;i, O, (\f) x e R.
Impunînd condiţiile cunoscute rezultă: a e (-1, 1) şi /l 4/(1) ~ O +
/l - 4/(1) ~ O (/l = b2 - 4ac) şi cum /(1) =
O :::;,. /l =
O, deci J(x) =
= a(x - 1) 2 cu a e (-1, 1). Dacă a= 1:::;,. b = -2 şi c = 1, iar dacă
a = -1 :::;,. b = 2 şi c = -1, deci J(x) = a(x - 1)2 cu a e [ -1, 1].
116. Soluţie: Pentru x = 1 :::;,. g(l) ~ h(l) ~ f(l) :::;,. 4 ~ h(l) ~ 4 :::;,.
=> k(l) = 4. Graficele funcţiilor J, g, h arată ca în figură. Se observă că
parabolele corespunzătoare sînt tan-
gente două cîte două în punctul de
y
coordonate (1, 4). Atunci ecuaţia de
gradul al doilea h(x) = g(x) are pe
x = 1 rădăcină dublă. Dacă ( 3} >.. e R,
astfel încît h(x) - g(x) = >..(x - 1)2, ( \f}
x e R (1). Dar J(x) - g(x) = (x - 1)2
şi relaţia (1) devine k(x) - g(x) =
= >.. [J(x) - g(x)] sau h(x) = >..f(~} +
+ (1 - >..)g(x), ( \f) x e R. Evident
>.. e [O, 1 ]. într-adevăr din g(x) ~
~ h(x) ~ J(x), deducem ~ 5 h(x) -
o X - g(x) ~ J(x) - g(x) sau ţmmd sealD:a
de (1) şi de definiţiile lui J şi g obţi
nem O ~ >.. (x - 1) 2 ~ (x - 1)2, ( \f)
Fig. 2 x e R, adică O ~ >.. ~ 1.
117. Soluţie: Notăm

ax1 + +
bx
x
c
=y şi avem ayx2 + (by - l)x +
+ cy = O. Punem condiţia /l ;;;i, O şi avem (b2 - 4ac)y2 - 2by + 1 ;;;i: O, de
und e y e b - 2,,/ac
[ ----''--, - +
b - '2,,/ac;
-- 1 .
lr - 4ac; b1 - 4ac;
118. Soluţie : Conform enunţului, pentru orice y e Imf există

"e R""{{a + b)/2}, astfel încîtf(x) = y, adicăy = 2x-a-b
x• - ab ~ x2 - 2yx +
+(a+ b)y - = O.
Pentru ca x să fie real, trebuie ca /l(y) > O, adică
ab
y2 -(a + b)y + ab ;;;i, O ~ (y - a)(y - b) ;;;i, O. Dacă a < b, atunci
Im/= (-oo, a] u [b, +oo), iar dacă a= b, atunci Im/= R""-{a}.
119. Soluţie: Dacă x1 şi x 2 sînt rădăcinile lui/, atunci /(x) = (x -
- x1)(x - x 2), deci f(/(x)) = (f(x) - x1)(f(x) - x 2). Rădăcinile ecuaţiei
/(f(x)) = O se obţin prin rezolvarea ecuaţiilor :/(x) - x 1 = O şi/(x) - X2=0.
Dacă/{f(x)) are trei rădăcini egale, există x 0 e R cu/(x0 ) = .%1 şi /(xo) =
= x2, deci x1 = x 2 • Prin urmare ecuaţia f(f(XJ) = O are fie patru rădăcini
egale, fie rădăcinile ei sînt de forma ac., ac., ~. ~ cu ac. #: ~-
R.M.T. 1/1986
116
120. Soluţie : Dacă ecuaţia /(x) = x nu are rădăcini reale atunci ori
J(x) >
x pentru orice x (dacă a > O), ori J(x) < x pentru orice x (dacă
a< O) şi atunci orif(/(x)) > f(x) > X pentru orice x, orif(f(x)) <f(x) < x,
ceea ce înseamnă că ecuaţia f(f(x)) = x nu are rădăcini.
Proprietatea se păstrează pentru orice funcţie continuă.
121. Soluţie: f are o singură rădăcină în (O, 1) <=> f(O) /(1) < O <=>
c(l + b + c) < O <=> c + bc + c2 < O <=> J(c) < O <=> f(f(O)) < O. Atunci /of
are rădăcini reale. Fie/(x) =
(x - x 1 )(x -x2}=>/(f(x))=(/(x)-x1)(!(x)-x2).
j(f(x)) = O <=> J(x) = x 1 sau /(x) = x 2 • Fie y 1, y 2 rădăcinile lui J(x) = x 1
şi y 3 , y 4 rădăcinile lui f(x) = x 2 • Este suficient să arătăm că YtY 2 < O şi
y~y 4 > O (sau inYers). Avem Y1Y 2 = c - x 1 = J(O) - x1 şi y 3)'.1 = f(O) - x 2 •
Dar (/(O) - X1)(f(O) - X2) =c f(f(O)) < O.
122. Soluţie: Mulţimea vidă este una din mulţimile căutate. Observăm
căf(x) = x2 - lxl + 1 > O, fiindcă
(lxl - 1) 2 +Ix!> O, (V} x e R. În
particular rezultă că A conţine şi elemente pozitive. Dar singurul element
pozitiv al lui A este 1, fiindcă în caz contrar din ot e A, ix > O şi ot .;. 1
rezultăf(ot) > ot <=> (ot - 1) 2 > O, evident. Decif(ot) e A şif(ot) > ot. Simi-
lar J(/(ix)) > f(ot) şi J(/(ix}) e A. Din aproape în aproape putem construi o
infinitate de elemente distincte ale mulţimii A, dar A este finită. Fie ~ e A
şi ~ ~ O. Deoarece f(~) > O rezultă că f(~) = 1, adică ~2 + ~ + 1 = 1 <=>
<=> ~ e {-1, O}. în concluzie mulţimile căutate sînt: A = 0, A = {1},
A= {O, 1}, A= {-1, 1}, A= {-1, O, I}.
G.M. 11-12/1986
123. Rezolvare: Punctul A verifică ecuaţia parabolelor. Pentru ca

vîrful unei parabole să fie în A trebuie ca m + 1 = -3/2. Ecuaţia para-
bolei corespunzătoare este y = -x2 - 3x - 17/2. Coordonatele vîrfurilor
parabolelor respective sînt x = m + 1, y = m(m + 5) şi ele verifică ecuaţia
respectivă.
124. Soluţie: Să arătăm că oricare ar fi a, b, c e R găsim oe, ~ e R"'Q,

0t.;. ~ şi aşa că f(x) = /(~) => IX +~= - !!.. . Luăm oe iraţional arbitrar
4
dar aşa ca ~ = -IX - !!.. să fie iraţional. Din g(m) = g(n) cu m, n e Q sau
a
(m - n) [a(m + n) + b] = O implică m = n dacă şi numai dacă - ~ este
a
iraţional.
125. Soluţie : Mulţimea punctelor prin

care trec toate parabolele, adică mulţi
mea punctelor fixe, ale fasciculului de pa-
rabole se obţine din relaţia: m(x - 1)2 -
(x - 1)2 - O
6x + 6 - y = O => { - =>
-6x+6-y = O
=> x = 1 şi y =O=> M(l, O) => A = {(1, O)}.
Fie punctul (x 0 , yc) prin care trece o singură
parabolă din familie, deci, m = Yo + Szo - 6 ,
(zo - l)a
de unde rezultă x 0 .;. 1, deci mulţimea B
este formată din toate punctele planului, Fig. 3
.117
mai puţin mulţimea punctelor de pe dreapta (d), paralelă cu axa Oy si de
ecuaţie x = 1. Evident, mulţimea C este vidă. Mulţimea D este for~ată
din mulţimea punctelor dreptei d, şi a dreptei de ecuaţie 6x + y - 6 = O,
(d1) mai puţin punctul M(l, O), deci (D = d U d1) - {M}. Evident
A u B U C U D = R xR (vezi figura). B = R X R - d U d 1 •
126. Indicaţie: Din la + c I = Jb J => a + c = ±b. Dacă a + c = b =>
=> Xi = -1 şi X2 = - .!:.. • Dacă a + C = -b => Xi = 1 şi X2 = .!:.. •
a a
127. Soluţie: Din egalitatea dată şi a '# Orezultă 1 + ~ = oc I I I~ I

=>
=> 1 + Jxv x2 J . oclx1 + x2 J ~ ocJx1 J + o:Jx 2 J; de unde (Jx 1 J - oc)(Jx2 J-

- oc) = o: 2 - 1 ş1 cum oc < 1 avem Jx1 J < ex şi Jx2 J > oc.
128, Soluţie: Din IP I + Jq I < 1 rezultă Jx1 + x 2 J + Jx1 x2 J < 1, dar
cum Jx 1 I - Jx 2 J < Jx 1 + x 2 Jputem scrie Jx 1 I - Jx 2 J + Jx 1 I · Jx2 J - 1<0
c bivalent cu ( Jx1 I - 1)( Jx2 J + 1) < O, de unde Jx1 I < 1.
129. Soluţie: 1) Împărţind cu Ja I, obţinem 11 +~+~I< 1 =>
~ 11 + x1 x2 - x1 - x2 J < 1 => Jx 1 - 11 Jx2 - 1 J < 1, deci cel puţin un
factor este mai mic decît 1. Dacă Jx1 - 11 < 1 - -1 < x1 - 1 < 1 =>
=> 0 < X 1 < 2.
2) în mod analog rezultă Jx1 + 11 Jx 2 + l J < 1 => -2 < x1 < O.
130. Soluţie : Împărţind inegalitatea dată cu Ja J, obţinem :
Iex 2 + ~ « + ~ / < 1 => Jex2 - ex(x1 + x 2) + x1x2 J < 1- => Jx1 - o: J·
Jx2 - oc I
< 1, deci cel puţin un factor trebuie să fie mai mic decît 1.
Fie Ix1 - oc I < 1 - -1 < x1 - ex < 1 - ex - 1 < x1 < oc + 1.
131. Soluţie: Fie f(x) = ax 2 + bx + c şi fie u = /(1), v = /(-1)
atunci a + b -j- c = u şi a - b -j- c = v => 2b = u - v şi 2a = u -+ v - 2c.
Deoarece Ju I= 1/(1) I ~ h, Jv I= 1/(-1) I ~ h, Ic I== 1/(0) I ~ h şi 2 Ja I =
= Ju + v - 2c I ~ Ju I + Jv I + 2 Ic I ~ 4h, 2 Jb I = Ju - v I ~ Ju I + Jv i ~
~ 2h, atunci Ja I + Jb I + Jc I ~ 2h + h + h = 4h.
132. Soluţie: Vom demonstra că pentru k = 3, afirmaţia este ade-
vărată. Fie / (x) = ax2 + bx + c şi h = max lf(x) I, atunci 1/(1) I ~ h_
lf{-1) I ~ h şi 1/(0) I = Jc I ~ h, din care rezultă a + b + c ~ h, -a - b ....:..
- c ~ h, a - b +
c ~ h, -a+ b ·- c ~ h, c .::;;; h, -c .::;;; h(l). Din a+
-j- b +
c ~ h şi -2c ~ 2h =:>-a+ Z, - c ~ 3h (2). Din a - b +
c··~ h şi
-2c ~ 2h => a - b - c ~ 3h (3). Din -a - b - c :.; h şi 2c ~ 2h =>
=> - a - b + c :.; 3h (4). Din -a +
b - c :.; h şi 2c ~ 2h => -a + b, +
+ c ~ 3h (5). Prin unrni.re, din toate situaţiile (1), (2), (3), (4), (5) rezultă
+ +
Ja I Jb l Jc J ~ 3h. Pe de altă parte dacă k <3, atunci pentru funcţia
f(x) = 2x2 - 1 nu este satisfăcută inegalitatea:
Ja I + Jb I·+ Jc I = 2 + 1 < 3.
133, Soluţie: Evident pentru Jx J ~ 1, x2 +ax+ b >
O şi x2 +ex+
+ d > O (indiferent dacă ecuaţiile au rădăcini reale sau nu), deci pentru
+ ++
Jx I ~ 1 şi_suma 2x2 x(a c) b + d < O·=> x2 c Jx + b +la;
a > O, !
118
deci dac:ă. ecuaţia x2 + a +2 c x + b +2 d = O ( 1) arc rădăcini reale, atunci
de se află
în inte:rvalul (-1, 1), deci modulul lor este m.ai mic decît 1.
Dacă ecuaţia (1) nu are rădăcini reale, atunci ele se află în intervalul (-1, 1)
,deci modalul lor este mai mic decît 1. Dacă ecuaţia (1) nu are rădăcini
reale, x1, x 2 e C - R atunci x2 = x1 şi /x 1 x2 I= /x 1 x1I= /x11 2 = t! d 1 ~
~ lbl!ldl < 1 = /x 1 / < 1 (deoarece din ipoteză /bi< 1 şi /dl< 1).
134. : Fie f(x) = ax2 + bx + c, atunci din lb I ~ a + c

Soluţie =
=> ±b ~ a + c {
a-b+c;;i:O=f(-1);:;i,O .
=
J
a -t- b -j- C ;;i, 0 ::;,. /(1) ;;i: 0
, w w
ş1 cum a > O, rezulta ca
numerele -1 şi 1 se află în afara intervalului determinat de rădăcinile

ecuaţiei. Din a ~ <, =a
~ ~ 1 => x 1 x 2 ~ 1 (*), de unde rezultă că nume-
rele -1 şi 1 se află de o parte şi de alta a intervalului rădăcinilor (altfel
ar rezulta o contradicţie cu(*), adică x 1 ,x2 e [-1, 1] Jx1 / ~ 1 şi =
IX2 I ~ 1.
13:,, Solufir: Fie /{x) = ax~ + bx -+- c. Evident, din /a + c I < Jb I =

=> - Jb I < a+ c O =a+ c -- b > O şi a+
+ + b >O= f(l) > O şi /(-1) <O= /(1)/(-1) < O, deci o singură
c
rădăcină se află în intervalul (-1, 1) => Jx 1 J < 1 şi /x2 / > 1. (Condiţia că
in intervalul {oc, ~) să se afle o singură rădăcină este /(a.)/(~) < O).
Reciproc: Formăm ecuaţia care are rădăcinile /x1 I şi Jx2 /.
F le ' .1 + X 2)2 - 2 X 1X.2 1' 2 / X1X.2 I -- -;
. S -- I X1. I -ţ-. I X 2 I => 52 -- lX b2 - . 2c
- ,,
a a
+ 2 1 _ac , ---_________
b' - '2ac + 2 !ac!
a 2
=> S __ ../b'2-
- 2ac
- -----
lal
+ '2 :ac I . p -_
Şl
J X• 1 X 2 J -_ I -c I
a
aşadar ecuaţia va fi q(x) = I a /x2 - 2ac + 2 Jac I x + : c I = O .Jb"" -
şi deo.-.rece Ix! I < 1 Ia -/- c I < Ib I.
136. Soluţie: Notăm f(x) = ax2 + bx + c.
1) Dacă Jx 1 I < a. < /x 2 j. atunci evident x1 , x2
e ll, p~:ntrn că dacă
.xi, x2 e C - R, atunci x2 = x 1 => J.x2 I = lx1 I, contradicţie; deci P 1 P 3• =
.Ridicînd la pătrat relaţia dată rezultă : (aoc2 + c) 2 ~ r;.~b 2 ==> (a~ 2 + c? -
- 4ixYac ~ oc. 2 (b2 - 4ac) =
(a:x 2 - c) 2 ~ oc. 2Â => Â ;;i: O deci P 2 => Pa.
2) Arătăm că P 2 =
1\. Inegalitatea se mai scrie: -oc !bi <:: a'Y- 2 + c <
< oe. lb I, fie b > O, atunci avem aC( 2 + boc + c > O şi ac,;2 - bt;1. + c < O =>
=> f( a.) > O şi /(-a.) > O, deci ecuaţia are o singură rădăciaă în intervalul
1 J,., c·;'
,, ,,') · f1·,. " l E ( - ~ => 1I x .~ 1I < şi 1"'" 1 '· ~ J>~c1·,··1·oc l.> l P 2· =
\~I ·
'\ - ""1 ..,.,, ' .,,. '- ' .,\, ·"'2 J .,,.,,> -..,.,.. N
\.t...
-.1.. .i-"
• • : ..1..
Formăm ec~ia"ţia care are rJdickile Ix 1 i, 1X:i : , P = i x 1 I Ix 2 I =

s = I X1 I + I X2 I :.=> S2 = xr + x: + 2 I X1;'\;2 I = (xi + X2)2-f-- 2 I X1X2 I -
_ 2 X1X2 -_ -b' 1
1 "
-
I I c
- -
c __ b + 2 Jac I - 2ac d·, . " _ ,Jb• + 2 Jac. I - 2ac
2 - -- 2
--- , 'CCl ;:, - ----- ,
a2 a a a2 1a.:
,q(x) = laJx2 -(\b:: -ţ- 2Jacj - 2ac)x-/- jcJ = O, dar cumjx1 /< e<: < Jx2 J=>
119
=>q(or.) <0 => JaJor. 2 + Jcl <.,.'b2 +21acl-2ac,or. =>(lal0t2 + lcl)2 ~
=e;; or.2 (b2 + 2 Jac I - 2ac) => (aor. 2 + c) 2 < or. 2b2 => Jaor.2 + c I < 0t lb 1.
137. Soluţie:
1) Evident L\2 ::::; L\i, de unde rezultă 1), iar dacă ac ~ O,
este adevărat şi
reciproc.
2) Din condiţia dată rezultă L\ 2 > O => L\ 1 > O şi împărţind cu la I
avem: or.2 -l~l0t+l~/<0=>0t2 - Jx1 +x2 lor.+ lx1 x 2 1<0(xi,x 2 rădă
cinile ecuaţiei (1)) => + I x 1 11 x 2 I < or.( I X1 I + I x 2 I) <c> (or. - I x 1 I) (ex -
or.2
- Jx2 I) < O => lx1 I < ex şi Jx 2 J > or..
138. Indicaţie: Deoarece y = 2ax + b este ecuaţia unei drepte rezultă
că pentru Jx I : : ; 1 valorile extreme ale expresiei 2ax + b sînt luate în
x = ± l. Se arată uşor apoi că -4 ::::; 2a + b ::;;; 4 şi -4 ::::; -2a + b ::;;; 4.
139. Soluţie: Avem f(x) = (J(l) +: ( - l ) - J(O) J x2 + f{l) -:(-l) x +
+ /(O) = { f(-l)(x 2 - x) + { f (1)(x 2 + x) - f(O)(x 2 - 1) de unde:
lf(x) I : : ; ~2 lx2 - xI+ ~'.:! Jx2 + x I + Jx2 - 11.

5
Pentru x e [-1, O], avem lf(x) I : : ; -x2 - x + 1::::; - .
4
Pentru x e [O, 1], avem lf(x) I < -x2 + x + 1 ::::; i,
4
c.c.t.d.
140. Solufie : Pentru ca f să fie injectivă trebuie ca abscisa punctului

de extrem să fie în exteriorul intervalului (-1, 1). Deci - !!._ ::;;; -1 sau
2a
- !!._ ;;;, 1 şi cum ne interesează a maxim avem 2a ::;;; !b I şi cum Jb I : : ; 1,
2a
rezultă a=~ pentru b = 1. Pentru a=~ şi b e [-1, 1] rezultă
2 2
- !!._ e [ -1, 1] şi pentru ca f să fie surjectivă trebuie ca : - ~ = - 1
2a 4a
şi f(l) = 1 sau - ~ = -1 şi /(-1) = 1. Rezultă b = 1, c = -1/2 sau
4a
b=-l,c=-1/2.
141. Soluţie: Fie x = t +~.Avem ax2 + bx + c = at 2 +(a+ b)t +
2
+ ~
4
+ !!._2 + c = at2 + ~t + y. Fie g(t) = at2 + ~t + y. Condiţie lf(t) I : : ; 1
1 1 1 ·Ii
pentru O =e;; x =e;; 1 devine lg(t) I : : ; 1 pentru - -2 < t ::;;; - . Pentru t
2
= -2 ,
t
1
= - - , t = O avem + - +y < -1 =e;; -
a 13 13 1
- + y ::::; ,
a
1, -1 ::::; - -
2 2 4 2 4
-1 ::::; -y < 1 ( *) de unde -8 < a < 8. Pentru a = 8 din primele~ două
inegalităţi din ( *) avem -1 < 2 + y < 1 => y < -1 şi cum din a treia
y ;;;, -1, rezultă y = -1. Apoi tot din primele două pentru a= 8, y = -1,
avem ! : : ; O şi - ! < O, deci ~=O şi corespunzător b = -8, c = l.
2 2
142. Soluţie: Din 11(-1) I < 1, 1/(1) I < 1 rezultă a+ lb I + c < 1
şi lb I < 1. Avem 1/(x) + g(x) I = J(a + c)x2 + 2bx + a + c I, Datorită
120
ntodulului putem presupune a + c ~ O. Fie x e [ -1, 1], fixat. Dacă:
(a + c)x2 + 2bx + a + c ~ O, atunci 1/(x) + g(x) I = (a + c)x2 + 2bx +
+ a + c ~ 2 (a + I b I + c) ~ 2. Dacă (a + c)x2 + 2bx + a c ~ O, +
atunci 1/(x) + g(x) I = -(a+ c)x2 - 2bx - (a+ c) ~ -2bx ~ 2 lb I ~ 2,
ceea ce încheie demonstraţia. Inegalitatea 1/(x) + g(x) I ~ 2 nu poate fi
întărită, fiindcă pentru /(x) = 2x2 - 1 => g(x) = -x2 + 2 avem /(1) +
+ g(l) = 2.
143. Solutie : Fie f(x) = ax2 + bx + c, g(x) = cx2 + bx + a. Deoarece
/(1) = g(l) şi i(-1) = g(-1), atunci lg(l) I ~ 1 şi lg(-1) I ~ 1. Presupu-
nem că există x e [-1, 1] pentru care lg(x) I< 2. Vîrful parabolei y =
= g(x) este punctul (x 0 , g(x0 )) cu g(x0 ) I > 2 şi x 0 e [ -1, 1] (rezultînd
din cele de mai sus) şi avem g(x) = c(x - x 0 ) 2 + g(x 0 ). Punem aici în
locul lui x cel mai apropiat de x 0 dintre numerele -1 şi 1. Fie el 1. Atunci
11 - x 0 I ~ 1 şi lg(x0 ) I = lg(l) - c(l - x 0 )2 I ~ lg(l) I + Ic I ~ 2. (fiindcă
Ic I = 1/(0) I ~ 1), contrar cu lg(x0 ) I > 2. Exemplul /(x) = 2x2 - 1 arată
că inegalitatea lg(x) I ~ 2 nu poate fi întărită.
144. Soluţie: Din 1/(1) I = la + b + c I ~ 1, 1/(-1) I = la - b + c I ~
~ 1, şi 1/(0) I = Ic I ~ 1, avem la + b I = la + b + c - cI ~ 2 şi la -
- b I = la - b + c - c I ~. 2. Rezultă 4a2 + 3b2 = 2(a + b) 2 + 2(a - b) 2 -
- b2 ~ 16 cu egalitate pentru b = O, şi la + b I = la - b I = I a I = 2,
lf(O) I = Ic I = 1. Rezultă 1/(x) I = 12x2 - 11 ~ 1.
R.M.T. 1/1985
145. Soluţie:Din IJ(x) I ~ 1 pentru Ix I ~ 1, luînd x = -1, O, 1
obţinem la - b + c I ~ 1, Ic I ~ 1, la + b + c I ~ 1. (1)
Fie p = a - b + c, q = a + b + c, de unde a = ~ (p + q) - c; b =
2
= 2.2 (q - P) cu IP I ~ 1, lq I ~ 1 (2) Fie g(x) = ixx2 + ~x + y unde ix,
(3, y este o permutare a coeficienţilor a, b, c. Pentru Ix I ~ 1, avem
I g( -~) I ~ I ix I + I ~ I + I y I = I a I + I b I + I c I = / ¾(P + q) - c I+
+I¾ (q - P) I+ Ic 1- Prin explicitarea primelor două module din ultimul
rînd se reduce fie p_2 fie !2 . De aici şi ţinînd seama că IP I ~ 1, lq I ~ 1,

jc I ~ 1 obţinem lg(x) I ~ 3.
Inegalitatea aceasta nu poate fi întărită. Trinomul f(x) =
Observaţie:
= 2x2 - 1 satisface condiţia din enunţ, iar pentru g(x) = 2.x2 - x avem
g(-1) = 3.
147. Răspuns: Avem a2 + b2 = (x1 + x 2)2 + (x1 x 2 - 1)2 = (x~ +
+ l)(x: + 1).
148. Soluţie: Presupunem că există un triplet (a 0 , b0 , c0 ) de numere
întregi, astfel încît / să satisfacă condiţia problemei. Fie x 1 = 2k - 1 şi
x 2 = 2k + 1 două numere consecutive impare, atunci/(x1 ) - /(x2) = ± 1 <=>
- [a: 0 (2k + 1) 2 + b0 (2k + 1) + c0 ] - [a 0 (2k - 1) 2 + b0 (2k - 1) + c0 ] =
= ± 1 => 4a 0 k + 2b 0 = ± 1, absurd.
149. Soluţie : Fie x =~ cu (P, q) = 1 o rădăcină a ecuaţiei date.
2
Avem ap + bpq + cq 2 = O, de unde p/c şi q/a. Dacă unul din numerele
p, q este par atunci c sau a este par. în caz contrar rezultă b par.
121
150. Soluţie: În baza exerciţiului 149, dacă ecuaţia ar admite o rădă
cină raţională x 1 = P.... cu p e N, q E Z*, atunci p/c şi q/a, deci şi p şi q
'l
sînt impari, dar din api + l:.f:.q + c = O <=> ap + bpq + cq2 = O rezultă o
q=
contradicţie, membrul stîng esţe un număr impar.
151. Soluţie: Să presupunem prin absurd că ecuaţia:
a0x2" + a 1x 2"- 1 + ... + a2,._1x + a2,. = O cu ac, a1, ... a2„
numere întregi impare are rădăcina raţională p_ , fracţie ireductibilă. Atunci

q
p/a2„ şi q/a 0, deci p şi q impare. Scriind că P.... este rădăcină şi eliminînd
q
numitort1l, avem
aoP2" + a1p211-1q + ... + a2,.-1pq211-1 + a2„q2" = O,
care nu este posibilă, membrul stîng fiind impar (fiind suma unui număr
impar de numere impare), iar membrul drept par. Cazul n = 1 (ecuaţie
de gradul doi) a constituii subiectul unei probleme date la O~impiada pe
ţară 1980, cls. a IX-a).
152. Soluţia 1. Observăm că dacă f(x) = x 2 + ax - b = O, atnnci

/(O) = -b < O şi/(1) = 1 + a - b > O, deci ecuaţia are o rădăcină x 1 e (O, 1}
care 11 u este întreagă.
Soluţia 2, Deoarece x 1 +x 2 = -a< O şi x 1x2 = -b < O, dEd::iccrn.
că ecuaţia are o rădăcină 1)ozitivă şi una neg::>.~ivă. Să pr,:;snpL111u11 că.
a1-:1.bele rădăcini sînt întregi, atunci x 1 ~ 1 şi x 2 :( -1. Prin urmare·
(1 - x 1 )(1 - x 2) O=> 1 - (x 1 +- xr) + X;X 2 ~ O, dar 1 - (.-i;: + xJ +
~
+x x = 1+a-
1 2 b > O, contradicţie. Rezultă că .::cuaţia dată r:.n poate·
a,·ea ambele rădăcini întregi.
153. Soluţie: Fie x 0 e Z, rădăciEi a ecuaţid. Dacă :,:c cs'::e: impar,
atunci x~ + 2px0 + 2q este impar, deci nu poate fi 7ero. Dacă Xc este
par, atunci din x~ + 2px0 = -2q rczn1tă că ~:~ + 2Pxr : 4, dar 2q nu poate-
fi divizibil la 4. Dacă x 0 e Q - Z, atunci din (x 0 -:- P) 2 + 27 - Pl = O =>
=> (x 0 + p) 2 = 2q - p2 , unde 2q - p 2 e Z şi (x 0 -+ Pf <I:= Z.
154. Soluţie: Evident /l.' = 9(m2 + 3m + 2) = 9(m + l)(m + 2) =9k2'
implică (m + l)(m + 2) = 4s 2 , dar produsul a două numere c1;msecutin·
nu poate fi pătrat perfect decît cînd unul este rml ~ m e { -1, -2}.
Pentru m e Z"'-{ -1, -2} => (rn + 1) 2 < (m + l)(m + 2) < (m + 2) 2 sau
(m + 2) 2 < (m + l)(m + 2) < (m + 1f.
155. Soluţie: Din relaţiile lui Viete, rezultă x 1 + x 2 = -a şi X1X2 = l>
şi înlocuind obţinem x 1 x 2 - x 1 - :,2 = 12 => x,x 2 - X 1 - X 2 + 1 = 13 =>
=> (x1 - l)(x 2 - 1) = 13, deci fie x 1 - 1 = 1 şi x 2 - 1 = 13 => x1 = 2,.
x 2 = 14, deci a = -16, b = 28; fie x 1 - 1 = -1 şi x 2 - 1 = -13 =>
=> x 1 = O, x2 = -12 deci a = 12, b = O.
156. Soluţie: Să presupunem că există a, b, c, d e Q care saţisfac.
conditiile problemei, adică 3d + 2a + .c, număr raţional cu numitorul
diferj-t de 1 şi f(x) e Z, ( 'ef) x e Z; atunci /(O), /(1), /(-1) e Z, adică.
şi/(1) + /(-1) - /(O) e Z dar /(1) + /(-1) -/(O)= 3d + 2a +ce Z -
contradicţie.
122
157. Soluţia 1. Conform enunţului avem: Â = a + 1, P = ~ = a +
a
+ 2, a
S = - ~ = a + 3 de unde rezultă: c = a(a + 2), b = -a(a + 3)
şi a
= b2 - 4ac = a + 1, iar de aici obţinem a4 + 2a3 + a 2 - a - 1 = O
şi a e Z =>a= -1 => c = -1, b = 2 şi I!,,.= O, decif(x) = -x2 + 2x-1.
Soluţia 2. Din I!,,. = b2 - 4ac rezultă I!,,. = a2( ~ - 4 .:. ) = a2 ( S2 - 4P)
. ~ a
= 4P] = [a(P -;- 1) ]2. Deoarece Â = P - 1 => a2 (P - 1)2
a2 [(P + 1) 2 - =
= P - 1 => P = 1 sau P = -a2 .
Cazul I. Dacă P = 1 => S = 2 şi Â = O => a = -1, b = 2, c = -1
şi deci f = - x2 + 2x - 1.
Dacă P = -~ , cum P - 1 e Z => -~ e Z => a2 = 1 => a = ± 1 de unde
a2 a1
pentru a= -1 se obţine la fel f(x) = -x2 + 2x - 1, iar pentru a= 1
se obţine o contradictic P = 2 = 3.
158. Solufie : Fie x 1 , x 2 e Z rădăcinile trinomului T. Din T = (x -
- x 1 )(x- x 2 ) =>T(c) = (c - xi)(c - x 2 ) = 13. Observăm d T(c+I)+T(c-1)=
= 2 . 13 + 2, iar T(c - 13) + T(c + 13) = 2 · 13 + 2 · 132 ; Din (c -
- x 1 )(c - x:) = 13 => x 1 = c± 1 şi x 2 = c± 13 sau x1 = c± 13 şi x 2 =
= c± 1. Prin urmare 1'(x1 ) = T(x 2 ) = O rezultă T(c + 1) = O sau T(c -
- 1) = O şi deoarece T(c - 1) + T(c 1) = 28, rezultă că max {T(c - 1), +
1'(c + I)}= 28. În 2.celaşi mod din T(x;) = T(x2 ) = O rezultă T(c - 13) =
= O sa~ T(c -+ 13) = O şi deoarece T(c - 13) + 'l'(c + 13) = 2 · 13 · 14
ded„1cem că max {T(c + 13), T(c - 13)} = 364.
1:i9. Soluţie : Fie Xi, x 2 rădăcinile ecuaţiei, Xv x 2 e Z. Din x 1 + x 2 =
= -a, x 1 x.i = -2b rezultă a, 2b e Z. Discriminantul ecuaţiei Â = a2 +8b,
trdJuie să fie pătrat perfect, şi cnm a2 < a2 + 8b < (a + 4) 2 rezultă
tt" -+- 8b = (a + l)i; a2 + 8b = (a + 2) 2 ; a2 + 8b = (a + 3) 2 şi evident
co:1vine numai situaţia a doua, ai+ 8b = (a+ 2) 2 => 2b =a+ 1.
160. Fie x 1 , x 2 rădăcinile ecuaţiei date. Avem: x 1 + x 2 =
Soluţie:
= ab; x 1 x 2 = a +b
( *-). Deoarece x1 şi x2 trebuie să fie î11t 1-:.:g;., i.ar a :)
b sînt naturale rezultă Xi şi x 2 naturale. Scăzînd membru cu membru egz.-
lităţile din ( * ),
avem: (xi - l)(x2 -- 1) + (a - 1)(b - l) = 2 ( *) *
Pentru a ;;,:, 1 şi b ;;,:, 1, egalitatea precedentă este de forma O + 2 = 2,
1 + 1 = 2, 2 + O = 2 de unde deducem valorile lui a şi b şi anume :
;a=2 Ja=~ (a=2 {a=~ {a=S ja=O
Ib =--= 3 ;b = 2 \b = 2 b = ;') b = 1 1b =
O,
Hil. Solu!ie: Fie x 11 x 2 r8.dldni1e raţionale ale ecuaţiei: ax2 + bx -+
+ c = O. Atunci 2- , 2- sînt rădăcinile ecuaţiei: cx 2 + bx + a = O
x1 Xs
( ·>t-)
. x1 r r
Fie - = - cu r, s întregi (r, s)
X2
= 1. Egalitatea ( *·) devine - + -s = n -
,,. S ,,2 S 1'
- 2 => -
li
+s= r(n - 2) => -
s
întreg => s/r2 , dar (r, s) = 1 => ~ ± 1.
123
Analog r = ± 1. Pentru .!:.. = 1 => n
s
= 4. Pentru .!:.. = - 1 => x 1
s
+x =2
=0=>b=0, dar b eR*.

G.M. 2/1983
162. Soluţie: Ecuaţia se mai scrie (a2 b2}x2 - (4ab l)x a2 + + + +

+ b = O.
2 Dacă a = b = O, ecuaţia are soluţia x = O. Dacă a 2 b2 =I= O, +
atunci /l. (4ab = +
1)2 - 4(a2 +
b2}2 ~ O, de unde 2(a - b) 2 ~ 1 <e> a b, =
şi ecuaţia devine: 2a2 x 2 - (4a2 l)x +
2a2 O <e> 2a2 (x - 1) 2 - x+ O, = =
de unde x =
2 şi a 2 = 1 şi deci a = b = O sau a = b = 1. ±
183. Solutie: Presupunem mai întîi că pentru orice x întreg / (x} =
= +
ax2 + bx c este întreg. Cum /(O} = c, rezultă c întreg. Apoi, din
/(1) =a+ b + c rezultă a+ b întreg, iar de aici şi din /(.!...1) = a - b + c
rezultă2a întreg. Reciproc, presupunem 2a, a+ b şi c numere întregi.
Atunci ax2 bx + +
c = 2a · x(x - I) (a+ b)x +
c este întreg pentru x
2
+
întreg.
164. Solufie: a} Ecuaţia în necunoscuta a este a 2 - xa + x 2 - bx +
+ 1J2 - ~ = O care pentru -3x2 + 4bx - 4b2 + 2 ~ O are soluţiile :
2
a1,2 = i (x ± "1-3x2 + 4bx --:- 4b2 + 2) .

b) Fie x 0 e Z rădăcină. Ecuaţia se mai scrie:
(a- ~ X0 J2 + (b - ¼ + ¼ X0 r X~ = ¾, de unde rezultă că x: ~ 1 =>
=> x0 e {O, ±1}. Pentru x 0 =O=> a 2 + b = -'Z1 . Pentru x = 1 =>

2 0
=> ( a - : J2 + (b - { }2 = O => a = b= i şi deci ai + b = i .Pentru x =

2 0
= -1 =>(a+ 2.J2 2 + (b + 2.)2 2 =O=> a= b = - .:

2
şi deci a 2 + b2 =.:.
2
Prin urmare condiţia a 2 + b = .:2 este necesară
2 ca ecuatia
,
să aibă cel
puţin o rădăcină întreagă. Condiţia este şi suficientă deoarece dacă a2 +
+ = .:2
b2 ecuaţia admite rădăcina x 0 = O.
c) Conform cu cele demonstrate se analizează trei cazuri :
• • smt O ş1' 1 => a = b = -] ;
1"} cele d ouav ravdvacm1 A
2
11 • • smt O ş1' - 1 => a
""} cele d ouav ravdvacm1 A
= = - -2} ;
b
iii) cele două rădăcini sînt O şi O => ab < O şi Ja I = Jb I = .:2 •

165. Soluţie: Fie P.. rădăcină a ecuaţiei (p, q)
q
= 1, atunci ap•
q•
+ b p_q +
+ c = O => ap2 + bpq + cq2 = O de unde rezultă :
1) p(ap + bq} = -cq2 => pfcq2 , dar (P, q = 1, 2) deci PI c ;
2) q(cq + bp) = -ap2 => qjap2 , dar (q, p2) = 1, deci q/a
(atenţie, dacă (P, q} = 1 => (P", qm) = 1, unde m, n e N*).
124
166. Soluţie:
Vom demonstra 2) deoarece pentru m =±I rezultă l
1) Rezultatul este adevărat pentru orice ecuaţie cu coeficienţi întregi
care admite o rădăcină raţională. Fie /(x) = ax2 + bx + c şi !(-;)=O,
(P, q) = 1, atunci / (m) = f (m) - J ( f J = a (m 2 - :: ) + b (m - f) =
= -(P - mq) fa(p + mq) + bq] => p - mq/q3/(m), dar cum (p - mq, q2 ) =
= 1 => p - mq/J(m).
167. Soluţie: Să presupunem prin absurd că ecuaţia are o rădăcină
raţională P.. , p e N*, q e Z*, (P, q) = 1, atunci conform exerciţiului pre-
q
cedent avem pjc şi q/a deci: p e {1, 2 ... 9} şi q e { -I, -2, ... -9},
ecuaţia nu poate avea rădăcini pozitive (coeficienţii sînt pozitivi) şi p -
- mq/am2 + bm + c. În cazul nostru pentru m = IO => p - I0q/a10 2 +
+ bIO + c, absurd, deoarece al02 + bIO + c este număr prim (cu trei
cifre), iar p - IOq este un număr de două cifre.
168. Soluţie: 1) Dacă Xv x 2 e Z => x 1 + x2 = m+ l
2m +1 =2---
1
m+l
e
e Z = k e Z*. Dacă m + I = 1 =>

=> - 1 - m = O, se obţine ecuaţia
m+ 1
x2 - x = O cu rădăcini întregi. Dacă m + I = -1 => m = -2, se obţine
ecuaţia x 2 - 3x - 4 = O cu rădăcini întregi.
2) Fie m e Q, astfel încît _!__ = k e Z* => m = 1- k • Discriminan-

m +1 k
tul ecuaţiei trebuie să fie pătratul unui număr raţional, deci /J,. = 12m2 +
+ 12m + _ k' - l2k + 12 _ (k - 6)1 - 24 _ p• p
1 -------....;._--'----- Z* , d e un de rez ultwa
- e
k1 /1 1 k1
(k - 6) 2 - p2 = 24 <> (k - 6 - p)(k - 6
Cum numerele k - + p) = 24.
- 6 - p şi k - 6 + p sînt de aceeaşi paritate, iar în cazul nostru chiar
pare, avem sistemele:
- 6 - p = ±2
{ kk _ { k - 6 - p = ±12
6 + p = ± 12 sau k _ 6 + p = ± 2 din care rezultă
= - ~
k = 13
şi k = -1 => m = -2.
13 => m
k - 6 - p = ±4 { k - 6 - p = ±6
În mod analog din { k _ 6 + p = ±G sau k _ 6 + P-= ± 4 din care
rezultă : k = 11 => m = - ~11
şi k = 1 => m = O' deci -
m e{o ,
-2' - ~
11 '
-~}-
13
169. Soluţie: 1) Fie x0 o rădăcină a primei ecuaţii (evident x 0 =/: O)

ax:+ bx0 + c =O<> c (2-) + b , ( 2-) + a = O,
~
2
~
deci 2- este rădăcina ecu-
~
aţiei a doua. Prin urmare dacă (x1, x2) sînt rădăcinile primei ecuaţii,
atunci (2- , 2-) sînt rădăcinile ecuaţiei a

%1 %1
doua. (Rezultatul se păstrează
pentru ecuaţiile de grad superior care au coeficienţi dispuşi asemănător).
1l5
2) Se ştie că dacă x :I= O, atunci I +~I
x ;;i,. 2.
Deoarece ac> O, rădăcinile celor două ecuaţii au acelaşi semn.
Dacă Xi > O, x 2 < O => ..!_ > O, ....!..
X1 Xa
> O şi I Xi + ....!... + x + . . !. I =
X1
2
Xa
x1 +
+ -1 + x + -1 ;;i,. 4. Daca Xi < O, x < O => - 1 < O,
X1
2
.Xa
V
2
X1 •
-
Xa
1
< O
0
ş1
] Xi+....!...+
~
+....!..I= ( - x 1 - ....!...J + (-x ....!..) ;;i,. 4.
X2
~ ~
2 -
~
170. Soluţie : Fie x 1, x2 ; x3 , x 4 ; x5 , x 6 rădăcinile celor trei ecuaţii.

Avem:
f
Xi
XiX 2
+X2
b=
= a ; { X3
X3X4
+
x,
C =
= b; { X5 +
X 5X 6 =
Xe =
tl
C
,
de unde: XiX2 + x 3 x 4 + x 5x 6 = Xi+ x 2 + x3 + x 4 + x 5 + x 6 care se mai

scrie: (x 1 - l)(x 2 - 1) + (x3 - l)(x4 - 1) + (x5 - l)(x6 - 1) = 3 (
Deoarece x 1, x2 , x3, x 4 , x5, x 6 sînt întregi, iar a, b, c naturale rezultă rădă
* ).
-cinile naturale. Excluzînd cazul banal cînd o rădăcină este O rezultînd
toate O, egalitatea ( *) este în numere naturale şi este satisfăcută pentru
1 + 1 + 1 = 3, 3 +O+ O= 3 etc. Rezultă valorile: (a, b, c) = (4, 4, 4);
(6, 8, 7); (8, 7, 6) ; (7, 6, 8).
171.Soluţie: Dacă ecuaţia are rădăcini întregi, atunci (a2 + b2 + c2 +
+ 1) 2 4(ab + bc + ac) este pătrat perfect < (a2 + b2 + c2 + 1) 2 şi de
-
aceeaşi paritate cu a 2 + b2 + c2 + 1, deci (a2 + b2 + c2 + 1)2 - 4(ab +
+ bc + ac) ~ (a2 + b2 + c2 - 1) 2 de unde a2 + b2 + c2 ~ ab + bc + ac
sau (a - b) 2 + (b - c) 2 + (c - a) 2 ~ O. Rezultă a = b = c.
172. Soluţie: Dacă b > c şi ecuaţia are rădăcini întregi, atunci
{a+ 1)2 - 4(b - c) este pătrat perfect < (a + 1) 2 şi de aceeaşi paritate
cu a + 1. Rezultă că (a + 1)2 - 4(b - c) ~ (a - 1)2, de unde a + c ~ b,
contradicţie. Analog, dacă b < c, atunci (a + 1) 2 - 4(b - c) este pătrat
perfect > (a + 1)2 şi de aceeaşi paritate cu a + 1. Deci: (a + 1) 2 -
- 4(b - c) ;;i,. (a + 3) 2, de unde a + b + 2 ~ c, contradicţie. Deci b = c.
173. Soluţie: Dacă a 2 + b2 > c2 , iar ecuaţia avînd rădăcini întregi
rezultă că (2ab 1) 2 - +
4(a2 + b2 - c~) este pătratul unui număr impar
< 2ab + 1. Deci: (2ab + 1)2 - 4(a2 + b2 - c2) ~ (2ab - 1) 2 de unde c2 ~
~ (a - b) 2 sau c ~ /a - b /,contradicţie.Analog, dacă a 2 + b2 < c2 , rezultă
atunci că (2ab + 1) 2 - 4(a2 + b2 -- c2 ) este pătratul unui număr impar
> 2ab + 1. Deci: (2ab + 1)2 - 4(a2 + b2 - c2 ) ;;i,. (2ab + 3) 2 de unde
c2 ~ (a + b) 2 + 2 sau c > a -t b, contradicţie. Deci a2 + b2 = c2 şi triun-
ghiul este dreptunghic.
174. Soluţie : Din enunţ rezultă că pentru ( 'v) n, există Kn e Z,
astfel încît ac! + bcn + c - Knn = O, iar de aici rezultă că : Â 1 = b2 -
- 4a(c - Knn) trebuie să fie pătrat perfect pentru ( 'v) n. Fie Â = b2 -
- 4ac şi deci Â' = Â + 4aK,. . Luînd n = Â2 avem Â 1 = Â(l + 4aKnÂ)
şi cum (Â, 1 + 4aK„Â) = 1, iar Â' pătrat perfect, rezultă Â pătrat perfect,
-ceea ce încheie demonstraţia.
G.M. 1/1988
126
u,. = xt + x!. Deoarece x1x2 =1 şi u,.=x;:" + x;-" =
175. Soluţie: Fie
= _l_ + ~ = u~ + u: = u,., putem presupune k natural. Din : x; +
~ x,.·
+ x1,, = + x2}(xt- 1 + x;- 1) - x1 x2 {xf- 2 + x!- 2) şi cum x1 + x2 =
(x1
= _:a, rezultă u,. = -au,._ 1 - Ur.-2 { * ),
iar de aici, <;Ull_l u 0 = ~ + x~ =
= 2 u1 = -a rezultă prin inducţie că u„ este întreg. Să arătăm că u,,
este'prim cu a 2 - 1, {v') k. În caz contrar, fie s, cel mai mic număr natural
pentru care (us1, a 2 - 1) = rJ > 1. Deoarece numerele u 0 ::::f: 2, u 1 = -a~
u 2 = a 2 - 2 sînt prime cu a 2 - 1, rezultă s ~ 3. Din {*)rezultă u,. = (a2 -
- l)u,._ 2 + au,._ 3, { v')k şi în particula: u,. = (a2 - l)us-2 + au,-s. ( ~ *:)
Din dfu,, d/a 2 - 1, (a, a 2 - 1) = 1, ş1 dm ( *) => d/us-3, co11trad1cţ1e *
cu definiţia lui s1 fiindcă şi s - 3 este natural.
G.M. 3/1987
,. l
176. Din a doua egantate rezu ta. z =
v.
-m - -x - 2y
3 3 3 - care •
mtrod;_,s în
prima egalitate dă
l'x - 2_)·· 2 + 12Y -

3 \
2-)
12
2 = ~ + E_
3 144
.
Pentru a obţ me
, . tnp
un muc . l et treb uie
. ca -m -17 =
+ 144 O => m = - 17
-8 •
4
3
177. Considerăm ca o ecuaţie în z şi scriind că discriminantul ecuaţiei
este pozitiv rezultă 7y2 + 2xy + 3x2 - 4 ~ O, de unde punînd din nou
condiţia că discriminantul este pozitiv rezultă -20x2 + 28 ~ O => x e
e[-yf, yf ], deci X=-Vf·

178. Notăm t = 2x +y - z şi exprimăm z în funcţie de x, y, t obţinem
ecuaţia în y :
4y2 + 2(2x - t)y + 5x + t
2 2 - 4xt - 2 = O.
Deci Â. 1 ~ O => 16x2 - 12xt + 3t2 - 8 ~ O. Pentru ca această ultimă
inecuaţie să aib~ saluţi~ trebuie ca discriminantul ecuaţiei în x să fie pozitiv
=>t 2 ~ 323 , t E
l
-
V'332 , Vj32J
a , decl. tmax=\;a23 ,
179. Discriminantul ecuaţiei trebuie să fie pătrat pei-fect.
Â. = (a 2 + b~)2 - 4ab = k2, k e N. Dacă ab >O=> k ~ a2 + b2 - 1 =>
=> (d' + b2) 3 - 4ab ~ (a2 + b2 - 1) 2 => a(a - b) 2 ..;; 1 => a = b.
În acest caz Â. = 4a2 (a2 - 1) => a 2 - 1 = h2 , li e N, relaţie care are loc
numai dacă a = ± 1. Aşadar a = b = 1 sau a = b = -1, cazuri în care
ecuaţia are rădăcini întregi. Dacă ab < O atunci k ~ a 2 + b2 + 1 =>
=> (a2 + b2 ) 2 - 4ab ~ (a 2 + b + 1)2 => 2(a + b) 2 + 1 ..;; O, imposibil.
Deci ecuaţia are rădăcini reale dacă a = b = 1 sau a = b = - l.
180. 1) Presupunînd că a, b, c au acelaşi semn, din faptul că ecuaţiile
au rădăcini reale, obţinem: b2 ~ 4ac O, c2 ~ 4 lb >
O, a 2 ~ 4bc O => > >
=> (abcF ~ 64 (abc) 2 => 1 ~ 64 - absurd. Deci a, b, c nu pot avea acelaşi
semn.
127
2) Dacă a, b e R* şi a+ b ,:fi O, atunci tripletul (a, b, c), cuc= -(a+b).,
satisface condiţiile problemei.
181. a) Din lx1 I < 1 şi lx2 I < 1 => lx1 x2 I = Ic I < 1 şi din x1 , x2 e
e (-1, 1) => /(1) = 1 + b + c > O şi /(-1) = 1 - b + c > O. Reciproc :
} - b + C > 0 <=> (1 + X1)(l + X2) > 0 (1) Şi 1 + b + C > 0 <=> (1 - X1}(l-
- x2) > O (2) şi din lx1 x2 1=Ici< 1 => lx1 1< 1, lx2 I < 1.
b) Din I.xii < 1 < lx2 I < 1 => Ic I < 1 şi Ic I = I x1 llx2 I = lx1 12 < 1
.,. I.xi I < 1; (x2 = X1).
128
Capitolul li
FUNCTU
§ 1. FUNCŢII
1. a) Se dau lui x valorile O şi 1 => /(O) + /(1) = O şi /(1) + /(O) = I

- contradicţie. ·
b) Pentru x = 1 => /(O) - /(O) = 1 - contradicţie.
c) Se dau lui x valorile 1 şi -1 => /(1) - /(-1) = 1 şi /(-1) -
- f (1) = 1 - contradicţie.
d} Se dau lui x valorile a şi -a => f(2a) + /(O) = a şi /(O) + /(2a) =
= -a=> a= O - contradicţie.
e) Se dau lui x valorile O şi a => /(O) +/(a) = O şi /(a) +/(O) =
= a - contradicţie.
f) Pentru x = 2 => /2(4}.+ /(4) + 1 = O, dar /2(4) + /(4) +1=
= ¾
[/(4) + J2 +I> O - absurd sau se observă că /(4) ~ R.
g) Pentru x = 2 => /2(2) - 4/ (2) + 6 = O, dar /2(2) - 4/ (2) + 6 ==
= [/(2) - 2] 2 + 2 > O - absurd.
h) Dind lui x valorile 2 şi ..: se obţine o contradicţie.
2
i) Făcînd substituţia .1 - " =y => x = - Y =>1- J { 1- Y) - J(y) =

· l+" -i+y l+y --
= + 1 Y
1-y
şi înlocuind y cu x => f{. 1+" 1 - " ) - f(x) 1 +"= }---':;ţ
(l). Adunînd relaţia
·
obţinută cu relaţia dată, rezultă O = ..: + 1+" => 1 + x2 = O => x ~ R

. " 1- "
(se poate iace direct substituţia x - 1- " şi obţine (1). Altfel, se dau lui
1+"
x valorile -2 şi -3 în relaţia din enunţ şi se obţine o contradicţie.
j) Dînd lui x valorile O şi ~ => f(O) + f(l) - O şif(l) + J(O) = ~-

- contradicţie.
k) Dînd lui x valorile 0,1 şi -1 => f(2) + f(l) = /(2) => f(l) = O,
2/(1) = f(3) + 1 şi 2f(3) = f (1) + 1 => /(3) = ~ şif (3) = -1 - absurd.
2
U Notăm a= f2(x3) şi b = f(3,.) + 1, atunci egalitatea devine
1 + •'+b"
2•'+ 2b' = 2 -® <=> 2 -® = 2•' + 2b' ;;;i: 2,y2•"+b' = 2
1 1 => 2
a +b
ab ;;;i: 1 +-2- =>(a+ b) "O=> a+ b = O, adică f2(x + /(3,.) +
1 1
=> 1 - 2 3}
+1= O ( 'r/)x e R, dar pentru x = 3 => J2(27) + f(27) + 1=0 => f(27) 1=
~ R - absurd.
129
m) Evident /(O) = a #: O şi g(O) = b #: O, deoarece pentru x = y .=
c:: O => /(O)g(O) = 1. Pentru y = O => f(x) = :, + 1 • Pentru x = O => g(y) ==
b
-= " +a 1 , care nu verifică relaţia din enunţ pentru orice x, y e R.
n) Se dau lui x valorile 1 şi -1.
o) Pentru x = 1 şi x = -1 ·rezultă /(1) = a +b= -a + b => a = O
absurd.
p) Pentru x = -1 => /(-1)/{;J = -1
x = 2 =>/(2)/(-1)'= 2 =>/2(-1)/2(2)/2(¾) = -1 absurd
X=!._=> /(2)/(!...)
2 2
= :_.
2
r} Pentru x = -1 => a/(-1} + b/(2) = -5 => 2a + 3b = -5,
% = 2 => a/(2) + b/(-1) = 5 => 3a + 2b = 5, de unde rezultă a= 5 şi
b = -5. Relaţia se scrie :
2x - 3, dacă x ~ 1,
5/· (x} - Sf (1 - x) = { + 3, dacav x> 1.
x
Dind lui x valorile -2 şi 3 (sau O şi 1) se obţine o contradicţie.
s} Pentru x =a=> f(O) + f(b - a} = a•
x = b => f(b - a) + f (O} = b8 => an = b•, absurd.
2. Se pune succesiv x = 2 şi x = .!.2 de unde rezultă uşor f (2) = - 1!. ~
3. Făcînd substituţia x - -x în relaţia dată obţinem 3/ ( - x} -

- 5/(x) = 2x2 - 24x + 4. Eliminînd /(-x) rezultă /(x} = -x2 + 3x - 2.
4. Făcînd substituţia x - x - a în / (x + a) E;; x => f (x} ~ x - a,
ori din x ~ f(x) + a => f(x) ~ x - a, deci /(x} = x - a.
5. Dacă în prima inegalitate se face substituţia ax- ax - b, obţinem
f(ax} ~ ax - b, iar a doua inegalitate se mai scrie f (ax) ~ ax - b, deci
/(ax)= ax - b =>J(x) = x - b, (\f)x e R.
R.M.T. 1/1981
6. Făcînd x = y => 2/(x) + /(1 - x) = 3(x2 + 1), unde dacă facem
substituţia x - 1 - x avem 2/(1 - x) + /(x) = 3(x2 - 2x + 2). Elitni-
nînd /(1 - x) din ultimele relaţii ooţinem /(x) = x2 + 2x. Dacă în rela-
ţia dată se face x = O, rezultă:
2/(x) + /(1) + g(x) - g(O) = 3(x + 1)2, dar cum g(O) = O şi

/(1) = 3 => g(x) = x2 + 2x, deci f(x) = g(x), (V) x e R.
7. În relaţia dată se face substituţia x - 1 - x şi obţinem:
1) a/(1 - x) + bf(x) = 1 - x, care adunată cu relaţia din enunţ dă
/(x) +/(1- x) = - 1 - , {V) x e R.
a+b
2) Dacă b = O, din relaţia dată se obţine uşor 2) Fie b #: O şi a#: b,
atunci din relaţia dată şi din 1) rezultă uşor /(x) = _x_ - _ b _ .
- a- b a• - b1
l.30
. . 8. Evident, rţ şi b. nu pot fi ~imţl}.ţan nule. ))a~~ x = O.:l:> f(a) f(b} ==
· ·o·~ /(a) = O sau /(b) = o..
Observăm că a şi b nu pot fi simultan nenule.
înt_r-adevăr, dacă a =f, O şi b =f, o; atunci dacă /(a) = O, din relaţia
a-b
dată pe:µtru . x = - - avem i
.. · .. ' a.
~ .
/(a)f 1b-a-
a-b
+ -~_---;;-;~:.a-,- b =?·~a
} a-b--
.
=-b.
, ,
La fel dacă /(b) = O => a ~- 1b. Prin urmare,' relaţia din .'.enunţ capătă forma
j2(ax + a) = x, ( 'v') x e R,,. care··nu poate av<ra loc pentru x < O. Rezultă
deci că a = O şi b =f,: O sau' a =f, O şi b = O. .
Fie a =f, O şi b =O; atunci relaţia devine j(ax)f(a) = x, ('v') x e R (evi-
dent, /(a) =/: O, deci f(b) - f(a) #! o·; punînd x = 1 ·~ f2(a) = 1 ~ /(a) 1 =
sauj(a) = ~1.
' Dacă f(a) · 1 ~ Î(ax) = x ~ J(x) = ~ .
a
. .. ~ s .:-. :
Dacă /(a) = -1 ~ /(ax)
. .
=
,.
x ~ f(x)
.··
= - -a..
·. . :q,,
Se observă uşor că funcţiile obţinute verifică relaţia din e_ntp~ţ. În mod
analog, pentru, fazul a = O şi b =f, O ~ f(x) = ± I.
9. În relaţia /(x) + !.( ~:~ 1J= 1_ + ţ (1). ef~ctti:~~- s11,bstittiţia_:.
x- x- 1 şi obţinemf{.t ~ 1 l-+
1
!(-1 -· ) = x: 1 (2) ,(V) x e 2 R - {0,1}.
=.:
X X l-X X
Efectuînd în' (2) substit"uţia.' x """": x; 1, obţine~/( 1 :~ ~) + _/(x) = _:

(3), ('v') x e R - {0,1}. .
Scăzînd (2)_ diri
1 ·
(1)_ -~ /(x)
1
-~-J ( ~ J..
1
1 ..
.
~ +~---- ·1 __:care, împreună
cu (3) dă f(x) = "i (x ţ ~.ţ J
1 ...... x ·.-r. _ _
_-10. Făcînd_ s:tibsntuţiil ··.~ ~. i ~: îii reraţia 'dat0ă, obţine~::1:_(; ~: ) -

- !( x+I·
x - a 1- f(x) :.:__.x+a·~I)·şi·apoi substituţia x·-.,x--,a (tot.'în· ·rela'-
!L- f(x) - 1(; ~: r ;~ ~

1-x l+x
ţia da~ă) 9bţinem :,Î( :,~ (2) Adunînd (1)
cu (2) rezultă f (x) =~ ,· ('v') x e R - '{± 1}. (pentru calculul lui f se
. x• - 1 .
poate folosi relaţia iniţială şi (1))
11. Făcînd succesiv sU:-bstituţiile x - ~ şi x - 1 ...::. 2. în relaţia
l - X X
iniţială, obţinem:
f l 1 -l x ) -
i 1
2 - xf (x) =
i-l
-x- (l) şi.
.
respectiv, flr x - 1J-

x
1- x
l-2x
1 -.)
f (-.-
l-x
= x (2) (~)x e R -{o,± 1, 2, - 1
2 }.
131
Rezolvînd sistemul în necunoscutele!( 1 ~ •), !( •~ 1 J şi /(x) rezulti
J(x) = •(•- 2) •
•-1
G.M. 6/1986
12. În relaţia / ( •: 1 ) + / (x) = ; - x +1 (1) făcînd substituţia

s---1 obţinem
,
:t -
:t
!(-1-:t
1- } + / (:,
-- -1) =•-1
-• - ---+
• - 1 1
:t :t
(2) şi apoi
făcînd din nou în (2) substituţia x - • - 1 obţinem
:Jt
/(x) +f(-1-) = 1 -
1-:t
X - - 1
1-x
-+ 1 (3).
Rezolvînd (1), (2) şi (3) ca un sistem, obţinem/(x) = 1 - x.

Dacă /: R - R, atunci se obţine o familie de funcţii J.(x) = 1 - x ;/8 (0) = a„
/a(l) = 1 - a.
13. Se ştie că x = [x] + {x}
pentru x = O relaţia devine
şi
/(O) + /(O) • /(O) = O => /(O) = O sau /(O) = -1.
Dacă /(O) = -1, fie x 0 e (O, 1), atunci:
f(x 0 ) + /(O) · /(x0 ) = x 0 => f(x 0 ) - J(x 0 ) = x 0 => X 0 = O,
absurd. Deci /(O) = O.
Efectuînd substituţia x - [x] şi x - {x}, obţinem
f([x]) + f([x]) • /(O) = [x] => f[x] = [x] şi
respectiv /({x}) + /(0)/({x}) = {x} => /({x}) = {x},
de unde rezultă forma relaţiei din enunţ
/(x) + [x] , {x} = x => f(x) = x - [x] • {x} sau
f(x) = x - [x] (x - [x]) = x - x[x] + [x]2 •
14. Făcînd substituţia x - -x, relaţia dată devine
-xf(-x) + (1 + x)/(x) = - x + 1 şi scăzînd-o din cea iniţială,.
obţinem f(-x) -J(x) = 2x, (V) x e R, deci f(-x) =f(x) + 2x. Intro-
ducînd /(-x) în relaţia dată, rezultă /(x) = 2x2 - x + 1.
15. Notăm /(3) = a şi egalitatea (1) devine pentru x =3
a3 - 3a2 +a = 6- a=> a3 - 3a2 + 2a - 6 = O. => (a - 3){a2 + 2) =
a = 3, deci /(3) = 3.
= O =>
2) Dăm lui x valoarea dată de soluţia ecuaţiei 3x - 3 = x a:>
=> x = {. Notăm g(%) = b_şi relaţia 2) devine
b3 - .!
2
b2 -1- b =
'
3 - b sau
2b3 - 3b2 + 4b - 6 = O => (2b - 3) (b2 + 2) = O => b = ţ , deci

gl¾)=%·
132
16. Fie g(x) = ax + b, atunci condiţia din ·problemă devine
ax + b = 2x - ax + b, ( V)x e R; deci a = 1.
Relaţia (g o f)(x) = x2, devine af(x) + b = x2 =>
=> .x2 +1+ b= x 2, (V} x e R, de unde rezultă
b = -1 şi deci /(x) = x - 1.
17. Calculînd, obţinem
j(x) = 3.x2 - 2.x (a 1 + a 2 + a 3) + a 1a 2 + a 2a 3 + a 1a 3 > O, (V) x e B o
<=> ll. ~ O o (a1 + a 2 +
a 3 ) 2 - 3(a1a 2 + a 2a 3 a 3a 1 ) ~ O o +
1
<=>-
2
f(a 1 - a 2) 2 + (a2 - a 3}2 + (a3 - a 1 ) 2 ~O=> a 1 = a2 = a3•
18. Se arată că /(x) > (n - l)n(n + l) , ( V) x e R.

12
~fectuînd calculele, obţinem
n[2x - (n + 1)]2 > O.

19. Considerăm funcţia g(x) - (x2 + bx + a) === (x2 + ax + b)
== (a - b)(x - 1). Fără a restrînge generalitatea, putem presupune a > b.
Atunci g(x) > O, dacă x e [l, +oo) şi g(x) <0, dacă x e (-oo,l) deci
f(x) = { x2 +ax+ b, dacă x e [l, oo),
x2 + bx + a, dacă x e (-oo, 1).
Deoarece graficul trece prin punctele A şi B, obţinem sistemul 1
{a - b =
4 => a = 3, b = -1, deci funcţia /
2a+b=5
. /()
dev1ne x = lx2 -x+3,dacăxe(-oo,l)
x2 + 3x - 1, dacă x e [l, oo].
20. Fie f(x) = o:r - b • Condiţia din enunţ este echivalentă cu

c:r + d
E /l ;} = O. Deci cel puţin o ~himbare de semn va avea loc în sumă,
j-1
aşadar există x e {2-, 1] astfel încît f(x = O, dar x = ~ , deci 2- <

0 0) 0
n o n
~ -b ~ 1 <=> nb e [a, na]. --
IJ
21. Înlocuind în relaţia dată x = 3 şi x = -3, obţinem

m/(3) +
n/(-3) = 6, şi respectiv
m/(- 3) + nf(3) = 0 => { 4m - 2n = 6 => m = 2,
-2m + 4n = O n = 1,
deci relaţia din enunţ devine:
2/(x) + f(-x) = {-(x + 3), dacă x ~ 1, (1)
x + 3, dacă x > 1.
133
Înlocuind· ·x cu -·x în (1) .obţinem
2/(-x) +.· /(x) = {-x,,.,"'_

+3
3
dacă x
dacă x
<
~
-1,
-1.
(2)
Adunînd (1) cu (2) ave:in:

- .!3 x dacă x e (-oo! -1)
'
/(x) + f(-x) = -2 .dacă x e [ -1, 1 ], (3)

2.i-. .
- dacă
3
x e (1, +oo).
Ţinînd seama de (3) în (1) obţinem
- !.. - 3 dacă x e (-oo '

3
f(x) = -x -1 dacă x e [-1,1],
!..
3
+3 dacă x e (l,oo) ..
22. Formăm trinomul de gradul al doilea care ate rădăcinile X1 =
= 7 - 3,J5 şi x2 =·7 + 3,y1S; g(x) = x2 - 14x + 4 ,şi, împărţind J(x)
la g(x) obţinem : ·
. /(~) . , g(x) .(x"- 2 + x"- 3 + x) + 1 :::;./(7 - 3:v5) -:- 1.
23. Consi~erăm foncţia g care minorează pe / şi din care se reduce x
fi, fi ;
= E (-1)"+ 1 [x + (-:-l)k+t . k] =}: [(-1i+ 1 • i + k] =

g(x)
k-1 · k-1
= (x + 1) + (-:-x + 2) + (x + 3) + (-x + 4) + ... + (-x + n) :::;.
"
lg{~)J ~~Ix+ (-1)"+ 1 ·kl<=> Ix+ 1 I+ Ix - 21 + Ix+ 31 +
:::!;,
+ ··· +
•
Ix - n I ;;i: lg(x)
.
I = I1 + 2 + 3 + ... + n I = n(n + I)
2
J(x) ~ 2. {n(n + 1) - m(m + l)(m + 2)(m + 3)]

. 2· . '·
/~.,. = ~2
+ 1) - rn(m + l)(m + 2) (m + 3)]. Dacă f„n, = O :::;.
[n(n
=> n + n. = m + 6m + llm + 6m .
2 4 (m + 3m + 1)
3 2 1 sau 2 2 -
n 2 + n + 1 = (m2 + 3m + 1)2 absurd pentru că n 2 < n + n + 1 < 2
< (n + 1)- 2
(\
/min = /(O).
24. Se constată imediat că toate funcţiile constante verifică inegali-
tatea dată. Arătăm că ele sînt singurele funcţii care satisfac această ine-
galitate. Presupunem, prin absurd, că există o funcţie /: R - U, neconstan-
tă, care verifică inegalitatea. Există deci x 1 , x 2 e R, x1 < x 2 astfel încît
134
J(x1 ) ,f f(x 2 ). Fie a< x 1 <
< x 2 b, t1 = ~ , - t 2 = " - xs,,
x8 - a b- x1
evident ti-,
t2e (0,1). Calculăm /(x_1) =/((1 -
t 1 ),_ a+ t2 x 2 ) ~ min _{/(a), /(x2H ~
~ /(x 2) =
f(x 1 ) ~ /(x2) ş1 J.(x2)-= /((1 - t2 )b + t2)x1) ~ :111m {/(b), J(x1)} ~
~ J(x 1) =
f(xJ ~ f(x 1 ), · deci /(x1) • /(x2) - absurd.
25. Din b) avem f ( "i) ~ f(x)/ a= f(2kx) ~ J(2"+1 ;> + a ; k e _N* =>
=>
J(2kx) ~ f( 2k+ix)
2k "" 2k+l
+a
=>
f(2kx) ~ f( 2"+1x)
2k "" 2k+1
+ _a_
21f+1 •
'Dînd lui· k valori
- '
de la O
'. ·. -
la n şi însumînd în ambii membri, obţinem :
f(x) + _f(2x) + ... + f(x"x) ~ /(2x) + ... + /(2"x) + f(2"t-1x)
1
+
2 2n 2 2• 2"+
+ a (!..2 + !_21 + ... + _1_}

2"+1
.
Reducînd termenii asemenea şi scriind sum~_progresiei geometrice din ultima
paranteză, obţinem J(x) ~ f<::x> + a[1 - (¼ n. Cum din a) avem
f(2"+tx) ~ M, ('v)x e R
rezultă că
f(x) ~ ~
211-tl
+ a[1 - (!..)"]. ('v)
2
X E R.
Dacă în această inegalitate n - oo, rezultă
f(x) ~ a, ('v)x e R.
26. 1) Dreapta x =. a este axă de simetrie pentru graficul funcţiei,
dacă şi numai dacă f(a + x) = f(a - x), ( 'v) x e R. Efectuînd substi-
tuţia x - x - a în ultima relaţie, obţinem/(x) _f(2a - x).
2) Dacă dreptele x = a şi x = b sînt axe de simetrie, atunci din
f(x) = f(2a - x) şi /(x) = f(2b - x), obţinem /(2a - x) = /(2b - x) şi
efectuînd substituţia x - 2a - x, obţinem f(x) = f(2b - 2a + x), deci f
este perioadă cu perioada T = 2(b - a).
3) Dacă A(a, b) este centrul de simetrie al grafi~ulqi funcţiei, atunci
+---'-------'-
/(a - x)
---
J(a + x)
= b, ş1. efectum d sub stltuţia
. . x - a --- x, ob ţmem
A . -1".( )
1 ,x +
2
+ f(2a - x) = 2b.
27. Efectuăm substituţia x- 1- x şi obţinem
af(x + 1) + bf(-x + 2) = mlx + 11 + 3(1 - x) (1)

bf(x + 1) + af(-x + 2) = mlx - 21 + 3x. (2)
Adunînd şi scăzînd membru cu membru relaţiile (1) şi (2) obţinem_
+ 1) + J(-x + 2) J (a + bf = m( Ix + 11 + jx, - 21) + 3,

[f(x
[f(x + 1) - f(-x + 2)] (a - b) = m (Ix+ 1 I - jx - 2 I) + 3 - '6x.
135
Dînd lui x valorile x = 2 şi x = -1 obţinem sistemul :
18m +6
{
-2a + 3b = 6 a= 10 '
3a - 2b = 3m - 3 => b = 12m + 24 •
10
Se observă ca a+ b =f:. O şi a - b;,,, O, deoarece m e U - {-1,3} =>

=> 'J/(x + 1) = m( Ix+ 11 + Ix - 21 +3 + m( Ix + 11 - Ix - 21) +3 - Gx •
3(m + 1) 3(m - 3)
5
Făcînd substituţia x - x - 1 => J(x) = m( Ix I + Ix - 3 ll

6(m+ 1)
+3 +
,-
_J
_...;.;_..;..__;_ 31) + 15
5m( Ix I - Ix_- __;,,;__;__ _ ; pent ru m
_-_30x = O, / b"lJec
· t"1va. w
6(m-3)
28. Pentru x < -1 => -x > 1 şi ţinînd seama de relaţia dată, ob-
ţinem 2/(-x) + f(x) = -x + 3 pentru x < -1. (1)
Pentru x > -1 => -x ..;; 1 şi ţinînd seama de relaţia dată, obţinem
2/(-x) + f(x) = x - 3 pentru x ;;i,, -1. (2)
Din (1) şi (2) deducem 2/(-x) + f(x) = {-x + 3 pentru x < - 1 (3)
x - 3 pentru x > -1
Eliminînd pe/(-x) din (3) şi din relaţia din ipoteză, deducem, prin înmul-
ţirea relaţiei date cu -2
_ 4/(x) _ 2/(-x) ={ 2x + 6. pentru x ..;; 1 (4)

-2x - 6 pentru x > 1.
Adunînd (4) cu (3) membru cu membru deducem:
- !:.. - 3 dacă x <- 1
+ 9 pentru x < --,- l
x 3
-3/(x) = { 3(x + 1) pentru -1 ..;; x ..;; 1 => f(x) = -x - 1 dacă - 1 ..;; x ..;; 1
-x - 9 pentru x > 1
!:..
3
+3 dacă x > 1.
29. Pentru x = - ~ se obţine g2( - ~) = 1-

~, deci g 1 ~I=± ~,
3 3 3 3 \13
unde g nu are coeficienţi raţionali. Căutăm / şi g cu coeficienţi reali de
gradul 1 care satisface relaţia din enunţ.
Fie f(x) = ax + b şi g(x) = ex + d; deci
2x+ 1 + {3x + 1)(ax + b) =(ex+ d)2, ('v') x e R.
Dacă x = O => 1 + b = d 2•
Dacă x = - 2.
3
=> (- ..':. +
3
d) 2 = ~.
3
Luînd d =O=> b = -1 şi e = ± ,./3, deci g(x) = ± "iax.

Pentru b = -1 şi a= 1 => f(x) = x - 1 şi g(x) = ,v3x.
Aşadar, există funcţii polinomiale cu coeficienţi reali care yerifică rela-
ţia din enunţ.
136
30. -ob sc:rvam ca J,( x ) se mai• scne
• : /("")
.... __ + 1+ .,. + 1 +
= ..JN2
1
V V .i- 1
.j:i• + l
, 1
1 ;;i. 2 unde x2 + 1 > O ( V) x e R egalitate dacă x =O şi deci
'1/-"I +I
/(x) e [2, oo). (s-a folosit ineg. a + ~ ;;i. 2 (V) a >o). Se arată uşor că
orice element din intervalul [2, +oo) este imagine a cel puţin unui element
din R. Deci Im/= [2, oo).
31. Se verifică uşor că f(x) =O<=> x = O şi că f(-x) = -J(x)
( V) x e R, deci funcţia f este impară ; prin urmare, este suficient să
determinăm mulţimea valorilor funcţiei pentru x e (O, +oo). Fie deci
(xi+ :i + 1) - (.i-1 - :i + 1) 2.-
~ e (O oo) => f(x) - --;::==::;---.===:::;:::- - --;=:==:;:----.===::;-
, - .jx• + :i + 1 + .j:i• - x + 1 - .Jx• + "+ l + .,/x• - M + 1
de unde rezultă evident că/(x) > O pentru orice x e (O, +oo). Arătăm că
j(x) < 1. într-adevăr, J(x) < 1 <=> 2x < ,..jx2 + x + 1 + ,Jx2 - x + 1 =>
=> x2 - 1 < ...; (,c2 - 1)2 + 3x2 care este evidentă.
Reciproc: oricare ar fi y e (O, 1) rezultă că există x e (O, +oo) astfel
încît /(x) = y. Într-adevăr, fie y e (O, 1); egalitatea f(x) = y este echi-
valentă cu
..jx2 + x + 1- ..jx2 - x + 1 =y <=>2(x2 + 1) -2,./x' + x2 + 1 =y2<=>-

<=> y' - 4y2 (x2 + 1) - 4(x2 + 1) 2 4(x' + x + )) <=> 4x2 (1 - y 2) = 4y2 -
2
_ y' <=> xz = Y2 ( 4 - y•) => x = y" / 4 - y• > O. Prin urmare, ij(x) I x > O} =
1-y• V1-y•
= (O, 1). Ţinînd seama că /(O) = O şi/ este impară, rezultă că {/(x) Ix e
e R} = (-1, 1) deci Im/= (-1, 1).
· 32. a) Făcînd calculele în expresia lui /(x) se obţine:
f(x) = na2 x 2 - 2ax(a 1 + a 2 + ... + a,.) + a~ + a: + ... + a!.

Observăm că funcţia f are minim pentru :
a1 +a1 + ... +a„ J, -11
X = - - - - - - = > mi:i = - =
na 4a
=-
(a, + a1 + ... + a 11) 2 -·
n
n [~ + ai + .. · + a~]
care nu
d · d d
epm e e a.
b) Deoarece f(x) ;;;i, O ( V) x e R => /miu (x) ;;;i, O (1) deci dacă
a~ + a: + ... + a! = 1, relaţia (1) se mai scrie:

n -- - (a
- +-a-2 -+~...
' -1 " - -+
- -a,,)
1
' - ;;;i, O => Ia 1 + a 2 + • • • + a,. I ~ '\Jr:;
n.
n
= f(x) -
33. Punînd g(x) mx - n (1) şi impunînd ca g să fie perio-
dică, adică g(x + a) = g(x) ( V) x e R => ma = b => m = !!_ şi prin ur-
a
mare, din (1) avem /(x) = g(x) + mx + n => f(x) = g(x) + !!..a x + b
('v') X e R.
137
34.. Vom arăta echivali~nJa f(a) =a<=> a= O şi atunci va rezulta
că unicul punct· fix· al funcţiei f este a . . :. . O ( =>) Fie a e R. astfel încît
f(a) = a => J(f(a)) .= J(a), şi. deci f(J(O)) = a <=> · a• -- =
· ·· (a1 + l)(a• + a• + 2a1 + l)
= a q.e unde rezuJtă după. calcule a(2a8 + 3a' + 3a2 + 1) =O=> a= O,
(ultima patai:l.teză este strict pozitivă).
t='} 1·Presupunem a = O şi s~ arătăm că f(O) = O. Notăm y = j(O). Apli-
cînd funcţia J obţinem f(y) = f(/(0)), dar din ..enunţ /(j(O)) = O, deci
/(y) = O şi aplicînd din nou funcţia/ obţinem: ··
. · J(!(y)) = i(O) => f(f(y)) = Y <=> <Y' + ·1J(y• ; ; . + 2y• + 1) = y

şi de unde rezultă ca mai sus y = O. Există funcţji / cu proprietatea de mai
sus
r'
/(x) = ~+1 •
35. Făcînd x = y = O în relaţia dată, rezultă
J(O) = 1 ·+
2/(0)
/ (0) 1
=> j(O)
.
= O sau J(O) = 1 sau /(O) __: -1.
·
Dacă f(O) = 1, atunci făcînd y = O în relaţia dată, rezultă

J(x) = f(.~) + 1 => /(x) = 1, ( 'v')x e R - contradicţie.
/(:i) +1
ln-mod analog, dacă /(O)= -1 => /(x) = -1 (V} x e R - contradicţie.
Prin urmare, /(O) = O; făcînd y = -x în relaţia dată, se obţine
/(O)= f(x)+/{-x) =>/(-x) = -J(x), {V) x e R.J
+
1 /8(:r)/{-:r)
Făcînd substituţiile x - !.. şi y - !.. în relaţia dată, rezultă

2 2
2f ( !_)
J(x) = 2 ~ 1.
1 + 1•( i)
Făcînd substituţiile x - - !.. şi y - - !.. în relaţia dată, rezultă
2 2
J(-x) = 21 (- f) ~1 => J(-x) ~1 => -J(x) ~1 => /(x) ;;i, 1 =>

1 +r(- i)
=> -1 ~ f(x) ~ 1. Vom arăta că funcţia/ nu poate lua valorile ± 1 Într-
adevăr, dacă există x 0 e R, a.î., f(x 0 ) = 1, atunci făcînd y = x 0 în rela-
ţia dată, rezultă: f(x + x0 ) =· /{x) + /{:rol == /{x) + 1 = 1, deci f(x + x0 ) =
I + /{:r)/(,: 0) /{,:) +I
= 1, şi făcînd din nou substituţia x - x - x 0 , obţinem /( x) = 1' ( 'v') x eR,
absurd. La fel se arată că nu există x 0 e R, a.î. J(x 0 ) = ---: 1, deci
-1 </(x) < 1 => /(R) c (-1, 1 ).
138
36. Făcînd substituţia x-+ -x în nf(x) + rrif(-x) = m + n. obţinem
1,j(-x) + mf(x) = m + n ..
Adunînd şi scăzînd membru cu · membru în ipoteza m :/: n obţinem
f(x) + f(-x) = 2 şi f(x) - J(-x) = O => f(x) = 1. Dacă m = n atunci
relaţia din enunţ devine J(x) + j(.;._x) = 2 ~ 2 =i(x) + /(.~'%) ;;i.
;;i. 2-,.jf(x)f(-x) ;;i.2.
Dacă f(x) #: f(-x) în ccl puţin un punct, atunci :;e obţine o contradicţie,
deci f(-x) = f(x) => J(x) = 1. ·
37. Dînd lui x valorile O şi 1 obţinem/(1) = Oşi respectiv-·
f(l) + f(O) . 1 => f{O). = L
Făcînd substituţia x -+ 1- x obţinem : ·,
'·
I
\ ·.
~ '
(1 - x)3/{l - x) +/(x) = 2(1 - x) - (I"....:. x)( Eliminînd /(1 ~ :.t)

·. . j:
din cele două relaţii, rezultă.
(l - x) 2 [2x - x4 - x3/(x)] + f(x)= 2(1_; x) 4 .;_ "{1 ~ x) 4 ',..'

. . ·• • J-1 ~
=> j(x) (1 - x + x2)(1 + x - x2) = (1 - x) [2 - (1 - x)a _,:-, :· ·,,,,

- (1 - x..)..(2x - x4 )] => f(x) {x2 - x +l)(x2: - x 7 .J) = ; . ("•"'
= (1 - x2)(x2;_ % + l)(X2 - X -·1). I ; .
Pentru x e R ~ {«, ~}, unde « şi ~,sînt rădăcinile ecuaţi~ 1 \·.
x2 - x -:-- 1 = O obţinem
f(x) = 1 - x2 ( 'v') x e R - f «, ~}.
Să determinăm valorile funcţiei. pentru X = 0t şi' X . ~- . Ob~~i~ -~i
« + ~ = 1 şi ex~= -1 (1) şi. ex2 - ot - 1 = O, ~i1 - ~ - 1 = O (2). DîD.d
lui x valorile ex şi ~ obţinem
rr.3/{ot) /(1 - ot)
(3) {
+ = 2ot - r,.4
~3/(~) + f(l - ~) = 2~ - ~4
dar din (1) => 1 -' rr. · ~ şi 1 - ~ = r,.

şi din (2) => « 2 = oe+ 1 => ex4 =.3ot 2 +
~2 = ~ + 1 => ~· = 3~ + 2
sistemul (3) devine ·r· ot3/(rx) + /{~r...:... _;_ot - 2 ~·-î~mulţind ecuaţi~· ~ 'd~u~
f(ex) + ~3/rn) .= -[> - 2
cu ex 2 obţinem ţinînd seama _de: (1) şi (2) ' ·
0t3/(0t) + /{~) = ot 2(-~ - 2) = r% - 2oc2 =.JX ,- 2(1~;" + }) = -,.r,. ·-'-: ·2 ·:.
şi sistemul devine f ot3/(rx)

l
rr.3/(ot) + /(~) = -«.- 2 sistemul este compatibi/~~~~-
+ J(~) = -ot - 2 '·
terminat. Notînd cu f{ot) :-- a
f(~) = -rx._2 a - ot - 2 = :-a(«+ 1) - ot - 2 şi de~i
1 - x 2 dacă x ,/, rx, ~
f(x) .= a f x = oe
-a(rr. l
1) - oe - 2 dată x.=
+ ~
139
38. / = / 1 + / 2, unde
I 1 (X ) -_f(x) + f(-x)
--------,
1 ( ) _f(x) - f(-x)
J'I. X - - - - - .
2 2
39. Efectuînd substituţiile x- x + 1 şi x- 1- x obţinem
{
af(x) + bf(-x) = c(l + x)
bf(x) + af(-x) = c(l - x)
studiind soluţiile sistemului, obţinem
1) /(x) = _c-
a-b
x + _c- ,
a+b
dacă a2 =f=. b2,
2) / nu există dacă a2 = b2 şi c =f=. O,

3) / este orice funcţie impară dacă a= b =f=. O şi c = O,
4) / este orice funcţie pară dacă a = -b şi c = O.
y;..ţ
40• .a:,,.i.ectumd sub stl"tuţ"iL
A X - 1
1e x- - - ş1•
1
x - - - •m re1aţ1a
• d ata,
w
" 1-,r
obţinem
af( 11 : 1 ) + bf( 1 ~ x) + cf(x) = g(": 1 ), {'v') X eR - {0,1} şi ·respectiv
af(-1- )
1-x
+ bf(x) + cf(x -" 1 ) = g(-1- ) {V) X
1-x
e R - {0,1}.
Rezolvînd sistemul în necunoscutele f(x), !( 1 ~ "), !(" ~ 1J obţinem
(a• - bc)g(,r) + (c1 - ab)g(" ~ 1} + (bi - iu)g( 1 ~;;)
f(x) = a•+ b3 + c' - Sabc •
41. Efectuînd în relaţia dată substituţia x - " 1 + se obtine

1-Sx '
/(~) = .=..±..2._ _ !(~). (1)

1 + 3,r 1 - 3x 1 - Sx
Efectuînd din nou în (1) substituţia x - ~ , obţinem

1 + 3,r
/(x) =~
1 + Sx
- !(~}.
1 + 3,r
(2)
Relaţia din enunţ împreună cu cele din (1) şi (2) dă un sistem de unde
rezultă
j(X) = 9,r& + 6,r1 - X+ 2 •
9,r2 - 1
42. Din relaţia dată rezultă /(x) = (1 - /(x)) /(1 - x), deci
f(x) =f=. 1 şi /(x) =f=. ~ (V) x e R, deci
2
J(~ - 1) = /(,r) şi/(x - 2) = /(,r - I) = /(x) (V) X e B

1-/(x) 1-/(x- 1) 1- 2/(x)
140
Analog se arată /(x) ,:f, { şi f(x - 3) = 1 !c:;(~) (V) x e B şi în general
/(x) ,:f, ~ şi /(x - n) = f(x) , (V) x e R.
n 1 - nf(x)
Dacă ( 3) x 0 e R cu /(x0) > O, atunci alegem n,0 > 1 cu 1 - nof(x0 ) < 1
şi deci f(x 0 - n) < O, absurd deci / = O.
43. Se constată uşor că /(0,~oo) = [ !, 1), deci
J(a),f(b),f(c) e [ f, 1) => /(a) + /(b) > : + f > 1
deci /(a} + /(b} > /(c) şi inegalităţile analoage.
44. Dacă x = O => /(O} = O.
Dacă x = m e Z, atunci /(m) + /(m} + /(O} = m => f(m) = ~2 V m e Z.
Dacă x e [O, 1) => /(x) + /(O) + f(x) = x => f(x) = ~.
2
Fie x e [n, n + 1),.
atunci relaţia din enunţ devine
f(x) + f(n) + f(x - n) = x, unde x= n + {x} => {x} = x - n,
dar x - n e [O, 1) şi deci
/(x) + ~2 + ~
2
= x => f(x) = :...2 ,
prin urmare /(x) = ~,
2
(V) x e R.
45. Evident funcţia / 1 (x) = x2 verifică relaţia.

Fie /(x) o funcţie oarecare care verifică ecuaţia şi fie g(x) = f(x) - x2,
atunci
g(a + x) - g(a - x) = /(a + x) - (a + x) 2 - /(a - x) + (a - x) 2 = O =>
=> g(a + x) = g(a - x), rezultă că graficul funcţiei g are dreapta x = a,
axă de simetrie, adică funcţia g(x + a) este pară, deci /(x) = x2 + g(x)
sau /(x) = x2 + h(x - a), unde h este o funcţie pară, k(x) = g(x + a).
46. /(x) = (i:, a„ cos b,.) sin x + (t

l,=l •=•
a„ sin b,.) cos x.
N ff
Din /(O) =O=> E a„ sin b,. =

i-l
O şi din /(x0 ) =O=> E a„ cos b,. =
A-l
O,
deci/= O.
47. Se· arată că /(x) + / (x + ~} + / {x - ~) = 3, de unde rezultă
că dacă /(x) > O, atunci /(x) < 3, ( V) x e R.
48. Fie A =R- {O,± 1} şi g: A - A; g(x) = 1 - ". Se constată că

l+x
gog = IA. Relaţia din enunţ se mai scrie j2(x) (/ o g)(x) = 64x, ( V) x e A.
Dacă în ultima relaţie efectuăm substituţia x .- g(x) deducem
(/(g(x))) 2 • J(x) = 64g(x), (V)x e A.
141
Notînd /(xJ = u~şi_ (f o g)(x):= v rezultă u 2v = 64 x şi v2u . 64 g(.~)
de unde deducem uv · 16,{1/ xg(x) şi deci · ·
- l( ) _ 64x 1 _
U-J'X ---,-,-==-• - - 4
. ~xg(x) 16
V3 ~----
x 1 (1
---•
I - :,
+ x)
49. Fie A= {x e [a, b] Ix ~ f(x}}, f(a) > a=> a e A, adică A#= 0.

Cum A c: [a, b], A este mărginită, există deci (superior) sup A= x 0 e R.
Deoarece a e A => a ~ x 0 şi b este un majorant pentru A, deci
i x0 ~ b => x 0 e [a, b].· Vom arăta că /(x0 ) = x 0 •
Într-adevăr, fie x e A => x ~ x 0 şi / fiind crescătoare => J(x) ~ f(x 0 },

dar x e A<=> x ~ f(x), de unde rezultă x ~ f(x 0 ), cu x e A, arbitrar.
Prin urmare/(x0 ) este un majorant pentru mulţimea A, deci x 0 ~J(x0 ) (1).
Dar cum/ este crescătoare rezultă din (1) că/(x0 ) ~ /(/(x 0 )), adică /(x 0 ) eA.
Cum x 0 = sup A=> /(x0) · ~ x 0 (2). Din (1) şi (2) rezultă J(x 0 ) = x 0 •
50. ·Efectuîn:d pe rînd substituţia x - - 1 - obţinem
1- X
f (-1-} + !(
l-x
x -
:tt
I)= _1_ (1)
l-:tt
şi apoi
/(x: I) + /(x) = :tt: l (2).

Din relaţia dată şi din (1) şi!(2) rezultă J(x) =· xi - x +1 •
' 2:tt(X - 1)
51. Fie/ şi g care satisfac relaţi( din enunţ.
Atunci 1/(x) - g(x) I = 1/(x) - fn(x) + /n(x) - g(x) I ~ 1/(x) ...;_ /n(x) I +
+f 1/n(x) -;· R(x) I ~ ~- ;,. ( V) :[n e N => /(xt= g(x), adică dacă ·există. o
. . _•.• . , . 'I i 2-vn ~ ..
:f~ncţie /~rea'feste _tunic~~ .Considerăm I ,Jx - f,.(x) I =
=:n ( v~:~~->v; )(Jf_ V;)(Vk: 1-= ,Jx) ~
~ ~ (Vk: l - V;)(vk:
d ec1. /,(. x ) = \'.-
l - Vi r= ~ (V -V; r~
. ţ·1e (s-au ut'l"
• f unc .
k: l
~ -n ,-1 . = --=-
1
x este unica 1 1zat mega-
4 -vn3
lităţile ab·-~
4.,/n
C° 1b
_
r şi ...;a - -yb ~ ,Ja - b"; a > b ;;.i: o).
52. Evident pentru x e {O, 1, -1} obţinem /(O) +/,.(O)= 2,/(1) +
+ Jn(l) = 2şi/(-1) + .f*(-1) = 2, (1). Observămcă-ecuaţiayn + y - 2=0
are o singură soluţie reală~= 1, (deoarece funcţia g(y) = yn -t- y ..:__ 2 este
strict crescătoare pe R). Fie ecuaţia/(x) + Jn(x.) = 2 (2) care este satisfăcută
numai pentru acele valori ale lui x, pentru care f(x) = 1, ori din egalităţile
de mai sus, rezultă că/(0),f(l) şi/(-l)satisfac relaţia (2), deci /(O) = /(1) =
= /(-1) = _1, prin urmare ecuaJia J(x) = 1 are cel puţin trei rădădrµ
distincte.
R.M.T. 1-2/198!>
142
53. Din condiţia x - ,J x + f(x) > O·=> x > o- şi f(x) > (); 1
1Udicînd la pătrat obţinem x - ,vx + f(x) = j8(x)"-~

x - P(x) = ,Jx + f(x):, . (1)
x - f2_(xY >O=> /(x) -~ Ji. - (2)
Ridicînd relaţia (1) la pătrat, rezultă
f'(x) - 2xf2(x) - j(x) + x2 - .x = O, care se mai scrie

(/2{x) - /(x) - x)(f2(x) + f(x) + 1 ~ x) = O,
de unde deducem
_ 1 ± .,/1 + 4.r
}( x ) - !( ) _ -1 ± ,J4x-' s
- - - - sau x - - - - - .
. 2 2
'I.'
i:tVl
'dent ,.ţ,(, x ) - ,J1 + 4.r
= 1---'--- • /( x )
ş1
-1 - ,J4x - 3
= ------- fi'm d negative
, .
nu con:-
2 2 -
vin iar /(x) = 1+ ~

2
nu satisface condiţia (2). I~punînd condiţia'.-(~
pentru f(x) = ..;:.r;-:::::a
2
- 1 şi /{x) > O => x > 1, deci I = [l, oo) şi
,./4.r - 3 - 1
f(x) =~ -2 - - care satisface relaţia din enunţ.
§ 2. DETERMINAREA UNOR FUNqll
1. înlocuind în relaţia dată y = x şi y = x, obţinem

/(2x) + 2/(0) = 3/(x) - x şi respectiv
/(O) + 2/{2x) = 3/(x) + x, de unde eliminînd /(2x) rezultă
f(x) = x + /(O) => /(x) = x + a, a e R. Se observă că funcţiile obţi
nute verifică relaţia dată.
2. Pentru y = 1, rezultă x/(1) + f(x) = 2/(x) => f(x) = xf(l) = a:J&
.care evident verifică relaţia pentru orice a e B.
3. Pentru y =O=> f(x~) - /{O)+ /(O)= 2x2 + 5, deci pentru x >O~
=>J(x) = 2x + 5.
Dacă y = - ~ , atunci din relaţia dată rezultă _
/(x2) + !(~)- f(-x 2) = 2x2 + 2x2 + i + 5 => /{-x 2) = -2x2 + 5.

Deci pentru X< O rezultă/(x) = 2x + 5, aşadar f(x) = 2x + 5 {V) x e R.
4. Fie X e [O, 1] => 1 - x e [O, 1] şi x + 1 - X= 1; deci
f(x) + /(1 - x) ~ f(l) = 1 => f(x) ...; 1, (V) x e [O, l],
deci /{x) ~ 1, (V) x e [o, ½].
Dacă x e [ ½, 1] => 1 ~ 2x => Ux) ~ 1 ~ 2x.
143
5. Pentru y = 1 => f(x + 1) = af(x) + /(1). {I)
Pentru x = 1 => f(y + 1) = a".f(l) + f(y)~ (2)
Schimbînd în relaţia (2) y în x şi ţinînd seama de (1), avem
af(x) + /(1) = a1(1) + f(x) => f(x) = 1

a# -
a-1
/(1).
G. f(x,y) '= (x - a)(y - a)+ a, ori -1 < {x -:a)(y - a) <ll,

deci f(x, y) e (a - 1, a + 1).
7. Echivalenţa se mai scrie :
f(:x) = f(y) ~ f(x) = f(y) ; dar funcţiile L şi L sînt strict crescătoare, deci
g(:x) g(y) h(.i-) h(y) g h
injective.
Aşadar, dacă prima egalitate are loc, atunci x =y şi deci are loc şi a
doua egalitate; reciproc, la fel.
8. Dacă x = y = O => f(a) = 2/(0) + /{a) => /(O) = O.
Dacă y = O => f(x + a) = f(x) + f(a), deci
f(x + y + a) = f(x+ y) + f(a) => J(x + y) = f(x) + f(y).
Dacă y = -x => f(a) = f(x) + f(-x) + J (a) => J(-x) = -f(x), de unde
rezultă că / este impară.
9. Pentru x = O, din (1) => /(O) ~ O.
Pentru x = y = O, din (2) => /(O) ~ 2/(0) O, deci /(O) = O. => /(O) ;.i.
Pentruy = -x din (2) => /{x) + /(-x) > /(O) => f(x) > -f(-x), dar din (1)
avem f(-x) ~ -x deci f(x) > -f(-x) > x => f(x) > x, care împreună
CU (1) dă /(.x) = X, ('v') X E R.
10. Din relaţia dată pentru y = O, obţinem/(x) ~ /(O), ('v') x e R. (1)

Dacă în relaţia dată se fac substituţiile y - -,Jx şi x cu x e [O; + oo) => -Jx
=> /(O) = f (-ix - ,Ix) ~ f(-x) ( 'v') x e [O, +oo) (2) şi ţinînd seama de
(1) =>J(-x) =J(O) ('v') x e [O, +oo).
Dacă în relaţia dată se fac substituţiile y = - ,,jx şi X - - ••Jx obţinem
/{O) = / (-2 ../x) ~ f(x) şi ţinînd seama de (1) => f(x) = f(O) ( 'v') x e [O, +oo)
de unde avem /(x) = /(O) = a {'v') x e R, prin urmare numai funcţiile
constante verifică. relaţia dată.
G.M. 12/1981
11. În relaţia dată se fac substituţiile x -:· x 2 , y - x şi obţinem
/(x2) =--/(x).
k +1 (1).
2
Făcînd din nou substituţiile x -> x3, y - x şi ţinînd seama de (1), obţinem
/(x3) =~
k
J(x).
144
Prin inducţie după n, obţinem /(X*) = k + kn - 1 /(x), (V) n e N*.
Dacă n e Z - N, atunci notînd m = -n e N, obţinem
/(x") = /(x-"') =
k+m-1 .ţ,(}
!(:.) = t((: r,
n+I-k .ţ,(}
= - î /(X"') =
,,.
-=----J'X =---J,X, ,,. dec1•
f(x")
b) Pentru n par, / este

= I
.k
n
+ :- 1 /(x), dacă n
+1-
k•
k
funcţie pară,
f(x}, dacă n
deci
e
e
N*
Z - N.
neinJectivă.
12. Dacă y = 1 => /(x)/(1) = /(1) => f(x) = 1, ( 'v') x e R.

13. Pentru x = O => .f2(y) /2(-y) +
2yf (-y) - 2yf(y) + + 2y = O =>
2
=> (/(y) - y)2 + +
(/(-y) y)2 = 0 => /(y) = y, ('v') J E R,
Funcţia astfel obţinută verifică evident relaţia din enunţ.
U. Făcînd în b) substituţiile x ....... f(x) şi y - f(y), obţinem:

J(f(x)) + J(f(y)) ::!5; J(x) + /(y) => x + y ::!5; f(x) + f(y) şi ţinînd seama de
a) => /(x) + /(y) = x + y, ('v') x, y e R. Pentru y = x => 2/(x) = 2x =>
=> f(x) = x, ( 'v') x e R.
15. Soluţia I.
Pentru y = x => P(x) = f(O), ( 'v') x e R. Dacă x = O => /2(0) = /(O) ; deci
/(O) = O sau /(O) = 1. Dacă /(O) = O => /(x) = O, ( 'v') x e R. Dacă /(O)= 1,
atunci făcînd x = O în relaţia dată => /(-y) = /(y}, ( 'v') y e R şi putem
scrie:
J(x + y) = f(x - (-y)). = /(x) · f(-y) = /(x) · /(y) = f(x - y),
deci f(x + y) =/(x -y), ('v') x,y e R.
Făcînd substituţiile x - .=.. şi y - .=.. în ultima relaţie, obţinem
2 2
/(x) = /(O) = 1 => /(x) = 1, ( 'v') x e R.
Evident, funcţiile obţinute verifică relaţia din enunţ.
Soluţia fi.
Evident funcţia nulă verifică relaţia dată.
Fie / o funcţie nenulă deci 3x0 e R astfel încît f(x 0 ) o/= O. Dacă y = O şi
x = x0 din relaţia dată rezultă :
=> /(O) = 1.
f(xo) = J(x0 ) /(O)
Dacă y = x =>/(O) =.f2(x) =>P(x) = 1. Vom arăta :ă/(x) = 1, ('v') xeR.
Presupunem că ( 3) x 0 e R, a.î. f(x 0 ) = -1. Făch d substituţiile x _,. X 0
~i y _.., lxo în relaţia dată => / (
............. 2
= f(x 0 ) • x,) => x•)
2
= O. !( 2 !( x,)
2
145
::-...,.
Făcîn(din
•
nou substitu+•ile ·x ~.:!,a,
· ,.. - • 2 J
- ~.2 în rela+.a
r~
dată => 1-~(O)
·
=
·= f2 ( ~0 ) : , 1 = O absmd: Deci"/(x) :·· · -1~ ( vj\ ·;;-R~
. . . . 1
18. Pentru x = y = O => }(O) = 2/2 (0) => /(O) =
.
O sau /(O) = - .
2
Dacă /(O) = O, atunci pentru l = -x => f (O) ~ ft·(x) + / 2(-x) => f2(x) +
+/2(-x) =O=> /(x) = O, (V) 'x e R.
Dacă / (O) = ¾,
pentru y . .O, : obţinem: /(x) = f2(x) + /2(0) => f2(x) -
- J(x) + -41 = O=> ( f (x) - -1 )2 = O => f(x) = -21 .

2
Rezultă că singurele funcţii care verifică relaţia funcţională sînt f(x)
1 -
= O,
( V) X e R şi f(x) = - , ('v') x e R
2
G.M. 6/1984
17. Pentru x = O şi y e;: R~ egalitatea se mai scrie

/(O) = -yg(O) + f(y). Notăm g(O) .-: a şi f(O) = b.
Atunci /(y) = ay + b.
Pentru y = O şi x e R, egalitatea se mai scrie : .·
f(x) = xg(x) + f(O) =>ax+ b = xg(x) + b =>ax= xg(x), ( 'v')x e R.
Dacă x -:fi O obţinem a= g(x), ('v') x e R*, dar g(O) = a, deci g(x) = a,
('v') X e R.
18. Pentru x = y = 1 => /2(1) = 2/(1) => /(1) (/(1) - 2) = O => /(1) =0
sau f(l) = 2. Dacă /(1) = O atunci pentru y = 1 si x e R, din relaţia
dată rezultă /(x) = 1 - x.
Dacă /(1) = 2, atunci pentru y = 1 şi x e R, din relaţia dată rezultă
/(x) = x + 1. Evident, funcţiile obţinute verific~ relaţia din enunţ.
19. O a.î. f(x 0 ) = O, atunci făcînd în relaţia dat~
Dacă există x 0 -:fi
substituţia x = x 0 => xof(y) = O, ( 'v') y e R => f = O, absurd.
Aşadar, f(x) -:fi O, ('v') x e R*.
Dacă y = x -:fi O, atunci relaţia devine 2x/(x) = 2xf2(x) => f(x) = 1, ( 'v')
x e R*. În zero, funcţia poate fi definită arbitrar, deci
f(x) ={ a,1, daca

dac~ x -:fi O
x = O, a e R.
20. În relaţia dată considerăm y = O => f(x) ·f(O) = xf(x) + 1- x2 (1).
Dacă în (1) considerăm x = 1 şi x = -1, obţinem:
f(l) · /(O) = /(1) (2) şi respectiv

J(-l)j(O)·= -/(-1) (3)
Dacă x =O=> /2(0) = 1 (4). Dacă în relaţia dată considerăm x =1 şi
y = -1 => /(1)/(-1) +2 . f(l) - /(-1) .. (5)
146
Din (4) rezultă /(O)"= 1 sau /(O):- -1. Dacă/(0) = 1; din (3) =>/(:--1)=0
şi din. (5) rezultă /(1} = 2, iar din (1) avem· f(x) (x - 1) = x2 - 1 şi pentrtţ
x ,:fi l => /(x) = x + l ori /(1) = 2, deci .J(x) = x-'4 1 ·( V) x e R. · · :·
Dacă /(O)= -1, din (2) => /(1} = O şi din (5) => /(-.1) :- -2, iar .din ll).
avem f(x)(x + 1) = x2 - 1 şi pentru x ',:fi -1 => f(x) = x - 1, ori pentru
x = -1 avem dat /(-1)-:-- -2, deci /(x) ·= x - 1 (V) x e R.
Observaţie:
; : Dacă y = x, din relaţia dată avem : _
p(x) - 2xf(x). + x 2 = 1 => (/(x) - x) 2 = 1, de unde rezultă /(x) :- x + 1„
xeA
(V) x e R sau /(x) = x - 1, (V) x e R sau f(x) = { x+l '
x-1, x e B
unde A u B = R, ori din demonstraţia de mai sus, ultima situaţie nu
poate să apară.
21. Dac~ în relaţia dată punem y = a şi X e R*, obţinem
1/(x) - /(O) I = 1 <> /(x) - /(O) = ± 1 <> /(x) = /(O) ± 1.
Dacă /(x) = /(O) + 1 şi /(y) = /(O) - 1 pentru două valori x ,:fi y, atunci
1/(x) - J(y) I = 2 ,:fi 1 - absurd.
Aşadar, f(x) = f(O) + 1, ( V) x e R sau /(x) .= /(O) - 1, ( 'v') x e R, adică
/ este funcţia constantă ; dar în ambele situaţii
1/(x) . - f(y) I = O ,:fi 1 pentru orice x, y e R, x ,:fi .y ;
în concluzie nu există funcţii/: R -R cu proprietatea din enunţ.
22. Pentru x = y = O => /(O) = 1.

Pentru x = y = 1 => /(2) = 2/(1) + l.'.
Pentru x = 1 şi y = 2 => /(3) = 3/(1) + 4.
Pentru x = y = 2 => /(4) = 4/(1) + 9.
Se demonstrează prin i:µducţie căf(n) ----: na+ (n - 1)2, (V) n e N, unde
am· notat a == /(1), într-adţvăr, ţinînd seama de ;relaţia din enunţ avem
i .: f(n + 1) ::;::: f(n) + /(1) +
2n - 1 = (n + l)a + n 2 •
Ţinînd seama de aceasta, .rezultă că polinomul g(x) ='J(x) - ax - (x - 1) 2
are ;o infinitate de rădăcini distincte, d~ci este identic nul.
Prin_ urmare, j(x) = ax + (x ,- 1)2 => f(x) = x2 + (a - ?)x + 1, a e R.
23. Punînd x = O în relaţia dată obţinem :
f(y) - f(O) = 2y2 => f(y) = 2y2 + flO),
unde dacă facem
y = l => /(1) = 2 + /(O) => /(O) = 3; deci /(y) = 2y2 + 3, ('v') y e R.·
Pentru determinarea constantei „a" folosim funcţia obţinută în relaţia
dată, de unde rezultă:
2(x + y) 2 + 3 - 2x2 - 3 = axy + 2y2, ( 'v') x, y e ~ => 4xy = axy,

( 'v') x, y e R => a = 4;
147
24. Funcţia fiind pară,!avem J(-x):=J(x), (V) ,e e R.
Pentru x = y =O• /(O)= 2/(0) • /3(0) =/(Or• /(0) e {O, 1, -1}.
1+ rco) .
Oonsiderînd y = -x în relaţia dată, obţinem:
/(O) = /(z) -.f(-z) • /(O) = 2/(z) (l).

+
1 /(z)/(-z) 1 +/ 1 (z)
Considerăm cazurile: 1) /(O) = O, atunci din (1) • /(x) = O, ( V) x e R,
2) /(O) = 1, atunci din (1) • (/(x) - 1)2 = O :::- J(x) = 1, ( V) x e R,
3) /(O) = -1, atunci din (1) :::- (/(x) + 1)2 =O• /(x) = -1, (V)
X eR.
25. Prelucrînd inegalitatea dată, obţinem 1
1
y2(f2(x) - 2x/(x) +x 2) ~ 1- y 2(/(x) - x) 2 ~ 1• (f(x) - x) 2 < y•- ,
(V) xeR„şi
•
(V)yeR*==-1/(x)-xl ~~.
y
{V) xeR şi yeR*, de
unde rezultă /(x) = x. Într-adevăr, dacă ar exista x0 e R, astfel încît
f(x 0 ) :/: x 0 , atunci _înlocuind în ultima inegalitate y cu 2 şi x cu x0
.f(z 0 ) - z,
obţinem:
l/(x 0) - X0 , ~ ¾jJ(x 0) - x0 I: :- 1 < {, absurd.
Deci singura funcţie care verifică condiţia dată = la. este f

28. Dacă x = O ==- /(O) = Oşi pentruy = -x ==- f(O) = f(x) + J(-x) •
-J(-x) =J(x), (V) x e R.
Din ultima condiţie, pentru x e R - {O, 1} :::- !(-
1 -) =
1-z
= (-1-)2
1- z
f (1 - x) = /(1) - /(z)
(1 - z)1
= 1(1-- /(z)
z)1
(1). •
Dar 1 )=f{l +-z)=/(1) + f(-z )= 1+(-z} !(~)=

f{- 2
•
= l
1-z 1-z
= 1 + (1 ~ zr
+ (-z-,2r/(z)
. 1-z 1-z x.
1 (; - 1J= 1 +
-1] = l + /(z)
f. ~
_
X rzi ·( l - 1 ,-; /(l)) =
= 1- 2x+f(x) (2).
1- x x1 (1 - x) 1 (1 - x)1 (1 - z)1
Din (1) şi (2) ==- /(x) = x, ( V) x e R - {O, 1} dar /(O) = O şi /(1) = 1•
- f(x) = X, ( V) X e R.
27. Dacă x = y, egalitatea devine 2/(x) = sin x + cos x ==- f(x) =
_ Sin X+ COS X (l) •
2
· d (1) mrel aţ1a
1n1ocum , d ata, ob ţmemg
A . (x ) - v sin x - cos z =g (y) - siny - cosy ,
2 2
{V) x,y e R.
.D acay
v
= O ==-g () sinz-cosz
x - - ---
2
= c =:-g ()
x - -2- - +
= 11inx-coi1x c, c eR _
-constantă. Funcţiile obţinute verifică relaţia din enunţ.
148
28. Pentru x = y = z = O, obţinem :
2/(0l - /2(0) ;;i: 1 o (/(O) - 1)2 :i;;; O=> /(O) = 1.
Pentru x = y = z = 1, obţinem: 2/(1) - /2(1) ;;;,: 1 o (/(1) - 1)2 :i;;; O~
=> /(1) = 1. Pentru y = z = O şi x e R arbitrar, relaţia devine
2 - f(x) > 1 => /(x) :i;;; 1, ( \t') x e R.
Pentru y = z= 1 şi x e R arbitrar, relaţia devine:
f(x) + f(x) - f(x) > 1 => /(x) > 1, ('v') x e R, deci f(x) = 1
('v') X e R.
29. Fie x, y e (a., oo) fixaţi, atunci!din ipoteza (/:) descrescătoare}
f(x + y) = J(x + y) (x + y) = J(x + }') . X + J(x + y) • Y ~

x+y x+y x+y
:i;;; f(x) • X + l!<Y) y = f(x) + f(y).
X y
30. Să!Presupunem că nu există o pereche (x, y) care-:satisface relaţia;

deci ('v') x,y avemll/(x) +g(y) - xyl <.!_.
4
:Fie perechile (O, 1), (1, O) şi (O, O) nu verifică inegalitatea, adică
+ g(l) I < .!..4 , 1/(1) + g(O) I < .!..4 şi 1/(0) + g{O) I < .!..4 ,
1/(0)
atunci 1/(1) + g(l) I ~ J/(1) + g(O) I+ 1-g{O) - /(O) I+ 1/(0) + g(l) I<~ ,
4
deci 1/{1) + g(l) - 1 I > 1 - 1/(1) + g(l) I > 1 - ~ = .!.. ,
4 4
deci perechea (1, 1) verifică inegalitatea - absurd.
31. Evident /(x) = f(-(-x)) :i;;; f(-x) :i;;; f(x), deci
f(x) =J(-x), ('v') x e R.
Cum /(O) = /(O + O) :i;;; /(O) + /(O) => /(O) > O.
Deoarece O :i;;; /(O)= f(x- ;ţ) :i;;; f(x) + f(-x) = 2/(x) => f(x) ;;i, O, ( 'v') x e R.
Atunci /(x) =/(x -y + y) :i;;; f(x -y) + f(y), ('v') x,y e R
=> f(x) - f(y) :i;;; f(x - y), ( 'v') x, y e R.
Analog se obţine f(y) - f(x) :i;;; f(x - y) ( 'v') x, y e R,
deci 1/(x) -· f(y) I ~ f(x - y), ( \t') x, y e R.
32. În relaţia dată considerăm x = -y şi obţinem
/(O) = -y + f(y) => f(y) = y + a., ( 'v') y e R - Q.
Fie a e Q şi b e R - Q, atunci a - b e R - Q.
În relaţia f(x + y) = x + y + a., punem x = b şi y = a - b şi obţinem
f(a) = a + a., a e Q, deci /(x) = x + a., ( 'v') x e R.
149
,.... 33. Pentru x =O=> f(y) - f(-y) ...:.. 2/(y) => f(-y) ~ -f(y),
....
deci f este impară .
Efectuînd substituţia x """"y şi y - x obţinem:
~ .
(1) f(y + x) - f(y --- x) = 2/(x) + 6y2x ( V) x, y e R.
Relaţia (1) se mai scrie:
t2} f(x + y) + f(x - y} = 2/(x} + 6xy (2) care împreună
2, cu relaţia
din enunţ dă :
f(x + y) =f(x) + f(y} + 3xy (x + y} =>
(3) => f(x + y) - (x + y) 3 = f(x) - x3 + f(y) - y3.
Dacă notăm cu g(x} = f(x) - x3 relaţia (3) devine:
(4) g(x + y) = g(x) + g(y).
Se ştie că ecuaţia funcţională Cauchy (4) are soluţia
g(x) = ax, deci f(x) = x3 + ax.

34. Da~ă x= y = O => /(O) = O => O e F.
Arătam că O este singurul element al lui F.
Într-adevăr dacă există x1 =I= O, x1 ~ F, adică /(x1 ) = x1, atunci făcînd în
relaţia dată x = y = x1 => /(2x1 ) ~ 2/{x1 ) = 2x1 => 2x1 e F şi din aproape
în aproape rezultă /(nx1 ) = nx, ( V) n e N, cum x1 =I= O rezultă că numerele
x1, 2x1, 3x1 ••• , nx1 • • • sînt distincte două cîte. două şi aparţin lui F, care
este infinită, absurd.
35. Din relaţia dată deducem lf(a) - f(b} I ~ b - a (1)
.
ş1 deoarece f(x) e [a, b], (V) x e [a, b] =>
{ a ~ f(a) . ~ b => a - b ~
, -b ~ -f(b) ~ -a
~ f(a} - J(b} ~ b - a ~. lf(a) - f(b) I ~. b - a (2). Din (1) şi. (2) rezultă
lf(a) - f(b} I = b-a. Egalitatea are loc doar dacă /(a) = a şi /{b} = b
sau /(a) = b şi /(b):= a. · ·
Cazul I.
Dacă /(a) = a şi /(b) = b, punînd în inegalitatea dată y = a şi x e. [a, b]
arbitrar => 1/(x) - f(a) I ~ jx - a I = x - a => f(x) -:- a ~ x - a => f(x) ~
~ x, (V) x e [a, b]. · .
Punînd y = b şi x e [a, b] arbitrar => 1/(x) - /(b) I ~ Ix - b I =>
=> b - f(x) ~ b - X=> J(x) ~ X, deci /(x) = X (V) X E [a, b].
Cazul II.
Dacă /(a) = b şi /(b) = a, punînd în inegalitatea dată y = a şi x e [a, bJ
arbitrar => 1/(xJ - f(a) I ~ Ix - a I => 1/(x) - b I ~ Ix - a I => b - f(x) ;;;,,
;;,, x - a => f(x) ~ a + b - x. .
Punînd y = b şi x e [a, b] arbitrar => 1/(x) - f(b) I ;;;,, Ix - b I =>
=> 1/(x) - a I· ~ Ix - b I => f(x) - a ;;,, b - x => f(x) ;;;,, a + b - x => f(x) =
= a + b - x ( V) x e [ a, b].
36. !n relaţia din enunţ considerăm x = y = O => (ho g o f)(z) +
+ (g of)(z) + f(z) = 3z, (V) z e R sau (ho g of)(z) = -(g of)(z) - f(z) +
+ 3z, ( V) z e R (1).
150
Făcînd în (1) _~ubstituţia z- x +y
+ z obţinem
(ho g of)(x + y + z) = -(g of)(x +.Y +. z) - f(x + y + .z) +
+ 3(x + y + z), ·
care înlocilită în relaţia din enunţ dă
-(g of)(x + y + z) - f(x + y + z) + 2x + y + (g o/):(y + z) +J(z) = O,
(V) x,y, z e R. · · · · · (2)
Dacă în (2) se face x = O rezultă -f(y + z) + f(z) + y = O,
(V) y, z:e R ~ f(y + z) = f(z) +y, ·-(V) y, z e R. (3).
Dacă în (3) facem z = O ~ f(y) =/(O)+ y, ( V) y e R ~ f(x) = x+ a
(V} x e R, (a =J(O)).
înlocuind în (2) .expre·sia lui J, obţinem
-g(x + y + z + a) - x - y - z - a + 2x + y + g(y + z + a) +
+ z + a = O ==- ~g(x + y + z + a) + g(y + z + a) + x ::!:::: O,
(V} x,y,z eR, (4)
unde dacă luăm y = O şi z = -a, rezultă :
g(x) = x + g(O) = x + a', {V} x e R, (a'= g(O)).
înlocuind expresiile lui f şi g în (1) obţinem după o prelucrare ·h(z +a+
+ a') = z - 2a - a', ( V} z e R, unde dacă facem substituţia z - x -
- a - a'~ h(x) = x - 3a - 2a' (V} x e R. · ·
Deci funcţiile f, g, h sînt J(x) = x + a, g(~) = x + a' şi h(x) = x - 3a -
- 2a', care evident verifică relaţia din enunţ.
· G.M. 5/1983
37. Pentru x =y =O~ f(O) =2/(0)f(a) ~ f(a) =..:. 2

· ·1 1
Pentru y =O şi x =a~ f(a) = j2(a) + j 2 (0) ~ f2(0) = -4 ~ f(O) = -2
sau f(O) = - -21 .
Dacă f(OJ = ~ , atunci pentru y = O relaţia din anunţ devine
2
f(x) =Jţa - x), (V) x e R (1).
Înlocuind în (l) relaţia iniţială obţinem
J(x + y) = 2f(x)f(y) (V} x,y e R (2).
Dacă în (2) facem substituţiile x - a - x obţinem, ţinînd seama de (2)
f(a + y - x) =J(x + y), (V} x,y e R.
Efectuînd substituţiile x _,, !.... , y = !... obţinem
2 2
f(a) = f(x) ~ f(x) = ¼(V) x e R.

Pentru /{O) = - ..:2 , procedînd în mod analog, se obţine o contradicţie.
Deci singura funcţie este f(x)· =· .! .
. 2
.151
+ f(y) + f(z) + f(t) = 2/(,.,;xy) + 2J(.,_·zt) =
38. Calculăm /(x)
= 4/(V Jiy · '\J·zt) = 4/(o/ xyzt).
Dacă punem t = ~ xyz atunci, / (x) + f (y) + f (z) + f(t) = 4/(t) =>
=> J(x) + f(y) + f(z) = 3/(t) = 3/ ( ~ xyz).
Prin inducţie se demonstrează că
-'-/_(x-')_+-'/'--(--"x +_._.._+-'/'-'('-x,.-'-) -_ / (!.li
-
1 1'--)
V XiX:11 •.• XN ) .
n
Presupunem că P(n) adevărat => P(2n) adevărat => P(n + 1) adevărat.
Fie x 1, x2, ••• , x,., x,.+ 1, ... , x 2„ e (O, oo) şi notăm
y,, = . . ; X211-1 X2A:, k = 1, 2, ... n => /(xi) + f(x 2) + ... + f(x2,.) = 2(/(.)'1) +
+f(Y2) + ... f(y,.)) = 2nJ(flYiY2 ... y,.) =2n/(2~X1X2 ••• X2,.).
Particularizînd a = X,.+2 = Xn+3 = ... = X2n = n+l .J XiX2 ..• x„x..+1,
obţinem:
f(xi)+ J(x 2) + ... + f(x,.) + f(x,.+ 1) + (n - 1)/(a) = 2nf(2".Jan+lan-t) =

= 2nf(a)
/(xi)+ J(x2) + ... + f(x,.+1) = (n + 1)/(a) = (n + 1)/("+1.Jxix2 ••• x„+1).
39. Calculăm
J(x) + J(y)
·
+ f(z) + f(t) = 2/{ 2 xy )
x+y
+ 2/(~) = 4/( ¾,. -;J:-;) =
z+t
2
2xy 2zt
.
- -+-
x+y
-
z+t
_ 4/( 4/(
- 2xyz + 2xyt8xyzt
+ 2ztx + 2zty )-- 1 1
4
1 1
)
·
-+-+-+-
X y t Z
Dacă punem t =
1
3
1 1
, obţinem j(x) + f(y) + f(z) + J(t) =
-+-+-
y
.t' z
= 4/(~+l+_!_) =>/(x) +f(y) +f(z) =3/(~+l+ _!_) ·

X y Z X y z.
Generalizare.
În mod analog ca în exerciţiul precedent.
40. a) Fie y = O şi x e R arbitrar, atunci relaţia devine
f(x) - f(O) = -xf(x) · f(O) (1) => /(x)(l + xf(O)J = J(O). (2)
Presupunînd /(O) .;, O şi dînd lui x valoarea - - 1- în (2), obţinem o contra-
/CO)
dicţie, deci /(O) = O şi prin urmare, din (1) rezultă f(x) = O, ( V) x e R.
b) Dacă A= R - {l}, atunci dacă/(0) fi= {O, -1}, x poate lua valoarea
- - 1- e R - {1} şi din (1) =>/(O)= O, contradicţie.
/(O)
152
Prin urmare, sau /(O) = O şi din (1) rezultă /(x) = O, ( 'v') x e R - {1}
sau /(O)= -1 şi din (1) rezultă /(Ţ) = - 1 - ('v') x e R- {l}.
% - 1
G.M. 9/1981
41. Punînd în (1) y = 2 şi folosind (2) obţinem f(x 2) = O ( 'v') x ;;;i, O +
şi din condiţia (3) => /(x) = O ( 'v') x e f2, oo).
Fie x e [O, 2), atunci făcînd în (1) substituţiile x - 2 - x şi y - x
obţinem:
/((2 - x)f(x))f(x) = /(2 - x + x) = ·o =>
=> /((2 - x)f(x)) = O => (2 - x) f(x) ~ 2, adică - 1- ~ 2 - :r (4).
/(:r) 2
Fie O ~ x <y < 2, atunci făcînd în (1) substituţiile x - y - x, y - :r

obţinem:
f((y - x)J(x)) f(x) = f(y - x + x) = f(y) "F O
şi deci
f((y - x)f(x)) ":/: O => (y - x)f(x) < 2 => Y - :r < - 1-
2 /(:r)
pentru orice O ~ x <y < 2 şi ţinînd seama de (4) => Y - :r < - 1- ~

2 /(:r)
2-:r
~ - - ( V) y e (x, 2)
2
2 -
de unde rezultă /(x) = - - (V) x e [O, 2), aşadar
2-:r
f(x) = r 2 ~ :r , pentru x e [O, 2),

l O , pentru x e [2, oo).
-42. Soluţia I. Pentru x = y -:;: O => 2xf(O) = O => /(O) = O.
Pentru x = O şi y-:;: O => yf(y) = yf(-y) => f(-y) = f(y), deci/ este funcţie
pară.
Pentru y -:;: ±x => /(:r) - f(y) = f(:r - y) (1).
:r+y :r-y
Făcînd substituţia y - -y => f(:rj - f(-y) = f(:r +
Y) => /(:r) - f(y) =
:r-y :r+y :r-y
= f(:r + y) (2).
% +y
:Eliminînd f(x) - f(y) din (1) şi (2) rezultă:
f(:r - y) = f(:r + Y) ( V) x, y e R, y-:;: ±x.

(:r - y)• (:r + y)•
Dacă y = x- l => /(l) = /( 2:r - I) (V) x-:;:..: => f(2x - 1) = (2x - 1)2/ (1)
1 (2:r - 1)2 2
(egalitate adevărată şi pentru x = ¾) .
.Aşadar f(x) =
x3/(l), deci f(x) = ax2, (V) x e R. Se constată uşor că
funcţia obţinută verifică relaţia din enunţ pentru ( V) a e R.
153
Soluţia
II'. ~e deduce, la fel: /{O)= O şi /{-x) =/(x)-, ('v')'x erJt
Făcînd substituţia y :.._ I şi x e R rezultă
(x - 1)(/(x) - /(1)) = (x + 1)/(x - 1). (1)
Făcînd din nou în (1) substit1~.ţia x - 1 - x => (-x) f/(1 ~ x) - J(l)] =
= (2- x)/(-x},cum/estepaţ"ă => -xf(x-1) + x/(1) = (2- x)J(x) (2)~
de unde pentru X of, 0 => j(x - 1) = /(1) ~ /(x) care i~trodusă În (1) + X
dă /(x) =/(1) x2 {V) x e R*
care este, evident, verificată şi pentru x = O, deci
J(x) = ax2, (V) x e R.
43. Să presupunem că există /, g cu proprietatea din enunţ. Luînd
x=O şi y = z e R* avem
f(z) - f(O) = g(z) => f(z) = /(O) + zg(z) ( 'v') z e R*.
z
Se constată că ultima egalitate are loc şi pentru z = O, deci

J(z) = f(O) + zg(z), ( V) z e R (2).
Fie x, .Y e R, x of, y. Luînd în (2) z = x şi z =y şi înlocuind în relaţia
din enunţ obţinem :
[f(O) + yg(y)] -[f(O) + xg(x)] = + y) =>
g(x
y-x
=> yg(y) - xg(x) = (y - x)g(x + y) -
X g(x) 'l
- y g(y) 1 = O (3).
X+ y g(x + y) 1
Notînd cu Mx punctul din plan de coordonate (x, g(xJ), din egalitatea (3)
deducem că punctele M", M,,, Mx+:Y sînt colineare, ( V) x, y e R, x of, y.
Luînd pentru x fixat, y = 2x, y = 3x, ... y = nx, . . . se obţine că punc-
tele M:r, M2x, ... M,m ... sîilt coliniare situate pe o dreaptă d~.
Pentru X1, x 2 e R, x 1 of, x 2, să notăm cu dx" dreapta care conţine punctele
M .... şi M .... • l I
Ob~ervăm că Mx., Mx, E dx•..-, => M..-,+..-, E dx.x, şi cum M-"1 E dx.x,, deducem
ma1 departe că M2..- +..-, e d„ 1 1 _..1 •
Dar cum M2..-,, Mx,, M2..-,+z, sînt şi ele puncte colineare, rezultă că M2..- e-
e dx1 x,· Din faptul că M_..1 , M2x, e d„1_..1 şi M_..1 , M2_..1 e d_..1 rezultă că d..-1 = d„1_..,.
Analog d_.., = d..- şi de aici obţinem d_.. = d_..,, ( 'v') x1 , x 2 e R, x 1 of, "2·
1..-1 1
Prin urmare rezultă că graficul funcţiei g este o dreaptă, adică există

a, b e R astfel încît g(x) = ax + b. Din (2) rezultă f(x) = f(O) + xg(x) =
= ax2 + bx + f(O) şi notînd /(O) = c => f(x) = ax2 + bx + c
se observă că funcţiile obţinute verifică relaţia din enunţ.
154
44. Pentru ,x...:.... y = z = 1 => (/(1) - 3) 2 ..;; O=> /(1) = .>,
X = y = z = o => (/(O) -c: 3) 2 ..;; o => /{O) .= 3,
z = O şi y = 1 => f(x) + 5/(0) ;;i. /(x)/(0) + 9 => /(x) ~ ~.
z = y = 1 => 6/(xr:;,; 3/(xJ 9 ~ /(x} ;;i. a,· .· +
deci /(x) = ,3,. (V) x e R.
45. a) În relaţia dată facem yx

.
= x +y => y = -"-, (V) x e R -
x-1
{1}
ş1. ob ţinem
. f (- x2 )
2x - - ;;i. O•
x-1
Observăm că funcţia g(x) = 2" - x•, g: R - {1} ~ R este surjectivă, deci
x-1
2x - x2
- - =~
x-1
t E R => /(t)
.
;;i. o, (V) t E R.
b) Funcţia f(x) = t" + 4, verifică relaţia din enunţ.
46. Fie X =·{ a 1 ,·2, ••• an}, unde a 1 < a 2 < . . . < an.
Dacă y = a 1 din ega.litatea dată rezultă f(x) _;, ±(x - a 1) + f(a 1).
Dacă /(x) = x - a 1 + /(a 1 ) şi dacă /(a1 ) = a,. > a 1 , atunci
f(a,.) = a,. - a 1 + a,, ..;; an => a,, ..;; a 1 , absurd. _Deci /(a1) = a 1 şi /(x) = x.
Dacă f(x) = -x + a 1 + /(a 1) şi /(a 1) =a,,< an, atunci
,,
+ a„ ;;i. 1 => a„ ;;i. a,.; absurd.

/(a,~) = -a,.+ a 1
I. eci /(a = an şi f(x) = -x + a + an.
x:
1) 1
47. Evident J(x) + f(y) + /(z) + f(t) = 2/ { Y J + 2/ ( z: tJ =

·:= 41 ( X+ y: + Z t ) •
Dacă în ultima relaţie facem
t = x+ 3Y + z => f(x) + f(y) + /(z).

+ f(t) = 4/(t) =>
=> /(x)+. f(y) + f(z) = J(" + y + z ) , (u)
v X, y, Z E
R, 1
- 3 3
48. Pentru x = y => f2(x) - 2xf (x) +x 2 = O => (f (x)' - x) 2 = O =>

=> f(x) = X, ('v') X E ll.
49. Facem x = y = O => /(O) = O.
Pentru x = O obţinem f(y) [J(y) - y] = O şi deci
f (y) =_{O, dac~ y e E, unde E c· R.

y, daca y e R - E.
Să determinăm mulţimea E.
Pentru y = x => x/(2x) = 2f2(x), ( 'v') x e R, iar . ,
pentru x = -y => yf(2y) = /2(-y) f2(y) => x/(2x) = f2(x) + + /2(-x),
( V) x e R, de unde deducem f2(x) + /2(-x), ( V) x e R.
T55
ln relaţia dată efectuăm substituţia x - -x şi obţinem:
-xf(y - x) + yf(y + x) =.12(-x} + J2(y)
care împreună cu relaţia din enunţ ne dă
(x2 +y 2) f(x + y) = (x + y) [j2(x) + f2(y) ], ( V) x, y e R (1).

Cum O e E avem situaţiile :
a) E = {O} şi deci j(x) = x, (V) x e R,
b) E :#a {O} şi deci ( 3) a :#a O, astfel încît J(a) = O.
În (1) facem y = a - x şi avem a[f(x) + f2(a - x)] = O, (V) x e R
j2(x) + J2(a - x) = O, ( V) x e R => f(x) = O ( V) x e R.
Deci funcţiile căutate sînt f(x) = x şi j(x) = O, ( V) x e R.
50. Pentru x = y =O=> f(O) = 2f(O) J(a) => J(a) = 2-2 .

Dacă y = O, atunci obţinem
J(x) = j(x) J(a) + f(O) J(-x) sau

1
J(x) = 2 J(x) + 21 J(a - x) => f(x) = j(a - x) V x e R.
Efectuînd substituţia x-+ -x => j(-x) = J(a + x) ( V) x e R.

Efectuînd în relaţia iniţială substituţiile x _,., a şi y-+ -x, obţinem:
J(a - x) = -21 f(a + x) + -21 f(a - x) => f(a - x) = f(a + x) =>

=> f(-x) = f(x), adică f este pară.
Pentru y - -x din relaţia iniţială rezultă:
2_ = f(O) = J(x) f(a + x) + f(-x) j(a - x).

2
Cum însă J(x) = J(-x) = f(a + x) = J(a -x) *

obţinem j2(x) = !_4 => f(x) = ± 2-2 şi cum /(O) = 2-2 => J(x) = 2-2 (V) x e R.
Observaţie.
2_ x eA
Cazul f(x) = { ~' unde O, a e A se elimină, deoarece o
--
2 , xeR-A
astfel de funcţie nu verifică pentru ( V) x, y e R relaţia din enunţ~

Ţinînd seama de *
relaţia din enunţ se scrie f(x + y) = 2/(x)j(y).
51. Fie x e R => x = [x] + {x} => f(x) = f(rx] + {x}) = J({x}) +
+ [x] = [x].
52. Pentru y = O => f(O) = O.
y = -x => f(-x) = -j(x), deci f(x - y) = f(x) - f(y).
156
Pentru x e R - {O, 1} din 3) avem
(_1-) = 1 /(1 - x) ;_' /(1) - /(:r) (4)
/ 1 - :r (1 - .s)I ~ . , . ~' I (1 - :r)I
Pe de altă parte !(-1- ) = f (1 + _.s_) =
1-:r 1-x
1+ !(-"-}
1-:r
=
= 1+( 1 ~:rr 1r:x)= 1+f 1 ~:rr[1f~J-1J= 1+

+ (-:r-\2 (!... J(x) _ l) = ] _ I :r1 + /(:r) = 1 - 2:r + /(:r) (5).
X - 1 / xi : (1 - :r)1 (1 - :r)I (1 - :r)1
Din (4) şi (5) rezultă f(x) = x, (V) x e R - fO, 1}; dar f(O) = O, f(l) = 1
deci /(x) = x, (V} x e R şi /(~1990) = ,J1990.
53. Se observă că f(x, y) > O <:> y > O. Deci putem presupune y > O.
Observam ca
w w / ( -1 , -2 ) = -1 şt. ca pereeh ea ( -1 , -2 ) sat"1sf ace ecuaţ"ta
w
5 5 2 5 5
7x2 + 3xy + 3y2 = 1 (1).

Este suficient să arătăm că pentru perechile (x, y) date avem: /(x, y) > !...2 •
Ţinînd seama de (1) condiţiaf(x, y) > !...2 ~e echivalentă cu 2(1 - 2x)(l +
+ 2x) > 3y(l + 2x), (2). Din (1):_şi cu y > O, rezultă y = (-3x +
+ ,J12 - 75x2) /6 (3). Din condiţia 12 - 75x2 ;;;i,: O => x e [ - şi f ,{]
deoarece - .:
2
< - ..:.5 şi x > - ..:.5 => 1 + 2x > O, deci (2) este echivalentă
cu 2(1 - 2x) > 3y; (2'). Din (3) se deduce (5x - 1)2 ~ O este echiva-
lentă cu {2').
54. Pentru x = y =O=> f2{0) = /(O):=> f(O) = O sau f(O) = 1,

y = O => 2J(x):= 2f(x) f(O) (1).
Dacă /(O) = O => J(x) = O, ( V) x e R, care satisface a) şi b).
Dacă f(O) = 1, atunci pentru y = O rezultă f(y) + f(-y) = 2J(O) f(y) =>
=>J(y) =J(-y), (V) y e R.
Deoarece (3) x0 e R*, a.î./(x0 ) = -1 rezultă din (1) căf(2x 0 ) =J(4x0 )=1
J(2x 0 ) = /(4x0 ) = 1.
Efectuînd substituţiile x - x + 2x0 şi y - x - 2x0 în relaţia din enunţ,
obţinem:
J(2x) + /(4x 0 } = 2/(x + 2x0 ) j(x - 2x0 ) (2)

dar
/(2x) = 2f2(x) - 1 (3), din (2) şi (3)
rezultă
J(x + 2x0 ) J(x - 2x0 ) = f2(x)
(4).
P unînd y = 2x0 în relaţia dată, avem f(x + 2x0 ) + J(x - 2x0) =
= 2J(x) J(2x 0) => J(x + 2x0) + j(x - 2x0) = 2J(x) (5)
157
Din relaţiile (4) şi (5) rezultă f(x) = f(x + 2x0 ) ·_ f(x - 2x0); adică/ este
periodică cu perioada 2x0 •
b) Din relaţia (3') avem .f2(x) =J(2x) +. 1 (6)
2
.12( X~~)= f(2x - 2x +l 0) (7),

;
Efectuînd în relaţia iniţială substituţiile x - 2x - x 0 şi y - x 0 obţinem

/(2x) + f(2x - 2x11) = -2/{2x - x 0 ) (8) (f(x 0 ) = -1),
dar cum f(2x - 2x0) = f(2x), din (8) avem (9) /(2x -- x 0 J = - f(2x).
Prin adunarea relaţiilor (6) şi (7) şi. ţinînd seama de (9) rezultă .f2(x)!+
+ f2(x - x;)= 1 (10). Din (10) rezult~ f(x) e (-1, 1), · (\f) x e R, dar
f(xo) = -1, f(2x 0 ) = 1, .12(~)=/(xo~+ 1 = O =>/(~}=0,
deci/(x) e [-1, 1], (\f) x eR. ·
55. 1) Conform lui b) ecuaţia/(x) =Oare cel puţin o soluţie u, u =fa O,
căci /(O) = 1. Arătam că u < O. ·
Dacă u > O, conform: cu a) şi c} există O < z < u astfel încît f(z) = z.
Confo1m cu d), O = f(z) f(u) = f(zj(u) + uf (z) -. uz) = f(O) = 1.
Aşadar u < O. Conform b) printre soluţiile ecuaţiei f(x) = O există un
X 0 mai mare sau egală cu celelalte; bineînţeles x 0 < O. Conform d),
f(x)J(x 0 ) == f(xf(x 0 ) + xo.f(x) - xx0 ), decif(x 0(f(x) - x)) = O pb. (V) x eR.
Pe:qtru (\f) x e R, rezultă x~ ;;i, x 0 (f(x) . . :. . x) şi cum x0 < O.J(x) - :X ;;i: 1.
În concluzie /(19Ş7) ~ 1988 ~/(1987) => /(1987) = 1988.
56. a) Pentru x ~ y ~ 1 rezultă f(y) ;;i, f(x) + f(y - x) ;;i, f(x), adică
f este monotonă. Atunci pentru x e ( 1] avem i, -
f(x) ~ f(l) = 1 ·< 2x, adică f(x) < 2x.

Pentru x e (o, 2-]2 , există· n e N* astfel încît
·
.!. <
2.
nx ~ 1 şi prin urmare
J(nx) ~- 2nx. Prin inducţie se _demonstrează că pe1ltru_ x e ( O, ½\ şi nx ~
~ 1 => f(nx) ;;i, nf(x). Atunci ·
nf(x) ~ f(nx) ~ 2nx => f(x) ~ 2x.
b) Funcţia f(x) =
0 · [o 1}
2 _s~tisface condiţia din enunţ, dar
{ ' X E" 1.
1, X e ( 2, 1} -
!(~)=1>19~.
100 ' 100
57. l/(x1) -/(x2) I = 1/(x1) -/(O) + /(1) - f(x2) I ~ l/{x1) - f (O) I +

+ 1/(1) -/(x2)l ~ lx1I + 11- X2I = 1 + X1 - X.a, (1)
La fel obţinem l/(x1) -J(x2) I < 1 - X1 + X2, (2)
158
Din (1) şi (2) obţinem IJ(x1) - J(x2) I < mhr(l + %1 - :t.2, 1- X1 + :X2) =
= 1+ X1 - X1 + 1-:- X1 + X1 - 11 + X1 - Xa - 1 + X1 - xii = 1- lx1 - X21. (3)
2
Pe de altă parte avem IJ(x1) - J(x2) I < IX1 - 'x~ I, (4).
Din (3) şi (4) prin însumare rezultă IJ(x1.) - /(x2) I < .!.
2
.
§ 3, PERIODICITATE
1. Funcţia lui Dirichlet /(x) = {1 dacă x e Q

O dacă x eR-Q
sau în general
J(x) = {a dacă x e Q
b dacă x eR-Q
care admite drept perioadă orice număr raţional T.
2. Fie x 0 e R - Q fixat şi a = J(x 0 ).
Pentru orice x e R - Q, avem f(x +
x 0 ) = J(x 0 ), iar pe de altă parte
f(x + x 0 ) = f(x), deoarece x şi x 0 sînt perioadele pentru /.
Deci /(x) = f(x 0) = a.
Dacă x e Q, atunci~x + ,Jae R - Q şi ·deci J(x):=J(x't ,J2) = a, deci
/(x) = a, (V) x e R. ··
3. Evident /(x) #: O, ( V) x e R, pentru că dacă ar exista x 0 e R
a.î. /(x0 } = O, atunci f(x 0 +
a} = 1, absurd. · ·
Utilizînd egalitatea din enunţ obţinem J(x + 2a) = => j(x + 4a} = ;;x;
=- f(x
1
+ 2a)
+ /(x), (V) x e R,
deci / este periodică cu T = 4a.
,. Observăm că /(x) r:/: -.1 şi
/(x) r:/: O, (V) x e R.
într-adevăr, dacă există x 0 e R astfel încît /(x0 ) = -1, atunci punînd
în relaţia dată x = x 0 , obţinem :
J(x 0 + 1) · J(x 0 ) + J(x 0 + 1) + 1 = /(x0} => /(x0 ) = 1, contradicţie.
La fel, dacă există x 1 e R astfel încît /(x1) = O, atunci pentru x = x 1,
relaţia devine
J(x1 + 1) J(x + J(x + lJ + 1 = J(x J => f(x + 1) = -1, absurd.

1) 1 1 1
Din relaţia dată rezultă J(x + 1) = /(x) - 1 => J(x + 2) = f(x + l) - 1

/(x) + 1 /(x + 1) + 1
/(x) - 1
'-'-'---1
/(x+'l 1 1
- - - -
f(x) - 1
- = - -
J(x)
, deci f(x + 4) = - J(x + 2) =J(x),
/(x) +1+1
de unde rezultă că funcţia este periodică, de perioadă 4.
.159
5. Din relaţia dată rezultă :
~(x+2)
J'
= 1
l - f(x + 1) - - -1- -
1
= 1- -f(x)1- '
deci
1---
1-/(x)
1 1
J(x + 3) = 1 - -1(-x+-I) = 1 - - 1- = j(x) => j(x + 3) = j(x) ( 'v') x eR,
1 - f(x)
de unde rezultă că f este periodică, de perioadă 3.

G. Evident, j(x + a) ;i, _: => j(x) ;i, _: ·şi din j(x) - j2(x) ;;:i: O =>
2 2
=> f(x) ,E; 1, deci _: <o J(x) <o 1, ( 'v') x e R.
2
Calculăm j(x + 2a) = _: + ,..jf(x + a) - fl(x +a,=_:+

2 2
+V¼+ ,Jj(x) - P(x) -(¼ + ,..jf(x) - j2(x)J2 = ¼+

+
=> j(x
v ¾-1(x) + j2(x) ¼+ v{i(x) -¾r = ¼+ j(x) -½
+ 2a} = f(x),
=
( V} x e R, de unde rezultă că feste

=
periodică,
j(x =>
de
perioadă T = 2a.
7. Observăm că f(x) ;;:i: P..2 şi din pj(x) - j2(x) ;i, O (V) x e R, rezultă
j(x) <o p, deci P..2 <o f(x) <. p, ( 'v') x e R.
Notînd cu g(x) = j(x} - P.. relaţia din enunţ devine :

2
g(x + T) = \/1i- - g2 (x) , deci g(x + 2T) = V~· - g2 (x + T} =

= "\V/ ps4 - p•
4
+ g (x) = g(x), de unde rezultă că g este periodică de
2 perioada
.
2T, deci ~i feste periodică cu perioadă 2T .
• Relaţia dată se mai scrie
bi bi
f2(x - a} - 2 + P(x + a) - 2 = O. (1)
bi .
Notînd cu g(x) = f2(x - a) - 2 (2), relaţia (1) devine
+ g(x + 2a) = O => g(x + 2a) = -g(x) şi deci
g(x)
g(x + 4a) = -g(x + 2a) = g(x), de unde rezultă că funcţia g este periodică
cu perioada T = 4a.
160
Folosind (2) egalitatea g(x) = g(x + 4a) se mai scrie
bi bi
f2(x - a) -:-: 2 = f 2 (x + 3a) - 2 =>
f(x - ~) = f(x + 3a) (J(x) ~ O, (V) x e R)
şi făcînd substituţia x- x + a, avem /(x) = f(x + 4a) ( V) x e R. de
unde rezultă că / este periodică cu perioada T = _4a.
9. Presupunem prin absurd că g este periodică, adică ( 3} t > O, astfel
încît g(x + t) == g(x), ( V) x ·e R.
Atunci f(x + t) + f(x6 + t6) = f(x) + f(x6), {V) x e R. În particular
pentru .x = O, obţinem f(t) + f(t6) = 2/(0) = 2M. Folosind b) rezultl
f(t) = f(t6) = M. Deci există ki, k 2 e Z* cu t = k 1T şi fJt = k 2T, de unde
rezultă fJ = ka , în contradicţie cu fJ e R - Q. Deci g nu este periodică.
k1
10. Notăm cu g(x) = f2(x) + f2(x + 2a) (1)
atunci relaţia din enunţ devine g(x) + g(x + 3a) = 1 (2)
care se mai scrie g(x) - ~ + g(x + 3a) - 2.2 = O (3).
2
Notînd din nou h(x) = g(x) - ~, relaţia (3) se mai scrie
2
+ h(x + 3a) = O - h(x + 3a) = ~h(x) şi deci

h(x)
h(x + 6a) = -h(x + 3a) = h(x) adică h este periodică cu perioadă
6a, de unde rezultă uşor că g este periodică, sau făcînd în (2) substitu-
ţia x - x + 3a obţinem
g(x + 3a) + g(x + 6a) = 1, de unde rezultă că
g(x + 6a) = g(x) (V) x e R.
11. Presupunem prin absurd că T este raţional
Fie T = P.., p, q e N*, (p, q) = 1.

q
Deoarece
f(x + kT) = f(x), ( V) x e R şi ( V) k e N => f(x + qT) = f(x) =>
=>j(x + P) = f(x), ( V) x e R, adică p este perioadă a funcţiei =>
=>J(x + kp) =J(x), (V} x e R şi (V) k e N.
Cum pentru orice n e N, există k e N şi r e {O, 1, ... p ··- l} astfel incît
n = kp + r =>J(n) =J(kp + r) =J(r),
deci J(n) e f/(0),/(1), ... f(P - 1)} ( V) n e N, ceea ce este absurd deoa-
rece mulţimea {f(n), n e N} este infinită.
R.M.T. 2/1982
12. Deoarece f este periodică, { 3) T > O astfel incit

j(x + T) = J(x), ( V)x e R.
161
Să presupunem f crescătoare, atunci /(O) =s;; /(x) =s;; f(TJ, ( V) x e [O, T~.
dar cum /(O) = /(T) ./(x) = /(O), (V) x e [O, T],
deci f(x) = /(0), (V) x e B.
13. Cum f nu este injectivă, există a, b e B, a o/: b şi /(a) = f(b).
Fie a< b, arătăm că T = b - a este periodică pentru funcţia /. Din
f(x + y) = f(y + x) => g(f(x), y) = g(f(y), x), ( V) x, y e B (1).
1n relaţia iniţială facem p(rînd x = a şi x = b şi obţinem
/(a + y) = g(f(a), y) respectiv
f(b + y) = g(f(b), y) (V) y e B.
Cum /(a) = /(b), deducem că f(a + y) = f(b + y), ( V)y e B (2),
Făcînd în (2) substituţia y - y - a => f(y) = f(y + b - a), ( V) y e B.
De 11nde rezultă că / este periodică cu T = b - a.
u.
Se ştie că x - rx] e [0,1), {V) x e B.
Presupunem că/ este periodică, adică ( 3) T o/: O, astfel încît,
f(x + T) = /(x) sau
g(x+ T) + x + T - [x + T] = g(x) +x- [..:]
{V)x e B (1).
Pentru x = O avem g(T) + T - [T] = O (2)
-
Cum g este impară rezultă g(O) = O.
- Pentru x = -T din (1) obţinem g(-T) - T - [ -T] = O sau
-g(T) + (-T) - [-T] = O (3).
Adunînd (2) cu (3) obţinem :
(T- [T]) + (-T- [-T]) =O (4)
Dar T - [T~ ;;i, O şi -T - [ -T] ;;i, O şi deci din (4) rezultă
T - [T] = O şi -T - [ -T] = O,
iar din (2) rezultă g(T) = O => T e B - Q*.
Cum însă T o/: O rezultă T e B - Q.
Din T - [T~ = O => T e Z* contradicţie cu T e B - Q, deci / nu este
periodică.
15. Efectuînd în relaţia dată substituţia x- x + 1, obţinem
f(x + 2) + f(x) = . /i f (x + 1) = 2/(x) - •.j2J(x - 1).

Deci f(x + 2) = f(x) - ~f(x - 1), (1), de unde avem
J(x + 4) = f(x + 2) - ,,/2J(x + 1), (2).
Ţinînd seama de (1), relaţia (2), devine
j(x + 4) = f(x) - ~rJ(x + 1) + f(x - 1)] = -j(x),
deci
j(x + 8) = -J(x + 4) = j(x) => f(x + 8) = f(x), {V) x e B.
Aşa dar / este periodică cu T = 8.
162
18. Din relaţia dată deducem f(x + P) - f(x) = f(x) - J(x - P) ==
= g(x), deci J(x + kp) - f[x + (k - l)p] = g(x).
1nsumînd după k, de la 1 la n, obţinem :
J(x + np) - ff.:x) = ng(x) => n lg(x) I = 1/(x + np) - J(x) I ~
~ lf(x + np) I + 1/(x) I ~ 2M => I g(x) I ~ 2M, (V) x e R şi
n
(V) ne N*
Deci pentru n suficient de mare avem g(x) = O.
De unde rezult.ă f(x + PJ - j(x) = O => f(x + P) = f(x) adică f _este peri-
odică cu perioada p.
17. Din enunţ obţinem f2(x + 2aj + f2(x· + 4a) + J2(x + Sa) +
+ f2(x + 7a) = 1, ( V) x e R. Folosind aceasta şi (*) deducem:
f2(x) + f2(x + 3a) = f2(x + 4a) + f2(x + 7a), (V) x e R. (1)
Analog cu x - x + 3a în (*) =>
f2(x + 3a) + f2(x + Sa) + f2(x + 6a) + f2(x + Ba) = 1.
Mai departe din (*) cu relaţia precedentă rezultă
f2(x) + f2(x + 2a) = f2(x + 6a) + f2(x + Ba), ( V) x e R. (2)
Putem scrie
f2(x + Sa) - .f2(x + 9a) 11 > f2(x + 6a) - f2(x + 2a) <2> / 2 (:x) -
- f2(x + Ba) => f2(x) + P(x + 9a) = f2(x + Sa) +P(x + B~) (3)
Dar din (1) J2(x + Sa) + J2(x + Ba) = J2(x + 9a) + f2(x + 12a), ( V) x eR.
=> f2(x) + / 2 (:x + 9a) = J2(x + 9a) + f2(x + 12a), ( V) x e R. => f2(x) =
= f2(x + 12a}, ( V} x e; R => f(x) = f(x + 12a) (4) => f este periodică.
§ 4, BIJEqll
1. Dacă f(x) = f(y) => O > ~ Ix - y I => x = y => f injectivă.

2. a) Pentru x = 1, obţinem f(/(1)) = 1 (1) iar pentru x = /(1), obţi
nem /(/(/(1))) = ./2(1) - /(1) + 1 (2).
Din (1) => /(/(/(1))) = /(1), deci /(1) = /2(1) - /(1) + 1 => (/(1) - 1) 2 =
= O => /(1) = 1.
b) g(l) = 1 - /(1) + 1 .:..... 1 şi g(O) = 1! deci g nu este injectivă.
/(/(0)) = 1 şi f{/(1)) = 1 => / neinjectivă.
3. Evident/ este surjectivă, deoarece pentru orice y e R, ecuaţia

f(x) =y ~ x3 + ax - y = O are cel puţin o soluţie reală (orice ecuaţie
de grad impar cu coeficienţi reali are cel puţin o soluţie reală). Din
f(x) = f(y) => (x - y) (x2 + xy + y 2 + a) = O => x = y ~ a > O.
4. a) Deoarece funcţia g(x) = x este bijectivă => / este bijectivă.
b) f nu este monotonă, deoarece f of este strict descrescătoare.
c) Pentru x = O => /(/(0)) = O, dar /(/(/(x))) = -j(x) şi pentru
x ~ O => f(f(/(0))) = -f(O) => f(O) = -j(O) => f(O) = O.
163
d eci. 5. 1) Cum/: [-1,1] - [-1,1] deducem /(1), /(-1), /(O) e [-1,1~
-1 < a - b + C < 1,
-1 <a+ b + C < 1,
-2 <; -2c < 2, de unde prin adunarea relaţiilor obţinem
-2 <a< 2.
Din -2 < a < 2 şi -1 < c < 1 rezultă
a 2 + c2 < 5.
2) Din inegalităţile de mai sus rezultă -1 I~, ~ 1, ori cum Ib I <
< 1 => 12a I < lb I-<
·
1 => - _!_
2
< a < _!_2 şi deci valoarea maximă este egalii
I
cu-.
2
3) Cum pentru a = _!_, abscisa vîrfului nu se situează în intervalul

2
[-1, 1], deducem că / este monotonă.
Dacă presupunem că / este strict crescătoare, atunci
/(-1)
/(1)
= _!_2 -
= ½+ b + C =
b+C =
1
-1 i =>
b= o şic=-.
. -1
2
Dacă / este strict descrescătoare, atunci
/(-1) = _!_ - b+ C = 1)
2 b 1 . I
1 ~=> =- ŞlC=-2.
/(1) =2 +b+C= -1 J
6. Considerăm în (1) y = 1, atunci /(x) = /(x) + /(1) => /(1) = O.

Păcînd substituţia y = _!_ în (1) obţinem
iii
/(1) =f(x) +!(:)=>!(~)= -J(x).

Pie/(x1) =/(x2) =>J(~)=J(x1· ¾J=J(x1)+~i;.)=/(-'1)-J(x2) =0
fi ţinînd seama de (2} => ~ =i/11

1 => x1 = x2, deci f este injectivă.
7. Pentru x = 1 rezultă /(4) + /(3) = 1 (1).

Ecuaţia 3.s = 4 are o soluţie unică x 0 , x 0 = log34.
Pentru x = x 0 se obţine /(4"•) + /(3.s•) = 1 => /(4"•) + /(3) = 1 (2).
Din (lJ şi (2) rezultăf(4) = /(4.s•) => 4"• = 4 x 0 = 1, absurd. =>
8. Dacă funcţiile far fi injective atunci/ o/ ar fi injectivă, dar func-
ţiile din dreapta nu sînt injective (afiFmaţiile sînt adevărate şi pentru
funcţiile surjective).
164
c} Punînd x . O şi x = 2 în relaţia daţă obţinem /(O) = 1 şi respecţiv
/(2) = 1, absurd. ·
9. În relaţiile a) .şi b) se fac substituţiile x - f(x) şi respectiv
x - g(x) ; ţinînd seama de a} şi b) obţinem :
/(g(f(x))) = f2(x) => /(2x} = f2(x) (1)
g(f(g(x))) = 2g(x} => g(x2} = 2g(x} (2).
Punînd în (2) x = O şi x = 1 rezultă g(O) = g(l) O. =
Punînd în relaţia a} x = 1 şi x = O obţinem /(g(l)) = .1 => /(O) = l
şi respectiv /(g(O)) =O=> /(O} .. = O, absurd.
10. Pentru y = -x => f(f(x) - x) = 2/(0} => /(x) - x = c =>

=> f(x} = x c= x + + /(O).
{Dacă /(x) = x are două valori diferite => /nu este injectivă.)
11. Pentru x = O, obţinem /"(0) - 3/2(0) + /2(0) + 4 => O

(j(O) - 2)?·(!2(0) +/(O)+ 1) < O=> /(O) - 2 =O=> /(O}= 2,
(deoarece /2(0) +/(O)+ 1 =(!(O)+ ¼}2 + : >o).

În mod analog, pentru x = 1, obţinem /'(1) - 3/3(1) + /2(1) + 4 < O <>
=> (/(1) - 2) 2 (/2(1} + /(1) + 1) < O => /(1) - 2 ~ O => /(1) = 2.
Deci/(0) = /(1), de unde rezultă că/nu.este injectivă. Prin urmare nu există
funcţii injective carţ verifică inegalitatea din enunţ.
G.M. 2-3/1982
12. Presupunem prin reducere la absurd că există o bijecţie!
Soluţia I. /: (O, oo) - (O, oo), astfel incit /(x) + f(x + y) = y,

( 'v') x, y e (O, oo). Fie y 0 e (O, oo) => ( 3) x 0 e (O, oo) astfel încît
/(x 0 ) = ~ şi relaţia pentru perechea (x 0 , y 0 ) devine : /(x 0 ) + /(x 0 + y 0 ) =
2
= Yo => f(x 0 + Yo) = ~,
2
cum/ este injectivă 'rezultă
X0 + Yo = X0 => y 0 = O absurd.
Solufia II. pţntru x = y = 1 => /(1) + /(2} = 1 => /(3} = /(l)
X = 2 şi y = 1 => j (2) + /(3) = 1
deci/ nu este injectivă, de unde rezultă că/nu poate fi bijectivă.
13. Dacă a = O sau b = O, funcţia/ este constantă pe un interval, deci

nu poate fi injectivă.
Presupunem că a, b #: O. Dacă a şi b au semne contrare atunci - ~ > O şi
a
!{-~)=/(O) = lb I => f nu este injectivă.
D aca a ş1• b au acel aşi. semn, / nu este surJecbva,
. . d eoarece /( x } #: lbl ,
w
2 w
('v') X E R.
165
Într-adevăr, pentru x e (-oo, O), f(x) = - lbx + c I ~ O< ':' , iar pentru
x e [O, oq), /(x) = lax + b I ::/: ':' , căci dacă rezolvăm ecuaţia lax + bI =
=~rezultă
2
X
b.
= - 2a Şl X = - 3b
2a r;,. [ ,O
+oo) ,
prin urmare / nu este bijectivă.
14. Se observă că ecuaţia x2 = x admite rădăcinile x 1 = O şix2 = I.

Dacă x = O, atunci inegalitatea din enunţ devine:
f(O) + ./2(0) - 4I ~ O=> (2/(0) - 1)2 ~ O=> 2/(0) - 1 =O=> /(O)=

I
2 .
Dacă x = 1, atunci inegalitatea din enunţ devine
/(1) - /2(1) - { ~ O => (2/(1) - 1)2 ~ O => 2/(1) - 1 = O => /(1) = ¼,

deci/ nu este injectivă.
15. Fie/: R -Ro funcţie (V) x e R şi

cuf(f(x)J = x,
g(x) = x + f(x) injectivă. Făcînd substituţia x - f(x) în g => g(f(x)) =
= f(x) + f(f(x)) = J(x) + x = g(x) => f (x) = x.
16. Pentru x = y => .f2(x) - f(x) [x + (-l)"P - 2] - 2 [x +
+ (-l)"P] =O=> f(x) = -2 sau /(x) = x + (-l)""P-1;
ultima funcţie este evident bijectivă şi/(x) = x - (- l)"P ( V) x e Z.
17. Evident există o funcţie g : R+ - R surjectivă şi astfel încît
g "F'/B+•
Notăm
Jg(x), dac~ x > O

/ 1 (x) = (/(O), daca x = O
f(x) - g(-x), dacă x < O
·(f(x) - g(x), dacă x > O
/ 2 (x) = O , dacă x = O atunci R 2 /1 (R) 2 / 1 (R+) =
g(-x), dacă x < O = g(R+) = R şi
R => / 2 (R) => / 2 (B_) = g(R+) = R, deci / 1 {R) = B şi
/ 2 (B) = B ; / = /1 + /2·
18. 1) Din relaţia dată rezultă g(x) = f(x) +1= - 1- => /(x) =
xf(x)
,Jx• + 4x - x • ( ) .,/xi+ 4x + x .
= -'------
2x
Şl g X = -'------
2x
Se verifică uşor că f este bijectivă, de unde rezultă imediat că şi g este
bijectivă.
166
2) Se calculează J-1 (t) = - 1- şi g-1 (t) = - 1- , de tinde rezultă
t(I + 1) t(t- 1)
uşor că
g-1 (t + 1) = 1-1(t).
3) Evident - 1- < f(n) < ~ şi /(n) este iraţional.
n+l n
Deoarece ..Jn2 + 4n e R - Q, ('v')n e N* (verificaţi!).
19. a) => b). Procedăm prin reducere la absurd.
Presupunem că ( 3) E 1 şi E 2 cu E, 1 n E 2 = 0 şi astfel încît
/(E1) n /(E2) ::/: 0, fie b e /(E1) n /(E2) =>
=> (3) x1 e E 1 şi x2 e E 2 astfel încît /(x1) = /(x2) = b (evident x1 #: x2)
deci / neinjectivă, absurd.
b) => a) Fie x1 #: x2 şi E 1 = {x1}, E2 = {x,.} => E1 n E2 = 0
şi /(E 1) n /(E 2) = 0 <=> {/(x1)} n {/(x2)} = 0;=> /(x1) ::/: f(x 2 ) => f injectivă.
20. a) În relaţia dată făcînd substituţia x - =-2 şi y - !_

2
=> /(x) =
= r (f) ~ o, deci / nu este surjectivă.
b) ( =>) Pentru x = y = O, obţinem /2(0) = /(O) => /(O) = O sau /(O) = 1.
Dacă /(0) = O, atunci pentru y = O şi x e R => /(O) /(x) = f(x) => f(x) = O,
('v')x e R => / neinjectivă, absurd.
Dacă /(O) = 1, cum/ este injectivă rezultă J(x) ::f: 1, ('v') x e R*.
( «>) În relaţia dată facem substituţia y - -y => f(x)f(-y) = f(x-y) (1).

Dacă y = x => J(x)J(-x) =J(O) =), de unde avem
J(-x) = -f(x)1- şi relaţia (1) se mai scrie
f(x)
f(y)
= f(x - y). Fie f(x) = f(y) => J(x - y) = 1 => x - y =O=>
=> x = y, deci/ este injectivă.
21. Procedăm prin reducere la absurd, presupunem că există x1 ::/: x1

a.î. /(x 1) = /(x2), dar /(x1 ) - /(x2) = 0t e R - Q - contradicţie.
Funcţia fi} are aceeaşi proprietate că şi /, deci este injectivă.
22. a) Pentru x = O şi x= 1/(O) /(1) = f(b) şi respectiv

obţinem
f(O) /(1) = f(a + b) =>
=> f(b) = J(a + b) dar/ este injectivă, deci a + b = b => a = O.
b) Condiţia dată devine f(x)/(1 - x) = f(b), ( 'v') x e R.
Arătăm că f(b) ::/: O. Să presupunem că f(b) = O => f(x) /(1 - x) = O,
unde rezultă că există cel puţin două puncte distincte în care / se anu-
lează, contradicţie cu faptul că/ este injectivă, deci f(b) ::f: O.
Pentru x = b obţinem f(b)/(1 - b) = f(b) => /(1 - b) = 1.
167
c) Să presupunem că ( 3) x 0 e R a.î. /(x0) = O, atunci
f(x 0 ) /(1 - x 0 ) ..:... J(b) => f(b) = O, contradicţie.
Deci zero nu este imaginea nici unui element din R, asadar f nu este
surjectivă. '
23. Este cunoscută inegalitatea !sin <X I ~ l<X I (egalitate dacă (X = O).
Fie deci f(x) = f(y) => x - y = siny - sin x =>
=>' x~y l=I sin x;y I·I cos x;y I~ I sin x;y I~ I x;y I=>
=>Ix; I= Isin x; I=> = y => f injectivă.
Y Y x
În mod analog g este injectivă.

Funcţia / este surjectivă, într-adevăr fie y e R, arbitrar. Ecuaţia
x + sin x = y - sin x = -x + y are cel puţin o soluţie reală, deoarece
graficele celor două funcţii sin x şi -x + y au cel puţin un punct comun
pentru orice y e R.
G.1'r1. 4/1983
24. 1) Evident, din relaţia a) dacă /(x):= f(y) => x = y.

Fie J(x) + <Xg(x) = J(y) + <Xg(y) => J(x) - J(y) = <X(g(y) - g(x)) =>
=> Ix - y I < lf(x) - J(y) I = !<X I !g(y) - g(x) I < !g(x) - g(y) I ~
·~ Ix - y I => x = y => injecţie.
2) Din b) obţinem lg(x) - g(x 0 ) I ~ Ix - x 0 I şi dacă x _,,. x 0 =>
=> g(x) - g(x0 ), deci g este continuă în x 0 , deci pe R.
Funcţia bijectivă relaţia a) se scrie IY1 - Y 2 I ~ IJ-1 (y 1) -
/ fiind 1 (y2) I, J-
de unde rezultă la fel că J-
1 este continuă, deci f este continuă. J a.g => +
continuă. Funcţiile J,J +
(Xg fiind continue şi injective, rezultă că sînt
monotone.
3) Poate să nu fie.
25. Deoarece funcţia g(x) = x + 1 este bijectivă, din relaţia dată
rezultă că f este bijectivă. înlocuind x cu f(x) în relaţia dată obţinem
f(f(f(x))) = /(x) + 1, ( 'v')x e R (1) şi aplicînd funcţia f egalităţii din
enunţ obţinem /(/(/(x))) =f(x + 1), ('v') x e R (2). Din (1) şi (2) rezultă
J(x + 1) =/(x) + 1, ('v') x e R.
În ultima relaţie pentru x = O, obţinem /( 1) = J(O J + 1 => /( 1) - 1 =/(O).
Observăm că h(O) = /(O) şi h(l) = /(1) - 1 = f(O), deci h{O) = h(l) de
unde rezultă că funcţia h nu este injectivă.
G.M. 5/1983
26. În relaţia f(x + y) = /(x) + f(y), ('v') x, y e R.

Pentru x = y = O => /(O) = /(O) + J(O) => f(O) = O, deci / are un punct
fix. Dacă y = -x =>J(O) =J(x) +J(-x) =>J(-x) = -f(x).
Dacă/ are un singur punct fix,· atunci din f(x) = x => x = O.
Arătăm că g este injectivă; Într-adevăr, g(a) = g(b) => J(a) - a = f(b) -
- b => J(a) - f(b) = a - b => J(a) + J(-b) = a - b şi ~olosind relaţia ~in
enunţ, obţinem f(a - b) = a - b; cum zero este singurul punct ftx,
rezultă a - b = O =>a= b, deci g este injectivă.
168
Reciproc, presupunem că funcţia g(x) = f(x) - x este injectivă. Dacă /
nu ar avea un singur punct fix, ci mai multe, atunci fie x 0 :/= O, astfel
încît /(xr) = x0 ::;. f(xc) - x 0 = O g(x0 ) = O = g(O), ceea ce contrazice
injectivitatea lui g.
R.M.T. 1-/1981
27. Cum / neinjectivă, există ot, ~ e R, 0t :/= ~. astfel încît /(ot) =

= /(~). Fie « < ~. vom arăta că T = ~ - 0t este periodică pentru/.
Din f(x + y) = f(y + x) ::;. g(f(x), y) = g(J(y), x) ( V) x, y e R. ln rela-
ţia dată facem pe x = at, x = ~ şi obţinem : ·
f(r,. + y) = g(f(0t), y)
f(~ + y) = g(f(~), y) ( V) y e R dar cum
f(r,.) = !(~) ::;. /(ot + y) = !(~ + y), ( V) y E R.
Dacă în ultima relaţie facem substituţia y - x - «, rezultă
f(x) = f(x + ~ - ot), {V) x e R, deci / este periodică ctţ
T = ~ - ot.
28. a) Necesitatea ,,::;." A= finită şi/: A - A injectivă.
Fi~ A= {a 1, ~ 2! . ; • '. an}, ~acă a~ :/= a; ::;. /(a,) .:/= f.(a;), deci oricare două
lon ale funcţ1e1 smt d1stmcte ş1 cum A are n·eJ.em~nte rezultă /(A) are n
va-
elemente, prin urmare /(1:1) = A ::;. / surjectivă:
Suficienţa ,,<=" orice funcţie injectivă /: A - A este surjectivă să pre-
supunem că A este infinită şi numărabilă. Constritim o funcţie /: A - A
injectivă şi nesurjectivă.
f(a;) = a,+1 ( V):i ;;;,, 1. Cum a1 fi/: /(A), rezultă/ nesurjectivă.
b) Necesitatea: cum /(A) = A şi A finită, rezultă că valorile funcţiei
sînt distincte şi deci / injectivă. · ·-
Suficienţa : procedăm prin reducere la absurd, prţ~upunem A iniinită şi
numărabilă. Definim funcţia /: A - :A, ·
.ţ,( ) dacă i = 1 f
1 , a; = { al V •
•• •
este surJectlva,
,
dar nu este 1n3ect1va,
..
• • • V" V•
a,_1 daca i > l '· •

contrazice ipoteza.· Deci presup:unerea făcută ţste falsă.
. .
29. Funcţia/: R - R este lips~hitzi-ană de rang· f:>·O, dacă

1/(x) - f(y) I ~ Alx -y I, {V) x,y ·e R.
La fel, din ipoteză,
.
IJ-1 (x) - J-1 (y) I :i;; 2.A Ix - y I, ( V) x, y e R.
Dacă în ultima relaţie facem substituţiile x - f(x)' şi y - f(y) obţinem
IJ-1/(x) -J-1 (/(y) I :i;; 2.A IJ(x) - J(y)I ::;. 1/(x) - f(y) I ; ;, A Ix - y 1.
De unde rezultă egalitatea 1/(x) - f(y) I = Â Ix - y I, ( V) x, y e R.

Pentru y = O, obţinem 1/(x) - /(O) I = AIx I = ]Ax j. Dacă presupunem că
există ot, ~ e R* astfel încît /(«) = Aoc +
f(O) si/(~) = -A~+ /(O), atunci
calculînd 1/(ot) -/(~) l:=,Alot +~I.dar- 1/(otJ -'/(~)I= Alat - ~I. deci
0t + ~ = ±(oc :_ ~). de„unde rezultă ix= n sau ·13 = O,· absurd. Aşadar sau
f(x) = AX+ /(O) (\l)x e R* sau f(x) = -Ax+ f(O), ( V) x e R*.
169
Se verifică uşor că aceste funcţii .;înt bijective şi/ şiJ-1 sînt lipschitziene
de rang A şi A- 1 •. Aşadar funcţiile căutatesînt f(x) = ).x + c1 şi /(x) =
=- AX + c2 ( V) ·x e R.
30. a) Se ştie că dacă A!... B .!. C şi g of: A - C este bijectivă, atunci

f este injectivă şi g este surjectivă.
ln cazul nostru funcţia h: (O, oo) - (O, oo), h(x) = x2 este bijectivă, deci
f of este bijectivă, de unde rezultă că / este bijectivă.
b) Funcţia go J fiind inversabilă se ştie că (g o f)-1 = J-1 o g-1 deci
dacă/o/=h=>(/oJ)-1 =h-1 =>J-1 oJ-1 =h-1 pentru (V)x e (O, oo)
adică J-1(J-1 ((x) = h-1 (x) (1) de unde rezultă, aplicînd funcţia/
/(J-1 ( / -1 (x))) = J(h-l(x)) => J-1 (x) = /(h-1 (x)) (2).
Deoarece f(J- 1 (t)) = t ( V} t e (O, oo).
Făcînd substituţia x - f(x) în (1) obţinem J-1 (/-1 (/(x))) = h-1(/(x)) =>
=> J-1(x) = h-1 (J(x1) (3). Din (2J şi (3) rezultă că
f(h- 1 (x)) = h-1(/(x)) (4) şi cum h-1 (x) = ~x
egalitatea (4) se mai scrie /(,Ji) = ,JJ(x) (V) x e (O, oo).
31. Dacă a== -1, să arătăm că există/: R-R, bijectivă, astfel încît
J2(2x) + 2/(x2 + 1) + 1 ~ O, (V)x e R.
Este suficient să luăm /(x) = - :... .
2
Dacă a= 1, să arătăm că există/: R - R, bijectivă, astfel încît
/2(2x) - 2f(x2 + 1) + 1 ~ O, (V) x e R.
Este suficient să luăm f(x) = ~ .
2
Să arătăm că dacă· luăm a #: ±
1, nu există funcţii bijective cu proprietatea
din enunţ. Fie deci a #: ±
1 şi / o funcţie care satisface inegalitatea din
enunţ, atunci se verifică uşor că ecuaţia
-
-· (a2 + l)x = x2 + a are soluţii distincte şi reale x 1 , x2 •
N otînd cu b1 = (a2 + 1) A1 = x~ + a2 ; b2 = (a2 + l)x2 = xi + a2, con-
diţia din enunţul problemei devine pentru x = x 1
a2f2 (b1) - 2a/(b1 ) +1 ~ O => (a/(b 1 ) - 1)2 ~ O => /(b1) = -a

I
şi pentru x = x2
l
a2f2 (b 2) -,2a/(b 2) + 1 ~ O => (af(b 2) - 1)2 ~ O=> /(b 2 ) = -a ,
32. Soluţia I.
a) Fie M = max A şi m = min A, atunci M - m = max Ix - y 1-
:r,YeA
Presupunem că / ar :Ei surjecţie şi atunci rezultă că
(3) x,y e A, a.î. M =/(x), m =/(y), deci M - m = IM - ml=
= 1/(x),-/(y) I< Ix -yl ~ M - m = M - m, absurd.
-
Deci / nu este surjecţie.
170
b) Deoarece / nu este surjecţie => /(A) c A; J<2 >(A) = /(/{A)) c/(A)
dacă /(A) are cel puţin două elemente.
în acest mod se obţine şirul de incluziuni:
A ::, /(A) ::, f2(A) ::, ... care de la un anumit rang nu mai poate fi
constituit din incluziuni stricte datorită faptului că A este finită. Fie
n e N* numărul cu proprietatea că
/"(A) c Jn- 1(A) dar Jn(A) = Jn+l(A).
Este evident că /•(A) are un singur element, deoarece în caz contrar
f"+ 1 (A) c /•(A), ceea ce contrazice alegerea lui n e N•. Fie deci
Jn(A) = {x0 }. Din J•(A) = Jn+ 1 (A) => /(x 0 ) = X0•
Soluţia II.
Dacă A este se poate ordona : fie A = {X1 < x2 < . . . < Xn-1 < x.}
finită,
şi f: A -+ A
cu proprietatea din enunţ.
Să presupunem că f(x) #: x, (V) x e A. Atunci vom partiţiona mulţimea
A în două submulţimi astfel :
B = {x e Al/(x) > x} şi C = {x e Alf(x) < x}.
Dacă x e B şi y e C => x < y. Într-adevăr, dacă presupunem că x > y,
atunci rezultă f(x) > x > y > f(y) şi deci lf(x) - /(y) I > Ix - y I
absurd. În concluzie ( 'v') x e B şi y e C avem x < y.
Conform celor de mai sus avem A = B u C şi B n C = 0.
Fie Xp ultimul element al lui B şi xP+ 1 primul element al lui C şi deci
X ~ Xp < Xp+J ~ y ( V) X e B şi y e C.
Avem atunnci căf(xp) > Xp şi deci f(xp) ~ xP+ 1 iar /(xP+ 1) < XP+i, de unde
deducem f(xp+i) ~ Xp. ·
În consecinţă 1/(xl'>) - f(xP+ 1) I ~ lxP+ 1 - Xp I contradicţie.
Deci ( 3) x 0 e A a.î. /(xc) = X 0 •
33. Dacă în relaţia (1) se face x = y rezultă j(xf(x)) = xf(x)) (3),
deci există numere reale z pozitive pentru care f(z) = z.
Fie a e R+ un astfel de număr, deci f(a) = a. Vom arăta că singurul
punct fix al funcţiei f este a = 1. într-adevăr dacă a > 1 atunci din
/(a2) = f(a · a) = j(af(a)) = af(a) = a2 şi prin metoda inducţiei · se
d~du~e căj(a•) = an ( V) n e N* şi deci a•-+ oo => f(a•) -+ oo ceea ce contra-
zice ipoteza (2). Folosind (1) se mai obţine a = f(a) = f(lf(a)) = af (1) =>
=>J(l) = 1, deci numărul I este un punct fix al funcţiei.
J?acă a e (0,1), atunnci din aj(a-1) = J(a-1/(a)) = /(1) = 1 => /(a- 1)=a-1
şi prin inducţie, se deduce că f(a-n) = a-n şi deci a-n _., oo => f(a-") -> <?°!
ceea ce contrazice ipoteza (2). Prin urmare singurul punct fix al funcţiel
este a = 1 şi din (3) rezultă că xj(x) = 1 => /(x) = 2. .
X
34. a) Fie M = {Xi, x2, ••• x,.} şi x1 < x2 < . . . < x,.,
Deoarece f este strict crescătoare => f injectivă, M finită => / bijectivă,
deci {f(x1),f(x2) •• • J(x,.)} = M =>J(x,) = x,, (V)= i = 1,n.
171
b) Evident / este bijectivă. Într-adevăr dacă /(x) = /(y), atunci clin
x/(y) = xf(x} => x = y (J(x} :/: O). Considerăm în relaţia dată perechile
(x, y) = (x,, x1}, i = 1, n şi obţinem:
x/( x1} = xif( x1)
x.J(x1 ) = xJ(x2 ) (1}
x,,/(x1) = xJ(x,.) şi făcînd produsul acestor relaţii obţinem

(IT x,) (/(x1))" = x~ -IT /(x,}
i-l •-1
(2}.
JJ JJ
Funcţia/ fiind bijectivă TI x, = TI/(x,} şi din (2} => /(x1) = x 1•

i=I i=I
Procedînd analog ca în (1}, obţinem /(x,} = x,, deci/= 11,1.

Observaţie: __ condiţia dată se mai scrie f(xJ = f(y) = e = ct. (3}
. K 7
deci /(x} = ex şi pentru x = x, => /(x,) = ex,, i = 1, n;
dacă e > 1, avem /(x,) =ex,> x, => f(x,,) > x,., absurd;
dacă O < e < 1, avem /(x,) = ex, < x, => /(x1 ) < x1 , deci c = 1 =>
=> j(x;} = X;.
35. Pentru x = O se obţine f(f(y)) = /(O) + f2(y), ( \f) y e R. (1)

Din condiţia de surjectivitate rezultă că, (V} t e [l, oo}, ( 3) y e R astfel
încît f(y) = t. Atunci din (1) deducem că
f(t) = /(O) +t 2, (V} t e [l, + oo).
Pentru x = -f(y} din relaţia de condiţie se obţine /(O) = /(-/(y}} -
- 2f2(y} + f2(y}, (V} y e R, adică
/(-/(y}) =/(O}+ f2(y}, (V} y e R (2).

Cum pentru orice t e (-oo, -1] există y e R astfel încît -/(y) = t,
rezultă că /(t} =/(O}+ t2 (V} te (-oo, -1].
Pentru X= -1 relaţia din enunţ devine/(-1 +/(y}) =/(-1) -2/(y) +
+ f2(y) adică J('(y) - 1) = /(O) + 1 - 2/(y} + f2(y}, ( \f) y e R (3).
Deoarece pentru orice t e [O, 1) există y e R a.î. /(y) - 1 = t, din (3)
rezultă /(t) = /(O} + 1 - 2(t + l} + (t + 1)2 \ft e [O, 1), adică
/(t} =/(O}+ t2 , (V) t E [O, 1).

Ţinînd cont de (2) deducem /(t} = /(OJ + t2 ( V) t e ( -1, O].
în concluzie /(x) = /(O} + x2 (V) x e R. Deoarece minimul funcţiei/ este
/(O) ţinînd dia nou seama de condiţia de surjectivitate găsim /(O) = 1,
deci singura funcţie care satisface proprietăţile din enunţ este
/: R - [l, oo), J(x) = 1 + x2
172
Soluţia
11.
/: R -a1, oo); f(x + /(y)} , /(x} + 2x.f(y} + P(y) (V) ,!IG, y e R.
Fie x = O, f(f(y)) = /{O) + f2(y) ~u /(y) ,- t e [1; ~) ':::,. /(t) = /(O) + ea
3y 0 e R a.î. f(y 0 ) = 1
f(x + 1) =/(x) + 2x + 1 deci /{x) =f(x + 1) - 2x - 1 =>
=> f(x - 1) = /{x) - 2(x - 1) - 1
f(x - 1) = /(x) - 2x +1 V ,(x) e R,
deci /(x) = x2 + /(O) ( V) x e [l, +oo)
f(x - 1) = f(x) - 2x + 1 ( V) x e R
f(x - 1} = x2 + /(O) - 2x +1= (x - 1)2 + f(O)
deoarece f(x) e [l, oo) => /{O) = 1 => f(x) = x 2 + 1.
Dar f(x - k) = (x - k) 2 + f(O) => J(x - k - 1) = (x - k - 1)2 + /(O).
Într-adevăr f(x - k - 1) = /(x - k) - 2{x - k) + 1 = (x - k) 2 +
+ f(O) - 2x + 2k + 1 = (x - k - 1) 2 + /{O),
deci /(x} --: x2 + f(a) cu /(O) = 1.
38. Pentru x = O => /2(0) "/(O} /(1}
~ = 1 => ./2( 1) " f(O) f( 1}. Adunînd membru cu membru rezultă :
(/(1) - /(0)) 2 " O => /(O) = /(1), contradicţie.

37. Din g(x) = g(y} => x + f(x) = y + f (y} => f(x) - /(y) =y - s „
=> 1/(x) - f(y) I = Ix - y I, dar
lf(x}-f(y)I ~ Â Ix -yl ~ lx-yj (1- >.)"O.
Dar 1 - Â > O, deci x =y => g injectivă.
38. Presupunem contrariul, adică pentru ( V) x, y e [O, 1] are loc

inegalitatea 2/(x) - f(y) ;;.. ~. În această ultimă relaţie înlocuim succesiv
2 I
valorile x = O, y = 1 ; x = 1, y = O şi obţinem
2/(0):- /(1) ;;.. ~ (1) 1espectiv 2/(1) - /{O} ;;.. ~ (2)

2 2
şi prin adunare membru cu membru rezultă
f{O) + /(1) ;;.. 1, deci inegalităţile (1) şi {2} sînt egalităţi.
Din 2/(0) - /(1) = ~2 şi /(O) + /(1) = 1 => /(O) = ~2 şi /(1) = ~,

2
adică
/(O) = f(l), contradicţie (/ injectivă).
39. Fie x1 e M, arbitrar şi

/(x1 ) = x2, /(x2) = x3 , /{x3) = x,, ... /(x,.-1) = x,., /(x,.) = x1 •
Atunci avem echivalenţele f(xk) = "HI - xk = 1-1 (xH1),
k = 1, 2, ... , n - l, n, unde x„+1 se consideră xl"
173
Relaţia f(x)J- 1 (x) = x2, devine pentru x e {x1 , x2, ••• x,.}
f(x 1 ) J-1 (x1) = x? <a> x 2 x,. = x~ (1)
f(x2) J-1 (x2) = ~ <a> X3X1 = ~ (2)
/(Xn-1)J-1(Xn-1) = x!-1 <a> XnXn-2 = x!:...1 . (n - 1)

f(x„}f- 1(x..) = x! <a> x 1 Xn-1 = x! (n).
(Q
Fie x1 < x2 => x .. < x1.
(2) (3) (n-1)
Din X1 < X2 => X2 < X3 => X3 < X4 => , , , => Xn-1 < Xn deci X1 < Xn, con-
tradicţie. În mod analog se consideră şi cazul x1 > x2 ; deci x1 = x2
deci x1 = x2 => /\x1 ) = x, şi cum x1 e M arbitrar, rezultă f(x) = x ( 'v') x e M.
40. Pentru x = O => f(f(y)) = J(y) + 1, ( 'v') y e R (1)
Pentru x = y => f(y + f(y)) = J\2y) + 1, ( 'v') y e R (2)
Pentru y = O => J(x + f(O)) = f(x) + 1, ( 'v') x e R (3).
Dacă în (3) facem x - 2x rezultă f(2x + /(O)) = f(2x) + 1 (4).
Deoarece f este strict crescătoare, rezultă f injectivă şi dacă în (2) facem
y = x rezultă f(x + f(x)) = J(2x1 + 1, ( 'v') x e R (5).
Ţinînd seama de (4) şi (5) avem J(2x + f(O)) = f(x + f(x)) => 2x + /(O) =
=X+ f(x) => f(x) = X+ f(OJ =X+ a.
Impunind ca funcţia f(x) = x + a să verifice relaţia din enunţ obţinem
f(x + y + a) = x + y + a + 1, adică
x+y+2a=x+y+a+ 1 =>a= 1.
Deci f(x) = x + 1, ( 'v') x e R.
41. Notînd cu y = f(x}, obţinem ecuaţia în y, 12y3 + 16xy2 + 7x2y +
+ x3 = O care are soluţiile y 1 = y 2 = - ~ şi y 3 = - Deci funcţiile 'i .
bijective pe R sint / 1 (x)
/s(x) =
-l
= - !....2 , / 2 (x) = - .:.3
~ dacă
- !.... dacă x
3
e
şi
x e (-oo, O],
(O, oo),
- i dacă x e (-oo, O],

/4(X) = {
- ::.... dacă x e (O, oo).
2
42. Deoarece ( 3) a, b e R pentru care au loc relaţiile de ma! sus~

rezultă că ecuaţia z2 - az + b = O are soluţii reale, fie z11 z2 e R ş1 dect
J(x) = z1 (V) x e R sau /(x) = z2 , ('v') x e R sau
Z1, X EA
J(x) = { unde A U B = R.
z2 , x e B
În fiecare situaţie rezultă / neinjectivă.
174
43. a) f(x) = l
sin~' "=/: O .
O x=O
Ecuaţia sin : = A e [-1, 1~ are o
infinitate de soluţii în [ -1, 1].

b) Dacă x e N => n =
2 71 (2q +
1) şi definim f(x) = k. Se verifică
uşor că această funcţie este surjectivă şi că ia fiecare valoare de o infinitate
de ori.
Fie A0 = {n00 , n 01 , ••• nor,, ••. } a.î. f(no11) = O
A 1 = {n10 , n 11 , ••• n1k, ... } a.î. f(n111) = 1
Ap={npa, np1, ... npk, ... } a.î.f(npk) =P

A, n A; =0 şi u A; = N.
Fie B 0 = {n 00 , n10 , ••• nkO ••• }
B 1 = {n01, n 11, ••• n„1 ..• } B, n :B; = 0 şi U B; = N.
Definim funcţia g astfel g(n1i0) = O, g(nk1) = 1, ... g(nkp) = p ( V) k, p e N.
Rez.ultă uşor că funcţia
h(x) = (J(x), g(x)) este bijectivă.
§ 5, COMPUNERE
1. Evident din graficul funcţiilor f şi g rezultă m =2 şi n =1

f(g(x)) = {-2x + 8, dacă x < 2,
-3x + 10, dacă x ;;i:: 2,
-x - 1, x e (-oo, -1],
iar g(f(x)) = 1-3x - 2, x e (-1, l],
-6x + 1, x e (1, +oo).
Dăm mai jos un algoritm de compunere a funcţiilor.
f(g(x)) = {g(x) + 3, dacă g(x) =E; 1, = g(x) + 3, dacă g(x) - 1 =E; O,

2g(x) + 2, dacă g(x) > 1, 2g(x) + 2, g(x) - 1 > O,
d ar g (x ) - 1 = { -x + 2, dacă x =E; 2 semnul acestei. funcţ11
.. :
-3x + 6, X> 2
X I -<X> 2 <X>
g(x) _ l ={-X+ 2, X=E; 21 + + + + + + ](:- - - - - -

-3X + 6, X > 2 g(s)= -s+s g(s)= ~s+7
deci f(g(x)) = {-3x + 10, dacă x e [2, oo),

-2x + 8, dacă x e (-oo, 2).
175
g(/(x)) = {-/(x) + 3, dacă / ~ 2 = { -/(x) + 3 dacă / - 2 ~ O,
-3/(x) + 7, / >2 -3/(x) + 7 dacă/- 2 > O.
xi -oo -1 1 oo
/(x) _ 2 = { X + 1,
2x,
X
X
~ l
>}
1- ----- + + + +/(#)-#+3
0 ](j- + ~ + +,..
/(#)-2#+2
-(x + 3) + 2, dacă x·e (-oo, --1],

deci g(f(x)) = 1-3(x + 3) + 7, dacă x e (-1, 1], =
-3(2x + 2) + 7, dacă x e (1, oo).
-x - 1, dacă x e (-oo, -1],
= 1-3x - 2,· dacă x e (-1, l],
-6x + 1, dacă x e (1, oo).
2. Avem
(Jo g)(x) = f(g(x)) = I g(x)

-g(x)
-2,
+ 1,
+ 1,
g(x) ~ O
g(x) e (O, 3)
g(x) ~ 3.
Pentru ca / o g să fie constantă trebuie ca 2x + a ~ 3, dacă x > 1, deci
a ~ 1. !n acest caz (f o g)(x) = -2, ( 'v') x e R.
Calculăm
(g o /)(x) = g(/(x)) = {3• f(x) ~ 1 = 3, căci f(x) =E; 1, ( 'v') x e R.

2/(x) + a, f(x) > 1
Evident cea mai mică valoare a lui a cu proprietatea cerută este a = 1.
Reprezentările grafice se realizează cu uşurinţă.
3. Cum restricţia lui/ la mulţimea Q şi la R - Q este injectivă, iar

pentru x1 e Q şi x2 e R - Q, avem x1 "'F x2 şi
/(x1 ) = x1 "'F 3 - x2 = /(x2), rezultă / este injectivă.
Pentru surjectivitate, fie y e R; dacă y e Q => y = f(y), iar dacă
y e R - Q => /(3 - y) = y, aşadar / este surjectivă şi deci / bijectivă.
Punctele a) şi b) se pot demonstra mai simplu astfel:
(f O J)(x) = f(f(x)) = {f(x) dacă f(x) ~ Q =
-f(x) +
3 daca f(x) e R- Q
={X dacă x e Q ={X dacă x e Q = 1B(x)
-(x + 3)_ + 3 dacă x e R- Q x dacă x e R - Q .
deci/ o/= 18 , de unde rezultă ·că/ este bijectivă şi J-1 = /.
4. Ecuaţia se mai scrie (fog)(x)-(g o!J(x) =0 <a>2[x 4 +(2x+l) 2 ]=_0.
care nu are ·soluţie reală. ·
5. Deoarece / strict crescătoare din g(x) ~ a ( 'v') x e [a, b] rezultă
J(g(x)) > f (a) > g(a) (1), dar cum g este strict descrescătoare din
J(x) ~ a => g(f(x)) ~ g(x) (2) ·
Din (1) şi (2) => g(f(x)) ~ f(g(x)) ·( 'v') x e [a, b].
176
în g(x) </(x), efectuăm substituţia x -g(x) şi obţinem: g(g(x)) <f(g(x))~
apoi aplicăm funcţia/, rezultă
/(g(x)) 'fit /(f(x)) => g(g(x)) <J(J(x)).
6. Fie g(x) = g(y) => g(g(x)) = g(g(y)) => ag(x) + b(f o h)(x) =
= ag(y) + b(f O h)(y) => (/ O h(x) = (f O lz)(y) => X= y (/Oh injectivă).
7. Din J(x + y) 'fit /(x) + f(y) => g(f(x + y)) 'fit g(/(x) + J(y)) 'fit
g(x + y) 'fit g(x) + g(y) ·
'fit g(/(x)) + g(f(y)) => (g of)(x + y) 'fit (g o/)(z) + (g of)(y).
R.M.T. 1/1981
8. 1) Evident.
2) Compunînd la stînga şi la dreapta cu 1-1 => g-1 = 1-1 o J-1 =>
=>Jof=g.
3) Evident, ţinînd cont de 2).
9. Evident din g bijectivă rezultă / bijectivă şi (Jo J)-1 = g-1 =>-
=> 1-1 o 1-1 = g-1 => compunînd cu / la stînga => 1-1 =/o g-1
Compunînd la dreapta cu J-1 (relaţia dată) => (/o/) o 1-1 = g o 1-1 =>-
=>I_;, g o 1-1 => 1-1 . (g o 1-1)-1 =Io g-1 => 1-1 ='/ o g-1.
10. a) Fie/: R -R /(x) = mx + n, atunci
/(f(x)) =J(mx + n) = m2x + mn + n, (V) x e R (1).
La fel f(f(f(x))) = m3 x + m2n + mn + n, ( V) x e R (2).
Din (1) şi (2) şi din condiţiile date, obţinem:
. { m2x + mn + n = 4x + 3 ( 'v') x e B =>

+ m2n + mn + n = 2x + a
l
' m3 x
m2 = 4
=> mn + n = 3 => m = 2, n · 1, a = 7 şi deci f(x) = 2x + 1.
m3 =8 ·
m2n + mn + n = a
b) Din f(f(f(x))) = Bx + a şi ţinînd seama de f(f(x)) = 4x + 3 =>
=> /(4x + 3) = Bx + a, {V) x e R => /(4x + 3) = 2(4x + 3) + a - 6 =?'
=> f(x) = '2x + a - 6 ( 'v') x .e R, /. de gr I => cf. 1) unicitatea.
Dar /(/(J(x))) = 4/(x) + 3 = Bx + a, (V). x e R => /(x) = 2x + a~ 3 ,
( V) X e R, deci a _:_ 6 = a - 3 => a = 7.

4
Rezultă deci că singura funcţie care verifică condiţiile date este funcţia
f: R _, R, /(x) = 2x 1. +
177
11. În relaţia rp(x) < /(x} < lj,(x} efectuăm substituţiile:
x - rp(x} şi x - ljl(x} obţinem
rp(rp(x}} < f(rp(x)) < lj,(rp(x}}- (1) şi respectiv
< /(lj,(x)} < lj,(~(x)} (2),

rp(ljl(x))
deoarece / este crescătoare din rp(x} < /(x} < lV(x} => /(rp(x)} < f(f(x}} <
< f(~(x}} (3).
Din (1), (2) şi (3) rezultă rp(rp(x}} < /(11(.x)) < f(f(x)) < f(~(x)) < lj,(·~(x))
din care se obţin inegalităţile cerute. ·
12. Presupunem / crescătoare, atunci din
J(g(x + a)) > /(x) > f(g(x) + a) (1) =>
=> g(x + a) > x > g(x) + a => g(x) < x - a.
Făcînd în prima inegalitate din (1) substituţia x- x- a obţinem
/(g(x}} > J(x - a) => g(x) >x - a, deci g(x) = x - a.

I,a fel dacă / este strict descrescătoare.
13. 1) Fie /(x1) =/(x2) =>(/of o/)(x1 ) = (!of o/)(x2) şi {/o/)(x1 ) =

= (f o /J (x2) => x1 = x 2 => f injectivă.
2) Pentru x = O => f( f (!(O))) = /( f(O)) => (f o /)(O) = /(O) => /(O) = O
(/ injectivă).
3) /(x) = rxx.
Considerăm funcţia
Din relaţia dată rezultă (rx a.2 - l)x = O, ( V) x e R; deci a. trebuie
3 - să
satisfacă ecuaţia x3 - x - 1 = O. Fie a. 0 e R rădăcină a ecuaţiei
2
x3 - x2 - 1 = O => /(x} = rx 0 x.
G.M. 4/1987
14. a) Procedăm prin reducere la absurd ; presupunem că / ::/, la,

deci există X 0 e R astfel încît /(x0) ::/, x 0 • Fie /(x0 ) < x 0 şi g fiind surjec-
tivă, există x1 e R astfel încît g(x1} = x 0 , de unde rezultă /(g(x1}) < g(x1),
contradicţie cu relaţia/ o g g. =
b) Exiştă multe astfel de funcţii/::/, la
. f( x) -_ { X, dacă x
f1e >O t
aunc1. f (gx
( }) -_ { 1, x e Q _ ( )
-gx.
O, dacă x < O, O, x e R- Q
15. Funcţia /o/ este crescătoare, iar 211/(zl+b este descrescătoare,
egalitatea realizîndu-se numai dacă funcţia/ este constantă, adică f(x) = c,
atunci egalitatea din enunţ devine c = 2""+b adevărată numai dacă ecuaţia
x = 2az+b are cel puţin o soluţie. Deci funcţiile care satisfac relaţia dată
sînt funcţiile constante: /(x} = c, unde c este soluţie a ecuaţiei de mai sus.
(exemplu dacă b = -a => c = 1).
G.M. 11-12/1986
16. 1) Evident, dacă / ar fi injectivă sau surjectivă, atunci

f of ar fi la fel, absurd.
178
. 2) Din condiţia /(/(x)) = a = f(f(f (x)}} = a = J(a) = a.
Dacă x < a, fie /(x) ~ x = f (f (x)) ~ J(x) = a ~ J (x) = a ~ J (x) ~ x =>
= a ~ x, absurd.
în mod analog rezultă că dacă x > a, atunci /(x) < x.
3) Presupunem că ( V) M e R, ( 3} Xx e R, astfel încît /(Xx) > M
(adică/ nemărginită superior).
Observăm de la punctul 2) că Xx >
M (în caz contrar, Xx ~ M =>
= /(Xx) ~ /(M) <
M, absurd; s-a luat M > a).
Atunci ( V) M > a, ( 3} Xx > M astfel încît /(Xx} > M, deci
/(/(Xx)) ;;i: /(M).
Dacă /(/(xx)) > /(M), atunci a= f(a) > f(M) =a> M contradicţie.
Rezultă că /(/(Xx)) = /(M) =a= /(M).
Aşadar ( V) Mi> a, avem /(M) = a, deci f este constantă pe (a, oo); con-
trazice ipoteza căci / este nemărginită.
17. Relaţia dată se mai scrie (/o/) o (gog) = (/ o g) o (f o g) compu-
nînd la stînga cu J-1 şi la dreapta cu g-1 şi ţinînd seama că operaţia de
compunere a funcţiilor este asociativă, obţinem / o g = g of.
18. Evident /(x)_#: O (V) x e R*. Din relaţia dată rezultă:
(f o f)(x) = __!__ (1). Efectuînd substituţia x _,, f(x) obţinem

/(N)
/(f(f(x))) =_a_= f(xj. Funcţia / fiind injectivă din f(f(f(x))) = J(x) =>
f(j(:M)) .
=/(/(x)) = x, (V) x e R* =/o/= 18 • =/bijectivă.Înlocuind în (1) =>
= x=-
a
= ':M
f(x) = - (V) x e R*.
f(:M) ;~ _,ţ __ ,., a
19. Vom demonstra mai general că în condiţiile enunţului pentru orice

R+, c ,:/: O, e e R.
c, d e
Dacă (io g)(x) = ag(x) + bf(cx3 + dx + e), iar dacă/ este injectivă atunci
g este injectivă. Într-adevăr, g(x) = g(y) = (g o g)(x) = (g o g)(y) -
- ag(x) + bf(cx3 + dx + e) = ag(y) + bf(cy3 + dy + e) - f (cx3 + d-' + e) =
= f(cy + dy + e) şi deoarece / este injectivă = cx3 + dx + e = cy3 +
3
+ dy + e - (x - y) [c(x + xy + y + d] =O<>.!..2 (x - y) [c(x + y} +

2 2) 2
+ cx + cy + 2d] = O = x - y;=== O = x = y, deci g este injectivă.

2 2
Pentru c = 1 şi d = e = O se obţine enunţul problemei.

20. a) Evident, deoarece g(x) = x3 este bijectivă.
b) Dacă în relaţia (!of of)(x) = x3 facem substituţia x _,.. (Jof)(x)
obţinem: (/o/of of o /)(x) = [(f o f)(x) ]8, iar dacă aplicăm de două ori
funcţia / în relaţia din enunţ rezultă
(!of of of o f)(x) = (! o /)(x3) de unde rezultă
(/o/}3 (x) = (Jo/)(x3}.
179
Dacă în ultima relaţie facem substituţia x - {li, obţinem după extra-
gerea radicalului
(/ o/)({/"i) = {/(jof)(x), (V) x e B.
G.M. 12/1988
21. Efectuînd în (1) substituţia x - g-1 (x) obţinem

/(g-1 (x)) + /(x) - 2x = 3, (3) şi ţinînd seama de (2) rezultă
flg(x)) = f(x) + 1 (4). Utilizînd t4) în (1) obţinem:

/(x) - g(x) = 1 (V) x e B (5)
utilizînd (4) în (2) => /(g-1 (x)) = 2x + 3 - /(x). (6)
Efectuînd în (5) substituţia x - g-1 (x), obţinem f(g- 1 (x1) = x + 1 (7).
Din (6) şi (7) avem f(x) = x + 2 ( V) x e B şi din (5) rezultă g(x) =
=/1x) + 1, (V) x e B.
22. Observăm că din g(x) = x => x = -1.
Deci x = -1 este singurul punct fix al funcţiei g adică g(-1) = -1.
Dacă facem x = -1 în g(f(x)) = f(g(x)) obţinem
g(/(-1)) = f(g(-1)) => g(/(-1)) = /(-1).

dar singurul punct fix al funcţiei g este x = -1 => /(-1) = -1. Problem.a
se încadrează într-un rezultat mai general, dat de problema următoare.
G.M. 6 11984
23. Fie g: R - R, g(x) = ax2 +bx+c, a #- O şi astfel încît (b-1)2 = 4ac.

Să se arate că orice funcţie /: R - R care comută cu g (gof = fog) are un
punct fix.
Deoarece ecuaţia g(x) = x <=> ax2 + x(b - 1) + c = O este verificată
de o singură valoare reală x 0 , rezultă că funcţia g are un singur punct
fix x 0 •
Dacă în relaţia g(/(x)) =J(g(x}), (V) x e R facem x = x 0 => g(/(x 0 ))=
= /(g(x0 )) => g(f(x0 )} = /(x0 } de unde rezultă că /(x0 } este punct fix pentru
g, de unde rezultă f(x 0 ) = x 0 (g are un singur punct fix).
24. Fie g{x0 } = x0 , deci f(g(x 0 )} = g(f(x 11 )) => f(x 0 ) = g(/(x0 )), dar Xo
este punct fix al lui g, deci /(x 0 } = x 0 •
25. Din /of = IA => / bijectivă.
Vom grupa elementele mulţimii A în perechi (x, y}, x #- y unde y = J(x)
<=> x = J-1 (y). Reuniunea acestor perechi este o mulţime cu un număr par
de elemente, fiind chiar mulţimea A, care are un număr impar de elemente.
Deci există X 0 e A, a.î. /(x 0 ) = X 0 •
26. Fie f,.(x 0 } = x 0 => /(/,.(x 0 ) = /(x 0 } = f,.(/(x 0 }). J(x 0 ) => /(~0 ) estE:
punct fix pentru funcţia J,.(x), dar cum x 0 este umcul punct fix al lut
J,.(x), rezultă că /(x 0) = Xo·
180
27. Fie f(x), = ax2 + bx + c şi fie · a > O.
x,,. =- :a, y = f(x,,.) şi /(/(x,,.)) = y,,. => J(y,,.) '·y,,, => y,,. punct fix.
/ are un singur punct de minim => /( x,,.) ·.:.:._ x,,. => x,,. punct fix.
G.M. 6/1985
28. Evident / nu poate fi descrescătoare, ~eci este crescătoare.

Arătăm .,că_ f =
la, .Dacă ( 3) x 0 e R a.î. f(x 0 ) #: x 0 , fje X 0 <f(x0 ) =>
=> f(x 0 ) <f(/(x0 )) :;. f(f(xoP <f(f(f(x0 ))) = x 0 => X 0 < x 0 , absurd.
La fel dacă x 0 > /(x0 ).
R.M.T. 2/1986
29~ Evident din /o/o/= IA => / bijecth;ă,

Numărul 1988 este de forma 3p + 2. Să presupunem că/ nu are nici un
punct fix, adică /(x) =,f x, ( 'v') x e A.
:Fie x1 e A, atunci /(x1 ) =,f x1 => /(/(x1)) # /(x 1) => /(/(/(x1 )) =,f /(/(x1)) adică
.x1 ::;I: /(/(x1 )), deci numerele x1,/(x1), /(/(x 1)) sînt distincte. Prin urmare
mulţimea A este reuniunea unui număr finit de triplete de forma de mai sus.
:Rezultă că numărul elementelor lui A este un multiplu de 3, absurd.
Dacă / are un singur punct fix Xc, adică/(x 0 ) = x 0 atunci card. A = 3p+ 1,
.absurd. Aşadar/ are cel puţin două puncte fixe.
30. Pentru P(x) = mx, m e Z* => /(mx) = mf(x) (1).
Dacă în relaţia (1) facem x = 1 => f(m) = m/(1), iar dacă x = ; => !( ~} =
= .!.m /(1). Notăm /(1) = a e Q*. Pentru x = .!. re:.aţia
n
(1) devine
f (~) = mfl' .!.) = ~ /(1) =~a, deci /(x) = ax, ('v') x e Q.

n n " n
Dacă considerăm polinomul P(x) = mx + n, m, n e Z*, atunci relaţia
f(P(x)) = P(/(x)) devine a(mx + n) = m(ax) + n => a = 1, deci f(x) = x,
('v') X e Q.
31. Din (/ of)(x) = 2% => f injectivă, deci / este strict crescătoare.
a) Dacă ( 3) x1 e R a.î. f(x 1) = O atunci pentru un x 0 < x1 => /(x0 ) <
</(x1 ) = O.
b) Dacă /(x) > O ( 'v') x e R, atunci /(/(x)) > /(O) > O,
deci 2% > /(O) > O, ( 'v') x e R, absurd.
32. Fie /(E) = F, atunci din
/(E) = {y e EI( 3) x e E a.î. y = f(x)} = {x e E 1/(x) = x} = F
:rezultă că('v') x e E, /(x) =y e/(E) = F =>/(/(x)) =f(y) =y =>
=>J(j(x)) =f(x) =>/of=/.
:Reciproc, dacă/ o/ = /, atunci din x e F => x = f( x) e /(E) => F c /(E).
Din y e /(E) => (3)x e E, a.î. y = f(x) => f(y) = f(f(x)) = f(x) = y =>
=> y E F => /(E) C F .
.Aşadar /(E) = F.
181
33. a) Deoarece / injectivă, din f(f(x)) = f(x) rezultă f(x) = ~-
b) Deoarece g surjectivă, pentru orice y 0 e R, (3) x 0 e R. astfe)
încît g(x 0 ) = y 0 • Dacă în relaţia g(g(x)) = g(x) ('v') x e R, facem x = x 0 ,
obţinem g(g(x 0 )) = g(x 0 ) => g(y 0 ) = Yc, cum y 0 este arbitrar, rezultă
g(y) = y, ( V) y E R.
34. Evident/ bijectivă. Procedăm prin reducere la absurd. Dacă f
nu are nici un punct fix, atunci f(x) # x ( V) x e A => /(/(x1 )) # f(x) =>
=> f(f(f(x))) # f(f(x)), deci elementele x,f(x), f(f(x)) sînt distincte două
cîte două şi mulţimea A se poate scrie ca o reuniune de triplete distincte.
Dar numărul elementelor lui A este 1988 care este de forma 3k + 2. Dacă
fare un singur punct fix, fie x 0 astfel încît f(xc) = Xv, atunci înlăturînd
acest element mulţimea A - {x 0 } se scrie ca mai sus ca o reuniune de
mulţimi disjuncte de cîte 3 elemente; A - {xc} are 1987 elem. (3k + 1).
35. Din /o/= g => f bijectivă.

Fie y 0 e R - A, cum / este surjectivă, rezultă că există x 0 e R, astfel
încît /(x 0 ) = Yo '1: A.
36. Evident/bijectivă. Dacă (3) M > O astfel încît lf(x) I ~ M, atunci
pentru un y 0 > M nu există nici un x e R astfel încît j(x) = y 0 , contra-
zice surjectivitatea lui f. Deci f este mărginită. în relaţia a„+2 = f(f(a,.))
înlocuim n cu n + 2 şi obţinem a,.+ 4 = /(!( an+2)) = (!of of o /)(a,.) = J(a~).
În relaţia a„H = /(a,.) înlocuim n cu n + 2 şi obţinem
a,.+a = f(a„+2) = (f of o f)(a,.) => a,.+a = a,.,

adică şirul
este periodic, prin urmare mărginit.
Pentru generalizare se consideră f ______,
of o ... of= lg.
nori
37. Construim şirul (an)neN unde a 0 = O şi a,.+1 = /(a,.) ( V) n e N.

Deoarece f(x) > x, ( V) x e R, rezultă a,.+ 1 = f(a~) > an=> a„ este strict
crescător.
Demonstrăm prin inducţie că P(a,.) = a,., ( V) n e N.
Într-adevăr P(a 0 ) = P(O) = O = a 0 şi, presupunînd că P(a,.) = a,., rezultă
P(a,.+ 1) = P(f(a,.)) = f(P(a,.)) = j(a,.) = a.. +1, deci P(a„+1) = a,.+1.

Prin urmare, polinomul P - X are o infinitate de rădăcini distincte, deci
el este identic nul. Rezultă că singurul polinom care are proprietăţile din
enunţ este P. = X, adică P(x) = x ( V) x e R.
38. 1) Evident (/1 + / 2 )(/(x)) = / 1(/(x)) + /2(/(x)).

2) Fie x e Q atunci g(g 1 (x) + g2 (x)) = g(g 1 (x)) + g(g 2 (x)) gi(x), g2(x) e
e Q, g1 (x) = a,g 2(x) = b => g(a + b) = g(a) + g(b) de unde rezultă uşor că
g(x) = xg(l) = ax, unde a e Q.
39. a) Se poate lua de exemplu f(x) = Ix 1.J2 ( V) x e R.
b) Fie f(f(x)) = x 2 ( V) x e C => f(J(f(x))) __ = f(x 2 ) => f2(x) = f(x 2),
( V) x e C (1).
182
Dacă x = O :::;> ./2(0) = /(O) :::;> /(O) e {O, 1}
x = 1 :::;> /2(1) = /(1) :::;> /(1) e {O, 1}
x = -1 :::;> /2(-1) = /(1) :::;> /(-1) e {O, 1, -lJ.
Dar dacă/(-1) = -1 :::;>/(/(-1)) =/(-1) = -1 :::;> 1 = -1 absurd.
Aşadar /(-1) e {O, 1}. Dacă x = i :::;> .f2(i) = /(i2) = /(-1)
dar /(-1) e {O, 1} :::;>/(i) e {O, 1-1}.
Folosind relaţia din enunţ avem/(/(i)) = i 2 :::;> f(f(i)) = -1 e {O, l}, absurd.
40. Considerăm n ~ 3. Procedăm prin reducere la absurd.
Presupunem că f o/a lA, atunci ( 3) a, b e A, a o/a b, astfel încît f(a) = b.
Considerăm funcţia g 1 : A--> A
x, dacă x e A - {b, c}
gi(x) = I b, dacă x = c,
c, dacă x = b
, unde c e A - {a, b},
deci trebuie ca g 1 of= f o g, dar (f o g1 )(a) = b şi (g1 o /J(a), = c, prin

urmare g 1 of o/a f o g, contradicţie, aşadar / = lA. Valoarea minimă a lui
n este 3 (pentru n = 2 există doar. două funcţii/: A-+ A).
41. y = O şi x e [O, 1] obţinem f(f(x)) = f(x) + /(O)
Făcînd (1).
Notăm /(O) = a şi vom arăta că a = O. Într-adevăr, presupunînd a =I: O
avem pentru x = y = O
/(/(0)) = /(O) + /(O) :::;> /(a) = 2a.
.
:În relaţia (1) facem x = a,f(f(a)) = f(a) + /(O) = 2a +a= 3a :::;> /(2a)=3a.
Procedăm prin inducţie, presupunînd f((k - l)a) = ka, k ,s,;; n. Să dedu-
cem f(na) = (n + l)a.
Dar f(na) = f[(n - l)a + a] = f[f(n - 2)a +.a]= f[(n """'."' 2)a] + f(a) =
= (n - l)a + 2a = (n + l)a. Dar pentru a e [O, 1] există n suficient de
mare a.î. na > 1, absurd; prin urmare a = O şi deci f(f(x)) = f(x),
(V) x e [O, 1].
42. 1) Se verifică uşor că/ este bijectivă şi J-1 (x) = "+ 1 •

2- "
2) Notînd cu / .. = f of o ... of (unde / apare de n ori)
.
o b ţmem +{) x-1 +() x-2 1
12 x = - - , 13 x =--,/he) = - - , f5 (x) = - -
x+l ş1" / { )
6 x =
x 2x-1 1-x 2-x
= x (1) ; de unde rezultă că x1 eR. -{± 1, O, 2, _I_}, 2
(2) şi deci x2 = /(x1),
Xs =/2 (x1 ),
x, = / 3 (x1 ), x 5 = /,{x 1), x 6 = / 5 {x) şi x1 = / 6 {x1) = x1 • Se constată
uşor că numerele Xi, x2, x 1 , x4 , x5, x6 sînt distincte pentru orice x 1 care
satisface (2), deoarece orice ecuaţie de forma J,.(x) = x, k = 1, 2, 3, 4, 5
nu are soluţii reale, şi prin urmare A are 6 elemente.
183
3) Impunem că (/ of)(x) = x, deci
(aa'++a'b)
= xx(q + ab + bb' =
1
/2(x) x de unde rezultă
bb') + a'b + b' 2
condiţiile laa' + a'b' = O

ab + bb' = O
a2 + a'b = a'b
+ b'2 ::/= O, de unde rezultă b' =±a, numai b' = -a
convine şi condiţia a + a'b ::/= O, deci f(x) = ax + b cu condiţia
2
a'x- a
a + a'b ::/= O. 2
43. Fie a,b e R astfel încît există h e F(R) bijectivă şi

(h of)\x) = h(x2) = g(h(x)) = h2 (x) + ah\x) + b (lJ.
Înlocuind x cu -x şi făcînd di..erenţa, obţinem
h 2 (x) - h2 (-x) +
a[h(x) - h(-x)] = O =>
=> [h(x) - h(-x)] [h(x) + h(-x) - a] = O.
Dar h este injectivă, deci h(x) ::/= h(-x), ( V)x eR* şi deci
h(XJ + h(-x) +a= O,
R*. (V)x e
Din faptul că h este surjectivă, rezultă că ( 3) x 0 e R astfel încît /z(x0)

să fie egală cu abscisa punctului de extrem al funcţiei g, deci h(x0) = - ~ .
2
Dacă x 0 ::/= O => h( -x0 ) = - ~ , deci h( x0 ) = h(- x 0 ) contradicţie,
2
prin urmare x 0 = O. În (1) facem x = O şi obţinem
h(O) = h2 (0) + ah(O) + b => a2 - 2a = 4b (2).
Relaţia (2) este ·suficientă pentru existrnţa unei funcţii h cu proprietăţile
cerute, pentru că putem alege spre exempiu ·h(x) = x - ~ .
2
44. O funcţie cu proprietatea dată este /: R - R

rx + 1 dacă x e {l, 2, ... n - l}
/(x) = ~ 1 x = n
l x în rest;
se verifică uşor că f o Jo ... of = 1R •
45. Prin compunerea funcţiei f cu ea însăşi avem:
(f o f)(x) = a2 x + ab + b şi prin metoda inducţiei deducem că
(!of o ... of)(x) = a"x + b(a"- 1 + a"- 2 + ... +a+ 1) ~
( /0 / o ... of)(-x) = -a"x + b(an-l + an- 2 + ... +a+ 1).
Aşadar condiţia din enunţ devine 2b(a"- 1 an- 2 a +

1) O (1). + ... + + =
Dacă n 2k= +
1, egalitatea (1) este verificată numai pentru b O de- =
oarece ecuaţia a 2" +
a 2"- 1 a + ... + + =
1 O nu are rădăcini reale. Dacă
n =
2k, atunci egalitatea (1) este verificată pentru b O şi a= -1. =
184
Deci funcţiile căutate sînt f(x) = ax pentru orice n e N şi
f(x) = -x + b, dacă n este par.
G.M. 4/1981
46. Dacă notăm cu f" = f ._,...._.

of o · · · o/, relaţia din enunţ se mai scrie
nori
/"(x) = ax - (a - 1), (VJ x e R (1).

Făcînd substituţia x - f(x) obţinem /"(J(x)) = af(x) - (a - 1), ( V) x e R,
sau j»+ 1(x) = af(x) - (a - 1), ( V) x e R (2).
Aplicînd funcţia f ambilor membri din (1), obţinem
f(f"(x)) = J(ax - (a - 1) sau /»+ 1 (x) = /(ax - (a - 1)), ( V) x e R. (3)
Din (2) şi (3), rezultă af(x) - (a - 1) = f(ax - (a - 1)), ( V)x e R. (4)
:Dacă în (4) facem x = 1, obţinem
af(l) - (a - 1) = /(1) => (a - 1)/(1) = a - 1 => /(1) = 1.

47. Dacă fk este strict monotonă => /k este injectivă => f injectivă,
dar cum M este finită => f surjectivă deci f bijectivă.
48. Evident dacă X;, i = 1,2, ... n - 2 sînt puncte fixe pentru / ele
sînt puncte fixe şi pentru funcţia f of o ... of = h. Deoarece / este
injectivă f(xn-i) = x„ şi f(x,.) = Xn-I şi h(x;) = X;, i = 1, 2, ... n - 2.
Dacă p = 2k atunci elementele x,,_ 1 şi x„ sînt puncte fixe pentru funcţia
f of =g şi
--
h = (f o!) o (!o!) ... o (f o!) = g o g o ... o g,
k p
""20?1
.
deci h(Xn-1) = Xn-1 şi h(x,,) = X,. => h = IA.

Dacă p = 2k + 1 atunci h = fo (!of) o (!of) o ... o (!of)=
= f o (g O g o ... o g) => h(Xn-1) = j(Xn-1) = X,.
k ori
şi lz(x,.) = f(x,.) = x,._ 1 , deoarece x,._ 1 şi x„ sînt puncte fixe, pentru func-
ţia gog o ... o g => h(x)
..__,....__, = f(xJ .
k ori
49. Notăm f of o ... of= fn, unde f apare de n ori.

Funcţia/ fiind strict monotonă este injectivă, deci din
/(!ojo ... of)(x)) =f(x) =>/»-t =(x) = X =>/n-1 = IR,
deci / este bijectivă.
a) Determinăm funcţiile strict crescătoare, care satisfac condiţiile

problemei. Dacă ( 3) x 0 e R. a.î. f(x 0 ) =f x 0 atunci .ie f(x 0 ) < x 0 =>
=> f2(Xo) <J(Xo) => fs(Xo) < f2(Xc) => fn-1(Xo) </n-2(Xo) <c> Xo </,.-2(xo) =>
=> X 0 < X 0 , absurd,
deci nu există x 0 e R a.î. J(x 0 ) =f x 0 • Prin urmare f(x) = x, ( V) :t eR.
185
b) Determinăm funcţiile strict descrescătoare care satisfac condiţiile
problemei, arătînd că singura funcţie este f(x) = -x.
Din /,.-1 = la => că n - impar (altfel nu există funcţii care satisfac relaţia
/.-1 = la).
Presupunem că ( 3) Xi e R a.î. /(x1 ) # -Xi şi fie
/(Xi} < -Xi => /2(Xi) > -/(xi) => la(X1) < -/2(Xi) => • • • =>
=> /,.-1(X1) > - /,.-2(X1) <=> Xi > -/,.-2(X1)•
Din inegalităţile de mai sus rezultă Xi < -(/(x1 J < / 2 (x1) < -/3 (xi) ..•
. . . < /n-1(Xi) = X1 => Xi < x 1, absurd.
În mod analog dacă considerăm j(x1} > -Xi, deci /(x) = -x.
50. Dacă m = n, evident nu există funcţii.
Fie m # n, putem presupune n > m.
f„m(X) = (/(n-t)m ofm)(x) = ftn-l)m(bx} = (/(n-2)m ofm}(bx) =
= /1.. -2)m(/~(bxJ) = /tn-2)m(b2x) = • •. = f,,.(b•- 1 x) = b"x.
Pe de altă parte
fnm(X) = (/(m-I!n o f,.)(x) = ftm-11.. (/,.(x)) = f<m-lln(ax) = ... = a"'x, de unde
rezultă că b•x = a"'x, ( \f) x e R, dar pentru x # O => b" = a"', absurd
((a, b) = 1 => (a, b") = 1 => (am, b") = 1).
51. Dacă / este injectivă (surjectivă), atunci /of, Jo/of,
f o f o ... o f sînt funcţii injective (surjective), deci şi g o g o g,
s..+2
gog o ... o g sînt funcţii injective (surjective) => g este injectivă (surjec-
s..+2
tivă).
Notînd cu h = f of of = g o g o g şi cu H = h o h o h o ... o h, egalitatea
nori
din enunţ se scrie Hofof=Hogog (1) sau/o/oH=gogoH (2).
Dacă/ injectivă => H _injectivă şi din (1) rezultă
/of= gog=> Jojo g = gog o g => Jojo g =Jojo/=> g =/.
Dacă / surjectivă => H surjectivă şi din (2) (/o/) (H) = g o g) (H) =>
=> f of= gog => g of of= gog o g => g of of= f of of=> g(f(f(x))) =
= f(f(f(x))) şi cum /o/ este surjectivă rezultă g(z) = f(z), ( \f).z e A.
52. 1) Evident j este injectivă. Pentru ca g să 1ie surjectivă trebuie ca
1 b
/(O) = - = - - => b2 + a = O.
b a
2) (/o/)(x) = bz- l,
b•:tt
iar /o/o/= IA, deci
IA, dacă n = 3k
/,.(x) = { j, dacă n = 3k +1
bz - 1 , dacă n = 3k + 2.
b•:tt
3) Relaţia dată se mai scrie g(x) + g ( -b :tt1+ b ) =

2
x (1).
.186
Făcînd substituţia x - 1 , din (1) rezultă
-b1 x +b
g(_,,.: + l + g( b bxb~
1
) = -b1~ +b (2)
Făcînd în (2) aceeaşi substituţie obţinem
g ( bx - l
1,lx
J+ g(x) = ~
blx
(3)
Relaţiile (1), (2) şi (3) determină un sistem, din care se află
lhr- 2bx +2
g(x) = 2b8x(bx - 1) •
53. Din relaţia dată rezultă/ ( x2 + ¾) = f2(x) + ¾şi pentru X=-,

1
2
avem 1(¾) =P{¾) + ¾=> (1( ¾)-¾)2 =O=> 1(¾) = ¾·

54. Dacă 1 şi g bijective, evident / o g of este bijectivă. Reciproc;
dacă 1 o g of = h este bijectivă => f este bijectivă. Compunînd la stînga
şi la dreapta cu 1-1 obţinem g = 1-1 o h o 1-1 => g bijectivă.
1° Fie l(x) = ax +b a =I= O, atunci relaţia a) este echivalentă cu

(a 2 + a)x + ab ~ O, V) x e R => a = -1 şi b ,E;; O => l(x) ==
=-X+ b, CU b ,E;; 0.
R,M.T. 1/1983
55. Relaţia b) este echivalentă cu (a 2 + a) x - ab ~ O, ( V) x e R =>

=> a ~ -1 şi b ~ O => (f(x) = -x + b, cu b ~ O.
2° Impunînd condiţiile cerute rezultă l(x) = ax2 + c, unde a ~ 1,
C ~ 0.
b) Ca în primul caz se obţine f(x) = ax 2 + c, unde a ,E;; 1; c ,E;; O.
G..l\,l. 6/1987
56. Fie n e N* şi g, h: R-+ R, g(x) = -x211 +1 şi h =gog.

h(x) = x(211 +1> V) x e R.
1
, (
Notăm cu A= {x e R I g(,:) = x} şi B = {x e R I h(x) = x}.

Se verifică uşor că A= {O} şi B = {O, ± 1} (1).
Presupunem, prin absurd, că t~xistă /: R _,. R aşa încît 1 o 1 = g => 1 o g =
= gof.
Ţinînd seama de (1) şi de ultima egalitate, deducem
(! o g) (O) = (g o 1) (O) => 1 (O) = g(f(O) J => 1(0) e A => /(O) = O (2).
Arăt că dacă x e B => l(x) e B (3).
Într-adevăr, pentru orice x e B avem:
h(f(x)) = (!of of o 1 o l)(x) = f(h(x)J = ftx) => f(x) e B.
Dovedim că t 'v') x, y e B, f(x) = f(y) => x = y (4J.
187
Într-adevăr, dacă x,y e B şi/(x) f(y) => (!of of of)(x) = (fofofof)(y) =>
=> k(x) = h(y) => x = y. Demonstrăm şi faptul că dacă x e B - A =>
=> f(x) ::/: x (5). Presupunem, prin absurd, că ( 3) x 0 e B - A, a.î.
/(x0) = X 0 => f(f(x 0 )) = f(x 0 ) = g(x 0 ) = x'> => x0 e A, fals.
Din (1), (3) şi (4) rezultă că restricţia /: B - B este corect definită şi
este bijectivă. Atunci conform cu (2) deducem că şi restriţia/: B-A-B-A
este bijectivă. Pe baza lui (5) rezultă/(- 1) = + 1 şi/(lJ = -1 dar aceste
egalităţi conduc la o contradicţie. 1 = /(-1) = /(/(1)) = g(l) = -1. Deci
nu există funcţii/: R - R cu proprietatea din enunţ.
57. Efectuînd substituţia x - f(x), obţinem
(Jojo .•. of)(x) =J(x) + a şi aplicîndf în relaţia iniţială obţinem
n+l ori
(f o/o ... of)(x) =J(x + a), deci
n+l ori
/(x) + a = f(x + a, => f(x + a) - (x + a) = j(x) - x (1)
Dacă notăm (2) g(x) = j(x) - x, atunci rel. (1) se scrie g(x + a) = g(x)
adică g este periodică cu perioada T = a şi
/(x) - x = g(x) => f(x) = g(x) + x.
G.M. 1/1983
58. Considerăm funcţia g: R - R, g(x) = 21 x - 21 + 31 x - 31 - 4

-5x + 4, dacă x e (-oo, 2)
g(x) = / -x + 1, dacă x e [2,3]
5x - 17, dacă x e (3, +oo).
Ob servam
w
caw ecuaţia
•
g ( x) = x are d oua soluţ11
w .. x
1 = -32 .
ş1 x2 = -174 .
Relaţia din enunţ, se mai scrie /(g(x)) = g(f(x)) şi pentru .JC = x1 şi x = Xa
se obţine
f(g(x1)) = g(f(x1)) => /(x1) = g(/(x1))
f(g(x 2)) = g(f(x2)) => /(x2) = g(/(x2)), deci
{/(x1), J(x2)} c f x 1 , x2}. Dacă J(xk) = xk => f(f(xk)) = J(xk) = xk
k = 1,2 şi ecuaţia f(f(x)) = x are două soluţii.
Dacă f(x,) = x2 şi f(x 2) = x1, atunci J(f(x 1)) = /(x2) = X1
şi f(f(x 2)) = J(x 1) = x2

şi ecuaţia are tot două soluţii.
Dacă /(x1) = /(x2}, atunci /(x1 J = f(x 2} = x1 sau /(x1 ) = /(x 2) = X2 şi în
oricare caz ecuaţia /(/(x)) = x are soluţia x1 respectiv x2 •
59. Presupunem că IA I = k impar.
Procedăm prin inducţie după k. Dacă k = 1 nu există o funcţie g ca în
enunţ.Fie k > 3, impar şi B o mulţime cu k + 2 elemente.
Presupunem că ar exista o funcţie h : B - B fără puncte fixe astfel încît
ho h = lB. Punînd A= B - {b0 , g(b 0 )}, rezultă că restricţia g al lui h la
188
A are valorile în A, nu are puncte fixe şi g o g = IA. Dar o astfel de funcţîe
nu există conform ipotezei de inducţie, deci nici h nu există.
Observaţie:
Dacă considerăm funcţia g : M - M = fO, 1, 2, . . . 1986}
g(,) = restul împărţirii lui j(,) la 1987 şi observînd că _gog= IM, iar
g nu are puncte fixe, deci M trebuie să aibă un număr par de elemente,
ori IM I = 1987. contradicţie.
G.M. 11-12/1987
§6. FUNCJII DEFINITE PE N SAU. Z
n
1. Fie S = E f(k)g(k). Deoarece J(n -k) = f(k) şi g(n -k) = -g(k)~
11=0
n
avem: E J(n -
11-0
k) g(n - k) = -S; însă n - k e [O, n], deci
n
E f(n -
11-0
k) g (n - k) = S.
Din S =- S avem S = O.
2. Punînd în (1) b = O => g(OJ
E;; O.
Dacă a= 1 şi b = -1 => g(O) ;;;i. g(l) + g(-1) = 1 - 1 = O, deci g(O)=O.
Dacă a = b = 1 atunci g(2) ;;;i. 2g(l) = 2 => g(2) ;;;i. 2.
Dacă a= b = -1 atunci g(-2) ;;;i. 2g(-1) = 2 ;;;i. -2.
Dacă a = 2 şi b = -2 atunci g(O) ;;;i. g(2) + g(-2) ;;;i. g(2) - 2 =>
=> g(2) E;; 2, deci g(2) = 2.
3. Din relaţia dată rezultă: f(n"- I) =- n - 1 (1). Evident dacă

f(n) n
f(n) = O atunci/ se anulează pentru orice n e N*, prin urmare funcţia
nulă satisface relaţia din enunţ.
Presupunem f(n) #, O (V) n e N*.
Dînd lui n valorile 2, 3, ... , n şi înmulţînd relaţiile obţinute, rezultă după
simplificări /(n) = (-1)•- 1n/(1) care satisface relaţia dată pentru orice
valoare dată lui /(1).
4. Dacă /(i1) =
O atunci şi g(i1 ) = O.
Dacă /(i2) = 1 atunci Şi C(i2) = 1, deci mai departe.
Dacă /(i11) = k atunci g(i11 ) = k, din bijectivitate, deci / = g.
Pentru Z nu este adevărată, exemplu :
J(x) = x + 1; g(x) = x.
5. Indicaţie f(n) = n2 + a.
G. Putem ordona numerele a1 < a 2 < ... < a11 < 1 < a11 +1 < ...
. .. < a., deci /(a1 ) </(a2) < ... <f(a11 ) </(1) <f(a11 +i) < ... </(a.,};
189
de unde obţinem :
a l!•,>
I
> tl't,111 , • • •, al<•,.>
1'
> afttl
1' ,
a /(111,+il
1'+1
> a/111
1'+1, • • • ., n
al<•..> > a/111
n •
Înmulţind membru cu membru inegalităţile de mai sus rezultă inegali-

tatea din enunţ.
7. a) Evident.
b) Între două numere consecutive de forma
k(k -- 1), k(k + 1) există mai multe numere pare, astfel dacă k = 5
atunci între 20 şi 30 există numerele 22, 24, 26 ... /(22) = /(24) = /(26) =5.
Evident 62 · 63 < 2 · 1987 < 63 · 64 <=> 3906 < 3974 < 4032.
deci /(1987) = 63. Fie x = 2n
1986 • 1987 < 2X ,i;;; 1987 • 1988 => 993 • 1987 < X ,i;; 1987 • 994.
8. Dacă
b =O=> f(am) = af(m) şi pentru a= n => J(mn) = nf(m).
Dacă a = O => f(bn) = bf(n) şi pentru b = m => f(mn) = mf(n).
deci nf(m) = mf(n) şi cum (m,n) = 1 =>

=> J(m) = km şi J(n) = kn, k e Z.
Deoarece (m, n) = 1, rezultă că există a, b e Z a.î. ai m + bi n = 1,
dar atunci /(1) = /{a1 m + bi n) = aif(m) + bif(n) = k(ai m + bi n) = k,
aşadar /{mL = m/(1) şi f(n) = nf(l).
Fie t e Z, arbitrar, atunci

f(t) = J[t(aim +
bin)] = f(taim tbin) = taJ (m) +
tbJ(n) = +
= ta 1 mf(l) +
tb 1 nf(l) = if(l) (a1m b1n) = if(l) +
prin urmare f(t) = if(l), ( \/) t e Z.
9. J(n + 1) > f(f(n)) ;;;i, 1, (\/) n ;;;i, 1 =>/(n) ;;;i, 2, (\/) n ;;;i, 2
J(n + 1) > f(f(n)) ;;;i, 2, ( \/) n ;;;i, 2 => f(n) ;;;i, 3, ( \/) n ;;;i, 3
f(n + 1) >f(f(n)) ;;;i, k - 1, (\/) n ;;;i, k -1 =>J(n) > k, (\/) n ;;;i, k.

Deci f(n) ;;;i, n.
Atunci J(n + 1) > /(f{n)) ;;;i, f(n), ( \/) n ;;;i, 1 => f(n + 1) > f(n), ( \/) n ;;;i, 1,
deci J(n + P) > f(n + p - 1) > ... > f(n + 1) > j(n) ( \/)._.n, P ;;;i, 1,
adică/ este strict crescătoare.
Atunci din f(n + 1) > f(f(n)) => n + 1 > / (n) => n ;;;i, f(n), prin urmare
J(n) = n.
1 . Avem /(2k + 2) .i;;; 1 + /(2k), {\/) k e N deci, pentru n e N* =>
n-1 n-1
=E J(2k + 2) ~ n + E J{2k) =
1'=0 1'=0
=> /(2n) ~ n + f(O). Deci pentru n > f(O), avem /{2n) < 2n.
190
Fie mulţimea M = {n e N 1/{n) < n}. Evident O fi= M.
Dacă n 1 este cel mai mic element din M, atunci, notînd cu n0 = n 1 ...;.. 1
avem n 0 < f(n 0 ) < /(n1) < n1 = n 0 + 1, deci
n0 < f(n 0 ) < n 0 => f(n 0 ) = n0 •
11. f(n) = n + 3 => f(f (J(n))) = f(n· + 3) = f(n) + 3,
deci
f(n + 3) = f(n) + 3 = f(n - 3) + 2 · 3 = f(n - 6) +3 ·3 = ...
= f(n - 3k) + 3k + 3.
Deci
/(O) +3 •~
3
+ 3, dacă n = 3p
f(n + 3) = /(1) + 3 · n -3 1 + 3, dacă n = 3p +1 =>
/(2) + 3 · n -3 2 + 3, dacă n = 3p + 2
=> J(n) = l /(0)

/(1)
/(2)
+ n,
+n-
+n -
dacă
1,
2,
n = 3p
dacă n = 3P + 1
dacă n = 3P + 2.
12. Dacă n < 100 şi n + 11 > adică 90 < n < 100,
100,
atunci f(n) = f(f(n + 11)) = f(n + 11 - 10) = f(n + 1), deci
/(90) = /(91) = ... = /(100) = /(101) = 101 - 10 = 91.
Fie acum n < 90, alegem m e Z astfel încît
90 < n + 1lm < 100. Atunci
f(n) =f2(n + 11) =f3(n + 22) = ... =f'"+I(n + llm) =
= /"'(J(n + llm)) = /"'(91) = 91.
Deci f(n) = 91, ( V) n < 100
(s-a notat/"=/ of o ... of).
i ori
13. Conform enunţului avem ,
/(O) = /{O · O) = /(O) · /(O) = /2(0) (1)
/(1) = /(1 · 1) = /(1) · /(1) = /2(1) (2)
/(1) =/(-1)(-1) =/(-1) ·/(-1) =/2(-1) (3)
Din (1) => /(O) = O sau /(O) = 1.
Dacă /(O) = 1 şi /(1) = O, / fiind descrescătoare, deci injectivă, rezultă
/(x) = f(x · 1, = f(x) • /(1) = O, contradicţie.

Dacă /{O) = O şi /(1) = 1, deci/ este stric crescătoare.
Din {3} =>/(:-1) = -1 şi/(-x) =/((-l)x) =/(-1)/{x) = -J(x), deci
/ este impara.
191
Determinăm prin urmare restricţia lui fla mulţimea N.
Dacă /(O) = O, f(l) = 1 şi ( 3) k ;;;ii 2 a.î. f(k) = k, atunci
0<1<2< ... <k-l<k=>
=> O <f(l) <J(2) < ... f(k-1) <f(k) = k,
funcţia f fiind strict crescătoare. => f(x) = x ('v') x e {2, 3, ... k}.
Prin inducţie rezultă
f(k•) = k•.
Pentru orice ~ e N*, ( 3) n e N a.î. k• oi;;; X < k"+ 1, dacă x ,I, k•,
.aşadar avem
.k• < k• < 1 < k• +2< ... < kn+l - 1 < kn+l =>
=> k" oi;;; /(k- + 1) <f(k• + 2) < ... f(k"+l - 1) <f(k"+l) = kn+l
şi pe baza monotoniei stricte, rezultă f(x) = x, ( V) x e [k•, k•+i] nN
deci J(x) = X ('v'J X E z.
14. Deoarece/ este surjectivă, ( 3) m e N* astfel încît
f(m) = 1. Din faptul că şirul a,.=!;) este crescător =>

2
=> -
m
/(m)
m+l
~ - - - => m oi;;; - - - => f(m
f(m + 1)
m+l
f(m + 1)
+ 1) oi;;; 1 + -m1 oi;;; ,
dar f(m + 1) e N* => f(m +

1) e {1,2} şi cum f(m) = 1 =>
=> f(m + 1) = 2 (/ injectivă) prin urmare rezultă m = 1, de unde avem
/(1) = 1 şi f(2) = 2.
Demonstrăm prin inducţie că f(n) = n .
....,........,,-----
Presupunem că /(k) = k pentru k = 1, 2, .... n şi să arătăm că
f(n + 1) = n + 1. Din monotonia lui (a,.),..,1 =>

=> -
n
f(n)
n+l
~ ---=>
f(n 1) +
1 oi;;; n+l
- - =>
f(n +
1)
+ 1) e { 1, 2, ... u, n + 1}
f(n
şi din injectivitatea lui/ rezultă f(n + 1) .:.._ n + 1, deci singura funcţie

-este f = Ii...
15. Luînd în b) x = O => 1 = /2(0) = f(y) f(-y) => f(-y) = -f(y)1-
('v')yeQ.
Este suficient să-i găsim restricţia lui / la O+. Luînd în b) x = ky,
-Obţinem
f(ky) = f ((k - l)y) (1)
f((k +l)y) f(ky)
Dînd lui k valorile 1, 2, ... , n şi înmulţînd egalităţile obţinute, rezultă după

,simplificări
_f_(y_)_ = _1_ => f(ny) = _l_ (2).
f ((n +
l)y) f(ny) f((n + l)y) f(y)
192
Dacă luA.m n = 1, 2, 3, ... , m şi înmulţim rezultatele obţinute, rezultă
după simplificări
f(y) = - 1- ~ f ((m + l)y) = (/{y))"'+i _::;. f(my) = (f(y))• (3).

f((m + l)y) (f(y))"'
Pentru y = 1 din (3) => f(m) = (/(1))• ( V) m e N. Notăm cu /(1) = a„

atunci /{m) _:.. a"', ( V) m e N (4). Dacă în (3) luăm y = .!!. obţinem
'"
f(n) = (!(;))"' (5). Din (4) şi (5) ::;. !{;)=a;;,
deci f(x) = a•, (V) X e O+ (6).
Fie y e Q_, atunci /(y) =f(-x) - 1- =~=a-•=
= f(:t) as
a'
•
Aşadar J(x) = a•, ( V) x e Q.
16. Pentru x = y = O ::;. /{O) = -1. Pentru x = O ::;. f(-y) = f(y),
deci / este pară şi se va studia numai pe O+.
Fie x = ky, k e N, atunci f((k + l)y) - f(ky) = f(ky) - f((k - 1) y) +
+ 2(/(y) + 1) scriind relaţia de la 1 la p - 1 după k obţinem
/(2y) - f(y) = f(y) - f(O) + 2(f(y) + 1)
f(5y) - /(2y) = f(2y) --,- f(y) + 2 (f(y) + 1)
f(py) - f((P - l)y) = J((p - l)y - f((P ~ 2)y)- + 2(J(y) + 1).

Adunînd membru cu membru egalităţile, obţinem :
J(py) -f(y) = f((P - 1).Y) + 1 + 2(p - 1)(/(y) + 1) sau
f(py) - f((p - l)y) = (2p - 1)(/(y) + 1) (2)
Scriind relaţia (2) pentru p de la 1 la n, obţinem:
f(y) + 1 =/(y) + 1
f(2y - f(y) = 3(/(y) + 1)
f(3y) - f(2y) = S(f(y) + 1)
f(ny) - J((n - l)y) = (2n - 1)(/(y) + 1).

Adunînd membru cu membru egalităţile, obţinem :
f(ny) +1= n 2 (f(y) + 1 şi deci J(y) = n•_!_ U(ny) + 1] - 1.
Fie x e O+, oarecare şi x = !:... , p, q e N*, atunci

q
!(f )= ~ (f(l) +1) - 1 -J(x) =!{;) =

= 1!._ (f(l)
q•
+ 1) - 1 = x 2 (!(1) + 1) - 1 = x2 (c + 1) - 1 (V) x e O+
şi cum/ este pară ::;, f(x) = x2 (c + 1) - 1 ( V) x e Q.
193
17. Presupunem că existăn 0 e N, (n 0 > 4} a.î. f(n 0} > J(n 0 + 1} (1)
=> f2(n 0 } > J2(n 0 + l} > J(n 0 + 1) J(n 0 - 1) =>
=> J2(n 0 ) + (-1) 11• >/\no+ 1)/(n0 - 1).
Dacă n0 este par, ultima inegalitate este evidentă.
Dacă n 0 este impar, inegalitatea se păstrează pentru că diferenţa dintre
două pătrate perfecte este strict mai mare ca 1 (r(no) > f2(no + 1)).
În (1) egalitatea nu se poate produce - evident!
Relaţia dată este adevărată pentru n = 2, 3, 4, ...
Demonstrăm prin inducţie : presupunînd-o adevărată pentru n, adică
f(n + 1} - f(n - 1} = f(n) => f(n + 2} - f(n) = f(n + 1).

Scriind relaţia din ipoteză pentru n +1
f(n + 2)J(n) =J2(n + 1) + (-1)"+ 1 şi adunînd-o cu cea din enunţ,
obţinem
f(n + 2)/(n) + f(n + 1) f(n - 1) = f2(n + 1) + f2(n) =>

=> f(n) [f(n + 2) - f(n)] = f(n + 1) [f(n + 1) - f(n- 1) ].
Ţinînd cont de ipoteza de inducţie, înlocuim ultima paranteză şi după sim-
plificare cu f(n) => f(n + 2) - f(n) = f(n + 1).
18. Vomarăta în general, că dacă 0t e R - Q şi m e N* - {l},
funcţiaf: N - [0,1), /(n) = fm" · ot} este injectivă. într-adevăr să presu-
punem că f nu ar fi injectivă.
Atunci există u, v e N, u #: v astfel încît
f(u) = f(v) <> {m"ot} = f m"ot} <> m"ot - [m"ot] = m"ot - [m"ot] <>
= -[m-m•-m•
at] - [m•at]
11
=> ot(m" - m") = [m"ot] - [m"ot] <> 0t ---<>
<> 0t e Q - absurd. Deci f este injectivă.
Penb u 0t = ,Jz. se obţine problema din enunţ.

19. Presupunem prin absurd că T e Q => ( 3) p, q e N* astfel încît
T = !.. , (p, q) = 1. Deoarece f(x
q
+ kT) = f(x), (V) x e R., (V) k e N,
atunci avem /(-' + qT) = f(x) => f(x + P) = f(x) ( V) x e R, adică p este
o perioadă a funcţiei.
Rezultă că f(x + kp) =J(x), (V) x e R, (V) k e N.
Cum pentru orice n e N, există k e N şi r e {O, 1, 2, ... p - 1} astfel
încît n = kp + r, se obţine
J(nJ = f(kp + r) = f(r) deci
f(n) e {!( O), f(l), ... f(P - l)}, ( V) n e N ceea ce este absurd, deoa-
rece mulţimea {/(n) I n e N} este infinită.
20. Funcţia / este injectivă. Fie f(m) = f (n) => f(f(m)) = f(f(n)) =>
=> 2m+6=2n+6=>m=n
194
Calculăm /(O) = ot e N.
Pentru n = O ~ f(f(O)) + /(O) = 6 ~ /(otJ = 6 - ot e N ~ O < ot] < 6.
Pentru n = ot ~ /(/{ot)) + /{ot)
n =
= 2ot + 6 ~ /(6 -
6 - ot ~ /(/(6 - ot)} + /(6 - ot) = -2ot + 18 =>
~ /(3ot) = 18 - Sot e N ~ O < ot < 3.
- ·-·-
cc.) = 3ot e N ~ cc. ;;;is O
n = 3ot ~ /(/(3ot)} + /(3cc. J = 6ot + 6 ~ /(18 - Sot) = llot - 12 e N~

~ 0t ;;;is 2.
Pentru n = 18 - Sot ~ /(/(18 - Sot)} + /(18 - Sec.) = - lOot + 42 ~
~J{llot - 12) = 54 - 21ot e N ~ ot < 2.
deci ot = 2 ~ /(O) = 2.
Demonstrăm prin inducţie că /(2n) = 2n +
2, ( V) n e N; Pentru n = O
este adevărat. Presupunem pentru n adevărat şi demonstrăm pentru
n + 1. Într-adevăr din /(/(2n)) + /(2n) = 4n + 6 ~ /(2n + 2) + 2n +
+ 2 = 4n + 6 ~ f(2n + 2) = 2n + 4.
Deoarece feste injectivă rezultă că /(2n + 1) este număr impar.
Fie /(1) = ~ impar.
Pentru n = 1 ~ /(/(1)) + /(1) = 8 ~ /( ~) = 8 - ~ e N ~
~ ~ e fi, 3, 5, 7} (1)
Dacă ~ = 1 - /(1) = 1 şi din (1) rezultă /(1) = 7 contradicţie.
~ =5- /(1) = 5 şi pentru ~ = 5 din (1) ~ /(5) = 3.

Pentru ·n = 5 ~ f(f + f(SJ = 16 ~ /(3) = 13
(5))
n = 3 ~ /(/(3)J + /(3) = 12 ~ /(13) = -1 -r= N.
La fel se elimină valoarea 7, deci ~ = 3 -/(1) = 3.
Se arată la fel, prin inducţie că /(2n + 1) = 2n + 3. Prin urmare
/(n) = n + 2, (V) n e N. Funcţia feste infectivă, dar nu este surjectivă,
deoarece nu poate lua valorile O şi 1, /(N) = N - {0,1}.
b) Fie g:Z-+Z a.î. (gogJ(XJ = ~x, {V) x e Z.
Cum (gog o g)(x) = g(-x) ~ (g o g)(g(x)J = g(-x) sau
g(-x) = -g(x), (V) x e Z, deci g impară (g(O) = O).
Fie a e Z* şi b = g(a), atunci b =I= ±a.
Într-adevăr, dacă b = a ~ -a = (g o g)(a) = g(b) = g(a) = b = a ~
~a= O fals;
iar dacă b =-a~ -a= (gog)(a) = g(b) = g(-a) = -g(a) = -b =a~
~a= O fals.
Cum g(a) = b ~ g(b) = (g o g)(a) = -a ~ g(-a) = (g o g)(b} = -b ~
~ g(-b) = (g o g)(-a) = a
Pe baza comportării funcţiei g pe mulţimi de forma :
{a, b, -a, -b} cu a =I= ±b putem construi o infinitate de funcţii cu
proprietatea din e.iunţ.
,195
Fie A,.= {-2n, -2n + 1, 2n - 1, 2n}, n ;;ii, 1.
=
Evident A„ n A,,. 0 pentru n .,, m şi z• = U A,..
••N
.Fief,.~ g,.: A,. .... A.· definite astfel:
/,.(2n - 1) = 2n, /,.(2n):= ~2n + 1,
/(-2n + 1) ::;= -2n, /,.(-2nr= 2n"'- l şi
> g..(2n - 1) = -2n, g,.(-2n) = -2n + 1, g,.(-2n + 1) = 2n,
g,.(2n) = 2n - 1
J,.(x), x e A,., n ,f, k
Fie h„ i Z - Z definită astfel h,.(x) = g,.(x), x e A„ IO ~=0
Demonstrăm că h„ are proprietatea din enunţ.
Observăm că (V) x e A,., (f„of,.)(x) = (g„og,.)(x\ = -x.
Fie x :e Z şi ·m e N* a.î. x e A,,.. Dacă m ,f, k atunci
h,.(x) = f.,.(x) e A,.=> (h,. · h,.)(x) = h„(Jm(x)) = (/,,. o/,,.)(x) = -x.
Dacă m = k, atunci
h,.(x) = g,.(x) e A,. => (h„ o h,.)(x) = (g„ o g,.)(x) = -x.
Cum pentru orice n 1 rezultă f„ ,f, g„ atunci h„ ,f, h,,. pentru V n =I: m.
;;ii,
lntr-adevăr dacă h,. =
h.,., atunci pentru ( V) k e A,. => f,.(x) = g,.(x) ~
=> f,. = g„ fals. Deci mulţimea {a lk ;;ii, 1} este infinită.
21. Pentru n == 1 avem u = /(l) => ./2(1) = 1 => /(1) = 1.
/(1)/(2) /(2)
Pentru n = 2 => - 1-
/(2)
+ /(2)1/ (3) = /( 2) => /(3)
/(3)
+ 1 = ./2(2) (1).
Pentru n = 3 => - 1- +
/(2)
1
/(2)/(3)
+ /(3)/(4)
1 = /(3( <=>
/(4)
- f (2)
/(3)
+ _1_
4/(3)
= f (3) - 4/(2) + 1 = ./2(3)
4
(2).
Din (1) şi (2) => f'(2) - 2./2(2) - 4/(2) = O ori cum /(2) > O=>
=> ./3(2) - 2/(2) - 4 = O => /(2) = 2
şi din (1). rezultă /(3) = 3. Vom demonstra prin inducţie că f(n) = n
(V) ne N*. Într-adevăr, presupunînd f(k) = k; Vi:.; e N*; k ~ n deducem
din b)
1 1 1 /(n)
+ /(2)/(3) + '· ' + f(n)f(n + 1)
/(1)/(2) - f(n + 1) <=>
<=>-1-+_1_+ ... + 1 + 1 _ n <=>

1• 2 2 •3 + l) (n - l)n nf(n J(n + 1)
1 n 1
<=>1--+------
fl nf(n + 1) f(n + 1)
de unde rezultă uşor că f(n + 1) = n + 1, aşadar conform principiului

inducţiei matematice deducem că
f(n) = n (VI n e N*.
196
22. Vom demonstra·_că f este strict crescăto~i:'e. Este suficient· şă:.
demonstrăm că pentru orice n e Nare loc](n).<J(n +
1), 'dewide rezirlltă
uşor că ( 'v') n 1 < n 2 ~ /(n1) < /(n 2). ·Observăm: că /(O) < /(1)' = .y3 '- 1.
Pentru n > 1 trebuie să demonstrăm inegalitatea.
n(,y2n +1- .y2n - t)· < (n + 1)[,y2n + 3 _. ,v2n + I) o
. n n+1 '
"<=> -,...-----< -,--=------ <=>
,J2n + 1 + ,J2n - 1 ,J2n + 3 + ,J2n + 1
<=> ,J2n+i + ,./~ > ,J~ + ,J2n+T .
n n n+l n+l
l.ntima inegalitate rezultă din inegalităţile uşor de verificat
- -+-l > ,J2n

,./2n - -+-3 .
Şl
,./2n - l +1
,./2n__
--->....;..... ( I.J)
y n E
N* •
n n+l n n+l
Observaţie: se poate asocia _pentru. x e [I, oo) funcţia
J(x) = x[,v2x +1- ,J2x - I]

a cărei derivată este pozitivă.
23. Observăm că /(n) > O, ( V) n e N. .Deoarece g este bijectivă

~ ( 3) k 0 e N a.î. g(k 0 ) = O•. Dacă k(k 0 ) > O ~ g(k 0 ) ·._ k(k 0 ) < O absurd,
deci k(k 0 ) = O ~ J(k 0 ) = O.
Deoarece g este bijectivă ~ ( 3) k1 e N a.î. g(k 1} = 1.
Dacă k(k 1 ) > I ~ g(k1 ) - k(k1 ) < O absurd, deci k(k 1 ) = 1 ~ /\k 1 ) = O.
Presupunem că/(x) = O, pentru valorile k 0 , k 11 ••• kn-t, pentru care g(k;)= i
( 'v') i = O, I, 2, ... n - 1. Deoarece g este bijectivă ~ ( 3} kn e N, a.î.
g(kn) = n. ·Dacă k(kn) > n ~ g(kn) - k(kn) < O, absurd, deci k(kn) = n ~
~ f(kn) = O.
Rezultă deci că f(n) = O, ( 'v') n e N.
24. 1) Deoarece/ este bijectivă, în relaţia dată, efectuăm de două ori

consecutiv substituţia m - f(m) şi obţinem
J(f(m)) = J-1(/(m)) +2 = m + 2, adică J(f(m)) = m + 2,
('v') m e Z, (1)
apoi f(f(f (m))) = f(m) + 2 (2). Aplicînd funcţia / în (I) obţinem
f(f(f(m))) = f(m +
2) (3). Din (2) şi (3) rezultăj(m + 2) = f(m) + 2 (4)
şi deci
f(O) + m + 2, dacă m este par,

f(m + 2) = f(m - 2k) + 2k + 2 = {·J,l',(l) + m + 1 , d acav m impar
•
adică
{f(O) + m, dacă m par

f(m) = f(l) + m - 1, dacă m impar (S)
Din f(m) = f(O) + m, pentru m par, obţinem că f(O) este impar.
197
într-adevăr, dacă f(O} par, atunci f(f(m}} = f(f(O) + m) = 2/(0) + m =
= m + 2 => f(O} =
1 absurd, deci f(O} impar şi deci
J(m} = f(O} + m => J(J(m)) = f(/(0) + m} = f{l} + /(O} + m - 1 =
= m + 2 => f(l} + f(O} = 3 şi j(l) par.
Dacă J(O} = 1 f(l} = 2, atunci f(m) = m + 1.
şi
Deci funcţiile care satisfac condiţia problemei sînt de tipul lui (5}
cu J(O} + f(lJ = 3, f(O} - impar, /(1} - par.
2} În mod analog din g(m} = g-1 (m} + 3 rezultă
g(m + 3) = g(m} + 3, (V} m e Z deci g( n + 3} = g(m) + 3 =
= g(m - 3) + 3 · 2 = g(m - 6) + 9 = g(m - 3k) + 3k + 3 =
g(O} + 3 ~3 + 3 dacă m = 3p
m-1
- g(l} + 3 -
3- + 3 dacă m = 3p + 1=
g(2) + 3 m-2
-- +
3
3 dacă m = 3p + 2
l g(O}
= g(m} = g(l} + m - 1,
+ m,
g(2} + m - 2,
dacă m
dacă m
dacă m
= 3p
= 3p
= 3p + 2
+ 1
Pentru m = 3p; dacă g(O} =_3k, atunci g(g(m}) = g(g(O} + m) = m + 3 =

= 2g(O) + m => g(O) = ¾f/= Z
dacă g(O) = 3k + 1, atunci g(g(m}} = g(g(O} + m} = g(l) + g(O) + m - 1 =
= m + 3 => g(O} + g(l) = 4 => g(l) = 3k' deci g(2) = 3k" + 2.
Pentru m = 3p + 1, g(g(m}} = g(g(l) + m - 1) = g(O) + g(O) +m =
= m + 3 => g(O) + g(l) = 3.
Pentru m = 3P + 2, atunci g(g(m)) = g(g(2)+m-2)= 2g(2) + m-4=3 =>
7
=> g(4) = 2 f/= z.
(La fel dacă g(O) = 3k + 2, se ajunge la o contradicţie, prin urmare nu
există g bijectivă care să satisfacă condiţia (2).
25. a) Fie J: Z _,. z a.î. (/o/)(x) = x + 1; aplicînd / =>
Jofof)(x) =J(x + 1) => (Jof)(f(x}} =J(x + 1) => J(x) + 1 =J(x + 1),
(V) xeZ (1).
Fie n N şi an= f(n) şi din (1) => an+l =an+ 1 adică
e an progresie arit-
metică cu raţia 1 deci an= a0 + n ~ f(n) = f(O} + n, ( 'v') n e N.
Înlocuind în (1) pe x cu -x obţinem / [ - (x - l}] - 1 = f(-x) (2)
Fie n e N şi bn = f(-n) şi din (2} => bn = bn-l - 1 deci b„ progresie arit-
metică cu raţia -1 => f(-n) = a0 - n.
198
Aşadar f(x) = f(O) + x, ( V) x e Z şi deci X + 1 = f(f(x)) = f(x + /(O}) =
= 2/(0) + X, ( 'v') X e Z.
de unde rezultă /(O) =' ~ "' Z absurd. Prin urmare nu există funcţii cu
- '2
proprietatea din enunţ.
26. Fie /: N - N o funcţie strict crescătoare cu proprietăţile din enunţ.
Se deduce imediat că /(O) = O şi /(1) = l şi din monotonia lui/ =>
=>J(n + p) -;;:J(n) +P, (V) n,p e N.
Fie /(3) = a. Atunci /(5) ";;; a + 2
/(15) = /(3) /(5) -;;, a(a + 2) = a2 + 2a
/(18) -;;, a 2 + 2a + 3.
De asemenea : /(6) = /(2) /(3) = 2a
/(5) ~ 2a - 1
/(10) ~ 4a - 2
/(9) ~ 4a - 3
/(18) =/(2)/(91 ~ 8a - 6.
Comparînd valorile lui /(18), deducem că (a - 3) 2 ~O=> a= 3, deci
/(3) = 3. Să demonstrăm că /(211 + 1) = 211 + 1, ( V) k e N* (1) Pentru
k = 1 este adevărat. Presupunem (1) adevărat şi demonstrăm pentru
k + 1 şi deoarece (2, 211 + 1) = 1 => /(2"+ 1 + 2) = /(2)/(211 + 1) = 2"+ 1 + 2.
Pe de altă parte, avem
2k+ 1 + 2 =/(2"+ 1 + 2) =/(2"+ 1 + 1 + 1) ;ai::/(2"+ 1 + 1) + 1 =>
=> /(2"+ 1 + 1) ~ 2"+ 1 + 1 şi /(2"+ 1 + 1) =/(211 + 1 + 2~) ;ii::
;ii:: /(211 + 1) + 21 = 211 + 1 +-2,. = 2"+ 1 + 1,
deci /(2"+ 1 + 1) = 2"+ 1 + 1. Ţinînd seama că / este strict crescătoare,

deducem că f(n) = n ( V) n e N.
Pentru n = 1, egalitatea din b) devine /(1) = f'(l) · !'<2> => /(1) = 1.
4
27. Procedăm prin inducţie, presupunem/(k) k, ( V) k ~ = n şi demon-
străm că f(n + = +
1) n 1. Din egalitatea b) rezultă
l3 + 2 + ... + n =
3 3 n•r(t~ + l) => f 2 (n + 1) = (n + 1) 2 =>
=> f(n + 1) = n + 1
( se ştie că Ek =
k=I
3 n•(n +
4
l)•) .
G.M. 3/1989
28. 1° f(n) = { ,Jn(n + 1)} = ,Jn(n + 1, - [..jn(n + 1)] } =>
n ~ -.Jn(n + 1) < (n + 1) => [.Jn(n + l)] = n
=> f(n) = ,Jn(n + 1) - n
f(n) > 1) <=> ,vn(n + 1) - n > .J(n - l)n - (n - 1) <=>
f(n -
<=> '\ n(n + 1) > ,.,jn(n - 1) + 1 <=> n 2 + n > n 2 - n + 2 ..Jn2 - n + 1 <=>
<=> 2n - 1 > 2 -v·n'l. - n <=> 4n2 - 4n + 1 > 4n 2 - 4n => f crescătoare.
199
2°) Am arătat /(n) = ,.jn(n + 1)
- n.
Demonstrăm că 0,4 </(n) < 0,5 -o,4 < ~n(n + 1) - n < 0,5 -
- {
Sn + 2 < 5 .Jn(n + 1) inega
.--e--......,..,.
. .
11taţ1 "d
ey1 ente
w •
=>
2 .Jn(n + 1) < 2n + 1
,.
- o,4k < E J(n + i) < o,sk.
t=l
29. Notăm g: N -N, g(n) = n + ,(-1)".

Întrucît ecuaţia g(n) = k are soluţie unică în N pentru orice k e N, rezultă
că funcţia g este bijectivă, deci şi surjectivă. Vom arăta că / = g. Din
surjectivitatea funcţiei / => ( 3) n e N a.î. f(n) = O şi n + (-1)" ~ O =>
=> n = 1 şi deci /(1) = g(l) = O. Pentru n ): 2, f(n) ): n + (-l)n ): 2 şi
deci cu necesitate /(O) = 1 => f(n) = g(n), n e {O, l}. Procedăm prin redu-
cere la absurd, presupunem că / #, g, fie a cel mai mic număr natural
astfel încît f(n) = g(n), ( 'v') n < a şi f(a) > g(a). Deosebim două cazuri:
1) Dacă a = 2p + 1, p e N*, atunci pentru n < a avem
f(n) = g(n) e {O, 1, 2, ... a - 3, a - 2}, pentru n = a, f(a) > g(a) =
= a - 1 şi pentru n > a, f(n) ;;::, g(n) ;;::, a+ 1, deci a - 1 f/=J(N).
2) Dacă a = 2p, p e N*, atunci
pentru n < a, f(n) = g(n) e {O, 1, 2, ... , a}, pentru n = a, f(a) > g(a) =
= a + 1 şi pentru n ;;::, a + 1, /(n) ): g(n) ): a + 2, deci a + 1 f/= /(N),
contradicţie.
în concluzie /(n) =n + (-1)", ('v') n e N.
n0 e
30. Funcţia/ este surjectivă. Într-adevăr pentru orice n
N* astfel încît /(n 0 } = n, n 0 = (!of o ... of)(n). _____ e N, există
m-l ori
Funcţia/ nu poate fi descrescătoare, deoarece ea defineşte un şir de numere
naturale. Prin urmare/ este crescătoare. Să presupunem că /(1) = n 1 > 1,
atunci 1 < n 1 = /(1) ~ /(2) ~ /(3) ~ ... deci funcţia nu ia valoarea I,
contradicţie, deoarece f surjectivă. Prin urmare /(1) = 1 şi /(2) = n 2 ;;::: I.
Dacă /(2) = n 2 = 1, atunci /(/(2)) = f(l) = 1 şi (/of o ... of) (2) = 1
ori de cîte ori s-ar face compunerea, contradicţie cu ipoteza. Dacă /(2) =
= n 2 > 2, ·atunci ( 'v') k > 2 ~ f(k) ): /(2) = n 2 > 2, deci funcţia nu ia
valoarea 2, contradicţie. Prin urmare /(2) = 2. Procedăm prin inducţie,
presupunem că f(n) = n, atunci f(n + 1) = n + 1. Într-adevăr f(n + 1) =
= n0 ;;::: n. Dacă/(n + 1) = n => (!of o ... of)(n+ 1) =nori de cîte ori
s-ar face compunerea, contradicţie cu ipoteza.
Dacă f(n + 1) = n 0 > n + 1, atunci pentru orice k > n + 1 => f(k) ;;::,
): /( n + 1) = n 0 > n + 1 adică funcţia f nu ia valoarea n + 1, contradicţie ;
prin urmare f(n + 1) = n + 1.
31. se mai scrie 2[/(/(x)) - f(x)] = f(x) - x (1).
Relaţia
Dacă notăm g(x1 = f(x) - x (2), atunci (1) devine 2g(/(x)) = g(x) sau
2g[x + g(x)] = g(x) (3).
Fie x = n e Z şi g(n) = a, atunci (3) devine 2g[n + a] = a, iar dacă
n +a.:.... b e Z => g(b) = !:.- e Z, deci a este par.
2
200
Dacă x =b, (3) devine 2g[b + g(b)] =g(b) => g(b + ~ )= ~, deci 4/a.
Procedînd prin inducţie, fie g(u) = ;k , atunci luînd în (3) x = u, obţinem
a ]
2g[u+g(u)]=g(u) =>2g u+~ a
=?=>g (
r a }
u+~ =~+i
a
eZ. Pnn-.
urmare, 2"/a oricare ar fi k e N, deci a = O şi g(n) = O pentru n e Z,

arbitrar, rezultă g = O => f(x) = x, ( V) x e Z.
R.M.T. 1988
32. Pentru m = 1 => f(n + 1) -:- f(n) = n + 1.

Dînd lui n valorile -1, 2, ... n - 1, rezultă
f(n) = n(n + 1) •
2
33. Pentru m = =
n O => /(O) O. =
Notăm cu /(1) = O şi g(m) = f(m) - f(m - 1) (1)
Pentru n = 1 => f(m + 1) + f(m - 1) = 2 rf(m) + /(1)] <=> f(m + 1) -
- f(m) =J(m) - f(m - 1) + 2a => g(m + 1) = g(m) + 2a
adică g(m) este o progresie aritmetică cu raţia 2a, deci
g(m) = g(l) + (m - 1)2a, dar g(l) = /(1) - /(O) = a,
de unde rezultă g(m) = (2m - l)a.
În rel~ţia f(k) - f(k - 1) = (2k - l)a, dînd valori lui k de la 1 la m,
obţinem f(m1 = am2 , care verifică relaţia (1) din enunţ. Impunînd şi con-
diţia (2) rezultă a = 1, deci
f(n) = n 2, (V) n e N.
G.M. 6/1981
34. Deoarece funcţia g(m) = -m rezultă că/ este bijectivă.

Efectuînd substituţia m - f(m) şi aplicînd funcţia fla egalitatea din enunţ
se obţine f(f(f(m))) = -/(m)tşi respectiv f(f(J(m))) = f(-m) de unde rezultă
f(-m) = -f(m}. ,(1)
Evident pentru m = O în relaţia (1) rezultă/(0) = O şi cum f bijectivă
rezultă (2). ·
35. a) Deoarece /(1) = /(1 · l) = /(1) + /(1) => /(1) = O.
b) Deoarece O =/(1) =f(t · +) = f(t) + t(+) =>/(7J= -f(t) (V) t,t,O.
Fie f(t) = f(s) => J(t) - J(sJ = O => !(;) = O => ~ = 1 => t = s adică feste
injectivă.
c) Deoarece 2f(s) = f(s 2) => f(s 2) = /(2) => 5 2 = 2, dar nu există nici un
număr raţional care să satisfacă ecuaţia 52 = 2.
e)
36. O ~ f(2) - 2f(l) => 2f(l) ~ f(2) =O şi cum /(1) > O => /(1) = O.
c)
În plus f(3) = /(2) - f(l) ~ 1 => f(3) ~ 1 => f(3) = 1.
Prin inducţie rezultă /(3n) > n (deoarece f[3(n + 1)] > f(3n) + f(3) >
> n + 1. Mai mult, dacă f(3n) > n => f(3k) > k, pentru ( V) k > n.
Dar !(3,3333) = 3333, deci f(3n) = n pentru orice n ~ 3333.
Avem O ~ f(n + 1) - f(n) - 1 => f(n) ~ f(n + 1).
201
De aici avem n = f(3n) ~ f(3n + 1) ~ /(3n + 2) ~ /(3n + 3) = n + 1
pentru n ~ 3333 - 1.
lnsă /(3n) - /(2n) - f(n) > O
f(2n) - f(n) - f(n) > O şi adunînd avem: /(3n) > 3/(n), adică/(n) ~ ~
3
pentru n < 3333.
Deci pentru 3n + 2 ~ 3333
n = /(3n) ~ /(3n + 1) ~ /{3n + 2) ~ 3" +2 = n
3
+ !3 , de unde
n = f(3n) = /{3n + 1) = /(3n + 2) pentru 3n + 2 ~ 3333.
ln particular, 1982 = 3,660 + 2 ~ 3333 deci /(1982) = 660.
Există funcţii care satisfac condiţiile din*e~~/~) = [ %].
37. Presupunem că ar exista o funcţie/ ca în enunţ.
Efectuînd substituţia n - f(n) şi aplicînd / la relaţia dată obţinem
f(f(/(n))J = f(n) + 1987 şi /(/(/{n))) = f(n + 1987) =>
/(n) + 1987 = f(n + 1987) şi prin inducţie rezultă
f(n + 1987k) = /(n) + 1987k pentru orice k, n e N.
Fie M = {O, 1, 2, ... , 1986}. Pentru orice r e M, împărţind f(r) la 1987,
există k, p e N astfel încît /(r) = 1987k + p, p e M. Atunci /(/(r)) =
= /(1987k + p) = f(P) + 1987k, deci
/(P) + 1987k = r + 1987; r, p e M.
ln mod necesar k = 1 sau k = O.
ln primul caz /(r) = 1987 + p şi /(P) = r deci r #: p, iar în al doilea caz,
(r) = P şi f(P) = r + 1987 şi din nou r #: p. Aşadar, pentru orice r e M
~tă şi este unic p e M, p #: r, astfel încît sau {/(r) = p şi f(P) = r+ 1987}
5 au
{/(p) = r şi /(r) = 1987 + p}.

Apar împerechieri de tipul (r, p) distincte şi ar rezulta că m\11.ţimea M
are un număr par de elemente, ceea ce este absurd.
38. Din relaţia dată rezultă/(n + 2) - f(n + 1) = f(n + lJ - J(n) + 2.
Notînd cu g(n) = f(n + 1) - f(n), relaţia devine :
g(n + 1) - g(n) = 2 şi g(l) = /(2) - 1 = a - 1, unde /(2J = a.
Observăm că g(n) este o progresie aritmetică cu raţia r = 2, deci g(n) =
= g(l) + (n - 1)2 = a - 1 + 2(n - 1) = 2n - 3 + a. În relaţia g(k) =
= f(k + 1) - /(k), dăm lui k valorile 1, 2, 3, ... n şi însumînd obţinem
n n
E g(k) = f(n + 1) -
k=l
1 => ,E (2k - 3
A=l
+ a) = f(n + 1) - 1 => f(n + 1) =
= (n-1) 2 +na, {V) n eN*.
Deci f(n) = (n - 2) 2 + (n - l)a. Prin urmare
f(n)f(n + 1) = [(n - 2) 2 + (n - l)a][(n - 1) 2 +na]=
= n 4 + 2(a - 3)n3 + (a2 - 7a + 13)n2 - (a2 - 7a + 12)n -(a-4)=
=f(m) =/[n2 + (a - 3)n - (a - 4)].
Se observă că m trebuie să fie de forma: m = n 2 + (a - 3)n + b unde
b se determină din relaţia de mai sus şi se obţine b = 4 - a, adică
m = n 2 + n(a - 3) - (a - 4J.
202
39. Punînd g(n} = f(n + 1) - /(n}, din inegalitatea dată rezultă
f(n + 1) - /(n) ~ /(n} - f(n - 1) => cln} ~ g(n - 1),
adică g(n + k} ~ g(n} ~ g(n - k}, ( V} n, k e N, care este echivalentă cu
f(n + k + 1) - f(n + k} :t;; g(n} ~ f(n - k + 1) - f(n - k} (1)
Însumînd în (1) după k = 1, 2, ... m, obţinem:
f(n + m + 1) - f(n + 1) :t;; mg(n} ,t:,;; /(n} - J(n - m) (2),
dar cum /(n} ~ O, din (2) putem scrie -f(n + 1) :t;; mg(n} =E; /(n) (3)
=> - ~ f(n + 1) ~ g(n} ~ ~f(n}, (V} m e N şi ne Z fixat. Pentru m
·- m m
suficient de mare~ - O, deci g(x)
m
= O => f(n + 1) = f(n), ( V) n e Z =>
/(n) = /(O) - constant.
40. Punem y = 1 în relaţia din enunţ şi obţinem
f(x + 1) =f(x - n), (V) x > n ~J(y+ n + 1) =/(y), (V)y > O (1)
De aici f(x + y) =f(xy + 1), (V) xy > n. Luînd y = n + 1
f(x + n + 1) = /((n + l)x + 1), ( V) x ~ 1. Folosind periodicitatea
din (1) =
f((n + 1)x + 1) = /(x}, (V) x ~ 1 (2)
=
Pentru x = 2 f(2n + 3) = /(2). Din periodicitate /(2n + 3) = /(1).
Deci /(1) = /(2). La fel din (2) pentru x = 3 /(3(n + 1) =
1) = /(3) + =
=> /(1) = /(3).
De fapt din (2) cum x e N iar n + 1 este perioadă a funcţiei obţinem
/(x} = /(1}, ( V} x ~ 1. Deci feste o funcţie constantă.
41. Din /(10) = /(2} + /(9) =/(2} = /(5J = O. Avem /(1985} = /(5} +
+ /(397) = /(397). Este suficient să calculăm /(397). Din /(3J =O=>
=/(9} = /(3} + /(3} = o.
Putem scrie /(397} + /(9} = /(3573} = O. Deci /(397} = O.
lk
42. Din /(/(n}} = 4n - 3 => 4/(n) - 3 = f(f(f(n})) = 1(4n - 3).
De aici 41(249} - 3 = 1(993). Problema s-a redus la calculul lui 1(249).
Putem scrie 4/(63) - 3 = /(249) şi mai departe
1(26) = 63 - /(/(2 6)) = /(63} => .
J.
4 · 64 - 3 = 253.
Deci /(993} = 4[4 · 253 - 3] - 3 = 16 · 253 - 15 = 4033.
~-
43. Dacă în (i) m = n = O => -/(O} e {O, 1} => /(O) = O (deoarece
/(O} e N}. Deasemenea luăm m = n = 1 şi atunci/(2) - 2/(1} e {O, 1}
ceea ce cu /(2) = O ne conduce la /(1} = O. Punem acum în (i), m = 2,
n = 1 şi avem /(3) - /(2} - 1(1) e {O, I} şi cum /(3} >O=> /(3) = 1.
=
Pentru a determina pe /(4) luăm m = n = 2 /(4} - 2/(2) e {O, 1} =>
= /(4) e {O, 1} şi apoi luăm m = 3, n = 1 ceea ce implică /(4} - /(3) -
=
- 1(1) e {O, l} /(4} - 1 e {O, 1}. Deci /(4} = 1.
în continuare ne interesează /(6}. Pentru aceasta putem scrie folosind
(i) /(6} - /(4) - /(2) e {O, 1} şi /(6) - 21(3) e {O, 1}, relaţii ce conduc
la /(6) = 2. Trecem la calcularea lui /(9), fapt pentru care în (i) luăm
=
m = 6, n = 3 => /(9} - /(6} - 1(3) e {O, 1} /(9} - 3 e {O, 1}.
Cum /(9) este multiplu de 3 (conform (ii}} = /(9) = 3.
Demonstrăm în continuare prin inducţie că /(9m) = 3m ( V)n e N.
203
Verificarea p~ntru m '.'"°7'1 a fost făcută anterior. Presupunem că/(9k)=3k
pentru ( V)k e N, k < n. Atunci folosind (i) avem
/(9m) - f(9(m - '1)) - /(9) e {O, 1} => /(9m) - 3(m - 1) - 3 e {O, 1} =>
iQ/(9m)·-- 3m e {O, 1}. Dar din (ii)aceasta implică/19m) = 3m. Luăm în
(i) /(9m) - /(6m) - /(3m) e {O, 1} şi /(6m) .;a... /(3m) - /(3m) e {O, 1},
relaţii ce se pot transcrie3n - f(6m) - f(3m), e {O. 1},/(6m)-2/(3n) e{O. 1}
De aici=> 3m - 3/(3m) e {O, 1, 2}, ( V)m e N, deci /(3m) = m, (V)m e N.
La fel ca mai înainte /(3m ·_ f(2m) - f(m) e {O. 1} ·.
f(2m) - 2/(m) e {O, 1} ( *)
=>m-3/(m) e{0,1,2}=>/(m)=[:r (V) n eN.
. .: (•)
într-adevăr dacă m = 3k => 3k - 3/(3kJ e {O, 1, 2} => 3/(3k) = 3k =>
=> /(3k) = k.
Dacă m. + 1 <•>=> 3k + 1 - 3/(3k + 1) e {O, 1, 2} =>

3k
~ 3k + 1 - 3/(3k + 1) = 1 => f(3k + 1) = k.
(•)
Dacă m :::;:: 3k + 2 => 3k + 2 - 3/(3k + 2) e {O, 1, 2} => 3k + 2 -
- 3/(3k + 2) = 2 => /(3k + 2) = k, ceea ce încheie demonstraţia.
44. Avem evident (1) /(10) f(n) = /(11) f(n - 1) = f(n + 10), ( 'v')n > 11.
De aici dacă /(10) = O => /(n) = O, ( V) n > 20 (din f(n) = /(10) f(n - 10),
(V) n > 20).
Folo~ind f2(n) = f(2n), pe~tru n e p1, 12, . : ._, !9}, obţinem că /(n) = O
(V) n e {10, 11, ... }. Deci o funcţie ce verifica enunţul este / = O.
Dacă /(10) #, O obţinem din (1) f(n) = f(Il) f(n - 1), ( 'v') n > 11, (2),
/(10)
Din recurenţa (2) => f(n) = {/(ll)
/(10)
)•-IO /(10), ( V) n > 10. Revenind în enunţ.
deducem
( /(11))"'+n-10 /(lO) = (/(11) )n-10 /(lO) (/(11) )m-10 /(lO) =>
/(10) . /(10) /(10)
=> (/(11) )"'+n-20 f(/(11) )10 - /(10)] = O ( V) ffl n ~ 10.
/(10) /(10) ' '
Distingem iar două cazuri :
I. /(11) = O => /(n) = {O, n > 11
Ot, n = 10, 0t E R
II. /(11) #: O => /(10) = (/(li) ) 10
/(10)
·Atunci /(n) =(/(li))", (V) n > 10 · f(n) = k", ('v') n e N, unde k e R.
/(10)
45. Trebuie să determinăm efectiv funcţia/.

CP lculăm în două moduri
f(f(f(m) + J(n)) + f(k)) = f(m + n + J(k))
f(f(f(m) J(n))+
ffl'·
-
+ f(k)) = f(m) + f(n) + k, ( V)- m, n, k
,.,
204
e N.
Deci f(m + n + f(k}} = f(m} + f(n} + k, (V} m, n, k e-N. · {1}.
De aici· pentr.u m = n. =O=> f(f(k)) = 2/(0) + k, .(~ k e. N (2).
Pe de altă parte cu k = O în (1) f(m + n -t- /(O)}'. f(m~ + f(n) (3).
De aici f(f(m + n + f(O}}) = f(f(m) + f(n)) prin compunere ·-cu /.
Dar f(f(m + n + /(O))) <2> 2/(0) + m + n + f(O) ·= 3/(0)- + m + n ·şi
f(f(m) + f(n}} -_ m+ n. Astfel. 3/(0) + m + n·= m + n =>/(O)= O
ceea ce face ca (2) să se mat scrie.J(f(k}) = k - (4) ·-
Înlocuind în {3) f(m+ n} =f(m) + f(n}, (V} m, n e N. ·
.Dai: aceţ1sţă ecuaţie funcţională are soluţia f(m) = f(Um .. Pullind _condiţip.
,(4) · obţinem /2(1) = 1 => /(1) = ± 1. _ 0
/ 1 (m} = m şi / 2 (m} = -m sînt cele două funcţii ce verifică relaţia

din ·enunţ.
48. I. Să observăm mai întîi că putem scrie condiţia din ·enunţ şi
sub foi ma desfăşurată a următoarelor condiţii :
(1) f(x"') = J(x}"', ( 'v') x e R+.
(2} f( Xi+ -~· + x,.) = /(x1 ) + -~· + /(x,.) •
Se
;
arată destul de simplu
.
că (*} -{ (l).
(2)
II. Din (1) rezultă imediat /(R+} c R+, căci m par.
m. Tot din (1) dîndu-i lui x pe rînd. valorile O apoi 1 deducem
.
că
f(O} = O sau /(O) = 1 şi /(1} = O sau /(1} = 1.

IV. Ne propunem să aducem relaţia (2) la o formă mai simplă.
Pentru x1 = x, x2 = ... = x,. = O deducem x)

f (; =
/(z)+(n-1)/(0)
n (3)
ln {3} luăm acum x = x1 + ... + x„ şi folosim aceasta în (2) ·ceea ce ne
/(x1 + ... + x,.) + (n - 1)/(0) /(x1 )+ ... + /(x,.) (4}
cond uce 1a ;;....;....;'------'------'--..;..:._-'- = ;;..;...;;;'-------=-.a......;.. •
n · n
Luăm în (4) x1 = x, x2 = y, x3 = x, = ... = x,. = O şi deducem
(5) f(x + y) + /(O} = J(x) + f(y), ( 'v') x, y e R+.
Cazul /(O) = O. Avem de găsit funcţia/ ce verifică condiţiile
(6) {/(X"') = f(x)"', ( V) x R+ e

(7) J(x + y) =J(x) + f(y), (V} x,y e R+.
Din (7) rezultă uşor că !(f} = f f(l), (V) p, q e N*.

După cum ·am observat /{R+) c R+ ceea ce cu (7) ne arată că / este
funcţie crescătoare. ·
Fie x e R+. Există şirurile (r~),.; (s,.),. de numere raţionale ·pozitive
r,. < x < s,., ( V} n şi r,. - x, s,. - ~.
205
Atunci cum / este crescătoare
f(t'n) <f(x) < f(sn) <=> t'n/(1) < /(x) < Sn/(1), (V)n e N
l l
x/(1) x/(1) => /(xJ = x/(1), ( 'v') x e R*,
unde /(1) = O sau /(1) = 1.
Cazul /(O) = 1. Avem funcţia (de găsit) ce verifică condiţiile
(8) {/(X"') = /(:,&'"'), ('v') X e R+
(9) f(x+y) + 1 =/(x) +/(y), ('v') x,y eR+.
Fie g: R+ -R, g(x) = /(x)-1. Relaţia (9) se poate transcrie (10) g(x+y) =
= g(x) + g(y), ( 'v') x, y e R+ iar (8) se ascrie astfel (11) g(X"') + 1 =
= [g(x) + 1]"'.
Din (10) => c(;} =; g(l), ('v') p, q e Z*. g(x)= g(l)x, ('v') x e Q.
Folosind aceasta în (11) obţinem g(l)X"' + 1 = (g(l)x + 1)"', ( 'v') x e Q.
Pentru x = 1 => g(l) = O sau g(l) = -1.
1° g(l) = -1 => g(x) = -x; ( V) x e Q deci din (11) -X"'+ 1 =
= (1 - x)"', ( 'v') x e Q.
Contradicţie, căci polinomul (1 - x)"' + X"' - 1 care nu este identic nul
ar avea o infinitate de rădăcini.
2° g(l) =0 =>g(x) =0, ('v') x e Q.
Din (10) obţinemg(2x) = 2g(x) => g(21cx) = 21cg(x). Dar g(x) = /(x) - 1 ;;i, -1
(din /(x) ;;;i, O) => g(x) = ~ g(21cx) ;;i: - ~ , ( 'v') k e N.
2/c 2/c
Rezultă g(x) ;;i: O, ( V) x e R+. Dar atunci g este crescătoare şi din (10)
la fel ca la cazul 1 ° obţinem g(x) = xg(l), ( 'v') x e R ceea ce contrazice
(11) pentru g(l) =/: O.
47. Luăm în (*) y = 1 şi obţinem f(x + 1) = f(l)f(x) - f(x) + 1 =>
=> f(x + 1) = af(x) + 1 unde a= /(1) - 1 (* *). ,I Iii,,.;.,, a...,, .,, , ..J
De aici /(2) = a/(1) + 1
/(3) = a/(2) + 1 = a[af(l) + 1] + 1 = a3/(l) +a+ 1
.........................
f(n) = af(n - 1) + 1 = an- 1/(1) + an- 2 + ... + a + 1 =
= an-l(a + 1) + an-2 + ... + a + 1 = an + an-I + an-2 + ... +
an-1 _ I
+a+ 1 = - - - (dacă a=/: 1).
a-l
Deci
an+i - 1 , (V) n e N, a=/: 1 (l)
f(n) = { a- 1
a = 1.
n + 1, dacă
Revenim în (*) luăm x = y = 2 => /(4) = /2(2) - /(4) + i <=> 2/(4) =
= f2(2) + 1. Dar /(4) = a5 - 1 , /(2) = aa - 1 conform (1) şi astfel (2)
a-1 a-1
devine 2 a• -
a-1
1 = la•a-1}
- 1 + 1 => (după efectuarea calculelor)
1 2
a2 (a - 1)3 (a + 1) = O.
206
De aici a = O sau a= 1 sau a= -1 sau altfel scris /(1) • 1, /(1) . 2,
f(l) = o. .
Dacă /(1) = 1 => f(x + 1) = 1, ( V)x e Q din (**) ceea ce contrazice ipo-
teza /(1988) ::/: /(1987). Se observă uşor din x = y = O în (*) că /(O) = 1.
Cazul I. /(lJ = 2. Relaţia (**) se scrie/ (x + 1) = f(x) + 1.
De aici prin inducţie rezultă imediat f(n) 131 n + 1, ( V)n e N.
În plus tot prin inducţie obţinem f(x + n) 141 f(x) + n, ( V) x e Q şi
('r:/) n e N
în relaţia din enunţ luăm y = n şi obţinem :
f(x + n) = f(x)f(n) - f(nx) + 1, ( V) x e Q, n e N.
Folosind relaţiile (3) şi (4) deducem
/(x) + n = (n + 1)/(x) - f(nx) + 1, ('r:/)x e Q, n e N =>
1
=> f(nx) = nf(x) - n + 1 => /(x) = - (/(nx) + n - l], (6)
71
Luînd x = ~n din (6) => / (~) =

n
~n (n + 1) = 1 + l.n (7).
Revenind în (6) şi folosind (7) avem
!(f}=;[!(~}+n -t)=>!(~}=~+ 1, (V)n,k eN.

în (1) luăm x = 1, y = -1 şi => /(O) =/(1)/(-1) -/(-1) + 1 =>
=>/(-1) = o.
Luînd acum în (*) y = -1 => f(x - 1) = /(x)/(-1) - f(-x) + 1 =>
=> f((x - 1) = 1 - f(-x), (V)x e Q.
Pentru x = n, n e N *obţinem n = f(n - 1) = 1 - /(-n) => /(-n) =
= 1 - n, (V)n e N*. Cum pentru n = O, /(O) = 1 => f(n) = n + 1,
{V)n•Z.
Din (6) => / ( ~) = 1 + ~, (Y)ff e Z* (8) şi folosind acum (6) şi (8J =>
=>/(~) = i + 1, (V)n e Z şi k e Z*.

Deci f(x) = x + 1, ( 'r/) x e Q.
Cazul II. /(1) = O. Relaţia (**) se scrie f(x + 1) = 1 - f(x).
Atunci f(x + 2) = 1 - f(x + 1) = f(x), (V) x e Q.
Luăm în (**) x = 1 => /(2) = 1.
Luăm în (*) y = 2 => f(x + 2) = /(x)/(2) - /(2x) + 1, (V) x e:1 Q ~
==> /(XJ = f(x) - /(2x) + 1 ( 'r/) x e Q => /(2x) = 1, ( V) x e Q.
Pentru x = ~2 obţinem /(1) = 1. Contradicţie.
Deci .singura funcţie cu proprieătţile din enunţ este f(x) = x + 1.
207
Capitolul III
INEGALITATI
1. a) a - b + ~
a
- ~ = (a - b)
b
+ b -ab a = (a - b) (1 - 2-)
ab
~ O.
b) Din a2 + b2 ~ 4 a2 ~ 4 şi b2 ~ 4= -2 ~ a ~ 2 şi =
-2 ~ b ~ 2 a + b ~ 4. =
c) Fie a = 1 - x şi b = 1 + x, x e R.
Atunci a4 + b4 = (1 - x) 4 + (1 + x) 4 ;;i:: 2. Rezultă prin ridicarea
la puterea a patra.
d) a2 +b2 ;;i:.~(a+b) 2 ~~. a 4 +b 4 ~~(a 2 +b 2) 2 ;;i::~(~)2 =~.
2 2 2 2 2 8
e) Se ştie că x2 +y2 ;;i:. {(x+y) 2 =(a+~)2+(b+~r ;;i:.

~.!_(a+~+ b + ~.·) 2 = ~ {1 + 2-) 2
;;i:: ~2 (1 + 2-) 2
= 25 , pentru că
2 a b . 2
ab ~ (a
ab
! b r ½.
=
1/4 2
=
2. Dacă a · b > O la + b I = la I + lb I şi
la+ bi _ lal + lbl Jal + Jbl ~ Jal +-lb_l_.
I + Ja + b I 1 + Ja I + Jb I 1 + la I + lb I 1 + la I + Jb I 1 + la I 1 + Jb I
Dacă a· b < O, fie lal > lbl, deci la+ bi< lal =
=
la+ b I < la I < Jal + lb I
1 + la+ b I 1 + Ja I 1 + Ia I 1 + lb I
Generalizare :
1
Jai + a 2 +
+ la1 + ... +
· · · + an 1 ~
a„ I
t
i=l 1
I a; 1
+ la; I
se poate demonsţŢ_~ prin
inducţie.
b) 1 x( 1 - x1 ) 1
--~--- ~-
4 1 2 (1 +x ) 4
x 4 - 4x3 + 2x2 + 4x + 1 ;;i:: O= (x 2 - 2x - 1)2 ~ ·o
x 4 + 4x3 + 2x2 - 4x + 1 ~ O <:> (x 2 + 2x - 1J2 ~ O.
, d 1 - x2 • 2x
S o1uţ1a x = tg IX= cos 2 IX= - - ş1 sin 2 oc
A •
II: Notm =·-.-
l+x 2 l+x2
şi inegalitatea devine Isin 41X I ~ 1
c) - ~ ~ (x + y)(l - xy) ~ ~ <a> (xy + x +y - 1) 2 ~ O etc.
2 (1 + x1)(1 + y2) 2
3. b) Rezultă uşor că 1 + y - .J 1 - y 2 > O şi putem deci elimina

numitorii, după care se ridică la pătrat.
c) Inegalitatea este echivalentă cu:
'a - b I ~ la - bI <a> .Ja(l - b) + ,vb(l - a) ~ I. Dar
{,Ja(l - b) + ,vb(l - a)) 2
.Ja(l - b) ~ a+; - b ; .Jb(l - a) <b+ : - a care se adună.
208
d) Scriem inegalitatea sub forma ~ - :j"ă < va - zya 1
Dar l = (~)n - (zya + 1 - ya) (zy(a + l)n- 1 +
(:j"ă)n =
+ zy(a + l)n- 2a + . ; . + vaii=i) şi 1 = (ra=-n!' = (var -
= (~ _ zya 1)(zyan-1 + yan-2(a _ 1) + ... +zy(a _ l)n-1 ).
Cum numerele din parantezele din membrul doi de pe locul doi sînt
în inegalitate evidente, avem
f a +1l - f a > .rr 1
.r, d e un de inegal"t
1 atea ceruta.
o V
ya-ya-1
e) ~ - < a + b + 1 şi analoagele care se adună.

3
4. ·Din x + y-> 1 => (x + y) > 1 > x3 + y 3 2 => 3xy(x + y) > O şi cum

x + y > O => xy > O => x > O, y > O şi din
x3+y2<1 {"8<1
{x > O => A,3 l => x < 1.
y>O J <
y < 1. Deci {x,y) e (0,1) x (0,1).
b) Rezultă Ix I < 1 şi IY I < 1 => Ixy I < 1 => -1 < xy < 1 =>
+ > O, +y + xy => (x - 1)(1 - y) < O (A) şi
=> 1 xy x
1 ++xyY < 1 => x < ·1
1
x +Y >
+ xy
-1 => x +y > -1 - xy => (1 + x)(l + y) > O (A)
c) Presupunem că ( 3) x, y e M şi x +y - 2xy = 2.2 o (2x - 1) X

(2y - 1) = O, absurd. x + y - 2xy ~ O o x{l ~ y) + y(l - x) ;;;:. O (A)
x + y - 2xy < 1 o x + y - 2xy - 1 < O o (x - 1)(1 - y) - xy < O (A)
d) xyz - xy - xz - yz + x + y + z = (x --- l)(y - l)(z - 1) + 1, dar
-1 <X - 1 <1
-1 <y - 1 < -1 => -1 < (x - l)(y - l)(z - 1) < 1.
-1 <z - 1 <1
5. La t~ate se împarte cu zP(zt>- 1, zt>+i, (z + k}") 'şi se ţine seama
că pentru O< a< 1, af> < at>- 1, p ;;;:. 2. ·
6. a) (a + b + c) 2 = a 2 + b2 +c 2 + 2(ab + ac + bc) ;;;:. O =>

=> ab + ac + bc ;;;:. - ~ .
2
Din inegalitatea a 2 + b2 + c2 ;;;:. ab + ac + bc => ab + ac + bc < 1.
b) a2 + b2 ;;;:. 2«b I => a2 + b + c2 + d2 ~ 2(ab + c)2 ;;ii. 4...jab . cd=4
c2+ d2 ;;.ia 2cd
Apoi ab + cd ;;ii. 2.Jabcd = 2
ac + bd ;;ii. 2, ad + bc ;;;:. 2 care se adună.
209
c) Din inegalitatea Buniakovski rezultă
(af+ a= + ... + af0)(1 2 + 12 + ... 12) > (a1 + a2 + ... + a10) 2

d) (1 +2-)(1
:r
+2-)(1
y
+.!.)
z
= 1 + 2_:r + 2.y + 2.z + ...!..
:ry
+ ..!..
xz
+ ..!..
yz
+
+ _1_
xyz
= l + 2_ + .!_ + !_ + _2_.
:r y z :ryz
Dar ~ xyz :E;; x + Y + z => - 1- > 27.

3 xyz
- + -y1 + -IJ (x + y + z) > 9 => -I + -y1 + -1 > 9

(1
X Z X Z
etc.
1 1 1 1 I 1 I
7. a) 21 + aa" + · · · + n1 < 21 + 2 · 3 + 3 · 4 + ' ' · (n - l)(n) -
= .!.4 + (2.2 - 2-)

3
+ (2-3 - 2.)
4
+ . .. . + n-1 ·_1- - 2.n < ~4 .
1
b) -
2n
-1-
<n+l :E:;--
n+l
1
1 1 1
-
2n
<n+2
- - <n+l
--
1 1 d w
-
2n
:E:;
n+n
-1-
- - <n+l care se a una.
1 1
Pentru a doua - - :E:; - -
n+ 1 n+l
1 1
- - <n+l
n+2
--
- 1-
3n+l
:E:; - 1-
n+l
care adunate - 1 -
n+l
+ ... + -3n+l
1- < 2n
n+l
+ < 2.
1
Pentru inegalitatea din stînga aplicăm Buniakovski.
(_
n+l
1_ + _n+2
1 _ + ... + - 1 - ) ((n+l)+(n+2)+ ... +(3n+1)}(>(2n+1)
3n+l'
2•
Dar (n + 1) + + 2) + ... + (3n + 1) = (2n + 1) 2 •

(n
c) Avem 'VI k(k + 1) < --(m,
2k+1 )
:E:; m,.,;, ..
2
Dăm valori lui k = 1, n, adunăm şi ştim că
1+2 + ... + n = n(n + 1)

2
•
8. ab{2 - a - b) 2 :E:; (a + b)2(1 - a)(l - b). Făcînd calculele rezultă
(a - b) 2 (a - b + 1) :E:; O adevărată pentru că a :E;; { , b :E;; { => a + b :E;; 1.
210
b) 1) este inegalitatea dintre mediile generalizate
f' ; f ~ a' ;
b b' ,
2) Inducţie.
c) Se ştie că
a•+b• > (a+b
- 2 -Jm care se adună.
2
9. a) Prima este echivalentă cu (a - b)(a8 - b3) ;;i= O (A)

Pentru a adoua se foloseşte inegalitatea x2 y2 zi ;;i= sy + + + %Z + yz în
CI b C
care%=-, y=-, z=-.
b C CI
b) ~
a
+ ~b > 2c şi analoagele.
c) Folosind inegalitatea %2 y 2 z2> xy xz + + + + yz obţinem
a' b' c' ;,ii= a b2 2 + +
a c + b c2
2 2 2 +
+ +
a2b2 a 2c2 b2c2 ;;i= a2bc ab2c abc2 + +
şi prin tranzitivitate rezultă :
+ +
aţ b' +
c' > a2bc ab2c + abc2 •
d) (x + y}(% + z) = x(x + y + z) + yz ;,ii= 2..,/ xyz(x + y + z) = 2.
- - e ) a + b2 + ·c ;,ii= ab +ac+ bc =>2a + b2 + c >(a+ b)(a + cf'etc.
2 2 2 2
tO. a) (x + y)(x + z)(y + z) > x + z + y + z ; x + y = _1_ + _1_ ;,ii=

4xyz y +z x +z 4xyz 4yz 4xz
-1-1·+ - -1 -1 . D ec1. -x+y,

- ., 1 + 1
(y + z) (x + z) l 4xyz (y + z)1 (x + z) 1
Înmulţind cu (y + z)(x + z) rezultă inegalitatea.
b) 1) "'1 + y• ;,ii= "' + Y şi analoagele
x+y 2
2) _x+y
__;;,_ -1- ~ -2- ~ ~ -1 (1
- + -y1) şi analoagele.
si+,,. ,..fi, x+y 2 X
c) Aplicînd Buniakovski şi ..[rib ~ a+ b

2
(12 + 12 + I2)(..!..
ab
+ ...!..
ac
+ 2-) ;,ii= (-1-
,Jab
bc
+ _1_
.{ric
+ ...2:--)2
./bc
;,ii=
;,ii= 4 (-1- + _1_ + _1_)2·

a+b a+~ b+c
x•+y•+z• x+y+z
d) Se foloseşte ---- ;,ii= - - - •
x+y+z 3
9
e) - - -
a+b+c
~ -1
a
+ -b1 + -1
c
.
ş1 ana1oagele care se a dv
una.
Generalizare : pornind de la (n - 1)1 ~ _.!_ + ... + _!_
x1 + x3 + . , . + Xn Xz Xn
şi analoagele.
Prin adunare se obţine :
1 + 1 ~ _1_(...!.. + .2_ + ... + ..!_ ).
-*'1 + x3 + ... + x„ x1 +x1 + ... + -"n-l n- 1 x1 x 1 Xn
211
tt. la,/2 + bva1·= ~~=!~~1 >·,~·;1;:t:;~- ~ ·;~~~+~i)
1 >
1211 361 I 1 '·
1 -
> -=-----~
100 • 3,5
> -350 .
Am folosit că a, b,.e Z ==- 2a2 · ~·3b2 ;,& O, deci· 12a2 - 3b3 I >1 fiind
numere întregi.
12. Fie.~_-_ c + d
.'
+&,·tJ . ,c"+ l.+ e:.' cu.·~,.~_Q, />o; "at~ci
ad + bc ~ ab <> (c + d + e:)d + (c + d + e:')~ ~ (c + d + e:)(c + d +- e') ==:,
&C + e:' d + e:e:' ;;;i: o (Af .-. '
13. Înmulţind inegalitatea a doua cu -.1..-2 şi' âdunîndu-le pe toate
obţinem O > O absurd.
14. Inegalitatea este echivalentă
A = xy (y + z - 2x) + xz(x + z - 2y) + yz (y + z - 2x) > O.
Presupunem că x > y > z, atunci A = x(y - z)(x + y - 2z) + z(x - y)
(2x - y - z) > O sau se poate utiliza ineg. lui Abel unde a 1 = xy, a 2 = xz,
"a_= yz, b1 = x + y - 2z, b2 = x + z - 2y, b3 = y +. z - 2x.
X l -· . .,
t5• E"""""=====--
../(x + y )(x + z8
- - ··
../2(x + y )(x + y )(y + z
1 1 1)
-E~·,./i'+z2 ~
- 8 8 1 1 1 1) "'"'
. 4(x1 + yl + z1 ) _ = _: x• + y 1 + zi
~
1
,- _,-
,y2 • 2,y2, xyz 2 2 xyz
18. Folosind ab ~ .!.2 (a2 + b2) rezultă

al el
../(xi
yz
+ y•)(x• + zi) ~ 2 xi+ y'
l ( y•
+ xi+z• zi ) •
Ş1 an <>ag e.
17. Inegalitatea este echivalentă cu (af + a: + ai)(af + ai + a:) >
~ (~ + a: +:)2 care este caz particular al inegalităţii· lui Buniakovski.
18. Notînd cu S membrul stîng avem
S == (ai + aa){-1- + _1_) + {a2 + a,){-·1_ + _1_.) =
Oi + a1 a8 + a, a 1 + a, a, + a1 _
= {a1 + a2 + aa + a,)[ a1 + aa
(a + a )(a + a,)
.+ a.+ a,
(a + a )(a, + Oi) .
1
>
1 8 8 3
l
> 4(a + a + a + a,) = 4 . 1 8 8 1
+ a. + a + a,)I
(ai 8
19. (a1 + a 2 + ... + a„)2 = O => a~ + a: + ... a! + 2S ~ O,

=> 2S ~ O => S ~ O•
.20. (s - x 1)(s - x 1) ••• (s - x,.) > (s - Xz) • , '. (s - x,._1) +
(n - I )n-i x 1 • x 1 • • . • • x,. (s - x 1) ... (s - ·Xi) ·
+ (s(s -- x 1)(s - x 8) •.. (s -

,;____:;_:__..:;____:_____::=
x 1) (s - x 1) ••• (s -
Xn-1)
x 1) i
+· ••.•
.(s -
(s -
X1) •.. (s ..,... xfl-l)
Xn-1) • , • (s - x„...:i)
212
Împărţind cu (s - x1) ... (s - .x,.-1) obţinem:-
Xi+ X1 + , •. + Xn--1 ...._
,:P
1 · + ____
1 + • • •
+ + •
1.. <=>
.. _(n - I )11.,-1 x1x1 .•• x,. (s. - x 1)"--1 Js -;-- x1)11--1 . ~ T. ~x,._.1)~
..;.·
(n -
I
l),.__1x 8 ••• x,.
+ (n - -+ ... + (n· ..,,,.; l)"r1x1xI 9 •. , ,·.
I
1)11--1 x 1x8 ••• x,. · Xfl..'ikn
>
·;;!=
(s -
1
x )11--1
+ (s.- 1 )11--1 + .-.. + (s - .·,x,.__
I
.i-8 )11--1,
1 1
1 I
Dar;;,-(n- - - - - - - - - - - ·;;;.
- 'l)n--1x x ••• x,:._ xi+l .•. x,. (x1 ·+ x, + ; .. x,_ 1
. ' + ...·. x,.)n--1
+ xi+l
1 8 1
(din inegalitatea mediilor)
21. 1 + a2n ;;;. a + a2n-1 ;;!= a2 + a2n-2 ;;;. ... > a" + a"
de unde_
1, + az + as + ... a211-1 ,;;; n (1 + a2") <=> _ _ _I+a•
_____ > _1
a + a•_ + . . . + a•n--i . -, n
şi se adaugă 1 în ambii membri.
22. 1) --->--<=>.(a"+
n+ I ·. n
a 11+1-l
·
an-l
·
a 11 - l
1) n > + ... +.
> (a11 - 1 + ... +
1) (n 1) <=> n·an > an- 1· a 11 - 2 + 1 + + ... +
adevărată pentru că a > 1 => a" < a 11 - 1, a" < a11 - 2, •.. a•> 1
2) am- l > am--1 - I

> ... >a"-
-n-I,
m] m--, I
3) Dacă r = ~, s= ~ m > n, m, n, p e N*. ·
p p
Avem
(a¾)"' - I
> - -n - -
L¼)" _1 adevărată conform punctului 2)
m
p p
23. Adunînd toate aceste inegalităţi obţinem O > O. Rezultă că toate
sînt egalităţi pe care le scriem : -
a1 - a2 = 2(a2 - a 3}, a2 ...,.. as= (as - a,), •.• _a99 - a 100 .

.= 2(a100 - a 1), a100 - a 1 = 2(a1 - a 2) ·· ··
de unde
a1 - a2 = 2 (a2 - a3 ) = 22 (a3 - a 4) = ... = 2100 (a 1 - a 2).
Rezultă
24. Fie m = min .!1 şi M

b,. .
= max a„
b1,
atunci m ,;;;
. .
a, ,; ; (V)i = Tn <=>
b, .
<=> (b, ·> O) mb, ,;;; a, ,;;; Mb,
care adunate dau
m (b 1 + ... + bn) ,;;; a 1 + ... + a~ ,;;; M(b + ... b~) 1 etc.
2l3
25. a 1b1 + a1b2 + ... + anb,. = s1b1 + (s2 - s1)b 2 + ... +
+ (s,, - Sn-i)bn = S1(b1 - b2) + •,, + Sn-i(bn-1 - bn) + s„bn,
Minorînd şi majorînd pe s11 cu m sau M se obţine inegalitatea dată.
26. Vom demonstra că
a1 + a. + •.. + o11 ::ii: a1 + a, + ... + a11 + a11+1 ( V) k e I, n - 1

1, IP A+} 1
<:;,, (k + l)(a1 + a 2 + ... + a11 ) > k(a 1 + a 2 + ... + a11 + ak+ 1 ) ,c;,.
a1 + a 2 + ... a11 > k • a.r.+1 care rezultă din ipoteză.

Analog se demonstrează că
27. Fie ecuaţia (x - a)(x - b)(x - c) = O <=> x3 - (a +b+c)x + 2
+ (ab + ac + bc)x - abc = O.

Din condiţiile date rezultă că ecuaţia nu poate avea rădăcini negative.
Deci rădăcinile ei, care sînt a, b, c sînt pozitive.
b C
28. Presupunem a > b > c. Rezultă ca a > O. Punînd -
a
= x, -
a
=y
ipotezele devin X + y + 1 > O şi xy > O. Rezultă că
1) sau x > O şi y > O şi problema este rezolvată
2) sau O, y x< < O. Punînd x = -u (u > O), y = -v (v > O).

Ipotezele devin
O O iar concluzia un + vn < 1 care este adevărată
pentru că
O < u, v < 1 => un < u. vn < v => u• + v• S, y + - ; ;, X
s, -
y
>S => -
S
>- X
Şl y <- S
=> Y + -IX
~ -2 •
S
dar y+ ~X > s => s <..:.S => s2 < 2 => s < .J2 egalitate pentru x = ,v2,
y=../2.
2
r,:;
30. Presupunem prin absurd că 'V, - -
m
< -I ,c;,.
-
m < n-.,;7 <m +-I ..;;.
n mn '"
m2 < 7n2 < m2 + n•~ + 2 < m + 3 => 7n = m + 1

2 2 2 sau 7n2 = m2 +2
ceea ce nu se poate pentru că (V) m eZ, m2 =I= ID - 1, m2 =I= M7 - 2.
Olimpiada finalil 1978
214
31. a 3 poate lua valori pozitive, atunci cînd toate numerele sîrit egale
(a
a = ... =au= ,.;!i). Fie deci a > O, atunci
1 = 2 3
1= a2 + a2 + ... + a2 ;;is 92
1 2 a d
ec1' a ~ 1 a = -1 numai• dacă
11 8, 3 - , 3
3 3
a1 = a2 = O şi a3 = a4 = . . . au = :.._31 .
32. a 1 , a2 , ••• , a 12 r/: O. Să presupuenm a,. < O, a, > O ( V}i, i r/: h
(h - fixat}. Alegem două inegalităţi consecutive în care nu apare a,.:
ap(ap-i - ap + ap+ < O => a1-p -
1) ap + ap+i < O } care a d unat e dau
ap+1(ap - ap+1 + aP+2) < O => ap - ap+1 + ap+2 < O
ap-i + aP+ < O absurd.
2
Dacă a,. < O şi a; < O iar restul a. > O i r/: h, j se procedează analog.
Deci sînt cel puţin trei negative. Se procedează analog pentru a arăta că
sînt şi trei pozitive.
33. - a,. < a11+1 pent ru once

. k e N
a,H1 all+t
aa < a, ••. a 1"-1 < ~ . înmulţindu-le rezultă (notînd P =

a, a5 affl a1n+1
P al
<--· 1 - p <
-
a1n+1 P
v-a-
_1_. aan+1
Pornind de la k = O => ~ < ai etc. se obţine şi inegalitatea din stînga.

a1 as
34. Se ridică la pătrat condiţiile date şi se adună.
Rezultă ai = a~ 2a1 + + 1, al = ai + 2a2 + 1, ... a!+i = a~ +
+ 2a„+i +
1 => a!+i = af + 2 (a1 + a2 + ... + a.,) + n ;;i: O =>
a1 + ... +a„ 1
;;,?; - - .
n 2
35. Pentru ( 'v') k ;;;i: 2, al = al_ 1 + 2 + - 1- .

al-1
Deoarece a11 > 1 => ai_ 1 + 2 <a:< a\_ 1 + 3 care adunate dau
2n-1 <a~< 3n-2.
36 Se scriu inegalităţile :
.---
'\'a11a1,+1 :::.
all + ak+i care se adună.
2
37. Produsul termenilor sumei E

•<i
a,a; este 1 deoarece fiecare
a,. (k = 1, 2, ... n) intră în acest produs la puterea n + 1 (avem : a 1 a,.,
a 2a11 , ••• a,._ 1a,., a„a,., a„a„+1 •.• , a„a.,) şi a 1 a 2 ••• a.,= 1. Rezultă că mini-
mul sumei respective se obţine pentru cazul în care termenii săi sînt egali
215
între ei, adică a,aj = a„am, pentru orice i, j, k, m de unde rezu1tă a,.= a1„
pentruiorice i şi k şi cum produsul lor este 1, avem deci
al = a2 = . . . = an = 1
şi cum numărul termenilor sumei E a;ai este
i,j
n(n + I) rezultă inegali-
2
tatea din enunţ.
38. Se aplică inegalitatea lui Cauchy-Buniakovski.

39. Partea stîngă este caz particular al inegalităţii lui Buniakovski.
Pentru partea dreaptă fie 1 ~ x ~ y ~ z ~ 2
f(x) = (x + y + z) ( -.:r1 + -y1 + -z1 ) .

Se arată că f este descrescătoare pentru x e [1, y], deci
f(x) ~ /(1) = (1 +y + z)(l + ~y + ~) = g(y).

z
Se arată apoi că g este descrescătoare pentru y e [1,\'lz] şi crescătoare

pentru y e [ ,y'z, z].
Deci f(x) ~ /(1) = g(l) ~ g(l) = (2 +z )(2 +-;) = h(z) · (g(l) sau g(z))
Se arată că h este crescătoare pentru z e [I, 2), deci
f(x) ~ /(1) = g(y) ~ g(l) = h(z) ~ h(2) = 10.
40. Vezi problema precedentă!
41. (x, - a)(b - x,) > O._ X;+~ ~ Xj

a+ b =>EX;+ ab E~ ~
Xj
~ n(a + b).
Dar 2 · yr:,x, · ab(E~) ~Ex,+ ab E~ ~ n(a + b) =>
=> (Ex,)(E .:r,~} ~ n 2 (a

4ab
+ b)• •
Observaţie: Printr-o metodă analoagă unei prboleme anterioare se poate

demonstra că pentru n-impar avem:
(x 1 + x2 + ... + Xn){~ + ... ~) ~ X1 Xn
( n: 1 a+ n ~ 1 b )( n ~ 1
~-------'...;._
ab
______
a+ n:
_ 1 b)
42. ( 1 + ~ )2 ~ 4 ~ şi analoagele, care se adună şi se ţine seama că !

.:t't Xz
~
X2
+ ... + ~ > n X1
(inegalitate demonstr.)
216
-i / a1 a1 a,. + ,." / b1 b1 b„ l
Va 1 + b1 • a1 + ba • • • a,. + bn V + a1 b1 • ·a. +b 1 • • • a,. + b„ E;;;
şi se aplică inegalitatea de medie.
45. 1) (1 + a)" ;;., 1 + na se demonstrează prin inducţie sau
~(1 + na) · 1 · 1 · 1 ... 1 E;;; 1 +na+ (n - l) = 1 + a.
n
(n-1) ori
2) Fie r = ~ , m ;;., n, m, n e N
n
"'
(1 +a?;;., 1 + ; a <=>~(1 + a)"' ;;., 1 + :a<=>
1 +a V( + :a J" ·~~ aplică
;;., 1
(m-n) or
se inegalitatea de medie
V + -J ·(1
(+ ~) +
man
1 • 1 ... 1
1
n
n (m-:,- n)
E;;; - - - - - - = 1 + a.
n m
3) Fie r = ~ cu m < n, m, n e N, n :/: O

n
"'
(1 + a) "ii"= ,v1(1 + a)"' · 1 · 1 ... 1 E;;; (l + a)·m + (n - m) = 1 + a.
-
(n-m)-
ori n
48. 1) Se obţine din inegalitatea lui Buniakovski pentru

a, - ,Jri., b, - ,,Jb;.
2) Analog.
3) Se ridică la pătrat şi se obţine inegalitatea lui Buniakovski.
47. Inegalitatea este echivalentă cu :
n a„ n n•
n+E--;;..--+n=--<=>
k=I s - ak n - l n - l
-B--+1
(
a,.
S-ar,
) n 1 n
;;i,:--<=>SE--;;.:--<=>
n- l k=JS-a„ n-1
2 " 1
<=> ( E" (S -
k=I
a,.) ) E" - l- .; .: n
S-ak
r,-1
2, cunoscută.
217.
48. Se aplică Buniakovski
{a(l)
1
+ o-(2) + ... + a(n) '(-1-+ _1_ + ... +_I_}>
2 1 n• } a(l}
1 o-(2) a(n)
> ("I I ac1> .

V 1 a(l) 1
y·
1 + ... +"' / a<n> . • , I 1 )2 <=>
V n V a(n) 1
a(l)
1
<=>l-+-+ o-(2) a(n) )' 1
... +n- t-+-+ 1 1) ( 1 1)2
1 12 1 1 2 ... +-n > l +-+ 1 2 ... +-n ·
49. a) Este inegalitatea lui Buniakovski sau altfel !
b) Prin absurd. Presupunem că există i a.î. a; < O. Din a) şi ipoteza
de la b) avem: .
.J(n - 1)(a~ + ai + ... + a!) ~ a1 + a 2 + ... + a,.< a1 + a 2 + ... a,-1 +
+ ai+1 + ... + a,. ~ ~(n - 1)(a~ + ... + -al-1 + al+i + ... + a!) =>
=> (n - 1)(a~ + al + ... + a!) ~ (n - 1)(a~ + ... + af-1 + al+i + ... +
+ a!) => a~ ~ O imposibil. Deci ipoteza ( 3)i cu a, < O este falsă.
50. PutE:m evidrnt ccnsidera I:a = 1.

. ~
I negal 1·t a t ea se scne LJ -a- > -3
1- a 2
. n·m . .
stmetne, luăm a ~ b ~ c =>
I I 1
=> 1 - a> 1- b >1 - C =>-- ~ - - ~ - - .
l-a 1-b 1-c
Din inegalitatea Cebîşev
al 1 I 1 9 8
" t " - >-"t" a ~ - = - " t "
L.11-a 3L., L.11-a GL..i
(1-a)~-
L.11-a
>-=-.
6 2
51. Avem pentru k = 1, n

(n-1)! (11-k)!k!
C"(
Ea 1 ... a 11 > C! c%~(a1a2
li
a„ ) ck-1
n-1 = k al • . . a„
)(n-k)!(k-1)! · - , . - ,- -
= C!(a1a 2 ••• a,.)-; •

.
Sumată de la 1 la n şi ţinînd cont că [1 (1 + a,) = 1 + l::a1 + l:a1a2 +
i=l
+ ... se obţine inegalitatea cerută. Cealaltă parte este echivalentă cu:
1+ i/ (~a 1 ••• an} 2 > 2 V~a1 ••• an, evident.
52. Rezultă din inegalitatea precedentă sau :

1 + a1 > 2~a1 etc., înmulţite.
53. Avem
1+ 2 + ... + n < ~ni
n
(
n(n
2n
+ )'2 > n,1
I) .:1. v
adca l- +-J
n
2
I "
> n ..I
218.
M. Pentru x = O, ac > O evident. Dacă x =/< O este echivalentă cu
(ax2 + bx + c) ( c + ~ + ~ J > (a + b + c) 2•
Dar avem inegalitatea lui Buniakovski :
ta,· ~b, > (t aibi)

•=I ~ t-1
2
,
Ca re pentru cazul nostru dă :

(ax 2 + bx + c)(~ + !: + c) > (a + b + c) 2•
"' " G.M. 10/1981
L, . _ / - a - , . /-a- 1 ( a a } 3
55• V a + c Va + b ~ 2 E a + c + a + b = 2
(am aplicat inegalitatea mediilor)
G.M. /1981
56. a3 + b3 = (a + b)(a2 - ab + b2) > ab(a + b) => a3 + b3 + abc >

> ab (a + b + c) şi analoagele.
Deci
1
a 8 +b•+abc
+ b8+c8+abc
1 + - - - - ,=:;
c8+a•+abc a+b+c
1 (2...ab + ...!._bi; + 2...)
ac
_
l a+b+c
abc = abi; •
57. Avem
-ab
a+b
- ,=:; ---'-
1 (a+ b)b
4
.- 4ab ,=:; (a + b) 2 .- O ,=:; (a - b) 2
şi analog
bel ,,, (b + c)c (a + c)a
--""=""----'-
b+c 4
•
Şl
ca1
--
c+a
,=:;;---.
4
de unde rezultă prin sumai e
ab bc•
1 ca• a• + b + c• + ab + bc + ac a• + Ir + c 1
--+--+--,=:;;---------~----
a+b c+b c+a 4
1
2
Într-adevăr a + b + c ;;,i. ab + ac + bc .-(a - b)2 + (a - c) + (b - c)
2 2 2 2 2 ;;,i.O.
Pentru cealaltă inegalitate, aplicăm inegalitatea mediilor :
-
" +-b +--+--
ab 2 bc
b+c
ca•
c+a
2
> 3abc V+ -------
(a b) (a
1
+ c)(b + c) > - ~9abc
--
2(a + b + c)
Într-adevăr
1 ~ .
- - - - - - > B(a
(a + b)(a + c)(b + c)
-- + b-
+- c)
.- S(a + b + c) 2 ;;,i. 27(a + b)(a + c)(b + c) -
8
- (a + b) + (a: c) + (b + c) > ~ (a + b)(b + c)(a + c),
evident egalitate în amîndouă pentru a = b= c.

G.M. 5-6/1988
.
219
5ll. 1\vem evident. S < (x1 x3 x5 )(x2 x, + + + ... + + x~ + :,· .. )
lntrucît în S se găsesc. numai termeni
.
de forma
. x211_ 1x 211 sau x 2„x2H 1, deci
S &!i; (X1 + %3 + +. X5 • • •
)( X2 +· x, + • • •)-_&!i; (X1 + +2 ...
-
+ :r,.)2 = ;41 ,
Xa
. 1
(am aplicat inegalitatea mediilor) deci S <4, maximul atingîndu-se (de
1 '.
exemplu x 1 = x2 = -2 , restul O}·.
59. Fie k = a1 + a2 + . . . + an,

aa
k
+ ka -k2 + ... + k,. -a„
k„
k1 • -
IJi
----------=---~----~-
k1 + k + ... + _k„
k1
-
2
111 ori 1111 ori
IJi IJi ~ ~
-+ ... +-+ ... +-+ ... +-
----=----~------'=---~~
k1 k1 k„
k1 + k1 + ... + k„
k„
n n
~~---- E~
~
1
-va:•a:• ...
11 ,.
a!" ki 'flo
,, => a 1 a2 •••
11
a,." < (- - -k- - - )i=I k2 . . • k""
111 k1
k1 ,. =
k1 1k.• ... k,." k1+k.+ ... +k„
= constant.
.
Egal1tate a1 a1 a„
pentru _,,. = k1
k1
- = • • • - k„
- .
60. Putem pune E x = 1,
~ X 3
LJ--~-.
2- X 5
dar dacă x <y < z (pe motive de simetrie)

1 1 1
- -<-
2-_x
-<-
2-y
-.
2-z
~_x_ ~ 2-ExE-1- ~ _l_E(2- x) E-1- ~ ! .

L.12-:r 3 2-x 3·5 2-x 5
>9
(Am aplicat succesiv ineg. Cebîşev şi Buniakovski)
R.M.T. 1/1987
61. Inegalitatea se mai scrie :
~
. «i n
LJ--~--.
i=I 2 - «. 2n - 1
Din cauza simtriei se poate presupune :

ot1 < ot2 < . . . < ac,.,
deci
1 1 1
--<--<
2-cx 2-cx
... <--.
1 2- ex„ 1
220
Putem aplica inegalitatea lui Cebîşev:
fi • . l fi fi l
E~>-E«,I;-·
i•l 2 - «I n ,-1
-=
,-1 2 - «I
l(fl i'!F~ 1 )
=-E(2-«,LJ-- ·2n-1- - >n-
2 i=l i=l 2 - !Zi 1 . 2n .- 1
(ultima dată am aplicat inega1itatea lui. Buniakovski).
ObsmJaţie ;. se poate aplica şi convexitatea lui /(x) = ..!. •
X
fi fi lfl fl ......... _ _ _ _ fl n
62.}:
fa,=l
x:+i =Ex,x:
i-1 .
>-Ex,E
ff i=l
x! > ..jx1x2 Îmi I
••• xflE
icsl
x: >Ex:.
ii=l
(Am aplic~t succesiv CEB1ŞEV, mediilor, şi- condiţia din enunţ.)
63. Se ia în problema precedentă k = 3.
64. Din, cauza simetriei inegalităţii, presupunem a1 ~ a2 ~
~ afl.
Avem
dar
(mediilorJ.
Aşadar,
i; a1+1 > {E a,)((l:a,), echivalentă cu cea din enunţ.

•-1 ,-1 •-1
=3
-
Pentru n
65. Putem pune
se obţine inegalitatea din culegere.
E x = 1. Inegalitatea se scrie :
E 1-.sl
-->-. 9
8
X
Putem considera, datorită simetriei

x ~y ~z~x2 ~y2 ~z2 ~1-x2 > 1-y2 > 1-z2
1 1 1
1-.sl
--~--~--.
1-,,. 1-z•
Putem aplica inegalitatea CEBîŞEV :
E-x - > 2-E
1 - .sl 3
xE- 1 - = 2_ • 2-(E-
1 - .sl 3 2
1 -+-
1- x
1-) =
1+ X_
= 2. (
Ec 1 -x>E-1-
1-x +
E(l + x)E-1-
I+x >
6 2 4
> 2.6 (!2 + !)

4
= !8 . (Am aplicat de două ori inegalitatea)
(a + b + c)f\d~ + 2.b + 2-)
(;
> 9.
G.M. 6/1985
221
66. a) Putem pune a+ b + c = 1. Inegalitatea se scrie:
Ea"'(l - 3a) < O.
Din motive de simebie, putem lua a 1 - 3b > 1 - 3c. Din inegalitatea Cebîşev
Ea•(l -3a) ._ 2.3 Ea•E (1- 3a) =0 căci 1-3a+ 1-3b + 1-3c=O.
b) Din a+ b = 2z, b + c = 2x, a+ c = 2y rezultă a+ b + c =
=x+y+z
a=-x+y+~b=x-y+~c=x+y-z
(-x + y + z)z3 + (x - y + z)x3 + (x + y - z)y3 > O; x4 + y 4 + z4 +
+ xy3 + yz8 + zx3 > xz3 + yx 3 + zy 3 • Pentru z =O~ x4 + y 4 + 2xy3 ;;;i:.2yx3
x4 + y 4 + xy(y2 - x2) > O; (y2 - x2)2 + 2xy(y2 - x2) + 2x2y2 > O
cu /l. < O etc.
G.M. 11-12/1989
67. Datorită omogenităţii putem considera a+ b + c = 1. Inegali-
tatea se poate scrie E [a
.!. (1 - 2a)3 > a 2• E
Dar E .!. (1 -
IJ
2a)3 > .!.3 E .!. E (1 - 2a)
IJ
3 (ineg. Cebîşev),
se ştie că x3 + y3 + z3 = (x + y + z) 3 - 3lx + y)(x + z)(y + z).

Avem aşadar E .!.a (1 - 2a)3 > .!.3 E .!.a (1 - 24abc) = 2.3 E .!.a E a-
- 24
3
E ab > 3 - 8 :I: ab (conf. ineg. BuniakovskiJ
dar 3 - 8 ;E ab > :I: a2 ; I +2 l::ab 3 - 6 ~ ab >1
~ 1 (:Ea) 1
L.Jab <-=-- evident.
3 3
Aşadar E 2.a (1 - 2a)3 > E a2 •

G.M. 7-8/1981
68. Folosim identitatea :
a 1b1 + a2b2 + ... + anbn = (a1 - a 2)b 1 + (a2 - a3 )(b1 + b2) + , · ·
+ , , , (an-1- an)(b 1 + b2 + . , , + bn) + an(b 1 + b2 +ba+ • · • + bn) > O.
deci inegaliztatea cerută de enunţ.
69. Inegalitatea de la ex. 41 rezultă :
.;... I __,, (m + M) n +- I) (vM
_ _v-;;;-)
En ai~-a:-.--~..,n
•-1 a,
i-1 4mM
1
n(n-
- -
2
1 __,,
m
-
M
2
2
.
Într-adevăr
(m + M) 2n < 4mMn + n -2 1 (~
m
+ .!!!.
M
- 2)4mM
(M - m) 2n < 2(n - l)(M2 + m2 - 2Mm)

(M - m) 2 (2n - 2 - u) > O; (M - m) 2 (n - 2) > O evident.
G.M. 9/1970
222
70. Evident x: - (a+ b) xi+ ab ~ O, (V) i = 1, n
sau xi + -;:-
ab
~ a+b şi însumînd :
•
Dar Ex,+ ab
•=1
t :. >
,-1 •
(1 + ab) 1+:J(_i
V •=1
x,)(.i :. ).,,
•=1 •
de unde rezultă enunţul.
71. Luăm în problema precedentă a = 1, b = 2 şi obţinem enunţul.
72. Avem inegalitatea lui Buniakovski : (pentru n = 3)

(a? + a:+ al)(b? + b: + bi) > (a1b1+ a,j 2 + a3b3)2,
Dacă punem a1 = V; ,
b1 = ,Ja.x etc., obţinem :
(~ + 2:y +.!.}(a.X+ ~y + rz) > 1

X Z
(ot +~+y= 1)
sau
{~:t + !y + .!.)
z
> u + f}y1 + yz
73. Putem pune ~x = 1, conform inegalităţii precedente, putem scrie !:
~ :t ;:i:, 1 _ 1 _
~ ru + f}y + yz P l::t(a::t + f}y + yz) - C1l::t' +(fi+ y)l:::ty - .
I 1 1
-C1(l-- - ------ -
21::ty) + (fi + y)l::ty C1 + :E:ty(fl + y - 2C1)
> - - 1- - - - - -
CI + -3 (fl +y - 2C1)
3
--- - deoarece E xy :t::: (l::t)• ~
~ 3 3 , ~ + y > 2ot.
G.M. 9/1988
74. Putem presupune x +y +z = 1, fără a restrînge generalitatea 1

-"-
l+y
+ _Y_
I+z
+ -1+:t > !4 . Aplicăm rezultatul
8
- din problema precedentă
(ot = x, ~ = y, y =z etc.) avem:
_:tt_ +-Y- + _z_ > 1 _ _ _ _1_ __
1 + ,, 1+ z 1 + :t x + :tty + y + yz + z + zx l + xy + yz + :ttz
Dar xy + xz + yz ~ (:tt + Y
3
+ z)• = ~,
3
deci
y l 3
--+--+--
l+y l+z
X
l+x
>--=-.
1 4
Z
1+-
3
223
" = 1 ; în cazul
Ex, acesta aplicăm „conve-
75. Putem evident pune : ,_,
xitatea" lui J(x) = 2. şi
X
avem:
1
E ;;;,. - - - - - - - - - - - - , dar
X1X1 + 2x1X1 + X1Xa + X1X1 + 2xax, + XaX&
2(X1X2 + 2xl X3 + X1 x, + X2X3 + 2xs x, + Xax,) < (x1 + Xs + X3 + x,) 2 =
= 1 <:;> x? + xi + xi+ xJ-'- 2x1x3 - 2x11 x, >O; (x1 - x3)2+ (x2 - x,) 2 > O.
r
76. Avem evident
; ,: > ( ; ,, (Buniakovski)
sau în condiţiile problemei
1
1 ;;;,. -
n
L" X.X; => ,,;=t
+ 2 i,j=l E" X;X; < !:.=.-
2n
1
.
i<j i. __1 _
x1 x8 + ~
LJ x,x;
i<j
Dar ~ x 1x; < .! , ceea ce rezolvă problema

f<1 5
(vezi problema precedentă pentru n = 5).
78. Este cunoscută inegalitatea :
(f:, a,b,) < (t

. •-1
2
•=l
a~)(t
·-·
b~), a,= ,Joc;, b, = ,Jcx;Xi, i = f."n
(E«, Ş.) 2 < (t cx,)(t cx,x,) echivalentă cu enunţul.
,_, •=1 ·-·
79. Avem
1 ,J- 2 "' /T: 3 , J-; T "' (i" ~ "' I!!... + ~ + ~ +!
io a + io V 4 + io V 9 + io V is .... V 10 20 30 •o
(conform inegalităţii precedente)
------
sau ,Ja + ,Jb + ~ + ,Jd < ~10 "\ /12a + 6b + 4c + 3d,
V 12
224
Dar· din enunţ rezultă
6a < 6
2a+2b < 10
a+ b + C :E;; 14
3a+3b+3c+3ă <90
12a + 6b + 4c + 3d < 120
deci ,J'ii + ,JF + Jc + -Jd < 10 . "'V1120
12
= 10.
80. Putem pune x = sin t, y =cost cu t e [o,~) .

Notînd tg .!._
2
=z 1x = ~ z l+zl e [0,1]
1 - z1
y=l+z•
2• + 21 = 2• + 2:v-l + 2:v-l > 3 • 2 X + 2Y- 2 >3
3
(am aplicat inegalitatea mediilor) <=> x +~ - 2 ;;i. O
~+ 2-2z1 _ 2 >O
l+zl l+z•
2z+2-2z2-2-2z2 >0
4z2 - 2z < O <=> z e [ O, i] (*)

2s-2+:v ~ 3
2• + 2:v = 2•-l + 2•- 1 + 2:v > 3 . 2 3 .,,.
2x +y - 2 > O; 4z + 1 - z 2- 2 - 2z > O; 2 3z 2- 4z + 1 < O <=>

<=> z e li , J 1 (**)
(*) + (**) încheie problema.
81. Putem presupune din simetrie x > y
C1a• + (1 - C1)a:V ;;;,:: a•,•+(1-c,):v : a•,•+(1-c,):v
I
C1a(l-c,(s-(l-c,):v + (1 - C1)a:v-c,s-:v+c,:v ;;;,:: 1
+ (1 - c )a•,(:v-s) > 1
c1aU-c,)(s-:v) 1
a•-:v(c a -c, + (1 - c )a-••) > 1 dar a•-:v > 1.

1 1 1
Să demonstrăm că c, a + (1 - c1)a-•, > 1

1 -•,
-. + =1 - ;;;,:: 1 ; a•, < c, a + (l - c ) <=>

C1a
ai aci
C1
1
<=> (1 + a - 1)• < 1 + c (a - 1) 1 1
dar a - 1 ~ O, c1 e [O, 1] şi am obţinut exact inegalitatea lui Bernoulli.
225
82. Fie 1 + "12 = a. Inegalitatea se scrie asin x + acos x ~ a +1 ·
a. asinx-1 acos s
----
a+I
+- -
a+l
~ 1. Aplicăm inegalitatea precedentă
·11 ·a
_a_ asinx-1 +-1- acosx """~ ·aa+l (slnx-1)+ a+i cos ,: :- 1 = :r .__ o
a <=>
a+l a+l · :
<=> a(sin x - 1) + cos X ~ O. Fie

'
t = tg:...
2
e [O, I]
a 2t - -
( - 1)+ -1-t•
- ~O. 2at -·· a - at 2 +I- t2 ~ O
I+t2 I+t2 """ '
a± ,./a2 a2 +l 1
(1 + a)t 2 - 2at +a- I < O; t1,2 = a+ 1
- ,r
· ~a_ 1 <=>
a+l
<=> t E [ a- l
a+l
1 1] (*)
Inegalitatea se mai poate scrie şi astfel :
-I- asmx
. + -a- acos x- I ~
1.
a+l a+l
1 sinx +-"-
dar
1
_ _ as1nx
•
1 I _a_ acosx- I ~ a"- +l
-
+I
(cosx- 1)
a ~ 1 = ao
a+l a+l
-2t- + a(-l --t- 1 2

}
~o 2t-2at2 ~0<=>1 <t ~-aI
I+t 2 2 l+t
I a- I
(**) • Dar -
a
=- - <=> a + 1 =
a+ I
a2 - a <=>
<=> a2 - 2a - 1 = O, a1,2 = 1 ± .,/2

ceea ce încheie demonstraţia.

(c - a) lg a + (a - b) lg b + (b - c) lg c < O.
Dar a ~ b ~ c ~ lg a ~ Ig b ~ lg c
c - a ~ a - b <=> 2a ~ b + c evident. Deci dacă aplicăm primilor doi ter-
meni inegalitatea Cebîşev avem :
I
~-aj~µ+~-~~b+0-~~c<~~-~~~+
.
. + (b - c) lg c = (c - b) lg ,Jab
C
<0.
deoarece c - b ~ O şi .Jab ~ c deci lg .jgb ~ O.

C
226
M 1 = ':jkm-1 = 1 ':j k"'-1 ,~ - _1_) =
• (k + l)yk k(k + 1) k k+ 1
== ~kM-1 ( V~ - V~)( Vk!-1 + ... + y(k: l)ffl-1) =

==, v~ - v~ 1(1 +
< m(."11_ - Vk+l
1 ),
vk:
deoarece
1
_k_
+ ... +
< 1.
v, k: r-l 1 J<
yk k+l
Obţinem
n 1 <m - - · I) =ml-
n(l ( vn+I
1) <m.
1; (k + 1>vT ]; vii vm
85. Avem
(*) :r +y +z ,i;:: , / xi + y• + z• (ineg. dintre media aritmetică şi cea
a ~ V a pătratică)
'
Putem lua din cauza omogenităţii Ea = 1
E.Ja(l - a)~ ,J3VEa(1- a)= "IJ3Vt -Ea2 ~ ,J2

1 - ~ a2 ~ .:.·; ~ a2 ;;;i. 2.3 adevărată
4.1 3' '1,
Tot din~(*) a•+ ba+ ci ;;;i. l' a +b + c)2 = _: => a2 + b2 + c2 2.

;;;i.
lr,iS;;;.,,o• -.v 3 3 9 iiJ3
Notă, Enunţul original ave~ în loc de ...P, pe i, evident -~ai slab.

..
Observînd
88. Este
că
cunoscută
,Ja~ +ai+ ,Jb~

inegalitatea Minkowsky
+ bi ;;;i. ,J(a1 + b1)2 + (a2 + b2):.i.
f(x, y, z) =~,J (x - sin z) 3 + {cos z - 2):.i + ..J (-y + sin z)2 + {cos z - 3) 2 ;;,;ii
;;;i. ,J(x - y) + (2 cos z - 5) ;;;i. 5 - 2 cos z ;;;i. 3.

2 2.
G.M. 7-8/1987
87. Soluţie -
li'ie z = max {x,y, z} şi ..:. = a2, 1'.. = b2, O ~ a, b ~ 1.
- z z
Inegalitatea devine ab + a + b ;;;,. 2 Va2b2{a2 + b2 + t)
Ţab ·+a+ b) 2 ;;,;ii 4âb ..Ja2 + b2 + t
l. (ab + a + bJ2 ;;;,. a2 + b2 + 2ab + _2ab(a + b) ;;,;ii 4ab + 2ab(a + b) == J
("_ ~ = 2ab (a + b + 2) sau 2ab(a + b + 2) > 4ab ,Ja2 + b2 + 1 .J
227
Pentru ab =I: O => a + b + 2 ;,i, 2 .Ja + b2 + 1 •
2
Evident, fiindcă :
(a+ b + 2) 2 > 4 + 4a + 4b > 4 + 4a2 + 4b2, deoarece a ;ii. a2•
G.M. 1/1988
88. Ţinînd seama că lx±yl < lxl + IYI şi că dacă A, B > O,

.JA + B < ,JA. + ,JF, avem
..Jlx +YI < ..Jlxl + IYI < .JŢxj + Jiyj
..J Ix - y I < .J Ix I + IY I < .Jlil + Jjyj şi cum lxl + IY I =I: o.
rezultă partea dreaptă a inegalităţii, cu egalitate pentru x = O sauy = O.
Apoi, din x =.: (x + y + x - y) rezultă Ix I < .: Ix + y I + Ix - y I)
de unde
2 ---,-----,.--
..Jlx+yl+ lx-yl < J (..J-jx_+_Y__,.I + .Jlx-yl)
2
2
şi analog .Jiyj < ~ (..J Ix + y I + .J Ix - y I) de unde partea stingă a

ineglităţii cu egalitate pentru x = y.
89. Avem
Într-adevăr u + "+ 2,./iw (.Ju - .Jv)

E:: u +" <=> 2 ;;,, O
42 "" 2
2..J1 +a= .J1 + x + .J1 + y < ,Jz..J2 + x + y 2(1 + a) < 2 + x + y •

=>X+ y > 2a.
90. Fie x = V3 . V4 ... .Jn.. Aplicăm inegalitatea mediilor
,- ~ + y
"ll"Y < - 2 - ·
Avem
4+,Js ... ..)n
X< + .J42.. , ../n ...,---2---=2
3 ,,,. 3 + 2 3 + 4 + ,J5 ... ,Jn
21· 2 etc. 1
Obţinem
Se ştie însă că
n+2 (n + l)q"+l + q
q+2q2+ ... nq"=nq - ,q#=l
(q - I)•
228
1 1 1
1 2 n n • ? - (n + 1) ~ + 2
S=-+-+
2 2
... +-=
2ft 8
1 =>
-4
22
2" = n
3 + n
+- ( 1- - (n + 1)-+-
1 1)
=> -2a ••• 2n+2 211+1 2 4 -1/
n
_32 + ... + _2"- = -2"n - 1
+ 1)2 -2"- n-2n-2 4<4
2
(n 1 + 8 - 4 = ---+
2"
deci X< 4. Aşadar ,J2x < ,Js < 3 => V2va114 ... ,Jn < a.
91. vk _ 1
k
2k _ 1
--<--<
2k
v~ - -
2k+I'
k
k
= 2, ... , n pt. stînga
= 1, n pt. dreapta.
Înmulţite dau relaţia din enunţ.
92. Avem dubla inegalitate
!3 [n ,.,jn + 1- (n - 1) ,Jnj < ,Jn < ! [(n + 1) ,Jn - n ,./ii=T, (Vn) >1.
3
Să demonstrăm partea dreaptă.
a,Jn < 2(n + 1) ,Jn - 2n ,J n - 1

(2n - 1) ,Jn > 2n ..Jn 1 <:> (4n 2 - 4n + l)n > 4n2(n - 1)
4n 4n + n > 4n
3 - 2 <:> n > O.
3 - 4n2
Analog se demonstrează partea stîngă.
Cele două inegalităţi sumate de la 1 la n dau inegalitatea din enunţ.
G.M. 7-8/1987
93. c2n>
(n !)•
r = c;,. = (q)2 + lcn2 + ... + ,c:)2
> O, =
Se ştie că ; dacă a,
af +
i
af: ... +
1, n
al >(Iii+ a. +n··· + a,. r
c;,. = (C~) 2 + (C!') 2 + ... (C:) 2 1 -(C~ + C!' + ... + c:)2 = ~ q.e.d.
> -n+l n+l
Obs. : Se poate da şi soluţie prin inducţie.
94. Cazul I. x< O şi y < O

x3 + y 2 > 4 => y 2 > 4 => y < -2 analog x < -2
x3 + y2 > 4 => y2 > 4 - x3 > -x3 => y2 > -x3
y3 + x2 > 4 => x2 > -y3 => x2y2 > x3y3 => xy < 1
contradicţie cu faptul că x, y < -2.
229
Cazul II. x >O, y < O (x < O, y> O analog din simetrie)
Notăm y = -z cu z > O
X2 - 4 <=> X2 > z3 + 4 <=> X > ,Jz3 + 4
z3 >
x + y = x - z > ,Jza + 4 - z; să arătăm ,Jz3 + 4 - z > 1, z > O
,Jz:s + 4 > 1 + z; z3 + 4 > z2 + 2z + 1 -o z3 - z2 '.:....: 2z + 3 > O
Dacă z ;;;i, 2 => z2 - z - 2 ;;;i: O deci are loc
Dacă z e [ 1, f]; z - 1 > O, f - z > O deci z (z - 2 1) + 2( f - z) > O.

Dacă z e [:, 2]: z2 (z - lJ + 3 > { · ¼+ 3 > 4 deci z2 (z - 1) +3 -
-2z> 4-2z > O
Dacă z.e (O, 1) z3 + (1 - z2) + 2(1 - z) > O.
Cazul III. Dacă x > O, y > O nu putem avea simultan x < 1, y < 1
(deoarece am avea 2 > x3 + y 2 > 4 fals), deci de exemplu x ;;;i: 1, aşadar
x+y>l.
G.M. 7/1986
95. Notăm a = x2 , b ± y 2 Inegalitatea se scrie

fJ
(x2 + y2)• _ 2nX"y• ;;;i, (X" _ y•)2 ,o E C!(x2n-2k y 21, _

k=l
x";!n) ;;;i, O
Dar
x2"-2lly2k _ X"Y" + x2ky2n-2k _ X"Y" = (xn-112 _ y"-2k)2(x2k _ y2") ;;;i: O
1::;;;k::;;;n-1.
G.M. 7-8/1987
După
(~ -M#r +(i-
96. calcule inegalitatea se scrie :
S ,JMr+(:5 -A,Jsr+(v ~ - S,JAM)+

(V: -A ,JMSr + (Vf- M,JAsr ;;;i, o, evident.
97. Fie /(x, y, z) = xy + yz + xz - 2xyz. Dacă x < y, să vedem cum

se comportă f(x, y, z) la o apropiere a argumentelor
f(x,y, z) ::;;;J(x + e:,y - e:, z) (a.î. x + y = ct.)
xy + yz + xz - 2xyz ::;;; (x + e:)(y - e:) + yz + xz - 2(x + e:)(y -e:)z
O ::;;; -xe: + ye: - "g"2 + 2xe:z - 2e:yz + 2e:2z/ : e:
O ::;;; (y - x - e:) + 2z(x - y + e:)
O ::;;; (y - x - e:)(l - 2z) Desigur y - x - e; > O
Alegem z < x <y evident z <.:2 (x + y + z = 1)
y-x x+y y-x
Facem „apropiere" a.î. e: = ~ , x+--=--=y---.
2 '2 2 2
230
Notăm rx+y
2
= u·, avem
Jtx, y, z) ~ u2 + 2u(l - 2u) - 2u2 (1 - 2u) <!...

27
4u3 - 5u2 +. 2u ~
7
-
27
7 '
4u3 -· 5u2 + 2u - -
27
~ O.
(u - · 31)2(4u
· - 37) ~ O, u~-
12
7
.1-z 1 1-z 1 .7
daru=-·->-
2 4 '
u=--<-<-
2 2 12
partea stingă: xy + yz + zx - 2xyz = tX y + z)(xy + + xz + yz) -

- 2xyz ~ O evident. ·
98. (*) O ~ S(a + b + c) + 3 min (a, b, c) ~ 6 (a + b + c) =>

=> a+b+c ~o
putem pune a+ b + c = 1 (altfel împărţim cu S =a+ b + c}, a3 + b3 +
+ c3 ~ :.. şi folosind identitatea
9
a3 +b +c =
3 3 (a +· b + c) 3 - 3(a + b)(a + c)(b + c)
1
1 - 3(1 - a)(l - b)(l - c) ~ -
9
8
F(a, b, c) = ac + bc + ab - abc ~ - ; F(a, b, c)
27
+ e:, b - e:,c}
~ F(a
ab + ac + bc - abc ~ - (a + e:)(b - e:)c + bc + ac + (a + e:)(b - e:) <=>

<=>(1) O ~ (b - a - e:)(1 - c). Dar putem alege pe motive de simetrie
c ~ a ~ b ; Dacă c ~ O, problema este evidentă (inegalitate cunoscută) ;
pentru c < O, (1) este evidentă (b - a> e:). Alegem e: = b ~ 0 =>a+ e:=
· a+b
=b-e:=--=u=>2u+c=l
2
F(a, b, c) ~ u2 + 2u(l - 2u) - u2 (1 - 2u) ~

8
-
27
8
2u3 - 4u2 + 2u ~ -
27
(2) (u - ¾f(2u - i) ~ O. Dar din (*) => O ~ 5 + 3c =>

5 1- C 8
=>C ~ --=>U=-~-
3 2 3
Deci (2) este adevărată => F(a, b, c) ~ .! , (V) a, b, ce R.

27
G.M. 7-8/1987
231
99. Putem pune ~a = 1. Inegalitatea se scrie :
TI 31°~: > 25 <=> (3a + 1)(3b + 1)(3c + 1) > 25(1 - a)(l - b)(l - c)
21abc + 9~ab + 3 + 1 > 25(1 + :I:ab - 1 - abc)
4 E ab - 13abc < I.
4
Cazul I. c ~ - (se poate alege din cauza simetriei,
13
Să arătăm
4ab + 4c(a + b) - 13abc ~ 4 b r

(a; + 4c(a + b) - 13 (a: b r- C
8ab - 52abc ~ 4a2 + 4b 2 - 13a2c2 - 13b2c2 - 26abc <=>

4
<=> 4(a - b) 2 - 13c(a - b) 2 ;;i,: O <=> c ~ -
13
a+b 1-c
Notăm - - = u 2u
2 '
+c= 1 u
'
=-2
- ~ -21
4ab + 4c(a + b) - 3abc ~ 4u2 + Buc - 13u c < 1 <=> c = 2 1 - 2u
(2u - 1)(13u2 - 6u + 1) < O, evident.
Cazul II. a, b, c > -134

Fie a ~ 2.3 (din cauza Ea = 1 şi simetriei), b = 1 - a - c.
După calcule rezultă c2 (13a - 4) + c(13a2 - 11a + 4) - (2a - 1) 2 < O

I - a
c2 (13a - 4) + c(a - 1)(13a - 4) - (2a - 1) 2 < O, - -
2
< 1
/(1) = 9a2 - 1 < O (vezi alegerea) => 1 e (ci, c2 ) /(O) = O => O e (c 1 , c2)
13a - 4 > O
I - a
I C
o -- 1
--!........----------------=>
2
f(c) l++o- --- -o+++

=> J(c) < O, (V) c e (O, 1).
100. Tratăm cazul ai e (O, 1), celălalt se reduce la acesta împărţind
la (a 1a 2 ••• a,.)" şi făcînd substituţia 2. = Xt;
a, n-1
fie F(a1 , a2 , ••• a,.) = (1 +aa 1 2 ••• a,.)" - (a 1a 2 ••• a,.) 2 (1 + a )(l +a
1 2 ) •••
.. . (1 + a,.).
232
Putem presupune a 1 ~ a 2 (din simetrie)
F(}..a 1, 0
;, a3 ••• a,.)~ F(a1, a2 ••• a,.)
fl-1
(1 + }..a 1 ~ a 3 ... a,r-(}..a/; aa,,, a")-2-(l + >.a1)(l + ~)(l + aa)

n-1
... (1 + a,.) ~ (1 + a1 ••• a,.)" - (a1a2 ••• a")-

2 (1 + a 1)(1 + aJ ...
. . . (1 +a")~ (1 + }..a1)(l + 0
;) > (1 + a 1)(l + a 2)
Os .
1 + aia 2 + Âa1 + -
Â
> 1 + a 1 + a2 + a 1a 2
}..2 a1: + a2 - }..a1 - }..a 2 ;;;i. O
a 1 }..(}.. - 1) + a 2 (1 - A) >0
(A - l)(a 1 }.. - a 2} > O. Evident dacă A < 1.
Fie A= a 2
F(ai, a 2 , ••• a") > F(a1a 2, 1, a3, ••• a") > . . . > . . . >
> F(a1a 2 ••• a,., 1, ... 1) repetînd raţionamentul.
n-1
Fie a 1a 2 ••• a,. =.x avem F(x, 1, ... 1) = (1 + x)" - x~ · (1 + x) •

. 2 11 - 1 > O căci 1 +2 " > ,vx .
101. Fie funcţia f(x) = ,x - a)(x - c) + (x - b)(x - d).
Deoarece /(a) , /(c) < O rezultă că/ are rădăcini reale, de unde rezultă că
/). = (a + b + C + d) 2 - B(ac + bd) > o.
102. Fie funcţia /: R - R
/\X) = (x - a 1}lx - ·a8) + (x - a2 )(x - a 5) + (x - a3 J(x - a.,)
/(a3 } = (a3 - a 1}{a3 - a6 ) + (a3 - a 2}(a3 - a 5) <O
+ +
/(a 1} = (a1 - a 2)(a 1 - a 5} + (a1 - a 3)(a 1 - a 4) > O.
Rezultă că/ are rădăcini reale (o rădăcină fiind între a 1 şi a 3 ).

Deci .a > O are este tocmai inegalitatea de demonstrat.
103. Trinomul f(x) = (x + a + aa)(x + a + a.,) = x + (a + a + 1 2 2 1 2
+ a + a )x + a a + a a + a a + a a are rădăcini reale deci a > O,
3 4 1 2 2 3 3 4 4 1
adică
(a 1 +a +a +a
2 3 4) 2 - 4(a 1a 2 + a 2a 3 + a a + a 4a1} > O. 3 4
AUă soluţie:avem (a + a + a + a =a~+ a:+ al+ a:+ 2a a +

1 2 3 4) 2 1 2
+ 2a a + 2a1a., + 2a a + 2a a + 2a a şi din (a a + a a > O
1 3 2 3 2 4 3 4 1 - 2 3 - 4) 2
deducem a~ + a: + al + a:+ 2a a + 2a a > 2a a + 2a a + 2a a + 1 3 2 4 1 2 2 3 3 4
+ 2a4 a 1 dt unde inegalitatea din enunţ se consideră polinomul de gr. II
În X = a 1 care are â ~ 0.
233
104. Vom demonstra că :
3[(a1 + a2 + a3 + a, - a5 - x - y) 2 + x2 + y 2] ~ (a 1 + a2 +
a + a3 + a, - 5} 2
din care rezultă uşor .inegalitatea de demonstrat.

Notînd a1 + a2 + a3 + a, - a5 = 0t obţinem :
I
.
3[(0t - x - y)2 + x2 + y2J ~ r(0t - " - y) + x + yJ2
ceea ce este un caz particular al inegalităţii :
3(a2 +b +c 2 2 ] .~ (a + b + c)2.
Olimpiada finalii 1983
105. (1 + a1)(1 + a2} ••• (1 + a,.) < ( n + ai +n · · · + a,.}"= (1 + m..)"

Pentru partea stingă se procedează prin inducţie astfel :
Întti se demonstrează pentru numerele naturale n = 2-\ k e N*.
Apoi pentru un n e N* oarecare se caută k e N* a.î.
2 11 - 1 < n < 211 şi în inegalitatea pentru 211 numere se iau
a,.+1 = a11 +2 = ... = a2,. = r:/a 1a2 ••• a,..
108. (1 + a 1)(l + a2) ••• (1 + a,.) ~( n: s)" = ( + ; )" 1 şi se aplică
binomul lui Newton.

107. Pentru k = O evident.
Pentru k ~ 1 rezultă : r1 + ~ + f1 + ; ~ 2 r r V( + ~ + ~r~ 2 2 -211•
Pentru k < -1, fie . k = -m, (m > + f r+ ( + t

O) => ( 1 1 ~ =
= (-b
a+ )m + (-a
b+ )"' = _!_ [(1 + ~)"'
a + b + i"'] ~ _!_ • 2 =
+ {1 _ ~ 2m a b a b 2m
= 2-m+l = 211+1.
Am folosit: (1 + x)"' + (1 - x)"' ~ 2 ceea ce rezultă uşor din binomul
Newton.
Problema a fost propustJ de Polonia pentru 0.1.M. cls. X-a
108. Din 2) rezultă şi 1) aşa că vom demonstra num.1i pe 2)

fie 1 2 ... i ... j ... n )şi
a- (
0"(1J '1'(2) O'(i) • • • O'(j) 0'(11)
a'=
1 2 ... i .. j ... n)
'1'(2) O'(i) • • O'(j) O'(n)
şi fie s., = a1bo(l) + a2bo(2) + ••. + a„bo(n)

S0 , = + a 2ba·c2i + ... + a„b.,'(n>
a 1b.,, 11i
234
Sa - ..Sa' = a,ba(i) +. a/Ja(j) - a,ba'(i) - a;ba'UI =
= a,(ba(il) - ba1;1) - a;(ba(il - ba1;1) =
= (a. - a;)(ba(i) - ba1;1)) de unde rezultă că:
-{<O
dacă a(i) > a(j)
Sa - Sa' - > O dacă a(i) < a(j).
1 2 ... n)
rezultă că pentru e = ( 1 2 . . . n obţinem cea mai mare sumă Se;
oricare altă a are cel puţin o inversiune (i < j => a(i) > a(jJ). Cea mai
mică sumă se obţine pentru
a = (
1 2 ... n-1 n)
1 care are cele mai multe inversiuni
n n - 1 •.. 2
Observaţie: pentru 1) se pot aduna toate inegalităţile
(a,. - a,._H 1) (b,. - b,.-11+1) >O ( \f) k = 1, n.
109. Fie a 1 < a 2 < ... < a„ miit (a, - a;) 2 = d2 (d > O)
Fie mina!= aJ. Fie b, =a;+ (i - j)d => b, = b1 + (i - l)d. . -~
Atunci pentru i > j, O < a, = (a, - a,_ 1) + (a,.:i - a,-2) + ... + (a;+1 -
- a;) + a; ;;;i, (i - j)d +a;= b, ;;;i, a; ;;;i, -a, şi analog pentru i < j, a, <.0
a, ~ b, ~ -a,=> b~ ~ a~ (\f) i = 1, n => ~a~;;;i, ~b~= ~(b 1 + (i - l)d) 2 =
_ (b
- n 1 .LI - n --1 d)2
2
- +
n(n- l)(n-
- - +- 1) dZ . . _ __;_
12
l)(n
n(n_ - __;_;~
+_1)_ u,-
__ .n C,C, t , ,
12
d
110. a) Presupunem x1 ~ x2 şi fie P 1 = (x1 - 1) !(x2• - 1) !x3 ! ... x,. !
Deoarecex;-< ~ 1 . rezuităx71x;r:~:(x1 - 1) ! (x;+-lÎCşi--deciP<P:
Deci produsul este mai mic cînd două factoriale ale sale sînt mai apropiate·
şi deci este minim cînd x, sînt egali între ei sau diferă prin cel mult ,
unitate. Fie q şi r cîtul şi restul împărţirii lui k la n, adică k = nq + o
cu O ,i;;; r < n. Trebuie deci ca x1 = x2 = ... = x, = q + 1 şi x„+1 =r
= ... =x,.=q.
--
Atunci Pmin = q ! ... q ! (q + 1) ! ... (q + 1) ! = (q !),._' = [(q + 1) !]' =
,._,,
=
,
(q !}n-r, [(q + 1)!]'.
Analog găsim :
b) Smin = q l(n + rq) şi c) I:min = (q !)2 (n + q2r + 2qr)
unde k = nq + r cu O ,i;;; r < n.
111. Folosind proprietatea: produsul unor puteri pozitive pentru care
suma bazelor este constantă, devine maxim numai dacă bazele sînt pro-
porţionale cu exponenţii, obţinem:
' ):1..• ('-... )l.n ,:A,".>'•
= ( "1X1 . • • • ",.,.,. :i;;; -=---=-----=~
..r r r
,i;;
"1 '"li • • • "n
""i . x.• .•. x„n
~· ... l.,.Ân Â~1 • Â~ . . . :A!"
, , (l.1x) l.,.x,.
cu ega11tate numai daca --·1- = . . . = - - = 1.
w
Â1 l.,.
Altfel se poate folosi inEgalitatea mEdiilor generalizată sau inegalitatea lui
Holder.
OlimpiadtJ 1973
235
112. Datorită omogenităţii putem presupune a+ b + c +d= 1 (altfel
împărţim cu a+ b +c+d şi notăm
a+b+c+ă
a = a' etc.).
Fie a + c = x, b + d = y => x + y = 1
a c a c 2ac+.t'-.xl
suma S1 = ---+ - - - = - - + - - - - - - are pentru x
a+b+ă 1-c l-a ac+l-.t' b+c+ă
constant, codomeniul (x, ~12- .t'

(1) pentru că a+ c = x =>O< ac ~
< !4 iar s1 este funcţia omografică în ac= t şi ia toate valorile din (1).
De o o
a1e1 rezulta ca s 1a toate v alorile din ( x
V V o
+ y, -
2-.t'
-J=
2.t"- + -2y
2-y
= {t; 4- 4"'Y] şi cum 4- 4"'Y < 2 rezultă că S ia valorile (1, 2).şi numai
2+ "'Y 2+ .t'YJ ...
pe acestea.
113. a) Funcţia fiind crescătoare avem evident:
" n
EE(x,
,-1J-1
- xi)[f(x,) -f(xJ)]]> O, (V) x, e R, i = 1, n, ne N*.
Dezvoltînd obţinem :
n n
EE
i=IJ=I
[xJ(x,) - x;j(x.) - xJ!(x;) + xif(xi)] > O sau
fJ fi ,.. fi " "
n E xJ(x,) -
i=l
I: x, E /(xi) - E xi E /(x.) + n E x,f(xi) > O.
•-1 J=I J=I i=l j=l
Schimbînd indicii de însumare şi grupînd obţinem :

n n n
n E x;f(x;)
i=l
> EJ(x,) Ex,.
i=l i=l
b) Dacă/ este descrescătoare se schimbă doar sensul ineg.
115. Considerăm funcţia : /: {Xi, x2, • • • Xn} -{2- , 2- , ... 2-}
.t'1 .t'z .t'n
f(x,) = 1 , i = 1, n. Evident / este descrescătoare. '

"'n-i+I
Rezultă
n n n
Ex, E /(x;) > nE x.f(x,) sau
i=l i=I i=l
~ En ->n---
~x. i "''
•=l i=l .t'i "'n-i+l
116. Dacă/ este crescătoare atunci pentru x e (O, oo) şi k e N, funcţiile
g11 (x) = x"f(x) sînt crescătoare.
n n n
Rezultă n E x.g (x,) > Ex, · Eg,,(x,)
i=l
11
i=l i=l
sau
23.S
pentru k = O; 1, 2, ... , p - 1, pe N*, obţinem:
n n n
n E (x,)/(x,) >Ex, · EJ(x,)
i-=1 i•l i=-1
n n n
n E x'.J(x ) > Ex, · Ex, f(~.)
,-1 •-1 i-1
Înmulţind relaţiile de mai sus şi efectuînd simplificările obţinem I
n t x!J(x,) > (t. x,r]; f(x,) ( 'v') p e N*

Oµm. pentru p = O se obţine egalitate rezultă că inegalitatea este adevărată
pentru pe N.
117. Considerăm mulţimea M = {a1 , a 2, ••• , an} şi funcţia f(x) = lg "•

fi M-.. R. Cum /(x) este crescătoare avem
ni:;a;lga, >(ta,)(f::,1ga,) sau lgTI a,• >(~Ea,)lgTia,

•-1 •=1 1=1 i-1 ff i-l ,-1
rezultă
118. Se consideră f(xJ = 1.
119. Fie P(x) = ckx" + c,._ 1x"- 1 + ... + c1x + o0. c, > O, i = l,k
rt
Din inegalitatea (vezi cap. ,,Inegalităţi")
t. x:J(xi) > ( l:."!t' f(x,), e e N

rezultă
1' n 1' I: !ţ· n

~c,~ xU(x,) > ~c, ( n
,-~ 1 )'
• ~/(x,)
sau
n 1' I: 6 . n
?; /(x,) ~-c,x~ > P ( •=:
n 1 )
~ f(x,) •
sau
n I:n ~
)
n
~j(x,)P(x,) >P ( •-: • ~f(x,).
237
120. Se ia funcţia constantă nenulă, în (problema) inegalitatea din
probl.
121. Pentru p = O se obţine egalitate.
Pentru p ;;i,. 1, p e N se consideră funcţiile g11 : (O, oo},
g11 (x) = -x„1 J(x), k e N.
Cum funcţiile g11 (x) sînt descrescătoare avem:

. . .
n E x,g(xi)
t'-1
=i;;; Ex, ·
t'=l
E g(x,)
i=l
sau
." 1 " " 1

n E """"i=i""
x.
i=l
f(x,) =i;;; Ex, · EA" /(x,).
•=1 ,-1 x,
Pentru p > 1, rezultă :
nfl 1] [t J.-1 /(x.)] (t x,r • =E;; n[~ :, J(x,)] •

Efectuînd simplificarea rezultă. :
nP ~
..
J(x,) =i;;;
("
~ x,)" · ?;.. 4'1 J(x,) sau
?;J(x,) =i;;; (;ţxJţ ~ /(x,).

122. (E
. "__ 1X;), > nP lr IT
i=l
x .)~ ; E'f1xf > (ri x,~)f
i-1
n
,-1
înmulţind cele două inegalităţi se obţine inegalitatea din enunţul problemei.
123. Fie P(x) = c11 x" + c11 _ 1xk-l + ... + c1x + c0, c, > O, i = 1, k •
Din inegalitatea 121
E
•=1
/(x,) =is;; (m 0 )' E !(:,>
•-1 x,
('v') e_ e N
rezultă
" .
P(l) 8 /(x,) =i;;; ~/(x,) P{ ':; )·.
124. în inegalitatea din problemă se ia funcţia constantă pozitivă şi,
ffla = 1.
ab t,. ..,
125. (x, - a)(b - x,) > O => x, =i;;; a+ b => t,x, ab - =i;;; (a b)t + . . :.
Xi
+ X,'1.,_._
+
--~
238
care,· se adună şi rezultă
Et,x,
·
+ ab E
·
!i < (a+ b) Et.-,
Xi
:. dar
2
I: t,:x;+ ab I: !i )
(E t;x,)(ab E~) <( . 2 Xi < ((a+:' I: li r<>
<:> (E t,x.)(E ~} < (a+ b)•. (E t,)2
Xi 4ab
caz particular
t,: = ("' )l"'
1 J < (a
1 => LJX; LJ- + b}2n
---. Xi 4ab
1
'126. (~ - m}(M - ~) ~O=> yf + mMx~ < (M + m)x;y; / • t,

şi se însumează
,E t,y! + mM E -r;ti ~ (M + m) E x.y,t,.

127. Din inegalitatea precedentă E t;y! + mM E t.y~ <;
~ (m + M)t~t.x.y; => mM(E t.y2)(E t,xn < (I:tiYi+ ;MI:t,xir <
,s;: ((m + M}I:t;x.y;)2
.... 2 •
Facem t, = 1 şi m = ~A ,"M = !!_a =>•m < ~ < M => .~ • ~ (Ey,)(E ~) <

x; A a
I (-b + -B)2 ("'

.,; ; -4.A LJ x.y; )2 . se 1mparte
ş1
,. b
cu-· B
-.
a A a
128. (x, - a)(b - x;) ~ O => X; + -abXi < a+ b / · t, => t,x, + ab Xi.!...t· <
t;
I: liXi + ab I: -
< (a+ b)t,: => Et,x, + abE !iXi <(a+ b) Et, =>
1 + ab
a; <
a+b"'
<--,(_Jt,:,
1+ ab
dar aplicînd ineg. de medie:
t,; , 1+ab
I: t,x, + ab I: - )
(Et,x,)ab E ~
a;
<
(
l+ab
x, < [(a+ b }E
l+ab
t,] 2
c.c.t.d.
129. Inegalitatea se mai scrie :

E= (a - b)ab + (b - c)bc + (c -,- a)ca ~ O
a 2 - ab b" + b2 - bc + c2 c• - ac + c2
presupunînd:=-că~ a2 - ab?+ b2 este cel mai mare dintre cei trei numiton
rezultă:
E ~ ab(a - b)+ bc(b - c) +ac(c - a) = (a - b)(b- c;<a- c) ~ O.
~-oo+~ ~-oo+V
1ao. ~ _1_. = 2 <:> ot2~2y2 + E ot2~2 . i şi ot~y(ot + ~ + r) - ot2~2y2 Et
L.11+«•_
ii;;;~<:>
8
ot~y(ot + ~ + r) + ~E
1 ~ ~8 ~·· (ot~ + ~r + yot)2 ~ !~
2
ot2~2 -
4
o lot~ + ~Y + yot I ~ ~; fie ~ = x2, (x ~O) şi la fel y 2, z2=> l«I = _"_.
2 1+~ ~+~
l~I = x•+z• , IY I =
,.J " ,.Jm
x•+y• pentru că lot~+ ~Y + yotl ~ lot 11~1 +
+ l~I · ly I+ IY Ilot I vom:demonstra că lot~ I+ l~y I+ lyot I ~- ¾, (1) ~
0 E "" ~ 3 • Dar
,.,/z2 +x•,Jz•+y• ""2
" • "
,.,jz•+x• ,yz•+x•
şi analoagele care adunate dau inegalitatea (1).
131. aplicînd inegalitatea dintre medii avem:
V- + v~
-+ a+b
c a
yc+a
b ~
- 6
(a+ b)(b+ c)(c+ a) :i,l=: {/8 = ,J2.
, 3,i l..:S ooc
132. Logaritmînd ineg. obţinem :
a 11na1 + ... + a„lna„ a1 + ... + a„ a1 + ... + a,. • }( ) l
-------
n
~ - - - - - · ln-----f1e
n n
x = x nx =>
=> f"(x) < O · ( V) x > O şi este ineg~ Jensen.

IT
n :,ţ.. ~ ( ~:,ţ.. )"
. 1 1 - x... ""
1=-
:E(l ... - x.)
1,
•
n
care este ineg. Jensen pentru
logaritmînd:
n
~ ln ~x, f(x) =· ln-:ir-.
1--.- 1- X
n
xf x
134. Fie A=--~-+ ...
~+~~+4
+ 4+~~+~
,. şi
8
B _
a
:1&1 Xa
a
+ + •+ N„ ~1
+ X1
- Z
x, + X1X1 + I+
X1 x. I
+ X1Xa + X3I •••
x„ x„x1
2
Se arata ca A . • d seama de aa + b3 (a + b)(a• + b•)

v v
= B ţ1mn ~ -'------
2
•
ş1
3 . A+B
+ ab + b 2 (a2 + b2) (v') a, b
a2 ~
l (O, oo); A= - ~
2 e 2-
l
(:ir + x )(xt + x:)
-21 -------"--...c.-+
1
3
2 • 2 (xt + xU
2
••• = -2I [ -3I ( Xi + X2) + -I ( X2 + Xa )+ • • • î , -I
3 3
( X„ + Xi )I •
240
Capitolul IV
RADICALI
O. a) -,.JSn + 7 = ,v S(n + 1) + 2 = ..j5m + 2 = k e N,

dar resturile împărţirii lui k la 5 sînt O, ± 1, ±2 iar resturile împărţirii
lui k2 la 5 sînt O, ± 1.
Aşadar k2 n,u poate fi de forma Sm + 2.
b) Analog. ,J7n + 5 = k => 7n + 5 = k2•

Resturile împărţirii lui k la 7 sînt O, ± 1, ±2, ±3 iar resturile împărţirii
lui k2 la 7 sînt O, 1, 2, 4. Prin urmare k2 nu poate fi de forma 7n + 5.
1. Pentru c ~
O, ridicînd la cub obţinem:
4 = a3 + 3a2b -,.jc + 3ab2c + b3c ,../c sau 4 - a3 - 3ab2c = b(3a2 + c) ..Jc.
R.3 + 3ab2 c = 4
Rezultă (3a2 + c)b =
{
o:
Din a doua ecuaţie rezultă :
1) 3a2 + c =O=> c =a= O=> {/4 = O, absurd
2) b ...:.... O => a3 = 4, absurd, deoarece a = {/4 f/= Q.
Deci {/4 #, a + b -,.jc, V a, b, c e Q.
G.M. 7/198Z
2. În general se poate raţionaliza numitorul fracţiei

1
~ + t'b + ~; .
Ţinînd seama de identitatea : x3 + y3 + z3 - 3xyz = (x + y + z)(x + i + 2 1
+z 2 - xy - xz - yz).
Amplificînd fracţia cu {I a2 + {/ii + {Ici -
2 {I ab - {I bc - {I ac = k
obţinem: · ." .aF":L. care se raţionalizează cu formula:
a+b+c;-3yabc; ·
x3 - y 3 = (x - y)(x + xy + y 2), deci amplificînd cu
2 (a + b + c)2 +
+ 3(a + b + c) , {I abc + 9 {I a b2c obţinînd la numitot2 2 (a + b + c) 3 -
- 27 abc.
3. Fie x1 , x2 e [a, b] cu x1 < x2,
/(x1 ) - f(x 2 ) = -,.jx1 - a - ,J·-x2---a + ,J.b - x1 - ..Jb x2 =
- ~-~ + ~-~ -
,Jx1 - a+ ,.fx8 - a ,.fb - x1 + ,.fb - x1
= (X1 -
r,.fb - x1 + ,.jb - x1 - ( ,Jx1 - a + ,Jx1 - a)
X2 ) - ' - - - - ~ - - - ' - - _ _ _ ; ; . - ' - ' - - = - - - - - - ' - - = - - ' - •
.. (,Jx1 - a+ ,Jx1 - a}(,Jb - x1 + ,./b - x1 ) ·
Dar pentru x, < 0
+ b ,Jb - x, > -,Jx, - a, i = 1,2.
2
Deci /(x 1) </(x2 ) => f crescătoare.
241
Pentru x, > a+
2
b , ,·b - x, < ..J x, a deci /{x1 ) > f(x 2J => f descresc.
Din tabelul de variaţie x Ia · (a +

b)/Z b
/{x} I ,Jb - a ?" ,./2(b - a} 'lol ..,/b- a ·
b) Rezultă min/{x) = ..jb - a = /(a} = /{b).
max/{x) =!(a; b) = ,v2(b - a).
4. Să se demonstreze că : ,{1/3 + -{1/3 + t'3 - -{1/3 < 2 -{1/3.

Fie X= -{1/3 + -{1/3 + -{Y 3 _: -{1/3 - 2 -{1/3 = -{1/3 + ,{1/3 - -{1/a' +
+ f' 3 _:_ {I 3 ·- {/3 amplificînd cu conjugatele obţinem :
3~3
x=--{1/·
3 ~~=+=;~~a~)2'+-,fa"-=-=a~.'-{1/l/a=+==;:~~a~+~{lăi=~~
'9'a
Rezultă acum < O, comparînd numitorii.

uşor că x
5. Să presupuvem că ,Js + ..J6 + ,Jr= r E Q <:> ..,/5 + ..fi r- ~ =>
=> 12 + 2\f35 = r 2 + 6 - 2r../6 =>..,/35 + r..J6 = r' e Q => 35 = 6r2 + r' 2 -
- 1•1 •2..J6 => ,Ja E Q, absurd.
1
8. Fie x = ,Jn - 1 + ,J"n + ..Jn + 1, rezultă (x - ..,/n} 2 = (,Jn 1+

+ .J;i"+1) 2, de unde x2 - 2x.Jn - n = 2.Jn2 - 1 (•).
Ridicînd la pătrat obţinem :
(x2 n) 2 +
- 4nx2 - 2...;;(x2 - n}x = 4(n2 - 1).
Dacă X E O+, din X 'F O şi X 'F .Jn rezultă că E Q, adică n .Jn = k2,
k ~ N*. Din relaţia (*) rezultă
x2 - 2kx - k2 = 2,J.k 4 - 1 deci k4 = l 2 + 1, l e N sau (k2 - l) (k2 + l} = 1,

de unde k2 - l = k2 + l = 1 adică k2 = 1, l = O, deci x = 1. Pentru
n = 1 x = 1 + ,v2 ,ţ. Q' rezultă că x ,ţ. Q pentru orice n e N*.
R.M.T. 1, 2/1988
7. Nf = a3 + ab + 2a ,vb => .,/ii e3 Q.

NI = b8 + ab + 2b8,Ja => .Ja E Q.
8. ", Q, - ..jb = ,J~ - ~ E Q => ( Jă - .Jb) + Jă + ,.,/b) E Q<:>

a+ b
<:> ..,/a E Q => Şi ,Jfi E Q.
Observaţie: ~e poate arăta că dacă a, b, c, d E O+ şi ,Ja + ..Jb + .Jc E Q,
atunci ,Ja, .Jfi, .,.jc E Q SaU daci ,Ja + .Jb + .Jc + .Jd E Q, atunci
,Ja, ...J°"b, le, ..,jd E Q.
242
9
• ~ a2 - {I ab + {/b = -Va""+
a+~ Q - ({la+ {/li) 2 3 ~ ab Q=>
2 E - E
b
=> {I ab E Q => {/ a2 + {/ ab + {/b 2 E Q. {la - {/li=

= a- b => {la - {/li E Q => ( {ia - {/li)+ ({ia+ {/b) EQ<>
+ ~ab + ,fb!
~a 2
- {la E Q => {/b E Q.
Fie o/a + o/li = r e Q => ridicînd la puterea cinci => a + b +
to.
+
+ 5 i/a4b 10 i/ a3 b2 + 10 i/ a2b3 + 5 {/ ab 4 = r5 => 5 {tab(i/ a3 + i/b3 } +
+ 10i/a2 b2 (o/a+ i/b) = r 5 - a - b E o-
5i/ab[(Va i/b} 3 - +
- 3i/ab · r] +
10rtfa2b2 +a+ b - r 5 =0.
Notînd i/ ab = x => 5x(r3 - r3x) + 10rx3 + a + b - r 5 = O => 5rx2 -
Si-8± ,J'f:
_ 5r3x + r5 - a - b = O => x = ~;-
v ab e Q pentru că altfel ~/-
ţ ab = lOr =>
=> ,.J"X e R - Q şi ridicînd la puterea cinci, rezultă ,.J"X e Q al;>s~rd:
(se desprinde de aici că o ecuaţie de gradul doi cu coeficienţi
raţionali nu poate avea o rădăcină iraţională de tipul i/ ab e R - Q,
rezultat particular al unei teoreme din algebra pdlinoamelor. (Un polinom
cu coeficienţi raţionali de grad n, nu poate avea o rădăcină de tipul
n+'J.ja E R - Q, cu a E Q). Deci i/ ab E Q, care împreună cu
a - b = (o/a - i/li)(i/ a4 + i/ a3b + o/ aZb2 + o/ ab3 + i/lfl) =>
=> o/a - i/b E Q => o/a E Q, i/b E Q.
11. a) Notăm x = {I 9 + 4 ,Js + {/9 - 4 •.js, atunci

x3 = 18 + 3x · {/81 - 16 · 5 => x3 - 3x - 18 = O care -
- (x - 3)(x2 + 3x + 6) =O=> x 1 = 3 şi x2 ,3 f/:. R.
b) a.3 = 2 · 54 +
3a. · {/542 - 3 · 302 sau a.3 = 108 + 18a.. Pentru
a. = 3t obţinem 27t3 = 108 +
54 t sau t3 = 4 + 2t. Pentru t = 2u obţinem
+
8u3 = 4 4u sau 2u3 = 1 u sau {u3 - 1) +(u3 - u) = O sau +
(u - 1)(u2 u + + + +
1 u 2 u) = o sau {u - 1)2 [u2 (u 1)2 a = o + +
rezultă u = 1 => t = 2 => a. = 3.
12. Observăm că a e {O, 1} nu verifică; considerăm a ~ 2

a < {/ a2 + {la - {/ a·l < {la + 1.
Pentru a ~ 8, {/a:i ~ 2 {la> {la+ 1, deci a e [2. 7] şi a e N.
Dar {/ a~ + {la < a + 1 - {la - 1 < {/ a2 { {la - 1) - 1 < {/ a 2
relaţie adevărată pentru a ~ 2. În concluzie a e [2, 7], a e N şi
{/a2 <{la+ 1 sau a 2 <a+ 1 + 3'\3/a + 3{/a 2•
1) Dacă a E {2, 3} atunci a2 <a+ 7 <a+ 1 + 3 {la+ 3 {/ a 2•
2) Dacă a e {5, 6, 7} atunci a 2 >a+ 19 =a+ 1 +_6 + 12 >

> + + a 1 3 {la 3 {/ a2 •+
243
3) Dacă a = 4 atunci a 2 = 16 = 4 + 1 + 3 , 1,5 + 3 , 2,5 <4+
+1 + 3,{1/4 + 3-{1/ 16, deoarece -{1/4 > 1,5, -{V 16 > 2,5.
în concluzie a e {2, 3, 4}. ·
G.M. ,.,., 4/1982
1a. 11,Js +as= (,Js + 2) 3,

17,Js-38= (..JS- 2) 3 = ( I •
./5 + 2)•
3 3
Rezultă ( 'V:5 + 2) n + 1
3 = ,J'20, pentru t = ( ,JS + 2) n avem
(,Js + 2),.
3
t2 - 2,Jst +1= O, t 112 = ,,/5 ± 2. Rezultă (,J5 + 2)n = ,JS+2~n=3
3
şi (,J5 + 2)n = Jr,- 2 = (,Js + 2)- 1 ~n = -3 pentru n e N~n = 3.
G.M. 3/1985
14. Rid.icînd la cub obţinem: x 3 = 14 + 3x
+ 6y) = 14 + 3y.
I
y3 = - (28
2
Scăzînd cele două relaţii avem:
(x - y)(x 2 + xy + y 2 - 3) = O.
Evident y > O, 7 + 4,y3 > 8; 7 - 4-v''s > 1 rezultă că x > 3, deci
x2 + xy + y 2 - 3 > O. Rezultă x = _'V.
G.M. n,., 1/1981
..., 15. Cum (n + 0,4)2. < n2 + _n < (n + 0,5)2 , pentru n e N*, rezultă
că prima zecimală a numărului A este 4.
G.M. n,., 8/1982
18. Cum n2 < n(n + 2) < (n + 1)2 rezultă că n3 < n(n + l)(n + 2) <
< (n + 1)3, deci [A] = n.
Din (n + 1)2 ~ n(n + 3) < (n + 2) 2 şi (n + 1) 2 < (n + l)(n + 2) < (n+2} 2
rezultă (n + 1) 4 < n(n + l}(n + 2)(n + 3) < (n + 2) 4 deci [B] = n + 1.
G.M. 4/1981
17 ,- ,./ ,/ ,- ,./ ,/
• 2,4<,v6< yG+ v6+ ... +-v6 < yG+ v6+ ... +,J9- =3,
~3/- -.3 / .} / ~3/- ...3 / ~3 / ~3/-
1,6 < ·v 6 < yG+ y6+ ... +'.v6 <,V6+ y6+ ... +·v8 =2.
Rezultă· 4 <a< 5. Deci [a] = 4.
18. ,/ ,./ · _ s-Vs+,Js+ ... +,Ja
0<3~y3+y3+ ... +,J3- ,., . .
„ radicali 3 + y3 + ,vs + ... + ../3
n. radicali
Rezultă a > 3+ V3 + l/3 + ... + ,./3 .

n-1 radicali
Cum 6 > 3 +va+ V3 + ... + ,v3 > 5 luăm a= 6.
244
19. Fie numerele a= ,.,j5 + ..js, b = ..;6 + ..j7 rezultă uşor că
a2 <b2 =>a< b. Pe de altă parte A 2 =a+ 2{140 şi B 2 = b + 2{/42,·
rezultă A2 A< B.
20. ~ +~> 2 > 2f/4,5. 2~
Funcţia f(x) =fix + d - f/x, f este descrescătoare (d > O) =>

~ro-f/i>f/5-f/4.s. G.M. 1/1985, C 465
21 • ..;a+ .,/ii~ 2(a + b) - a+ b + 2 .Jab ~ 2(a + b) -

~o ~a+ b -2,Jab-(,va -,Jb) 2 ? o.
{ia+ {fli~ {/4_(_a_+_b) -
- a + b + 3 {/ ab( {la+ {/b) ~ 4(a + b)
{I ab( {ia+ {/b) ~ (a+ b).
G.M. n,.. 3/1988
22. Notăm 2a = ex, 3b = ~. ex, ~ ;;;i: O, avem ex + ~ = 1,
(.Jx)m • ({fy)~ < lx + {fy. Dacă U = ,Jx, V = {'y, U, V > 0,
obţinem: uav~ O avem u"'V~ < u"'u~ = u u > O avem umv~ < vmv~ = v < u + v.
Deci inegalitatea propusă este demonstrată.
G.M. nr. 4/1985, Test Sinaia, 1985
23. Vom folosi repetat inegalitatea: ,Jx ~ 1 +2 X •
Vom avea V1 + v2 + ... + .J"n < + 1 1+ V2 + .J3

2
+ ... + ,/n _
= ! + 2- v + va + ... + 1; < ! +
2 2
2
'\I 2
1+2+ .J3211+ ... + .rn <
2 3 n + 1
< ... <-+-+
2 2
... +--. 1 2n
Vom calcula suma S = 2a1 + 3a2 + ... + (n + l)a" =>
=> S - aS =a+ a+ a 2 + a3 + ... + an - (n·+ 1)an+i =
= a + a ~ _ (n + l)an+1 => S = (n + l)a"+1 - (n + 2)a"+1 - a•+ 2a
l-a 1-a •
F acin
v A d a = -21 , ob ţmem
. S
~
n +-
=3- - 3 < 3.
2„
24. Fie A = V2 + V 2 + V2 + .... + .J2, <

n- lradicali
< V_2_+_V-:=2=+=V=2=+==
..=.=+=.J=-i = 2,
deci 2- .J2ŢT = 1 < 2- .
2- A 2 + .j2 + A 4
245
25. Notăm
Vx + ,./2x. - 1 + Vx - ,./2x - 1 = m.
-R-e-zul-tă-m-~-0-şi X ~ 2- lF~l:Sind-formulele radic;ii„1';;" 11:il ,t!.-~
...r ...c-om,;;;;-.,.;;.;;~--iai";•~--aÎ;;;;;ir
2
devine ,./x + Ix - 11 = ; .
- m•+ 2
a) Dacă x ~ 1 => x =- 4
-~ 1 => m2 ~ 2.
b) Dacă 2.2 < x,:;;; 1; 1 = : care este identitate pentru m = ,./2.

~2
şi imposibilă pentru m =f: ,./2.
Concluzie : prima egalitate are loc pentru x e [{ , 1]-
A doua egalitate este imposibilă. A treia egalitate are loc pentru x = ~.

2
d) _Folosim formula
VA± ,./B= y.JA + ~ ± y.JA -~A~~.

28. { x2 - 7x +
12 ~ O => (x - 3)(.x - 4) ~ O,
x2 - Bx + 16 ~O=> (x - 4) 2 ~ O, deci - x e [4, oo),
X - 4 ~ 0.
Din ecuaţie rezultă ,./(x - 3)(x - 4) + ,./(x - 4) 2 = .Jx 4, simplificînd,
rezultă x = 4 şi .Jx - 3 + ~ x 4 = 1. Notăm u = ~ x. - 3 şi v = ,./ x - 4
U +V= 1,
şi rezultă {
u-v = 1, de unde u = 1 deci x = 4.
G.M. 10/1985
27. X - 2 ~ 0 => X E [2, 00).

Observăm că x + 14-8,./x - 2 = x - 2-8,./x - 2 + 16 = (.Jx 2-4)~
x + 23 - 10 ,./x 2 = x - 2 - 10 ,./x 2 + 25 = (.Jx 2- 5) 2."
Ecuaţia devine:
I ,./ x 2 - 4 I + I ,./ x 2 - 5 I = 3.
Deosebim cazurile :
1 ° ,./ X 2 < 4 => X E [2, 18) Şi ~ ,./ X 2 +4- .../ X 2 + 5 = 3 _·.1
,--2 = 3 =>
"" X - X1 = 11.
2° 4 ::;;; ,Jx - 2::;;; 5 => xe [18, 27] şi '..Jx 2- 4 -:'.,../x - 2 + 5 = 3,
fals, deci ecuaţia nu are soluţie în acest interval.
3° ,./x 2> 5 => x:• (27, oo) şi ,./x - 2 - 4 + ,./x 2 - 5 = 3 -;;_
=> V X - 2 = 6 => "2 = 38.
G.M. nr. 4/1980
246
28. Din condiţiile de existenţă ale radicalilor rezultă x > ....,..._2,
Ecu_aţia se mai poate pune sub forma : .~
..jx + 8 - ,J x + 'l. - 1 = ,Jx + 3 - .,J x + 2 sau .,J x + 8 - ,J x + 3 = 1.
Notăm u = ,J x + 8 ;;i,: o, v = ,J x + 3 ;;i,: o.
Rezultă
u-v=l u-v=l
{ => { _ =>·u=3=>x=1.
u2 - v2 =.S u+v=o
29. x+lO ;;i,:O=>xe [-10,oo).
Notăm u = -{1/'2x - 6; v = ,J x + 10.
Rez_ultă:
U +V= 1,
u3 _- 2v3 =-26,
u3 = 2x - 6, Eliminîndu-1 pe x obţinem : {
{
u+v=l.
v2 =X+ 10.
Eliminîndu-1 pe v obţinem:
u 3 - 2(1 - u) 2 = -26 sau u3 - 2u2 + 4ie - 2 = -26 sau u3 - 2u2 + 4u +
+ 24 = O, pentru u = 2t, rezultă t3 - t2 + t + 3 = 0<=> (t3 + 1) - {t2 -1)+
+ (t + 1) =o<=> (t + l)(t2 - t + 1 - t + 1 Ţ 1) =o<=> (t + 1) [(t -1) 2 + 2] = o,
singura soluţie reală este t = -1 => u = -2 => 2x - 6 = -8 => x = -1.
G.M. nr. 11-12/1986
30. a) Se amplifică cu ,J3x~ + 5x + 8 + ,J3x + 5x + 1 => 2
=> ,J3x2 + 5x + 8 + ,J3x-.!. + 5x - 1 = 7 care împreună cti ecuaţia iniţială

-8
= = -3 ,
·, V
da X1 1, X2
b) X1 = 2, X2 = - 27 .
31 • a) V(,Jx-1-2) 2 + V(,Jx-1-3) 2 = l=>I.Jx-1-21+

+ I.J x - 1 -3 I = 1 => x e [5, 10]
b) V(,Jx + 2-1) + V(,Jx +2-5) = 4 =>1.Jx +
2 2 2-1 I+
-j- .jx + 2 - 5 I= 4 => X f -1, 23]. E
32. a) Evident, x e [-a, a].

- 1 '\J/ a2 - x2 - - 1 '\J,
a2-
- -
x2 = O => ,y/a2 - x2 ' -1 - - 1 ) = O.
x lxl x lxl
=> x e [O, a] U {-a}
b) X E [-2, 1] U {-5},
c) X E [ -3, 1] U { - 7},
33. a) x 1 = O, x2 = 1, unde x1 = O nu verifică ecuaţia.

b) x 1 = -4, x2 = 4, unde x 1 = -4 nu verifică ecuaţia.
c) X!=· -1.
247
d) ,v' X + 1 + -v'x = ,v'2x + 1 se ridică la puterea a treia
2x + 1 + 3,v' (x + l)x ( 'V' X + 1 + ,v'x) = 2x + 1 => °V'x(x+ 1)(2x+ 1) =
=o·=> x1 = o, x 2 = -1, x3 = - ~.
2
e) Notăm u = ,v' x + 4, v = ,v' x - 4, t = ,v'2x rezultă
{ u2 +
+ V 2 ._ t,t 2 D"in ce1e d oua ecuaţ·. ltv 2
11 rezu a t -
V 2 uv = t 2 => uv = o.
U V - •
1° U =0 => X = -4,
2° V= 0 =>X= 4.
34. Evident x~ 1 + ·1 + mI..Jx-1-11 ·
1. Ecuaţia se mai scrie ..j x -
=2=>(1+m)(.Jx 1-1)=0, dacă x;;.:,2 şi (l-m)(../x-1-1)=0,dacă
1 ~ x < 2 prin urmare, pentru m = ±1 => x e [l, oo), iar pentru m ,t,. ±1
=> X =~2. li
b) Dacă m e (O, oo) ecuaţia nu are soluţie.
Dacă m e (-oo, O) -{- {} => x = ; . Dacă m = - { =>
xe[-½, oo].
35. a) ( °V' X + 2 - 2,v' X - 2) 2 = 0 => X = _!! .

7
b) ,v'(8 - x) 2 - °V'(8 - x)(27 + x) + °V'(27 + x) 2 = 7.

Amplificînd cu ,v's - x + ,v'21 + x ,t,. O => 8 - x + 17 + x =
= 7(,v'8 - x+ °V'27 +X)=> ,v'8 - X+ °V'27 + X= 5 => X1 =0, X2 =-19.
36. a) Notăm
} / 1- " = y => y 2 (1 - x) - 2y + x + 1 = O => y 1 = 1 + x, Y2 = 1 - x.

Vi+"
..v
Deci din 1--
- " = 1· + x
l+x
=> x1 = o, x2 e (- 3, - 2) , iar
. di n vi-=-;-- =
l+x
= 1- X => X3 4
1± Js •
= --'--
• 2
b) (x - l)(x - 2 ) - (x - 3 )(x - 4) = ..j2 evident X e (- oo, 1] U

.Jx• - 3x + 2 - .Jx9 - 7x + 12
U [2, 3] U [4, oo), X 'F 2,5.
După simplificare rezultă .J x2 - 3x + 2 + ..j,_x_
2 -_-7_x_+_1-=-2 = ../2, din care
rezultă x 1 = 2, x 2 = 3.
37. a) Se ridică la pătrat şi obţinem -(y + 1) 2 - (2x - 1)2 =
= 2..jy + 2 ..j4x + y 2 ~ O.
Rezultă y = -1, x = ~2 .
3
b) Din condiţiile_4-x2 ;.:.O, 1+4x ;.:.O, x2 -4 ;;.:.O=>x=2=>y= 2 •
248
38.{97-x;;i:O
=> -9 ~ X ~ 97 ţ/97 ~ X - 3 = 5 - ,J9 + X,
9 + X ;;i, 0
16 - X 16 - X
rezultă
{f97 - X+ 3) (.,/97 - X+ 9) = 5 + .,/9 + X •
Arătăm că x = 16 este soluţie unică.
Pentru x => [-9, 97] => x + 9 e [O, 108] deci 5 ~ 5 + ../9 +x .:s:;5 +
+ ,J1os < 16.
Cum (ţ/97 - x + a}(,J97 - x + 9) ;;i, 27 rezultă că (ţ/97 - x +
+ 3)(,J97 - X+ 9) > 5 + ,J108 adică X= 16 este sol. unică.
39. Se foloseşte transformarea radicalilor compuşi
VA ± ,JB = V~:· -B± VA- .J:· - B.

VV x9 + 2; +9
x2 + V + 2; + VV + +
x1 1
V + ~· -
- x9 xi ~2 x9 _ xi xi =
= V2x + 2.,jx2 + a 2 <=>
-----;_- _-_-_-_
1/,Jx + a +
2 2 la I + V.Jx 2 +a 2 - la I = V2x + 2 .Jx2 + a2 care se ridică
la pătrat.
40. Ridicînd la pătrat obţinem
2 yx2 + 1 + x +: = 2-(x2 + ~.). Dar x2 + -;- > 2. Deci cum pri-

"
mul membru este pozitiv, nu se poate decît 2 - 2 + : ) = 0 =>X= 1 (x
şi x = - 1. Deci x = 1 nu verifică.
b) Aducînd la acelaşi numitor
.J
,Ja - x (b - x) = x - b (a - 2b + x) şi cum membrul stîng este negativ
iar cel drept este pozitiv, egalitatea apare doar pentru x = b.
41. Ecuaţia este echivalentă cu
~a+ X • x + a = {I;- ._zy(x + a)n+I = !!.. zyxn+I <=> "n/( x + aJn+I - !!.. <=>
ax b b V ax b
X+ a
<=>- =
nvl ---;;-; a
(-) 1 + - =
~.Jan
. <=> -
a
= !!±!.Jan- !!.±}.,Jijii
<=>X=
b x n+l,Jijii x n+I.Jbn
_____ __
X
an+l,J;)
,:_
42. Ecuaţia nu admite soluţie pe x = ± 1, deci putem împărţi ecuaţia

cu ~1 - x 2 şi obţinem ' / 1 + X - v,n 1 - X= 1. Notînd 171 +" = t obţi-
1 .
V1 - x l+x V1-x
nem t - -
t
= 1, etc.
249
2a, a ~ O,
a+ lal = { O, ,
a <0
egalitatea are loc cînd x = y = O.
44. Se impun condiţiile x2 - 1 ~ O, x ~ O, x2 - a ~ O echivalente

cu x ~ 1 şi x2 ~ a. Ridicînd la pătrat obţinem :
4..j(x~ - l)(x2 - a)= a+ 4 - 4x2 •
Se impune din nou o condiţie a + 4 - 4x2 ~ O. După o nouă ridicare la
pavt rat obt" ( 4 - a)!
,1nem x 2 = -'---=- d"m care se ve d e ca: pentru a> 2 ecuaţia
· v
8(2 - a)
nu are soluţie, pentru a < 2, x 1 = .J4-a , x2 =

a-4
,=== < O
2 2(2 - a) 2,y2(2 -
a)
care arată că x 2 nu este soluţie, iar x 1 verifică condiţiile impuse numai
pentru a e to, f]·
45. Deoarece funcţia/: [O, oo)-R J(x)= Va - ,Ja + x este des-
crescătoare iar g: [O, oo) - R, g(x) = x este crescătoare, ecuaţia f(x) =
= g(x) are cel mult o soluţie.
Condiţiile de existenţă impun ca x ~ O, a + x ~ O, a - ,.J a + x ~ Q.
Ridicînd la pătrat obţinem, în condiţiile puse, o ecuaţie echivalentă:
,Ja + x = a - x2, care impune o nouă condiţie a - x2 ~ O. Ridicînd
din nou la pătrat obţinem a+ x = x 4 - 2ax2 + a 2 • Pentru a rezolva
această ecuaţie o ordonăm după a, iar ca trinom de gradul doi în a
o descompunem în factori :
a2 - (2x2 + 1) a+ x4 - x= O, a 1 = x2 + x + 1 şi a2 = x2 - x.
Obţinem
(a - x2 - x - l)(a - x2 + x) = O.
Cazul I. x 2 + x + 1- a = O => x 1
- 1- ,.Jiii"=3 _ -1 + ..J4a-3
X2 - - ~ = ' - - - •
2 2
Cazul II. x2 - x - a = O => x3 = 1 - ..Jl

2
+ 4a
, x4 = l + .,/12 + 4a •
Vom reţine acele soluţii (şi acele valori ale lui a) care verifică condi-
ţiilede existenţă puse pe parcurs.
x 1 nu este soluţie pentru că x 1 < O·
De asemenea pentru a < O, condiţia a - ..J a + x ~ O nu este satisfă
cută deci ecuaţia nu are soluţie.
De asemenea x3 < O (a fiind ~ O) deci nu poate fi soluţie. Condiţiile
x ~ O şi a ~ O face ca a + x ~ O să fie satisfăcută. Să·l analizăm pe x 2 •
x 2 ~ O .-..j4a - 3 ~ 1 .- a~ 1, (deci pentru a< 1 x 2 nu poate fi
soluţie).
-J -1 + .j4a - 3 2 2 2 1
a ~ 'V a + x2 -
a2 ~ a + x2 <=> a2 - a ~ 2 - a - a+ ~
~ ,J4a - 3 .- a4 - 2a3 + 2a2 - 2a + 1 ~ O .- a2 (a - 1)2 + (a - 1) 2 ~ O
adevărată. Deci x 2 satisface pentru a ~ 1 şi condiţia a - ..Ja + x ~ O.
250
a- x2 :;i.
2.,..
O <=> x2 ~ a <=> 1 - 2 ~4a - 3 + 4a - 3 :t.;a<=>
2-s::
2
4
,./4a - 3 ;;ii: -2a2 + 2a - 1 = -a2 - (a - 1)2 relaţie adevărată pentru

a ;;ii, 1. Deci pentru a ;;ii, 1 ecuaţia are soluţia x 2
.
= -1 + ,./4a- 3 •
2
•
Aua1og se anal1zeaza V •
ş1 so1u ţ•1a x, = 1 + ,Jia+î
2 •
46. Fie x2 + 2ax + _!__

16
= t => (t + a) 2 = a2 + x - _!_ =>
16
{
.
t2 + 2at + -16 =
x2 +2ax+-
1
1
16
=t
X
- l <=> I t2 - x2 + 2a(t -
t2 +2at+_!_=X
16
x) (t - x) =O
I ! t-x=O
t 2 +2at+-=x
16
1 II
1t=x+2a+1=0
t2 +2at+-=x
1
16
etc.
47. Se impun condiţiile x > O, x ;;ii, ,Jx <=> x ;;ii, 1 şi a > O.

Eliminînd numitorul obţinem x + x(x - 1) = ecuaţie .Jx - .J a.Jx,
care n-are soluţia X = 0 deci rămîne ,Jx + 1 - X - 1 = .a <=> ,Jx - .J
- .J X - 1 = a - 1. Pentru că > ~ se impune condiţia .Jx
a > 1. Ridicînd la pătrat obţinem x + x - 1 - 2.J x(x - 1) = (a - 1)2 <=>
2.J x(x - 1) = 2x - 1 - (a - 1)2 se împune o nouă condiţie:
2x - 1 - (a - 1) 2 ;;ii: O. Ridicăm din nou la pătrat şi obţinem:
4x (a - 1) 2 = 1 + 2 (a - 1) 2 + (a - 1) 4 <=> x = [l + (a - l)•]• <=> x = 1 +
4(a - 1)1
+- - - care satisface condiţia x ;;ii, 1.
a2 (a -
4(a - 1)
2)1
1
• • •
Din condiţia 2x - 1 - (a - 1)2 ;;ii:
;;ii, 0 => a E [}, 2].

G.M. 1/1981
48. f(x) = .J10 + .J10 - x; feste descrescătoare.

g(x) ·= .J x + 1 + 1; g este crescătoare şi f(x) = g(x) <=> x = 9.
Deci pentru - 1 :t.; x :t.; 9, J(x) ;;ii, /(9) = g(9) ;;ii: g(x),
pentru 9 :t.; x ,=,;; 10, f(x) ,=,;; /(9) = g(9) :=,;; g(x).
G.M. nr. 1/1{)81
49. a) Evident x e (-oo, 2] u [3, oo).
În cazul x + 4 ;;ii: O deci pentru x e [ -4, 2] u [3, +oo) se poate ridică
la pătrat ambii membri şi se obţine x2 - Sx + 6 > x 2 + Bx + 16 =>
=> X E [-4 - ~). ' 13
Pentru x e (-oo, -4] membrul stîng este pozitiv iar cel drept este nega-
tiv, deci soluţiile sînt x e (-oo, - :~] .
b) X E(~3 , 00} ·
e) x e (-oo, -3) u [3, 9 + {] ·
251
50. Se formează ecuaţia de gradul al doilea care are ca rădăcini
X1 =5- 2 ,J°3 Şi X 2 = 5 + 2 ,J3.

x 2 - lOx + 13 şi se aplică teorema împărţirii polinoamelor, obţinem
= (x2 - lOx + 13)(x"- 2 - x + 1) + 2 => E 1 (x0 ) = 2.

E 1 (x)
b) E 2 (x) = x. Fie x = -{1/3 - 2 => x + 2 = -{1/3 => x8 + 6x2 + 12x +
+ 5 = O şi aplicînd teorema împărţirii polinoamelor => E 2 (x0 ) = 1.
51. Evident, x e [-1, oo}
E1 (~) = V(,J2x +3 - + l/ (,./2x + 3 - 2) 2 =
4) 2
.= I ,J2x + 3 - 4 I+ I ,J2x + 3 - 2 I =
-2 ,J2x + 3 + 6 x e [- f, f) ,
2 X e [i, ~],
X e (~, 00},
deci
E 1 (x) = 2, (V) x e rf, ~J ·
E 2 (x) = 5, ( V) x e [l, 26].
52. a) Evident, x e (-oo, -2] u[2, oo).
(x + l)(x - 2) + (x - 1) ./7=4
(x + 2)(x - 1) + (x + 1) ,Jx• - 4
-
,Jx-2[(x+l)./x-2+(x-1),./x+2] = y x__
-2 d acav x ::P
....._2,
,Jx+2[(x-1),Jx+2+(x+ 1)./x-2] x+2
c:: {
,./Ix+ 21 [(x- 1) ~
,./lx-21[Cx+l),Jlx-21+(x-1).Jlx+21]
+ (x + 1) .Jlx - 21] =
X< -2.
VI x-2
x + 2 I = V
x-2
x + 2•
b) E 2 (x) = -x +1
x-1
vx -- 2
x+2
· c) E 3 (x) = -x - 2
x+2
V.X- +
x-4
4
·
53. Notînd Vx + ,J x2 + 32 = u ; Vx - ,J x2 + 32 = v
1:1.vem u + v = 2, uv = -2 şi u 5 + v6 = 2x. Expresia simetrică u 5 + v•
se exprimă uşor în funcţie de u + v şi uv. Rezultă x = 76.
54. Sînt necesare condiţiile mx2 - x + 1 ;;i:: O, mx2 + x + 1 ;;i:: O„
X ;;i:, 0.
Ridicînd la pătrat obţinem 2 ,Jm2 x• + (2m - l)x2 + 1 = (1 - 2m) x - 2.
Pentru o nouă ridicare la pătrat este necesar ca
(1 - 2m) x2 - 2 ;;i:: O şi obţinem (4m - 1) x' = O.
252
Dacă m ::/= ~ => x = O care nu verifică toate condiţiile puse.
4
Dacă m = : ecuaţia devine I½ t I+ I½I + 11 =
x - x x cu soluţii
X E [2, 00),
55. ,J'_1_+_//l_X - ,J1 - ax= x <=>(,JI + ax - ,J1 - ax}(,J1 +ax+
+ ,.,/1 - ax)= x(,JI + ax+ ,.,/1 - ax)<=> 2ax = x ( ,.,/1 +ax+ ,J1 - ax)
care are o soluţie x 1 = O (V} a e R şi ,J1 +ax+ ,J1 - ax= 2a.
Se vede că pentru a ~ O nu mai are alte soluţii.
Pentru a> O ecuaţia este echivalentă cu (,Jl +ax+ ,J1 - ax) 2 = 4a2 <::i-
<=> 1 + ,J1 - a2 x2 = 2a2 <=> ,J1 - a2 x2 = 2a2 - 1.
Pentu 2a2 < 1 <=> a e (O,~} nu are soluţii.
Dacă 2a2 - 1 ;;i. O<=> a ;;i. J obţinem
2 1 - a2 x2 = 4a 4 - 4a2 + 1 <=>
,_ x 2 = 4 - 4a2• Deci 4(1 - a2) < a> O <=> 1 ecuaţia nu are soluţie.
Dacă 1 - a2 ;;i. O ,_ a e [ J2 , ecuaţia soluţiile
1] are x = ±2 ,J1 - a"'
care verifică şi condiţiile de existenţă 1 + ax ;;ii, O şi 1 - ax ;;ii, O.
56. Ecuaţia are soluţia x = O, unică pentru că funcţia din membrul
întîi este strict crescătoare iar cea din membrul doi este strict descrescă
toare.
57. Soluţia I. Notăm: x = -{1/2x + 7, y = -{1/5x + 8, z = -{V x + 12.
t = -{1/6x + 3.
Rezultă { X + y = Z + t, => { X + y = Z + t,
x3 + y3 = z3 + t3, xy(x + y) = zt (z + t), de unde
(xy - zt)(x + y) = O.
1 ° X + J = 0 => x3 + y3 = 0 => 7X + 15 = 0 => X1 = - ~ ,
7
2° xy = zt => x3y3 = z3t3 => (2x + 7}(5x + 8f= (x + 12)(6x + 3) ~
=> 10x2 35x+ + 16x + 56 = 6x2 + 72x + 3x + 36 => 4x2 - 24x + 20 =
= 0 => X 2 - 6x + 5 = 0 => X 2 = 1, X3 = 5,
Soluţia II: ridicînd la cub ambii membri obţinem
7x + 15 + 3-{1/(2x + 7}(5x + 8)(-{1/2x + 7 + -{1/5x + 8) =

=: 7.c+ 15 + 3 {/(x + 12}(6x + 3)(-{Y x + 12 + -{1/6x + 3) <=>
,_ -{1/(2x + 7)(5x + 8)({/2x + 7 + -{1/Sx + 8) =
= -{1/ (x + 12}(6x + 3)(-{1/ x + 12 + {/6x + 3). (I)
Observam ca pent ru x
V V
= -7- -15
avem
-{1/2x + 7 + -{1/Sx + 8 = -{1/ x + 12 + -{1/6x + 3 = O.

Fie x o soluţie a ecuaţiei iniţiale diferită de - ~, atunci din (1) avem
7
după simplificare, egalitatea :
-{1/ (2x + 7)(5x + 8) = -{1/ (x + 12)(6x + 3) => x 1 = 1 şi x 2 = 5.
253
b) tu mod analog se obţin soluţiile x1 = - ~, x2 = -3.
3
G.M. 5/1980
58. 3x - 1 e N*, 8 - 3x e N*, Sx e N* => 3x e f2, 7] n N deci

!J& = -2 , 1, -4 , -5 , 2, -7 .
3 3 3 3
Numai x = 1, x = 2 verifică şi a treia condiţie.
Apoi x = 1 nu verifică egalitatea dată. Deci x = 2 care verifică egali-
tatea dată.
1 + 2x - y 2 ~ 2,
59. Rezultă 1 + 2y - z2 ~ 2,1
1 + 2z - x2 ~ 2 care prin adunare dau
(x - 1) 2 + (y - 1) 2 + (z -
= 1, y = 1, z = 1. 1)2 ~ O => x
GO. a ,Jx = a 2 ,Ja - ,Jay - ,Jax = a2 - .Jy_ => a2 - ,Jy ~ O => y ~ a4 •
Ridicînd la pătrat obţinem ax= a4 + y -2a2 ,Jy => Jy ,e Q => y = k2 =>
=> ,./ax e Q =>ax= m2 => a Im=> m =na=> x = an2 şi ecuaţia devine
an = a2 - k => a lk => k = k' a => n = a ,-- k' => n + k' = a => n = O,
k' = a => x = O, y = a2, n = 1; k' = a - 1 => x = a, y = (a - 1)2 a2 etc.
C. 458, G.M. nr. 12/1984
G1. Din condiţiile de existenţă ale radicalilor rezultă
+ y ~ 0, X ~ 8, y ~ 6.
X
Fie u = "1x + y, v = ,Js - x, t = ,Ja -y.

Rezultă { 3u + 2r, + t = 14,
r,2.+ t 2 + u 2 = 14. înmulţim prima ecuaţie cu 2 şi scăzînd-o
din .Prima, obţinem:
r,2+t +u 2 2 - 6u - 4u - 2t = -14 sau

(u - 3) 2 + (r, - 2) 2 + (t - 1)2 = O rezultă u = 3, r, = 2, t = 1 adică
X= 4 Şi y _ 5.
G.M. 6/1985
62. Observăm că ;;fr = ,Jx~ + 1 +

x•+l
,J 1
xl+l
~ 2 ; egalitatea are
loc pentru x = O. Rezultă S = ,{1/1 - x + -{1/1 + x ~ 2.
Cum p = ~1 - X • ,{1/1 +X= ,{1/1 - .%2 ~ 1 şi
S3 = 2 + 3SP rezultă S3 - 2 = 3SP ~ 3S sau S3 - 3S - 2 ~ O
sau
(S + 1) (S -
2 2) ~ O adică S ~ 2 rezultă S = 2 deci
x1+2
......,,,==- = 2 egalitate adevărată pentru x = o.
,Jx1 +1
254
83. Din condiţiile de existenţă
ale .radicalilor rezultă:
- .
6x - y2 - 4z +1 > y + 4z2 > O, y + 4z2 ;;ii, O,

9.x2 +y + 4 ;;ii, O. Notînd u = ,./6.x - y 2 - 4z + 1 > O,
V = ,Jy + 4z2 ;;;i, 0,
t = ,./9x2 + y + 4 > O,
rezult av { U - V = t, . -
t2 + v2 - u 2 = 9x2 + y + 4 + y + 4z2 -
+ y 2 + 4z - 1. 6x
Eliminîndu-1 pe u obţinem t2 + v2 - (v + t) 2 = (3.x - 1)2 + (y + 1)2 +
+ (2z + 1)2 ;;;i. O sau O ;;ii, -2vt ;;;,. O => vt = O şi 3.x - 1 = y + 1 =
= 2z + 1 = o.
Rezultă x = ~3 , y = -1, z = - ~2 .
G.M. nr. 6/1986
84. Din condiţiile de existenţă a radicalilor rezultă
X> 0,
{ y > O,
x > Jy => x' > y 2 > x => x(x - l}{x2 + x + 1) > O,
y ;;ii, ,Jx => y 4 ;;ii, x 2 ;;ii, y => y(y - l)(y2 + y + 1) ;;ii, 0 => XiJ' e [l, oo),
x +'li x - .../y = y + 11y ,./x ~ x - - y = liy -,./x ~ li x - ,Jy ~

~ (,Jx - ,./i)( ,Jx + .Ji) = y - + .Ji - -l;
%
,.;,, - ..;;- + ,./:e - .fi

rezultă ,Jx - J'y = O, adică x = y > 1, sau
0 ;;;i, - (x + ,Jy} = .fi + .fi + l > 0 ceea ce este imposibil,

. ,.;,, - ..;-; + ,J % - ..;,,
rezultă M = {(x,x) I x > l}.

G.M. 7/1986
85. ,Jx + ,.jy = 1 => 0 < X < 1, 0 < y < 1.

Fie x = u 2, y = v2, x + 2 = z2, y + 2 = t2 =>
=> I U +V= 1,
z + t = n,
u +n = z,
2 2
v 2 + 2 = t 2,
=>
U
u - v = n(z - t),
+V= 1,
u2 + v2 + 4 = z2 + t2,
z + t = n,
=> 1-nz+nt
V=----,
2
5 - 2uv = n 2 - 2tz.
nz-nt+l
U=----,
2
se înlocuiesc u, v şi se obţine un sistem simetric în z,t.

G.M. 11-12/1986, C. 641
86. Din condiţiile de existenţă ale radicalilor obţinem x > O„
y > O, z > O. Eliminîndu-1 pe z obţinem:
,./ .x2 + y2 + 4 ,./ X + y = 2 ,./2 (,./x + ,./y).
255
Ridicînd la pătrat obţinem x2 + y 2 + 8,J(x + y)(x2 + y2) + 16 {x + y) =
= 8{.x + y) + 16 Jxy, adică
x2 + y 2 + 8 ,J{x + y){x2 + y 2) + 8 (.../x - Jy) 2 = O.
Rezultă x2 + y2 = .../(x + y)(x2 + y 2) = (.Jx - ,Jy) 2 = O
Rezultă că x = y = O şi z = O.
G.M. 2/1980
87. 2y - 1 ;;,i. 0, 2.x - 1 ;;,i. 0 => X, y e [ ¼, 00) .
Avem succesiv: 2 ,./2y - 1 = x2 + 1 ;;;i. 2x >O=> 2y - 1 ;;;i. x2. =>
=> 2y ;;;i. x2 + 1 ;;;i. 2x => y ;;;i. x.
Asemănător 2 .../2_x___l = y 2 + 1 => x ;;;i. y rezultă deci x = y, egalitate
care are loc cînd x2 + 1 = 2x, adică x = 1 şi y = 1.
X1 - 2 ,./2X2 - 1 + 1 = 0 => X2 ;;,i. X1,
Xz - 2 ,J2x3 - 1 + 1 = o => X3 ;;;i. X2,
Genralizare l =>
Xn-1 - 2 ,J2xn - 1 + 1 = 0 => Xn-1 ;;,i. X,.,
Xn - 2 ,J2x1 - 1 + 1 = 0 => X1 ;;,i. X,.,
=> X1 ~ Xz ~ X3 ~ ••• ~ x,. ~ X1, adică X1 = X2 = ... = x,. = 1.
68. Obseroaţie: pentru a = 2 şi a = 13 se obţin două exerciţii cunos-
cute. Observăm că x = O şi x = a + 1 sînt soluţii. Dacă x > a + 1 =>
=> x > ,J (a + l)x => ,J x + a ,J (a + l)x < x şi prin inducţie {după numă
rul radicalilor) rezultă:
,----:-_-_-_-_-_-_-_-_-_-_----::-=-=-=-=-=-=-=-=-=-=-
V V
x + a x + ... + a x + ~(a + l)x < x
pentru O< x <a+ 1, se schimbă sensul inegalităţii.
V
69. 1° Observăm că x = n, y = n este soluţie pentru orice n e N.
2° Pentru x =I= y, presupunem x < y. Cum x = O, y = 1 este soluţie,
considerăm 1 > x > y - 1 < y, x, y e N. Dar x3 + y ~ (y - 1) 3 + y =
= y 3 - 3y2 + 4y - 1 < y3, deoarece pentru y ;;;i. 2 -3y2 + 4y - 1 =
= -{3y - l){y - 1) < O rezultă că~ x3 + y <y, adică [ ~ x3 + y]<y.
Din y = [~y3] ~ [ ~y3 + x] = [~ x3 + y] <y, rezultă că pentru x <y
ecuaţia nu are soluţii în N x N. Ecuaţia fiind simetrică în x şi y
rezultă că nici pentru x > y nu are soluţii în N X N adică pentru x =I= y
ecuaţia nu are soluţii în N X N.
G.M. 3/1989
1 1 1 ( ,- ,-)
70. Rezultă X, y > O şi .fi = ..;20 - ..;;; -v x < ,v20 .
Ridicăm ··Ia pătrat şi obţinem ,.j20x e Q => x = 5k2, analog y = Sm2 • şi
ecuaţia devine
1 1 1 1 k-2 2k 4
-+-=-=>-=--=>m=--=>m=2+--, =>
k m 2 m 2k k-2 k-2
=> k - 2 =± 1, 2, ±4 etc.
256
7L Observăm că x = O este ·soluţie.
Pentru X> 0 notăm k =[ 10:.000] ~ o. Rezultă X 'k1 şi k = [(~)5].

Fie k = 10n +r, atunci 10~., + r = [( n + :O t] > n 1, ~ne~alitate verifici
doar pentru n
verifică pe rlnd.
= 1 => 10 + r,.::{(i -ţ- ~n şi r e {O, 1, 2; ..•. 9} care se
G.M. 4/1985, C. '586
72. Rezultă ../x2+ Y+ 1 e N şi ..jy2 +X+ 4 E N.

.x2+ y +
1) Presupunem {
1 ;;;, (x + 1) 2,
=>
> 2.x, {y
y2 + X + 4 ;;;, (y + 1) ,2 X + 3 ;.i, 2y,
prin adunare rezultă 3 > y + x.
Cum x, y e N, ..,/x2+ y + 1 e N, ~y2+ x +4 e N şi x +y =E;; 3.
rezu1taw { X1= 0, { X2 = 1,
Y1 = O, Y2 = 2.
2) .x2+ y + 1 < .x2< (x + 1) 2 sau y 2 + x + 4 ;;;, y 2 < (y + 1)2
imposibil căci x, y > O.
Fie S = ..,/n2+ 1 + ,Jn2 + 2 + ': .. + ,Jn2 + 2n.
În inegalităţile ..,/n2 + i < n + ~ adevărate pentru orice i, su-
mînd după i între 1 şi 2n, obţinem : S < 2m2 + .:.2n (1 + 2 + ... + 2n) =
= 2n2+ n + .!. . În inegalităţile ,Jn~ + i > n +-i- adevărate pentru
2 2n + 1
i = 1, 2, ... 2n, sumînd după i obţinem S > 2n2 + n. Din cele două re-
laţii găsite rezultă afirmaţia din enunţ.
74. Se va arăta că [ .j4n2 - 1] = 2n - 1 şi [ ..Jn2 - n + ..,/n + n] =

2
= 2n - 1. ·
75. Pentru orice n, avem ,.,/n 1 + ..,/n + F+î < y 9n - ~ (1).

Într-adevăr, aceasta este echivalentă cu ,Jn2 - n + ..,/n2 - 1 +
+ ,vn + n < 2 3n - _!.. care rezultă din ..Jn 2 - 1 < n - ~ şi ..Jn 2 - n +
2n 2n
+ ..,/n2 + n < 2n.
Din (1) rezultă [../n - 1 + ../n + ../n + 1] :E;; [ V9n - -;; J (2). Dacă ar
exista un n > 1 pentru care în (2) să avem inegalitatea strictă, atunci
ar exista un întreg m, aşa ca ../n - 1 + ..,/n + ../n + 1 < m =E;; V 9n - ~
de unde m2 :E;; 9n - 2. => m2 ;;;, 9n - 1 şi cum m2 # 9n - 1 (fiindcă
n
m2 = 8.JTI3 + 1 sau 8'lt3) avem m2 :E;; 9n - 2 deci ,./n=1 + ../n + ,Jn+l ,E;;
=E;; ..,/9n - 2, echivalentă cu ,Jn2 - n + .Jn2 - 1 + ..,/n2 + n =E;; 3n - 1.
257
Din inegalitatea mediilor avem ../n2 - n + .Jn2 - 1 + .jn2 + n > 3~ n3 - n
iar de aici şi din precedenta rezultă 3n - 1 > 3{/ n3 - n, falsă pentru
n > 1. Deci în (2) avem egalitate. Avem apoi şi [ V
9n - ~] =
= [.j9n - 2] de unde cea din enunţ.
76. Ecuaţia se scrie ca sumă de pătrate :
(,Jx1 - 1 -1) 2 + ... + (,.Jx,.- K 2 -K) 2 + ... + (..jx,. -n2 - n) 2 =>
=> x,. = 2k2, k = 1, n.
258
Capitolul V
SISTEME DE ECUAŢII
.
I. Sistemul . 1ent cu { x3 y3
este ech1va + = 6(x + y) <=>
x3 - y3 = 4(x - y)
_. { (x + y)(x2 - xy +Y 2
- a) = O <=> cu patru sisteme mai simple.
(x - y)(x2 + xy +y 2 - 4) = O
2. înlocuind y = (4 '""'." x2)/2 din prima ecuaţie în a doua, obţinem
ecuaţiade gradul patru (2 - x2/2) 2 + 2x = 4 de unde x'/4 - 2x2 + 2x = O
sau x(x - 2)(x2 + 2x - 4) = O din care găsim soluţiile: (O, 2), (2, O),
(-1 + ...;s.
-1 + ...fs),
(-1 - -1 - ,Js) ...;s,
3. Sistemul din enunţ este echivalent cu sistemul
{ Ix+ Y I + Ix - Y I = 4 cu condiţia ca numerele x +y şi x - y

Ix+ y I · Ix -y I= 3 să aibă acelaşi semn.
Altfel: se ridică la pătrat prima ecuaţie
se obţin coluţiile (2, -1), (-2, 1), (2, 1), (-2, -1).
4. Ecuaţia a doua se scrie:
,J x +y ~ Ix - y I = 8.
Se notează .../ x +y = u şi ~ x - y = v.
5. Sistemul admite soluţia (O, O). Să presupunem x .;. O şi y .;. O.
Fie y = tx şi prin împărţire Y' = + Sy
:K => t' - 3t3 + 3t + 1 = O/ : t 2 =>
~ t2 + ¾- 3 (t - +) = O<=> (t - :
:r8
r- (t - +)-
3:K - y
3 2 =0 etc.
6. Z = 1 - X - y => 2xy - (1 - y) 2 = 1 X -
2xy - 1 - x2 - y 2 + 2x + 2y - 2xy = 1 ; x2 + y 2 - 2x - 2y + 2 = O <=>

<=> (x - 1) + (y - 1) = O => x = y = 1 şi z = -1.
2 2
7. Din ecuaţia a doua y - b = Ix - a I ;;ii: O şi prima ecuaţia devine

2 Ix - a I = c => x - a = ± ~2 => x = a± ~ şi y = b
2
+ ~2 .
G.M. 5/1988
8. Notez x2 = t şi sistemul devine omogen în t şi y.

Notez apoi y = kt etc.
G.M. 7/1988
9. Sistemul este simetric
{ x +y = S =>{S -2P = 2(1 +a)=>{" +y = .../14 sau{"+Y= -.../14
2
xy = P S2 = 14 xy = 6 - a xy = 6 - a
259
10. Se notează lx2 - 5.x + 71 = x2 - 5.x +7=z> O (â < O~ şi
IYI =t
{ zI td 1 =>· Zi= t1 => t21 + ti = 2

z• +t' =
Dacă t >
..!.
t'>t>1
1 => t 2 > 1 => t 2'
2
> 1 I => t21 + t' > 2
.!..
Analog dacă O < t < 1. Deci t = 1 => IY I = 1 şi z = 1 => .x2 - 5.x +7=
= 1 => X = 2, X = 3;
11. Rezultă uşor x > O, y > O, a > O, x ~ y, b < O.
Înmulţind ecuaţiile ab = x - y - x - y => y = - ab >O (b < O)
2
V~ Vx+-+ Vx--
a -=
-ab
ab
2
·ab
2
(evident a > O)
-- = + V
2a1 x
-ab 2x= 2 x2 - ~
4
--b
-
21,1 2ax J
2x + ,v4x2 - a 2b2 -
- -2ax - 2bx = b.j4x2 - a 2b2, -2x(a + b) = .j'4..,..xz
_______,a2=b2 ( *)
Pentru ca ecuaţia să aibă soluţie (x > O) =>a+ b < O şi x ~ - ab
2
12. Sistemul nu poate avea soluţii (x, y) cu x < O sau y < O pentru
că din ecuaţia (1) ar rezultu, dacă x < O y3 > 1 => y > 1 => y 4 > 1 şi nu
mai poate verifica ecuaţia a doua şi deci x e [0,.1], y e [O, 1], dar x4 < x3,
y 4 < x3 şi adunate implică x3 = x4, y3 = y 4 => x = O, y = 1 sau x = l;
y=O.
13. Sistemul este simetric în .x şi y. Se notează x +y = S, xy = P.
14. Adunînd cele două ecuaţii o~ţinem x + y = -4.
Vom găsi soluţiile (x1, y 1) = (-3, -1), (x2, y 2) = (-9, 5)
15. Soluţia I: scăzînd ecuaţia a doua din prima rezultă
(x - y)(x2 + xy + y2 - 2x - 2y + 2) = O.
Dar cum
x2 + x(y - 2) + y 2 -2y + 2 > O ( v') x, y e R => x = y
înlocuind în prima ecuaţie, rezultă x3 - 4x2 + 2.x = O, x 1 = O, x2 _:_ 2 + ,li,
x3 = 2 - ,./2 deci soluţiile sînt: (0,0), (2 + ../2, 2 + ../2), (2- ../2, 2-../2)
18. = _!Î_ t = L
4 x• - 3Y => 4 - St = - t => t2 +t- 2 = O =>
x•- 2y -ryl x• 1- 2t
=> t 1 = 1 t 2 = -2, y = tx2 => 4x2 - 3tx2 =
xt3 x 8 => x1 = O y 1 = O =>
=> 4 - 3t = ţ3_x5 => X = V- - 4 - 3t

ea
{ X2
=> Y2 -- 1 ,
= 1
lf Ya
Xa =
= -
-wv*2-
2 o
16
260
Solutia II.
:"'
4--3=xy2
evident dacă y = O => x = O. Fie y :f O => ~ 1 Y

' t
l y
-=- - 2 = -ry
41- 3 1 1· • ' d
A
notmd cu -
,xi
= I => - - = - - => t 1 = ş1 t2 = - -1 s.a.m. .
y ,-2 t ,----,,= 2
17. Considerăm funcţia f(x) = ~x + 45 - ~" + 5 /: [-5, + oe>) -:+ R
Sistemul se scrie - -
y,C = f(x) EV1"dent x

= f(y) =y = 4 verifi.cav s1"stemul . .ni.a
A _vtw
am cav alte so1u-
0
ţii nu sînt. Fie a, b e [-5, oo) atunci:

IJ,( a) -f(b} I = la - b I ( - - -1- - - - ·1 ) 1
<-- la-b I
,Ja + 5 + ,./b + 5 ,Ja +.45 + ,.Jb + 45 2,Js -
Fie x şi y soluţie => "= f(y) == f(f(x)) şi să presupunem că ecuaţia
x = f(f(x}} are o soluţie ·x' #: x. Atunci Ix - x' I = 1/(flx 11} - /(/(x'}} I Ei;
Ei; 1
2v5
/'F 1/(x} - · f(x'} I Ei; ( 1/'F)
2v5
2
l.x ,. . . x' I - contradicţie ~. " = y = 4
sol. unică.
18. Rezultă 3x + y ;;i. O, x - y ;;i. O; ~xy = 17 - 3x => 17 -

17 ·
- 3x ;;i. O => x ,e;; -3 => x - y = 289,+ 9x2 - 102x => y = -289 +' 103x -
_______
- 9x2 şi prima ecuaţie devine ~106x - 9x2 - 289 = 3,c - 11 ;;i: o=>
=> x ;;i. ~ care se ridică la pătrat şi rezultă X1 = 5, x 2 = .!!. , y 1 = 1,
3 9
59
Y2 = - 9 .
19. Sistemul este echivalent cu:
( + ; + 2) (y + ; + 2) = 27
X
f(x + ;)(y + ;)= 10

Se notează x + -1 = u, y + -y1 = v
X
etc.
20. Folosim acelaşi tip de .raţionament ca şi la ex. 12 şi găsim

x = 2, y = 1 soluţie unică. ·
21. x = 1, y = 2 - soluţie a sistemului. Demonstrăm că este unică.
Evident din sîstem rezultă că x, y > O
i) dacă ( 3) 01: < 1; ~ < 2 (01:, ~} - soluţie. Avem ot + ~ < 3 =>
=> (ot + ~} 2 < 9 => ot(ot + ~) 2 < 9 contrad.
ii} dacă ( 3} ot > I, ~ > 2 - soluţie Avem ot + ~ > 3 => (ct + ~} 2 > 9 =>
> => 01:(ot + ~} 2 > 9 contrad.
261
iii) p.p. că ot < 1 ~ > 2; ot, ~ > O
ot3 < 1 ~3 > 8 rezultă ot3 - ~3 < -7 => ot(ot3 - ~ 8) < O
dar ot( ot3 - ~ 3) = 7 contradicţie.
Analog se tratează cazul IV) ot > 1, ~ < 2.
22. Ecuaţia a doua se mai scrie
~ + 3xy1 = ~ => y + = X ae:.„ k = 0,1,2
y' + 3x1y 14 J - X
unde e: sînt răd. cubice ale unităţii. Asociind această ecuaţie cu prima
ecuaţie a sistemului obţinem
7[9el- 6EA
X2 = - ~ - - - = > X =
+ l] ±} y=±2
27sl 1 + '
(pentru e: 0 = 1). La fel pentru e: 1 şi e: 2 •

23. Sistemul se mai scrie după
ordonare în raport cu y
{y
2 - (7x + 2)y + 4x + 13x - 3 = O (l)
2
y2 - 2(7x + 2)y + 9x2 + 28x - 5 = O

punînd condiţia ca cele două ecuaţii să aibă cel puţin o rădăcină comună
şiscriind eliminantul - celor două ecuaţii din (1) rezultă
24x(x3 - x2 - 4x + 4) = O => x 1 = O, Xz = 1, x3 = 2, X4 = -2
şi Y1 = -1, Y2 = 2, Y3 = 3, Y.a = 1.
Observaţie : fie ecuaţiile de gradul al doilea
{ ax3 + bx + c = O Eliminantul celor două ecuaţii este

a' x3 + b' x + c' = O
I:. !, I·I:. :.1-1 :. :. \2 = 0
unde Iaa' b'b I= ab' - a'b
24. Evident x, y e I{, oo) . Scăzînd ecuaţiile membru cu membru
=> (x - y)[x + y + .J2x - 1 +4 .J2y - 1

] = O.
Dacă y = x => x2 - 2 ,J2x - 1 + 1 = O =>
=> (x - V+ (,J2x - 1 - 1) 2 =O=> x = 1 deci x =y = 1
paranteza a doua este strict pozitivă.
25. Adunînd şi scăzînd membru cu membru obţinem:
(x + y)(l - ,Jx2 - y 2) =! ,J1 - x2 +y 2
{ 4 ,-,------,--_.,,.. ( 1)
(x _ y)(l + ,Jx2 _ y2) = ¾..jl _ x2 + y2
262
tnmulţind membru cu membru cele două ecuaţii ale sist. (1) rezultă
9
X
2
-y2 =16•
înlocuind valoarea lui x2 - y 2 în (lJ rezultă
(x,y) =( sf, ai:).

26. Înmulţind membru cu membru obţinem
(xyz) 2 = abc => abc > O şi xyz = ± ..jabc (1}

Utilizînd în (1) fiecare ecuaţie rezultă
X=± .,/abc , Y =± .,/abc , Z = ±.Ja&

a b C
27. Adunînd ecuaţiile obţinem

a+b+c
xy + yz + zx = 2 = k (1}
Utilizînd fiecare ecuaţie din sistem în (1), obţinem
xy = k - c; yz = k-a; zx = k - b sistem rezolvat anterio.1.

Formăm ecuaţia de gradul al treilea cînd se cunosc sumele din
28.
relaţiilelui Viete adică dacă S1 = x 1 + x 2 + x3, S2 = x 1 x2 + x 1x3 + X 2Xs,
S3 = x 1 x 2 x3 atunci ecuaţia care are soluţiile x 11 x 2, x3 va fi t3 - S1t2 +
+ S 2t - S3 = O. În cazul nostru t3 - t 2 - 12t + 24 = O care se descom-
pune în factori (t - 2)(t - 3)(t + 4) = O => t 1 = 2, t 2 = 3, t3 = -4
adică sistemul are soluţiile : (2, 3, -4} ; (2, -4, 3} ; (3, 2, -4) ; (3, -4, 2) ;
(-4, 2, 3); (-4, 3, 2)
29. Din relaţia (x + y + z) 2 = x 2 + y2 + z2 + 2(xy + yz + zx) =>
=> x2 + y 2 + z2 = 6 ; şi utilizînd identitatea :
x3 + y 3 + z3 - 3xyz = (x + y + z)(x2 + y 2 + z2 - xy - yz - zx} =>
=> xyz = -2 şi se aplică algoritmul din exerciţiul precedent pentru sumele
S1 , S 2, S3 ; (1, -1, 2) şi toate permutările.
30. Se adună ecuaţiile şi obţinem (x - 1) 2 + (y - 1)2 + (z - 1)2 =O=>
=> x=y=z=l.
(2x + 3) + 4y = 16 2 2
31. Sistemul se mai scrie { ( a }2 1

(x - 1) + y + z - -2 =
2 2 -4
Din ecuaţia întîi => 4y2 = 16 - (2x + 3) 2 ~ O=> x ~ ~
2
Din ecuaţia a doua => y2 + (z - !)

2
2 = ~4 - (x - 1)2 => - ~ ~
2
x- 1 ~
1 1 1
~ - =>
2
x ~ -
2 '
deci x = -2 . Din prima ecuaţie a sistemului => y = O
• 3
apoL z = - .
2
263
Aceste sisteme trebuie să aibă fiecare o soluţie. În ecuaţia
t2 - .../î4t + 6 - a = O ==> li = O <=> a = ~
2
t2 +..../f4t+6-a=0
-+ -
32. Notăm vectorii a= (x 2, y 2, z2) şi b = (1, 1, 2) atunci din sistem
rezultă lbl = ,Jb, l;I = 1 şi ;b = ,l'f de unde rezultă că > ab l;I !bi
absurd. Deci sistemul nu are soluţii reale.
xy + xz = 2(x + y + z)
{
33. Sistemul se mai scrie yz + yx = 3(x + y + z) de unde se
zx + zy .= 4(x·+ y + z)
5 3 1
găseşte yz = - (x + y + z); zx = - (x + y + z); xy = - (x + y
2 2 2
+ z).
. . -z = 5 ş1. -z = 3 d ec1. x = -z , y . -z . d1
De a1c1 ş1
.
revenm a una d'm -ecuaţu
..
~ y 5 3 -·
~ ~
găsim z2 = - z. Cum soluţia z = O nu convine rezultă x= -
2 10 '
~ ~
J=6, Z=2
34. Scăzînd din prima ecuaţie a doua, din a doua pe a -treia şi din
a treia pe prima obţinem
I(y - z)(x +y
(x ~ y)(x + y
(i - x)(x + y
+ z) = 9
+ z) = 9
+ z) = - 18
(1)
(2)
(3)
Ridicînd aceste ecuaţii la pătrat şi adunînd termen cu termen
(4) (x2 + y 2 + z2 + 2xy + 2xz + 2yz)(x2 + y 2 + z2 - xy - xz - yz) =243
Adunînd ecuaţiile din enunţ avem xy + xz + yz = 84 - 2(x2 + y 2 + z2)
şi înlocuind în (4) cu s = x2 + y 2 + z2 avem (168 - 3S)(3S - 84) = 243
adică (s - 28)(56 - s) = 27 cu soluţiile s1 = 55 şi s2 = 29 de unde
_ {"2+y2+z2=55 {x2+y2+z2=29
I sau· II
( ) xy + xz + yz = -26 ( ) xy + xz + yz = 26
în cazul (I) avem (x + y + z) 2 = 3 deci x + y + z · ± ,.j3 şi revenind la
ecuaţiile (1) şi (2) găsim ·
şi
(I.I) IX + y + Z = /3
- '\/
y - z = 3,J3
x-y=3.J3
==>xi= f ; Y1 = -
10 3
1-
-v3 •
3- , z1 -
....:... -
,./3
8
·
(I.2) 1yx -+- yz + -3,J~

X
= -3,J3
z=
= - ,J3
Z
-
==> X2 = - 3-
10-v3
1-
•
' Y2 = -
1-
-v3
-3- ; Z2 =
8-v3
-3-
,-
în cazul II, (x + y + z) 2 = 81 deci x + y + z = ±9 şi procedînd ca mai

sus obţinem soluţiile (x3 , y 3 , z3) = (4, 3, 2) ; (x 4 , y 4 , z4 ) = (-4, -3, -2)
Sau sistemul este omogen şi notăm y = ux, z = vx.
264
35. Avem x +
y -= -z deci x2 + xy · 2 + y 2 = z2 • Folosind a ·ăoua
ecuaţie deducem xy = -10. Scriem a doua ecuaţie sub forma x-2 + y 2 =
+
= z2 20 şi ridicînd-o la pătrat deducem x4 2x2y2 y 4 = z' 40z2 +400 + + +
de unde, ţinînd cont de a· treia ecuaţie z2 = 9 => z = ±3. Pentru z = 3
avem x + y = -3, xy = -10 deci soluţiile (y, 1 x 1, z1 ) = (-5, 2, 3);
(x 2, y 2, z2) = (2, -5, 3). Pentru z = -'-3 găsim analog (x3, y 3, z3) · •.
= (5, -2, -3J şi (x 4 ,y4 , z4) = (-2, 5, -3).
36. Avem prea puţine ecuaţii? Nu, pentru că din cele două ecuaţii
deducem
(x - y) 2 + (y - z) 2 + (z - x) 2 = 2(x2 +y +z 2 2) - 2(xy+xz+yz) =O
deci x = y = z şi 3x2 = 3 de unde unicele soluţii sînt x 1 ~ .y1 = z1 . l
şi X2 = Y2 = Z2 = -1. . . .,
37. Ultima E:CUaţie se scrie (y

+ z)(y +2iJ = O deci y' :.:_~ sau
y = -2z. Avem deci de rezolvat sistemele
{ x-
2 - 4xz + 6z2 = 11
(I) x2 + 4xz + 12z = 9 2
în cazul y = -z
şi
{x
2 - 8.xz + 24z = 11 2
în cazul y = -2z
(II) x2 + 4.xz + 12z = 9 2
Aceste sisteme sînt omogene şi se rezolvă punînd z = tx. Sistemul I devine

.x2 (1 - 4t + 6t = 11 2)
(III) { .x2 (l + 4t + l2t2) = 9 de unde 9(1 -'- 4t + 6t~) = 11(1 +
+ 4t + 12t2) adică 78t2 + 80t + 2 = o cu soluţiile tl = -1, t2 = - __!_ •
39
Lui t 1 = -1 îi corespunde (revenind la oricare din ec. sist. III) x2 = 1 deci
sol. x 1 = 1, z1 = t, x 1 = -1 şiy= -z1 = 1 şi x 2 = -1, z2 = l,y2 = -1.
Procedînd analog cu t 2 obţin sol. (- ; 9 , ..... / , ~) şi
' \1153 \1153 \1153
~ _I_ - - 1 -) sistemul (II)" se rezolvă analog.

. ..Ji53 ' ,./153 ' ,./153
!
'
s = 3z
38. Notind x +y = S şi xy = P sistemul devine S 2 - 2P = Sz
S3 -3PS = 9z
Din ecuaia a doua deducem P = f (9z 2 --:: 5z) şi înlocuind în .a III-a
27z3 - ~
2
(9z2 - 5z)3z = 9z adică 3z3 - 5z2 + 2z = O ecuaţie care are solu-
.
ţiile z1 ~ O, z2 = 1, z3 = : de unde rezultă soluţiile: (xi, Yv z1) ==

(O, O, O), (x2, y 2, z2) = (1, 2, 1), (.x3, y 3, z3) = (2, 1, 1) (x 4 , y 4, z4) -
{1 + ~ ,1 - ..J; , i J şi (x 5, y 5, z5) = (1 - ~6 , I + ~6 , iJ
265
39. Se adună ecuaţiile şi se obţine o sumă de pătrate egale cu O.
40. Soluţii: (x, y, z) = (6, 8, 10) şi (8, 6, 10)
41. Se adună ecuaţiile şi obţinem (x + y + z) 2 - (x + y + z):- 12 = O
Notăm x + y + z = t t 1 = -3, t2 = 4. =
înlocuind y + z = t - x în prima ecuaţie rezultă x2 + x(t - x) - x = 2 =>
=> x = -2- , ana1og rezulv ta y = -4- , z = -6- . Înlocum "d t 1 ş1 t2 0
t-l t-l t-l
avem: (- 2.2' -1 -
'2'
!) · (! 3'3'
± 2)
42. Din prima ecuaţie z = x - y 2 se introdue în ultimele două ecuaţii

Se obţin soluţiile (13, O, 13) şi (8, 2, 4).
1.9 .
51stemu1se mal. scne
. 3 1 s 1 1 s 1 3 13
"hJo - + - = - ; - + - = - ; - + - = - .
y X 4 Z y 18 X Z 12
N ot am -1 = a; -1
V
X y
= b ; -l = c ş1• apoi obţ"1nem un sistem
Z
• 1•1niar m
o 0
A
a, b,c etc.
44. Prima ecuaţie se scrie

1+ 2 +1+ 5 -1- 5 =!
x+y-l y+z-3 z+x-2 2
1 1 1
Notăm - - - - a ·1 --- = b· --- = c şi obţinem un sistem
x+y-l- 'y+z-3 'z+x-2
liniar în a, b, c.
45. Notăm cu Â valoarea comună a rapoartelor :
xy = A => ay + bx = 2_ ; !!... + _!!_ = 2_ (1)
ay + bx xy ). x y ).
yz = A => bz + cy = 2_ deci !!... + .!:... = ~ (2)
bz + cy yz ). y z ).
C a l
şi analog-+-=- (3)
z X ).
Adunînd aceste trei relatii obţinem :

2, -
a
1 X
+ - + - j= 3 . A
b
y
c
Z
-1 => -
a
X
+ -yI, + -c = 3-• 2-
>.-
Z
1
(4)
Din (4) scădem pe rînd 1), 2), 3) şi obţinem.!:... = 2. - 2.>. = _!... •

z 2). 2>.
Deci z = 2c),, şi analog x = 2aÂ, y = 2bA.
Deci
•
Â
x1 + y• + z•
= ---- = -----
4rl(a1 + b + ci) 1
=> A = O Şl Â
.
= -4
1
a• + b1 + c• a• + b1 + c•
De unde (x, :y, z) = (O, O, O) ; (!!...,
2
!!... , .!:...J
2 2
46. Se calculează pe rînd x +y + z = E, xy + xz + yz = F, xyz=H
şi formăm ecuaţia de gr. III t3 - Et2 + Ft - H = O etc ....
47. P.p. a > 8 = a·Ţ• +a"•+ a"•> 8"• + 8"• + 8"• ;.;i: 3 -{1/8" 1 +x,+x, =
= 6 > 14 - a.
266
48. Adtmînd ecuaţia I şi ec. II cu a treia ecuaţie înmulţită cu 2 se ob-
ţine (x+y+z)2+ (x+y+z)-20=0 de onde x+y+z = -5, x+y+z=4
Rezolvarea sistemului se reduce la
(S 1) l x2+y2+z=4
x + y + z2 = 6
X + y + Z = -5
şi (S 2)
lx2 +y2 +z=4
x + y + z2 = 6
X +y + Z = 4
49. Punînd condiţiile de existenţă pentru radicali găsim x, y, z ~ 2.4 .

Scăzînd primele două ecuaţii obţinem x - z = ,J4z - 1 - ,J4x - 1. Se
vede că x > z => ,J4x - 1 > ,J4z - 1 deci ecuaţia de mai sus este veri-
ficată numai dacă x = z. Analog x = y şi x trebuie să verifice 2x = ,J4~-l,
.
de unde x = y = z = -21
50. Adunînd în fiecare parte a fiecărei ecuaţii 1 avem
(x + 1)(y + 1) = 4
(y + 1)(z + 1) = 9 apoi se înmulţesc cele trei relaţii etc ...•
(z + l)(x + 1) = 16
51. Evident din forma ecuaţiilor sistemului rezultă x, y, z ~ O
h ~ ~
y =-- · x ~ x; z = - - - - · Y ~y; x = - - - - - z ~ z
~+I ~+~+I ~+~+~+I
Aplicînd inegalitatea mediilor => x ~ z ~ y ~ x => x =y = z= 1
52. Notăm valoarea comună a rapoartelor cu K
X k(b + c)
-2x + 3y + 5z = ak
l
4
2x - 3y + Sz = bk k(a + c)
2x + 3y - Sz = ck =>Y = 6 (1)
2x + 3y + 5z = k (a+ b+ c) t= k(a + b)
10
Introduc (I) în xyz =~
30
de unde determinăm pe. k, apoi se înlocuieşte k
în relaţiile (1)
53. Adunînd ecuaţiile se obţine
(x - y} + (y - z)I + (z - x)
ax + by + cz = --'-----';_;__---''--
1
2----'--....;__-:.....
1
(1)
Din (1) scădem pe rînd ecuaţiile sistemului, rezultă:
l cz = (z - x)(z - y)
by = (y - z)(y - x)
ax = (x - y)(x - z)
Înmulţim pe (2) cu y - x, pe (3) cu (x - z),
pe (4) cu z - y se obţine :
zy - zx = -A (5)
=
(x - y)(y - z)(u - x) = A
lcz(y - x) C
A
by(x - z) = (x - y)(y - z)(z - x) = A de unde yx-yz=-; (6)
ax(z - y) = (x - y)(y - z)(z - x) = A xz -yx = ~ (7)
a
267
Adunînd (5), (6), (7) obţinem O .A(: i
+ + ~) de unde rezultă A =.0
pent ru ca -i + 1
- w
a b
+ -i > o. Dec1·
C
x = y sauy = z sauz = x. Presupunem.
că x = y atunci x = O, y = O conform cu (3). Din a treia ecuaţie a sis-
temului deducem cz = z2 => z = O sau z = c. :i;>eci (O, O, O) ; (O, O, c) sînt
soluţii ale sistemului.
= 2=-; z = ~; x= ~
54. Evident x, y, z f/;: {...:... l, l}. Avem y
. 1-~ l-y 1-.r 1
Notînd cu :x = tg u, u e ( - ~ , 'i") avem y = tg 2u; ·z = tg 4u; x =

== tg8u. Din tg u = tg8u avem 7u = krc, u = k e Z k;,
Din condiţia u e (-rc/2, 1t/2) deducem
k e {O,± 1, ± 2, ± 3} deci sol. sist. sînt { tg k; , tg ;1t- , tg 4;n} k
2 e cu
k e {0,± 1,±2,± 3}
55. Înmulţind ec. a II-a cu >.., a III-a cu >.2 şi adunînd obţinem
a + '),,b + ).. b + >.c + )..•a
:J& - 'J...3 x = a + ').b + Â c, x = -
2 - - - analog
l - ,.,.
1c
obţinem Y =- - --
1 - ,.,.
Z=c+'),,a+)..1b
1 - ,.,.
Ridicînd la pătrat ecuaţiile şi adunînd avem
(X2 + y 2 + z2)(1 + ,.,2) = as+ b2 + c2 + 2">..(yx + xz + yz) = = 1
+ yz + zx) ~ 1 + 2A(x2 + y 2 + z2) etc....
+2A(xy +
uvx3(2 + u + v) = 42
58. Notez y = ux; z = vx, obţinem 1 + 2u + v} = 24
vx3(1
. ux (1 +··u f "2v) ~ 18
3
Eliminăm pe x între cele trei ecuaţii şi obţinem un sistem în u, v. Se obţine

solµţia (u, '{) . (2, 3). Deci u =,.2x, z =-3x (1) etc.
57. Sistemul se scrie sub forma:
x(3 - x 1 ) y(3 - y 1 ) z(3 - z1)
y=---·z=---·x= .
1 - 3x1 ' 1 - 3y1 ' '1 - 3z1
Notez x = tg 0t, ex e (-n/2, n/2) => y = tg 30t, z = tg 9:x, x = tg 27 ot.
Am folosit formula tg 30t = tgcx(a - tglcx) Deci pentru a avţa soluţii trebuie
· l-3~cx ; · •
ca tgcx = tg 27 ot etc. . . . ·
58. Împărţim prj.~a ecuaţie la a doua şi a treia ; obţinem y = 2x ;
z .= 3x (1) Întroducînd în prima ecuaţie se obţine x = ;, ) - , etc. ; ..
,: -v648
Metoda II. Notez y = ux; z = vx şi folosim· metoda de lş. .ex, · 55.
59. Fie ecuaţia at3 ;+ bt2 + ct + d = O ale cărei rădăcini sînt x, y, z
scriem că x1 , y 1, z sînt rădăcini şi adunînd obţinem :
. . a(x3 + y3 + z3) + b(x2 + y2 + z2) + c(x + y + z) + 3d = o =>
268
=> (a + b + + a.)
C • 3 = ·O rezulta Că ecuaţia adtn1te .rădăcina ,~:J.j = t,
. ,.
deci x = 1 _=> {yy 2 ++zz2==22 şi se reia ·procedeul cu o ec.. de gr. II.
La generalizare se foloseşte inducţia.
60. Sistem omog~n ; se va nota y-,=,:;ux, z = vx şi se va împărţi· ecuaţia

(1) şi (3) şi (2) şi (3) qbţinîndu-se un sistem în u şi v.
~1s"'
v • e 1mparte cu: xyz · se not eazav i- =u, -1 = v, -1
ş1 = w.
" ' y z
· 62. Fie ecuaţia t3 - S1t2 + S2t - Sa = O cu rădăcinile x, y~ z. Deci

sf .... (:1t1 + y• + .rl) l
+y+z= xy + xz + yz =
16 - 14
S1 -:- x 4, S2 = 2 2 .
+ S2 x - Sa = O
x3 - S1 x2
Sa= xyz, care se află din 1y3 - SiJ2
z3 - S1z2
+ S21 - Sa= O => prin adunare~
+ Sr - Sa = O
34 - 4 · -14 + J·4 - 3Sa = O => Sa = -6 => t3 -:-- 4t + t + 6 = O, 2
t1 = -1 etc.
83. Adunînd ecuaţiile obţinem + y + x + y =a=>

x2 2
=> ( X + ¾,2 + (y + ·: t2 = a + :
Pentru a avea o singură
.·
soluţie reală
,
trebuie ca a +.!. 2:
= O, a = - .!.2 .
a
-,i 6~. :Oacă ;;ia o ·sistemul admite cel. puţin soluţţa y = z = ,fă. x:_
Presupunînd că sistemul are cel puţin o soluţie reală (x, y, z), adunînd
cele trei ecuaţii rezultă: -,-
(x - y) 2 + (r - z) 2 + (x - z) 2 + 2x + 2y + 2z = 6a => a
2, 2 2 ~ o.
a 'b
- -+-+
. . ·" .z
C = ZX
b C
65. Sţstemul se poate scrie a--+--:=XJ-'
y "
-a+
- b- -=yz
C
y "
considerîndu-1 în necunoscutele a, b, c, rezultă că are sol. unică (de9arece
determinantul sistemului liniar este '"1Y1-"1 + "1Y1 + ,,sz• + zi~ #:
:1t•y•z•
o)
Se observă că a = xy, b = yz, c = zx => (xyz} 2 = abc, deci pentru abc <O
sist.e:nîur n'fl are soluţie, dar pentru. abc > o rezultă două soluţii
269
GG. Fi( funcţia J(x) -:- xi + x - 32. Sistemul este echivalent cu
fzX == YX +++YxZ ---

Y = x6
5
32
32
Y = f(x)
<=> z = f(y) ·
fFuncţia / este strict crescătoare
deci · dacă x ~ y ~ z =>
5 32 X = f(z)
J(x) ~ f(y) ~ f(z) => y ~ z ~ x, deci x = y = z.
Din prima ecuaţie rezultă x6 = 32 => x = 2 => x = y = z = 2.
87. Fie S1 = x + y + z, S2 = xy + yz + zx şi S3 = xyz
x2 + y 2 + z2 = S~ - 2S2 , iar x3 +-Y + z3 - 3.xyz = s: - 3S S 1 2
s:
Sistemul se mai scrie
.
I 3S 1 S2 -
S1 = 2b
= b3
S~ - 2S2 = b2 2z2
d e un de rezu1tă 2S =
= 3b2 _ 2z2
+
21
' 3
3b (3b2 - 2z2) - 8b3 = b3 => bz2 = O. Dacă b ,/: O => z = O => S2 = - b2 =>
2
=> xy = !2 b2 şi S1 = 2b şi din ecuaţia t2 - 2bt + ·!2 b2 = O rezultă că
ecuaţia nu are răd. reale. Pentru b = O sistemul devine { : 2-~__Yy2 z z2 =>
=> xy= O dec( sol. sist. sînt (-z, O, z) şi (O, -z, z) cu z e R, arbitrar.
68. y 11 = .....:!.....(1) => ly i11 = ..:!=.l_ ~ 1 => (y) ~ 1
l+x• l+x•
Analog Ix I ~ 1 şi Iz I ~ 1. Evident x = y = z = O verifică sistemul să
determinăm soluţiile nenule. Din rel. (1) şi analoagele rezultă că numerele
x, y, z au acelaşi semn. Fie x, y, z pozitive şi y < x. Atunci y 5 = ~ <x5
1 + ;rl
şi 2 < x 4 (1 + x2), adică + x4 -
2 > O => (x2 - l)(x4
x8 2x2 21 >0=> + +
=> Ix I < 1, contradicţie, deci x ~ y. Din ecuaţia a doua rezultă y ~ z şi
din a treia z ~ x. Aşadar x ~ y ~ z ~ x => x = y = z. Prima ecuaţie se
scrie
2.:r
--=xi=>X= 1 => x=y=z= 1.
1 + .:r•
Dacă x, y, z sînt negative, rezultă x = y = z = -1. Deci soluţiile sînt l
(O, O, O,), (1, 1, 1), (-1, -1, -1).
69. Pentru z = 1, soluţia sistemului este de forma (x, -x, 1), (x e C)
Fie z ,/: l, atunci dacă x + y = a, xy = b vom avea:
a5 - x 5 - y 5 = 5(x3 - y3)b + IO(x + y) b2 = 5(a3 - 3ab)b + 10ab2 =
5ab2 • = 5a3b -
. (1 - z) 1 5 - +
z = Sb(l - z)(l - z) 2 - b),
5
1 - 4z +
6z2 - 4z3 +
z4 - 1 - z - z2 - z3 - z4 = 5b(z2 - 2z 1 - b), +
b2 - (z - 1)2b - z3 +
z2 - z = O => (b z)(b - z2 z - 1) = O + +
+
Fie b = -z => x y = 1 - z, xy = -z => x1 = 1, y 1 = -z x2 = -z, y 2 = 1
obţinem astfel două serii de soluţii (1, y, -y), (-z, l, z); (y, z e C:).
Fie b = z2 - z + 1 => x + y = 1 - z, xy = z2 - z + 1 unde x, y soluţii
ale ecuaţiei t2 - (1 - z)t + z 2 - z + 1 = O, de unde obţinem încă două
serii de soluţii: ( 1- z± ,J-:z• + 2z - 3 , 1- z± .J-:z• + 2z - 3, z), z e C.
270
70. Notăm cu -+a = (x•, y•, ztt) şi -b = (xn+i, y•+i, z•+l), atunci ecuaţiile
sistemului se scriu l;I = lbl = ,J3 şi ;ţ = 3 de unde rezultă că unghiul
dintre vectorii a şi b este zero, atunci -; = b. Prin urmare x• = x•+t,
y• = y•+ 1, zH = z•+I => x = y = z = 1
71. Scăzînd
a doua ecuaţie din prima şi a treia din a doua rezultă
(y - z)(y + z - 1) = O şi (x - y)(x + y - 1) = O
1'1tn urmare sistemul dat este echivalent cu patru sisteme
(1) lyx ==+yzy +z=a

X (2)
!y = _yz =
X+ 1 (3)
ly + yz = 1
X=
2 2 x2 -ty 2 +z=a x2 +y+z2 =a
(4) l X++
y z
y = 1
x+y2 +z2 =a
= 1
Primele din sistemele (3) şi (4) se pot scrie în fo1ma x = y,

două ecuaţii
:J6 +z=
1 şi z = x, y +
z = 1 şi cleci ele se obţin din sist. (2J prin per-
mutarea (x, y, z) - (z, x, y). Vom rezolva sist. (2), soluţiile obţinîndu-se
prin permutări.
Ecuaţia a III-a din primul şi al doilea sistem sînt 2x2 + x- a= O şi
2y2 - y +1- a = O ; ~ 1 = Sa + 1 şi ~ 2 = Sa - 7
Pentru a< - ..!.: sist~mele nu au soluţii. Pentru - !. ~ a < 7. al doilea
s S S
sistem nu are soluţii şi primul are soluţiile (Xi, X1, X1), (X2, X2, X2)
unde x 1,2 = - 1 ± ./Bti+1
4
.
Pentru a ;;;i, '!...., primul sistem are aceleaşi soluţii ca mai sus, iar al doilea
s
sistem soluţiile (x3 , y 3 , y 3 ), (x 4 , y 4 , y,) unde
l±~a-7 _ 1 _a~,Jsa-7
)13,4= 4 , X3,4 - - Ys,4 - 4
Astfel fie
-1 + ,Jsa + I - I - ,Jsa + I I + ,,/sa - 7 I - ,,/sa - 7
P= 4 ,q= 4 ,r= 4 ,s= 4 '
t= 3 - ,,/Sa - 7
, ii=
3 + ,,/sa - 7
4 4
Pentru a < - -S1 (II

=> - -
4'
- -
4'
- -j
I
4
. Pentru - -I
S
< a < -S7 =>
=> (P, P, P), (q, q, q)

Pentru a = i => (P, P, P), (q, q, q), ( ¾, ¾, ¾), (¾, ¾, ¾J• ( ¾· ¾' : J
Pentru a < 87 => {P, p, p), (q, q, q), (t, r, r), (r, t, r), (r, r, t), (u, s, s),
(s, u, s), (s, s, u)
271
72. ~resupunînd că există şi soluţii nebanale fie .x1 ~ ~ 2 ~ x3 şi deci
x2 = x1 + m, x3 = x1 + m + n cu m .;;;, O, n ;;;, O. ·
Prima· şi a treia ·ecuaţie devin
+· a~2 + tZ1a)X1 + (a12 + a1a)m + a1an = O
{
(a~1
+ aa2 + asa) X1 + (aaz + aaa)m + aasn = O
(aa1
şi din ipotezele a 31 + a 32 + a 33 > O, a 31 < O rezultă a 32 + a 33 ;;;, O şi
X1 ~ O (şi) din prima ecuaţie şi din ipoteze rezultă (a 11 + a 12 + a 13)x1 ~ O
(a 12 + a 13)m ~ O, a 13n ~ O·=> x 1 = O, m = O, n = O
x(ax + by + cz) = a(x2 + y2 + z2)

73. Sistemul este echivalent cu l y(ax + by + cz)
z(ax + by + cz)
=
=
b(.x2 + y2 + z2)
c(.x2 + y2 + z2)
Dacă x #: O => y #: O, z #: O (sisţemul admite soluţia banală (O, O, O))
=>!..=Z..=!..=t eR
a b c;
G.M. 8/1988
74. i-4ax + 4xy + a = O 2
-4ay + 4yz + a2 = O
-4az +
4zt;+ a2 = O
-4at + 4tx + a2 = O
4(x + y)(z + t) - 4a [(x + y) + (z + t)] + 4a 2 =O=>
·-=> (x + y - a)(z + t - a} = O => x + y „ a ·sau z +t · a:- .;ă-:;::i·--:i.
Din (1) => 4x2 = -a2 => x = ~, x = - ~ din (4) => t = ~, t = ~
r 2 2 s
din (3) => z = ~ z = 3a => (~ ~ ~ ~) . (- ~ Sa 3a ~}
2 10 2 ' 2 ' 2 ' 2 ' 2 ' 14 ' 10 ' 6
din (2) => y =f' y = !: (!: ' .!~ ' f ' -1) ' (~~ ' f ' - i ' !: }
75. Sistemul. admite şi soluţiile banale (O, O, O), (1, 1, 1), ( ....:..1, ·- 1,
-1). Dacă x, y, z #: O, ± 1. Rezultă uşor 1 - yz > O, 1 - :xy > O,
. :X z
1 - .=!.. > O. Scoţînd x = .J_!:_ .J-- şi înlocuind în 1 - .=!.. > O şi

Y l ·- 1 - y•· 1 - z• y
în 1 - :xy < O rezultă ,J1 - y 2 < ,Jt - zz şi ,.Jt - z2 < ,Jt - y 2 • Con-
z
tradicţie. Deci cel puţin o componentă a soluţiei (x, y, z) este O, 1, -1.
Dacă x = O => yz = O => (O, O, A) şi analoagele cu IÂ I ~ 1
Dacă x = 1 => y = z => soluţia (1, Â, + A) şi analoagele cu IÂ I ~ 1
Da~ă x = -1, y = -z => soluţia (-1, Â, -A) cu JA] ~ 1.
272
l 76. Sistemul fiind omogen s-ar putea rezolva cu sub-
stituţiiley = ux, z = vx. Este însă foarte instructivă
următoarea soluţie geometrică. Fie âABC cu A = 90 ° şi
laturile 3, 4, 5 şi fie P e Int. (ABC} a.î. m(APC) = 120 °„
4 m(APB} = 90°. .
măs. -(BPC} = 150. Notînd CP = x, PA,= z, PB = „ Jt
acestea din T. cosinusului satisface sistemul dat.
A 3 B
Fig. 4
XJ = 4,J3 O'[PBC], 2yz_ :-- 4,J3 O'[APB], 3zx = 4,J3 O'[APC]
:;:> xy + 2yz + 3zx = 4..,/3 acABcJ = 4..,/3 · 6 = 24_,./3.
2t
77.' Rezultă că X ;;.,. 0~ y ;;.,a O şi X=--•Z:!:,Z
l ţi ·' +
'
. 2x
Y =--·x=s;;x
1 + xz '
2y
Z . -- •
l + y• y ,s;; y => X = y = z.
Deci soluţiile sistemului sînt (O, O, O), (1, 1, 1).
78. Fie (x, y, z) o soluţie a sistemului. Dacă notăm x = tg a,
a e (-1t/2, 1t/2}, atunci din prima ecuaţie => y = __..:.:__ = tg 2a şi din
. 1-~
a doua z = tg 4a iar din a treia x. = tg Sa .
. S kn. kn ·2k11: 4kn
Din tga = tg a => a = """"."
7
, deci x = . tg -7 , y = tg - 7 , z = t. g7-
Se arată că k e {O,± 1, ±2, ±3}, deci există şapte· alegeri diferite pentru
numerele reale x, y, z.
79. Din a= [a] + fa}, prin adunarea ecuaţiilor x + y + z = 3,3 (4)
Scăzînd suma ecuaţiilor (1) şi (2) din (4) obţinem [y] +{~}=O<=> [y] = O
şi {x} =O=> y e [O, 1) şi x - întreg.
Din (I) rezultă x + {z] = 1,1 => x = 1 {z} = 0,1.
Din ecuaţia (2) => y + [z'] = 2,2 => [z] = 2, y = 0,2.
Deci x = 1, y = 0,2 şi z = 2,1.
80. Sistemul se mai scrie l

y3 = 9x2 --:- 27x
x3 = 9z2 - 27z + 27
27,
z3 = 9y_2 - 27y +. 27,
+
şi deoarece 9x2 - 27 x + 27 > O ( 'v') x e R => y > O, şi în mod analog

rezultă z > O şi x > O. Adunînd => (x - 3) 3 + (y - 3)3 + (z - 3)3 = O
Dacă x > 3, atunci din y3 = 9x(x - 3) + 27 > 27 => y < 3 şi din ecuaţia
a dona rezultă z < 3 => x3 - y 3 = (x - 3J3 => x ;;.,. y ;;.,. z ;;.,. x => x = y = z.
Dacă O< x < 3, atunci din y3 = 9x(x -3) + 27 < 27 =>y < 3.
=>O< y < 3, şi din ecuaţia doua rezultă O< z < 3 => x =s;; y => y =s;; z =>
=> Z ~ X => X = y = Z.
Prin urmare, dacă x = 3 => y = 3 şi z = 3. Unica soluţie reală a
sistemului este (3, 3, 3).
273·
81. Notăm u = x - 1, v = y - 1~ w = z - 1 sistemul devine
I
2u3 - u 2 = v
=u
2v3 -
2w3
V2
-w2
=W Şi CU U, V, 'lRI E Z
Din ecuaţii rezultă u2 /v, v2/w şi w2/u, deci din u2/v, v/w şi w/u => u2/u
de unde rezultă u = ± 1, u = O.
Dacău=O=>x=y=z=l .
Dacă U= 1 => x = y = z = 2 ; dacă u = -1 => x = y = z = O
82. Observăm că dacă x > O, atunci din prima ecuaţie, rezultă y > O
şi din a treia rezultă z > O. La fel dacă x <O=> y < O şi z < O. Dacă
(x 0 , y 0 , z0 ) este o soluţie a sistemului atunci şi (-x 0 , -y 0 , -z0 } este o
soluţie. Fie (x 0 , y 0 , z0) o soluţie a sistemului dat, care se mai scrie
2
Yo - Xo = -
xo
X0 - z0 = ..!. => 2(....!... + ....!... + ....!...J = O, absurd
Zo x0 Yo Zo
2
Zo -Yo = -Xo
deci sistemul nu are soluţii reale.
83. La fel ca în sistemul precedent avem dacă y >O=> x >0=>
=> z > O dacă y < O => ~ < O => z < O
Deci dacă (x0 , y 0 , z0 } este o soluţie a sistemului atunci (-x 0 , -y0 , -z 0 )
este o soluţie a sistemului, prin urmare Yom afla soluţiile pozitive. Fie
x, y, z e (O,oo). Din prima ecuaţie rezultă 2x = y + .! ;;;i, 2J2 => x ;;;i, ,J2
y
şi în mod analog rezultă y ;;;i, ...jz, z ;;;i, ,J"ii,. Evident X 0 = )' 0 = z0 = ,Jz
este o soluţie a sistemului. Dacă x > ,J'i atunci din ecuaţia a treia re-
zultă 2z = x +.:.
> 2,J°'i, => z >
X
J2
şi din ecuaţia a treia y > ..fi., deci
X + y + Z > 3...j2.
Adunînd ecuaţiile membru cu membru, obţinem:
x + y+ z = 2 (.!. + ..!_y + .!.) , unde 2 (.!. + .!. + .!.) <

X Z X ,, Z
3/i şi x + y + z <
< 3...j2, deci singura soluţie pozitivă a sistemului este
x 0 = Yo = Zo = ..J2,
şi în baza observaţiei de mai sus rezultă că şi (x 0 = Yo = Zo = - J2)
este soluţie a sistemului.
84. Se pot lua ca necunoscute xy, yz, zx => (1, 3,2) etc ..
Rezultă . (19, O, O), (O, O, 19/3), (O, 19/4, O)
85. Se pot lua ca necunoscute x2, y 2 , z2 • Rezultă soluţiile (3, 4, 1), etc.
86. Se adună k 2 în ambii membrii ai fiecărei ecuaţii şi se obţine sis-
temul:
Iy
(x + k)(y + k) = (k + 1)
+ k)(z + k) = (2k + 1)
(z + k)(x + k) = (k + 2)
2
2
(1)
274
lnmulţin:d membru cu membru ecuaţiile obţinute • (x k)(y + k){.t' + +
+ k) = ±(k + l)(k + 2)(2k + 1) şi ţinînd seama de (1) rezultă
Z + k = ± (k + 2)(2k + 1) • X + k = ± (k + 1)(k + 2) ,
(k + 1) ' 2k +1 Ş1
y + k = ± (k + k+2
l)(2k + l) (evident k e R - {-1, -2, - .!.} altfel se obţine
2
o contradicţie).
De aici rezultă cele două triplete ee soluţii.
G.M. 4/tga3
87. Sistemul este echivalent
4x = 36z2 + 25
1
4x - 60z = (5 - 6z} 2
24y = 4x2 + 1 .- 24y - 4x = (1 - 2x)8
I
60X = 16y2 + 9 60z - 24y = (3 - 4y) 2
Adunînd ecuaţiile ultimului sistem ::;,. O = (5 - 6z)2 + (1 - 2x) 2 +
1 3 5
+ (3 - 4y)2 ::;,. X = 2' y = 4' Z = 6 .
G.M. 8/tg86
88. Adunînd ecuaţiile (2) şi (3) avem 2(x + y + z) [xy + yz + zx;] =

= 20 ::;.. xy + yz + zx = 2 (*)
Dezvoltînd ecuaţia (2) şi ţinînd seama de ecuaţia (3) avem
xyz = -8.
Formăm ecuaţia de gradul II
f;3-5t 2 +2t-8=0
t1 = -1, t2 = 2, t3 = 4 deci {x, y, z} = {-1, 2, 4} cu toate permutările
posibile.
89. Se scad membru cu membru primele două ecuaţii
x - y = ~y - ~x : ;,.
x = y şi deci în mod analog rezultă x = y = z= t
Prin urmare x = y = z = t = 1 şi x = y = z = t = -8.
90. Scăzînd ecuaţia (1) şi (2) membru cu membru şi la fel ecuaţia
(2) şi (3) obţinem soluţiile
1
. x=y=z=-
- 2
x = ±• etc.
2, y = z = .j2
G.M. 12/1g86
(I) (2) (3)
91. y + Z + t =xyzt
-; z + t + X=xyzt
-; t+ X + y =xyzt
-;
a b C
xyzt
xyzt ( 1
x+y+z=-::;,.x+y+z+t=--+-+-+- 1 1 1 J
c4i d (5) 3 a b tJ d
Înlocuind (1), (2), (3), (4) în (5) ::;,. x = xyzt

3
(.!. + 2- + .!. + !)
b c; ad
: ;,.
::;,.yzt = 3 (6)
1 1 1 2
-+-+---
b c; d a
275
Analog xzt-:-- - - -3- - - (7)
. · 1 1 ·1 2
-+-+---
a tl b C
3 (8)
xyt =, - I I ·1 2
-+-+---
a tl V C
3
x y z = - - - - - - (9)
1 1 1 2
-+-+---
a b tl C
Se înmulţesc (6), (7), (8), (9) etc.

92. (oc, ~. y, 3) - soluţie a sistemului. Se observă că şi (-oc, -~,
-y, - 3) este soluţie a sistemului. Deci putem căuta mai întîi soluţia sis-
temului în numere pozitive. Avem x1 > 1, x2 > 1, x3 > 1, x, > 1 (am
aplicat inegalitatea a + .!.. > 2, ( 'v') a > O)
a
Adunm d ecuaţ'11'1e avem x 1
A
+ x2 + x3 +x, = -1 + -1 + -1 + -1 <=>
X1 Xg X3 X&
xf-1
<=>--
X1
+--
x:-1
+--
x:-1
81
+--
x1-l
= 0 <=>XÎ- 1 = 0,
.:t'a Xa
li
X2 -1 = 0, <=>
xi -
1 = O, x: - 1 = O <=> x 1 = 1, x 2 = 1, x3 = 1, x4 = 1
Deci soluţiile sistemului sînt (x1, x 2, x3 , x,) = (1, 1, 1, 1) ; (-1, --: 1, -1, -ţ
93. Notăm x + y = s, xy = p. Atunci x2 - sx +p = O şi
y2-sy+P=O deci
u(x2 - sx + p) + v(y2 - sy + p) = O adică.
(ux2 + vy2) - s(ux + vy) + p(u + 11) -i:= O de un~e- găsi~ că
. (1) -3s + 2p·_""" -5
Analog din ux(x2 - sx + P) + vy(y2 - sy + P) = ·o deducem
. (2) -:53 + 3p =· -9 . -
Rezolvarea sistemului (1) şi (2) conduce la soluţia s = 3, ·p == 2.
Cum x şi y sînt soluţiile ecuaţiei t 2 - 3t + 2 = O, găsim că
(x1, YiJ . (1, 2) şi {x2, y 2) = (2,1)
Reve_nind la sistemul iniţial găsim pe u, v corespunzători
{ u. 1. + 2 = 23
V1
a d'1caw u 1 = v1 = l respect'1v lU2
2U2
++ =_23
fl2
U1 + V1 = V2 -
deci u 2 = V 2 = 1
94. Înmulţind a doua şi respectiv a treia ecuaţie cu z + -u se obţine
xz2 + yu2 + zu(x + y) = 7(z + u)
x_z3 + yu3_ + zu(xz + yu) = 11 (z + u) de unde ţinînd cont de ecuaţiile
s1stemulu1 avem: 7 (z + u) - 5zu = 11;
11 (z + u) - 7zu -:- 19 etc.
{x, y, z, u) = (3, 2, 1, 2) ; (2, 3, 2, 1)
276
95. (x +-y)2 = az - b; (y + z)2 = ax - b; (z + uJ2 = ax - b;
(u + x) 2 = ay - b scăzîndu-le două cite două :
(x
{ (y
(z
2y
2z
2u
+ + z)(x -
+ + u)(y -
+ + x)(z -
z) = a(z - u)
u) = a(u - x)
x) = a(x - y)
ll
(u +.2x + _y)(u - y) = a(y-z)
i) fie J > X => J > X > .U > y >Z >U => X -:- J= Z = 1'
ii) fie y ~- X => Z ~ X ~- .U ~ J ~ Z ~ X => X = J = Z = 1'
Notez cu ot = x = y = z = u
.
a.2 = aot - b ; ot 2 - aoc - b = O; ix1,2 = a±,./~
.2
i) a2 - 4b < O nici o soluţie
ii) a~ - 4b = Oo soluţie (x, y, z, u) ={ i , °i' "i, "i}

iii) a2 :-_ 4b > O două soluţii: (x, y, z, tJ. = {a +2
,.;-A• • • • a~2,Jă')
'
.; . şi
( a - 2 ./K ' • • • a - 2 ,J'K) , ··

a a+ ,J"K
Pentru a ave,1 soluţii la ii) şi iii) este necesar ca 2 respectiv 2 '
a- ,J"K
2
•
> -ba etc ....
98. Soluţie an,aloagă cu ce·a de la exerciţiul precedent. Rezultă x > O,

y > O, z > O şi prespunem x ~ y, rezultă
X~ J ~ Z ~ X.
97. Se adună primele două ecuaţii ( aa +

bi
.!
a•
- 2}+ ( ... )
. ·
+ ... = O
adică (~
.b
- !: 12 + (!: - !!...) 2-+ (!!... - ~} 2 + (~ -
a1 c b d c a
2-)
d
2
= O de unde rezultă
~-~=0~~&=0&=~=0~--=0~-~~~&=~-
, • , ' • • l.
~lal= lbl= Ici= ldl=x

Din vulti~~ ecuaţ~e. rez?ltă 4x = .1~ - x = 3. deci o soll.!,,ţie. (3, 3, 3, 3).
Daca trei smt pozitive ş1 una negativa 3x - x = 12 - x = 6 => (6, 6, 6 -6),
(6, 6, -6, 6), (6, -6, 6, 6), (-":-6, 6, 6, 6) alte posibilităţi riu dau soluţii.
98. Dacă a = -O atunci xi '= x 2 = x3 = O şi x4 arbitrar precum şi ana-
loagele obţinute prin permutări circulare. ··
Dacă a "F O atunci scăzînd din prima ec. a doua ecuaţie obţinem
(x1 + x 2 )(x4 - x 3 ) = O. Analog se obţine (x2 + x 3 )(x1 - ţ4) · O şi
(x3 + x4)(x2 - x 1) = O Deci x 1 = x 2 = x3 = x4 şi din I ec. obţin
X1 = Xz = Xa· = x, ·= ± ..r;;
.' . . ,./3
2). Xi= Xa- =x 3 = -x4 => -.3xf =aşi 'x~ = q, => nu are sol. (a "F O) etc.
3) X1 = X2 = -X3 = -x, => :-Xf = a X1:;:: ± ,J-a etc.
277
> 99. Fie X1 ,,{x2 ~:~3 =,;;; X1 (dfo primele cfoui ecuaţii) => X2 =,;;; X4 (din
ec. 3 şi 1) => X5 =,;;; X3, => x, =,;;; X1. Deci X1 =,;;; X2 =,;;; x, =,;;; X1 => X1 = Xz =
= x, => X:a :I!;; X5 =,;;; X3 =,;;; X1 şi cum X1 = X2 => X1 = X2 = .X3 = x, = Xi; =
= x5 = x => (3x) 5 = x => 3 5 • x5 - x =O=> x = O sau x 4 = - 1 x =± -=. a•'
I
fas
G.M.2/198ll
100. Fie a= max (x1 , x2, ••• , x5) şi b = min (x1 , x2, ••• , x5)
Rezultă b =,;;; a şi a2 =,;;; 2a, b2 ;;;,: 2b <=> 2 =,;;; b =,;;; a =,;;; 2
Rezultă x1 = x 2 = x3 = x 4 = x 5 = 2, unica soluţie pozitivă.
101. Adunînd toate ecuaţiile obţinem:

(2u - 1)2 +
(2v - 1) 2 +
(2w - 1) 2 +
(2x - 1) 2 + (2y - 1)2 =O
1
=>X=y=U=V=W=-
2
102. Fie (a, b, c, d) o soluţie a sistemului. Înlocuind şi scăzînd ec. a

doua din prima obţinem (a - b)(cd - 1) = O. Sistemul fiind simetric în
x, ,,, z, t rezultă că dacă două din numerele a, b, c, d sînt diferiteJprodusul
celorlalte două este egal cu 1.
Dacă a "F b, c => (cd = 1, bd = 1) => b = c şi prin urmare cel puţin două
din numerele a, b, c, d coincid.
Fie a = b şi considerăm toate celelalte posibilităţi.
1 ° a = b = c = d => Dintr-o ecuaţie a 3 + a - 2 = O => a = 1 =>
=>a=b=c=d=l
2° a= b = c "F d => c "F d => ab = 1 => a 2 = 1 => a e {-1, 1} =>
Pentru a= 1, din prima ecuaţie a sist. rezultă 1 + d = 2 => d =a= 1
contradicţie. Pentru a = -1 => d = 3 şi sol. sist. este (-1, -1, -1, 3)
Cazul 3° a= b "F c, d "F c, d "F a, bc = 1, ad= 1 => bc = db => c = d.
contradicţie.
Cazul 4 ° ac = 1 şi din sistem obţinem b + d = 2 şi din egalităţile
a= b "F c = d, => bc = 1, b + c = 2 => b = c = 1, contradicţie
Astfel soluţiile sistemului sînt (1, 1, 1, 1) şi (3, -1, -1, -1) cu toate per-
mutările din ultima formaţie, adică încă trei soluţii.
103. Fie X= produsul necunoscutelor şi înmulţind ecuaţiile, a\'em

X 3 = X de unde X = O sau X = ± 1.
Dacă X = O, deci una din necunoscute O, atunci toate sînt O. Fie X = 1.
Din prima ecuaţie şi a patra rezultă x~x, = 1. Analog diu ec. 2) şi 5) ;
3) şi 6) ; 4) şi 7) ; 5) şi 1 ; 6) şi 2) ; 7) şi 3) avem (*) x~x5 = 1, x:xa = 1;
x~x. = 1, x:x 1 = 1, x?x 2 = 1, xlx3 = 1, x,x, = 1. Să arătăm că X1 = X2 =
= X3 = X 4 = X5 = Xo = X7 = 1
Dacă x1 .,, 1 şi de exemplu x, < 1, atunci din I ecuaţie din (*) rezulţă
x5 > 1, din a cincea ecuaţie din (*) avem x2 < 1, din a doua, x.o > 1, din
a şasea x3 < 1, din a treia x 7 > 1, din a şaptea x 4 < 1, iar din a patr~
x1 > 1, contradicţie. Aceeaşi contradicţie din presupunerea X1 > 1.: Deci
x 1 = 1 şi din (*) rezultă imediat x5 = 1, x 2 = 1, etc. Analog, daca
X = -1, avem .x1 = .x2 = x3 = ... = x 7 = -1.
278
104. Putem presupune că a1 < a2 < ... < a„ de unde rezultă că :
-(a1 - a2) x2 - (a 1 - as)Xs - ..• ~ {a1 - a,.)x,. = k
{a2 - a 1) x 1 - (a 2 - as) Xs - ... - (a 2 - a,.) x,. = k
(as - a 1)x1 + (as - a 2) x 2 - (as - a 4)x4 - ••• - (as - a,.)x,. = k
-(a1 - a,.)x1 - (a 2 - a,.)x2 - ••• - (a,._1 - a,.) Xn-t =k

Scădem ecuaţia a doua din prima, a treia din a doua, ... , a n• din
a(n-1)"şi formăm împreună cu ecuaţia a n• un sistem echivalent cu primul
- X i + X2 + X3 + ... + X,.= 0 (1)
-Xi - X2 + X3 + ... -j- X,.= 0 (2)
-Xi - X2 - : •• - Xn-t + X,. = 0

(a,. - a 1) x1 + (a,. - 0 2) x2+ ... + (a,. - a,._1)X,._1 = k.
Scăzîrid ec. (2) din (1) x2
=> = O
ec. (3) din (2) => Xs = O
cc. (n - 1)" din cc. (n - 2) 11 => x,._ 1 =O

Ultima ecuaţie devine ({l - a 1)xi = k x1 = _k_
a,.- 01
Folosind prima ecuaţie avem x,. = Xi = _k_

a,. - ai
105. (x 1 + x2 + ... + x,.) (2... + 2... + ... + 2...) ~ n2 Xi X1 /lin
=> n E {1, 2, 3}
Pentru n =1 12... ==
x1
X1 9
1
sistemul este deci incompatibil.
Pentru n =2 l 1
-+-=1
xi
X1
1
xs
+ =9 X2
se găseşte soluţia :
(9- ,./45 9 + ,./45)

2 ' 2
Pentru n = 3 I + X 2 + Xs = 9
X1
I 1
-+-+-=I
X1
1
Xa X3
deci X1 = X2 = Xs = 3.
106. Putem considera că x1 , x2 , ••• , x > O, rezultă
X; + _!:x, ~ 2 "I/ X·
V •• a
x;
= 2...fâ, deci X2 ~ ,fă,; X3 ~ ../a; ... X1 ~ ,./â
279
Adunînd ecuaţiile obţinem:
~ (2... + 2... + ... 2...) = .!._ (x1 + X2 + ... + Xn)

'/. X1 Xz . Xn '/.
a-xf a-xi
- - + - - + ... +--= a-x~ 0
Deci• a-x12 = ..• =a~x,.=,
2 o·.~
X1 X1 Xn
~ X1 =. Xz = ... = Xn = ~ sau X1 = X2 = ... = Xn = - ,./a

107. Scăzînd ec: a II-a din prima, a treia din a II-a etc .... obţinem~
a(x1 - x 2) = b(x2 - x3) (x2 + x3) (1)
a(x2 - x3) = b(x3 - x4)(x3 + x,)
...............
a(Xn-1 - Xn) = b(Xn - X1)(Xn + X1)
a(xn - x1 ) = b(x1 - x2) (x1 + x2)
Evident din
ax1 = c + b~ > O => Xi > O
Analog se arată că x2, x3, ••• , Xn < O
p.p. că x 1 > x2 • Din ec. (1) rezultă x2 > xa şi apoi folosind celelalte ecuaţii
obţinem şirul de inegalităţi :
x1 > X2 > x 3 > ... > Xn-t > Xn > Xi. Deci va trebui ca x 1 = x 2 =
·= X3 = ... = Xn etc.
108. Dacă (xi, .. . , Xn) - soluţie atunci şi (-x1, ••• , -xn) este solu-
ţiea sistemului pentru valoarea -a a parametrului real a.
Este deci suficient să rezolvăm sistemul pentru a > O.
Fie x 1 , ••• , Xn soluţia pentru care x1 ~ a, x2 ~ a, ... Xn ~ a
Adunînd ecuaţiile obţinem (x1 - a) 2 + (x2 - a) 2 + ... + (xn - a) 2 = O
de unde rezultă x1 = x2 = . . . = Xn = a
Fie acum (x 1, x 2, ••• , Xn) o soluţie a sistemului pentru care există k,
k e 1, n, a.î. x,. > a Se obţne : Xr.+t lxr.+ 1 I = x? - (x,. - a) 2 = a(2x,. - a) ~
> a2 de unde X1,+1 > a
Deci pentru orice k e ~n => x,. > a
Dacă avem o soluţie de tipul (x1, x 2, ••. Xn) cu x 1 > a, x 2 > a, ... Xn > a
atunci (a, a, .. • , a) este unica soluţie a sistemului.
G.M. 8/1988
109. Folosim propoziţia fie/: A--+R,J(x) = x +! . Dacă ( 3) a. e A

X
a.î. f(rx) = a. atunci (a., rx, ... e<:) este soluţie a sistemului X 2 = /(x 1); X 3 =
=/(x2), •• • , Xi =J(x,.). Demonstraţia este evidentă. Singurele puncte fixe
ale lui / sînt ,J2 şi - ..,/2.
110. x1 -2.Jx1 -l+x2 -2.2,Jx2 22 + ... +x,.-2n-,Jxn n2 =0.
(,Jx1 - 1-1) 2 + (,../x2 -22 -2) + ... + (,Jxn - n2 -n) 2 = O.
de unde ,J x 1 - 1= 1 ; ,Jx2 - 22 = 2, ... ,J Xn - n 2 = n
(X1, X2, •• • , Xn) = (2, 2 •22, .. . , 2n2)
280
111 _:!. _ _ Xn ~ X1 + ·.. + Xn not. A
• a1 - ••• - an -a1+as+ ... +an
• 1 = 11.a1 , ••• Xn = 11. · an (1). Întroducînd (1) în ec. a II-a
i,.Paf + ... + 11.Pat = bi> => ),.i>(af + ... + at) = bi> => ).. - b
p ,J---,~-+--;..--+--,~
deci x,. = b • a,. ( 'v') k e 1, n.
1>,Jaf+ ... +at
112. Înmulţind ecuaţiile obţinem
(X1X2 ... Xn)n-2 = a1a2 ... an
de.unde X1X2 ... Xn = n- 2,Ja1a2 , . , an (1)
Împărţim relaţia (1) pe rînd cu fiecare din ecuaţiile sistemului şi se obţine
113. Observăm că dacă (a1 , a2 , ••• an) este o soluţie a sistemului, atunci
orice alegere de forma (a,., alo+ 1.... an, a 1, a 2 ••• a,._ 1) este soluţie a siste-
mului. Fără a micşora generalitatea putem presupune că.a 1 ~ max. (a 2 , ••• a,.).
Atunci a 2 = (an+ a 1)3 ~ (an-i + an) 3 = a1 => a 2 = a 1 • Analog a3 = (a1 +
+ a 2) 3 ~ (a1 + a,.)3 =· a 2 => a3 = 2 s.a.m.d. => a 1 = a 2 = a 3 = . . . = an
a
.Prin urmare din 8a13 = a 1 => a1 e ' ,J'i
4
, ,./2
4 j
{o -
1 • Aşadar X1 = x 2 =
-
= , .. =, Xn e {o, f, - f}
114. Din ec. (1) şi (2) rezultă n(x~ + x: + ... + x!) = (x 1 + x 2 +
+ ... + xn) 2 • Se ştie însă că n(x~ + x: + ... + x!J ~ (x1 + x2 +
... + Xn) =>. x1 = x2 = ... = Xn pentru egalitate.
2
În cazul nostru x1 = x 2 = ... = Xn = a şi din ultima ecuaţie
a+ a 2 + ... +a•= a=> a= O, an- 1·= 1 etc.
a a a a
115. Notînd - = t => X1 = - ' X2 = - ' ... Xn = - şi_ Xn = bt =>
.:r1 t t8 t"
=> ~ = bt => /"+1 = !!...b etc.

,..
11 "· . x 1 + 21,-1 v,x-1

~ ·s·1stemu1 se poat e scne = x2 + v x = ... =
21,-1 , -
2
= Xn + 2k-1,Jxn = S
Funcţia f(x) = x + 2"- 1 ,J"x este strict crescătoare.
1
Rezultă că x1 = x 2 = ... = Xn, etc. Deci xi = O sau Xi = ;;-;,.:---;::
2 i==::::::::::=
V (n - 1)21,-1
117. Rezultă
.lr1
281
Pentru n = par Xn = -a1as-...
-- - · -1
an-1 "'
care tnlocmta m ultima
. "" "' . .
ecuaţie
""'
da
a2a• ••• •n-2 X1
aia 3 ••• an-i = a2a4 ••• a,,_ 2a,. (1)

Deci dacă (1) are foc atunci sistemul este nedeterminat şi incompatibil în
caz contrar: . ..
Dacă n = impar din ultima ecuaţie rezultă x1 , apoi toate celelalte.
118. Calculînd x3, x 4, 1'5, x 6, x 7 în funcţie de x 1, x2 obţinem x 1 = Xi>
x2 = x8
x 2 , x3 = - , x 4 = - , x 5 = - J J
, x6 = - , x 7 = x1
X1
x8 = x 2 etc. se ve d e
~ ~ ~ ~'
-
că pentru ca
P entru n = 6
Pentru n = 5
Pentru n = 4
x, =fa x1 trebuie ca n ~ 6.
sistemul are o astfel de soluţie
rezultă Xi = 1 = x 2 nu convine
analog x 1 = 1 = x 2 nu convine
Pentru n = 3 obţinem x 1 = ± 1, x2 = =fl, x3 = ± 1 nu convine.
Deci convine numai n = 6.
119. xk+ 1 = x 11 (k + l)xl ~ x 11 (am folosit med. aritm. ;;;i,,.
1 + xl + xl + ... + x,t
;;,. med. geom.)
=> X1 ;;,. X2 ;;,. X3 ;;,. ••• ;;,. X,. ;;,. Xn+l = X 1 :::. X 1 = X 2 = ... = Xn (rezultă
uşor, scriind ec. pentru k = 1, 2, ... că .x2 ;;,. O, x3 ;;,. O .... Xn;;,. O, Xi ;;,.O).
G.M. 10/1988
120. Evident X1,+1 = 1 - x 11 şi X11+1 = x1

Putem presupune x 1 ;;,. x 3 , atunci vom demonstra că
X 1 ;;,. X 3 ;;,. X5 ••• ;;,. X2i.+1 •••
Şi X2 ~ X4 ~ • • • ~ X 1i. ~ •••
Pentru fiecare i, dacă avem x, ;;,. X;+ 2 , atunci x,+1 - xi+s = Xi+1 -
- x,+s = (xi+ 2 - x;)(xi+ 2 + x,) ~ O=> x,+1 ~ xi+ 3 • Inve~s, dacă x, ~ Xi+z
atunci xi+ 1 ;;,. x i+S· Analog dacă x 1 ~ x3 • Avem
X1 ~ X3 ~ ••• ~ Xzi.+1 şi X2 ;;,. X4 ••• ;;,. x.,.. Dar cum Xn+l = X1 şi
Xn+ 2 = x2 => x1 = x 3 = x5 = ... şi x2 = x4 = x6 = şi sistemul se
reduce la'
•
l l-x~=·x2
1 - Xz2 = X1 scăzînd ecuaţiile avem (x2 - x1)(x1 + x 2 - 1) =0
Dacă x 1 + x2 = 1, atunci din prima ecuaţie rezultă x 1 = O şi X2 = 1 sau.

x1 =
1 şi x 2 = O care nu convin. (soluţii strict pozitive).
Deci• x1 = x 2 => x1s + x1 - 1 = o => X1 = .Js-1
2
. ~-1
Pnn urmare x1 = x2 = Xa = .. · = 2
121.
. .
!nmulţmd ecuaţia a doua cu x 1 obţmem
.
xf - 1= X1 => X1 = 1 ±2.Js
înmulţind ecuaţia a doua cu x1 x 2 obţinem:
282
1+..Js sau x2 = 1-..Js
Deci. x 2 = 1 sau x 2 = -----'-- _ .
ş1 aşa mai. d eparte nu mai.
1 - ..js I+ ,./5
.apar alte valori deci
x25 = 1+'s
1 sau -----'-"'- sau -----'-"'"-.
1-'s
1-..js l+..js
122. Se adun·ă toate ecuaţiile şi rezultă
%1 + X2 + ... + x,. = · -+-n

-+--·l·-
· +-a„'111 111 din care se scade f1ecare
· ecuaţ'1e.
123. Se adună toate ecuaţiile şi se combină apoi cu fiecare.

124. Prin inducţie se arată că
x,. = a,. - qa,._1 + qa,._2 + ... + (-1)"C!a0 k = 1, 2, ... n
Observaţie: sistemul poate fi folosit pentru inversarea matricii:
(
1
ci
o1 oo ...... o)o
q q 1 ... O
c:- c:-1 2 ••• q 1
125. Prin inducţie se arată că ecuaţia este echivalentă cu
(1 +
X1){l X2) .•• (1 + + Xn+1) = 0
Rezultă x 1 = -1, celelalte arbitrare.
126. Adunînd ecuaţiile sistemului obţinem:
2(x3 + +
y3 z3) + + z) + + x) + z (x + y) - 3xyz = O
x 2 (y y 2 (z 2 (1)
Dar se ştie că x3 + y 3 + z3 - 3xyz = (x + y + z)(x + y2 + z 2 2 - xy -
-~-~ ~
Ecuaţia (1) se scrie: 2[x3 + y2 + z3 - 3xyz] + x 2 (y + z) + y\z + x) +
+ +
z2 (x + y) + 3xyz -:- O => 2(x3 y 3 + z3 - 3xyz) + (x + y + z)(xy +
+ zx + zy) = O (3)
Ţinînd seama de (2), (3) devine (x + y + z)(2x + 2y + 2z 2 2 2 - xy - yz -
-~=0 ~
Dar cum x + y + z ~ xy + yz + zx al doilea factor din
2 2 2 (4) este nul
dacă x = y = z = O, dar care nu sistemul, deci x + y + z = O.
verifică
În acest caz prima şi a treia ecuaţie a sistemului devine
y(y 2 + x 2 + xy) = 14, x(x2 + y 2 + xy) = 7 de unde rezultă y = 2x =>
=> x3 = I şi se obţine soluţia (I, 2, -3).
127. pentru orice i e {I, 2, ... n} x, = a, x 1

Observăm că = x2 •••
= x,_ 1 = = O satisfac sistemul.
x,+1 = ... = x,.
Arătăm că alte soluţii nu există.
I) Pentru n = 1 => x1 = a
2) Pentru n = 2 x 1 + x2 = a x1 = O x1 = O
X~ + x: = a2 => X2 = 0 şi X2 = a
283
3) Pentru n ~ 3, orice soluţie a sistemului satisface condiţiile :
2
{x? + xi + ... + x! = a
x:+x:+ ... +x!=a3
Dacă a = 0 => X1 = X2 = . . . = Xn = _o
Dacă a #: o, atunci 'fi (~ r= I~ ,~ 1 => 1 => ( r (:"r
X: ~
't => E (~) ~ E (~J 2 = 1, deci pentru fiecare k are loc
3
(: r(:" .:. A=l a A=l a
1) = 0, adică = 0 sau x,. = a. Dacă pentru fiecare

x,. = a atunci din sistem
X11
rezultă că celelalte necunoscute sînt nule.

k,
128. Considerăm polinomul P(y) = y" - x 11yn- 1 - x11 _ 1 y 11 - 2 -

•.. - x,,y - x1 (1) rădăcinile acestui polinom sînt numerele a1, a2 , ••• , a,.
deoarece P(a) = O ( V) k e {1, 2, •. . , n}. Relaţiile lui Viete ne dau soluţiile:
a1+ a2+ . , . + a = Xn 11 => Xn = a1 + a2+ ... + an
{ a1a2 + ... a1an + ... + an-lan= -Xn-1
• • • • • • • • • • • • • => X2=(-lJ"[a1a2 . . an-1+ ... ]
a1a2 ... a,. = (- })n+l X 1 => X 1 = (- })n+la1a 2 ... an
GM. 1/1984
PROBLEME PROPUSE
t. Să se arate că ~Iacă ecuaţiile x2 + ax + b2 şi x2 a' x + b',2 = O +
au rădăcinile de aceeaşi nat~ă, atunci ecu,,iţia ·
: x2 + (aa' + 4bb')x + (ab' + a'b) 2 = O are rădăcini reale.
2. Fie a, b e R*. Dacă ecuaţia (ax + b)3 + (bx + a) 3 = a3 + 'IJI are o
singură rădăcină reală, atunci ecuaţia x3 + 2.x(a + b) + (a - b) 3 ::;::: .O are
soluţii reale şi distincte. ·
6.M. nr. 12 - 1989,
3. Să se arate că dacă ecuaţiile ax 2 + bx + c = O, cx 2 + dx +a= O
a, b, c, d e R, a =I= O, c =I= O, au o rădăcină comună reală, atunci
. '
+ ci ~ lbl + ldl,
2ja
Dan Seclăman
4~ fie polinomul P = x + bx + c e R[x]. Să se arate că:

2
1), dacărădăcinilexi, x aleluiPsîntreale, atunci lx l < 1 şi lx 1 <l,

2 1 2
dacă şi numai dacă au loc condiţiile 1 + b + c > O, 1 - b + c > O şi
Ic I < 1; ~
2) dacă rădăcinile x1 , x2 ale lui P nu sînt reale, atunci l:x1 I · de
.
admitere
•
1989.
5. Dacă a, b, c, d e R şi a< b < c < d, atunci ecuaţia:
x 2 - (a + b + c + d)x + 2(ac + bd) = O are rădăcini reale.
Marcel Chiriţă
etapa locală, ~iurgiu 1989.
8. Să se determine valoarea maximă a'"expresiei E(a, b) = a'IJI + 2b + 5„
atunci cînd (a, b) parcurge toate ·perechile de numere reale pentru. care
ecuaţia ax2 + x + b -= O are ridicină dublă.
Daniela Mardale, Mircea Trilu
' etapa· localiJ, Siurgiu 1.98~.
7. Fie x, y e R astfel încît x 2 + y 2 + x + y + 2.4 =xy.

Să se arate că xy + 3(x + y) < .!. .
4
Dan Seclăman
etapa locală. Dolj/1985
8. Dacă a, b, c, d e Q şi la I =I= Ic I atunci rădăcinile ecuaţiei (ax + b) 3 =
= (ex + d)3 sînt raţionale.
Liviu Pîrşan
etapa localiJ, Giurgiu 1986
9. Să se determine a, b e N"' ştiind că ecuaţiile
x 2 + 2ax + a 2 - 16 = O şi 2x2 + 2bx + b2 - 5 = O
admit o rădăcină comună naturală.
O. Purcaru
etapă locală, Prahova 1986
285
10. Ecuaţia x2 + ax + b = O, a, b e Z, b < O are rădăcini întregi.
Să se demonstreze că ecuaţiile x2 + (a + m)x + b + m = O au rădăcini
reale oricare ar fi m e R.
Dorel Miheţ, M. Mogoşanu
etapa locală Timiş 1988.
11. Să se determine perechile de numere naturale (a, b) pentru care
ecuaţiile x 2 +ax+ b = O şi x 2 + bx +a= O au fiecare rădăciniraţionale.
Tiţa Andreescu
etapa locală, Timiş 1985
12. Dacă a, b, c sînt lungimile laturilor unui triunghi atunci ecuaţia

x2 - (a2 + b + c )x + a b + b c + c a
2 2 2 2 2 2 2 2 = O
nu are rădăcini reale.
13. Să se determine tripletele de numere reale (a, b, c) cu proprietatea
că a, b, c e { x 1 , x 2} unde x 1 şi x 2 sînt rădăcinile ecuaţiei de gradul al doilea
ax 2 + bx + c = O.
Tiţu Andreescu
etapa locală Timtş 1986.
14. Fie ecuaţiile ax2 + bx + c = O, bx2 + ex + a = O, cx2 + ax + b=O

unde a, b, c. e R"'.
a) Să se arate că dacă cele trei ecuaţii au soluţii reale, atunci a, b, c
nu au acelaşi semn.
b) Să se arate că există a, b, c e R* astfel încît cele trei ecuaţii să aibă
soluţii reale.
E. Grigore, M. Teler
etapa locală -Argeş 1987
U»J. Să se determine m e R astfel încît x 2 - 2mx + m ~ O,

{V) x e [-1, 1~.
Dorel Miheţ
concurs interjudeţean 1986.
18. Fie f, g: R- R, astfel încît (/ o g)(x) = j2(x) + 1, ( 'v') x e R şi

g(x) = ax2 + bx + c, a, b, c e R, a #: O.
Să se arate că ac > O.
Liliana Niculescu
etapa locală, Dolj 1986.
17. Dacă funcţia f: R-R, f(x) = ax 2 + bx + c, a, b, c e Rare pro-

prietatea că /(x) #: 2x, ( 'v') x e R, atunci
(! oj)(x) #: 4x, ('v') x e R.
D. M. Bătineţu - Giurgiu
etapa locală, Giurgiu 1990
18. Se consideră funcţiile /, g: R- R cu proprietăţile:

/ are un punct fix unic, adică există x 0 e R cu /(x 0 ) = x0 ,
g(x) = x 2 + ax + b şi/ o g = g of.
Să se arate că (a - 1) 2 = 4b.
D. M. Bătinetu - Giurgiu
etapa locală, Giurgiu 1985
286
19. Fie a, b, c e R, a =/: O şi există/:
R-R astfel încît
f(ax 2 + bx + c) = 3f2(x) + 2, ( V) x e B, atunci ac > O.
D. M. Bătinetu - Giurgiu
6.M. nr. 1/1991
20. Fie/: R__..R, f(x) = mx2 - x - 1 cu m e R*. Să se afle.:
1) m e R:I' astfel încît f(x) ~ O, ( V) x e Z!I' ;
2) m e R"' astfel încît f(x) ~ O, (V) x e Q*.
Viorica Frecuş
etapa locală - C-ţa 1992.
21. Fie/: R-R, f(x) = a 2x 2 - (ab + bc + ac) x + b2 + c2
a, b, c e R, a =/: O. Să se arate că f(xY. ~ O, (V) x e [l, 2] dacă şi numai
dacă a= b = c.
Gh. Turea,
etapa locală Iaşi, 1988.
22. Să se determine m e R, astfel încît x 2 - mx +2 ~ O oricare ar
fi X E Z.
Jenică Crînganu
etapa locală, Galaţi 1990.
23. Să
se arate că pentru orice număr n e N ecuaţia
2nx2 - 2(n - 1) 2x - 3n2 + 2n - 3 =O
are rădăcini reale distincte şi iraţionale.
Concurs interjudeţean
,,Gh. Vrînceariu", 1988.
24. Se dă ecuaţia x 2 + mx + m2 = 2.
a) Să se arate că nu există m e R astfel încît ambele rădăcini să fie
întregi;
b) Să se determine m e R astfel încît o rădăcină să fie întreagă.
L. PanaitopoZ
etapa locală, Buc. 1984.
25. Fie P mulţimea graficelor funcţiilor /: R-B/(x) = ax 2 + bx +c,
unde a, b, c e Z, a =/: O, pentru care punctele de intersecţie cu axele for-
mează vîrfurlie unui triunghi echilateral. Să se demonstreze că mulţimea
P este finită şi să se determine numărul elementelor sale.
Alex. Zaharescu
etapa localii - Braşov 1988.
26. Fie S şi P suma, respectiv produsul rădăcinilor reale x1 şi x2 ale
ecuaţiei ax 2 bx + + c = O, a =/: O.
Să se arate că
1) X112 = -5 ±2- P d aca w

ş1• numai d aca Ix1 x2 I = Ix1
• w
- x2 I ;
2) Cel puţin o rădăcină este în modul mai mică sau egală cu 2.
f}heorghe Andrei
27. Să se arate că o ecuaţie de gradul al doilea cu coeficienţi reali,
pentru care suma şi produsul rădăcinilor au acelaşi modul, are cel puţin
o rădăcină în modul mai mică sau egală cu 2. Să se scrie forma acestor
ecuaţii.
fJheorghe Andrei
etapa locală - C-ţa 1992.
287
28. Fiind dat polinomul f de gradul doi cu coeficienţi întregi pentru
care există u, 'li e Z, u ::/= 'li astfel încît f(u) = 'li şi /(v) = u. Să se demon-
streze că ecuaţia f(x) = x are rădăcini iraţionale.
. Laurenţiu Panaitopol
etapa Jud. Buc. 1991 G.M. nr. 4/1991.
29. Se· dă ecuaţia 2x2· - 3(a + 2)x + 9a + 1 = O, a e_R.

a) Să se determine a e B astfel încît expresia xf + x: să fie minimă,
unde x 1 şi x 2 sînt rădăcinile ecuaţiei date.
b) Să se arate că nu există a e B astfel încît ambele rădăcini să fie
numere întregi.
c) Să' se determine a e Z, astfel încît o rădăcină să fie întreagă.
Th. Dăneţ
etapa locală Buc. 1990 G.M. nr. 6-7/1990.
30. Fie polinomul P(x) = ax 2 + bx + c unde a, b, c e B, a ::/=_ O astfel

încît ecuaţia P(x) = O nu are rădăcini reale. ·•
a+ b +c ~~ min {a, b, c},

Mircea Lascu
$.M. nr. 4-5/1990.
31. Fie a e B. Să se arate că ecuaţia x 2 + ax + a = O are cel puţin
o rădăcină al cărui modul este mai mic sau egal cu 2.
32. Fie a, b, c e.B. Să se determine valorile reale ale lui m .astfel
încît a 2 + b2 + c2 ;.,: 'm(ab + bc + ac) ( V) a, b, C E n: . . .
+.
33. Fie ecuaţiile ax2 bx + C = o şi a'x2 +
b' X + c' = o cu rădăcinile
·.x1, x2 şi respectiv x~. x~. Dacă aa' > O şi x1 < x~ < x; < x2 • Să se arate
că pentru orice Â e [O, I J, ecuaţia
l{ax2 +: bx + c) + (1 - Â)(a'x 2 + b'x + c') .. O
are ridăcini reale.
G.M. nr. 1/1992.
34. Dacă, a ::,; b ::,; c ::,; d şi m e (O, 2] să se arate că ecuaţia :
mx2 + (a+ b + c + d)x +ac+ bd= O _are rădăcini reale.

Marcel Chiriţă
etapa judeţeană. Buc. 1992.
35. Să se determine toate perechile ; (x, m) = Z X Z pentru care

(m - 3) 2 x + (x - 3) 2 • m = 3(x - m) 2 + 8.
V. Matrosenco
etapa locală - Buc. 1992.
36. Fie a, b, c e B*. Să se arate că cel puţin una din ecuaţiile

ax2 + 2bx + c = O, bx 2 + 2cx + a = O, cx 2 + 2ax + b = O
. are rădăcini reale.
Jenica Crînganu
288
37. Să se afle valorile parametrului m e R astfel încît
fm(x) = (m - + 2(m - 2)x + m - 4 < O (V) x
l)x 2 e [O, 1].
38. Fie trinomul f = x + ax + b, a, b e Z*.
2
Să se demonstreze că pentru { V) n e Z, {3) m e Z, astfel încît

J(n) divide J(m).
G.M. nr. 3/1991.
39. Să se dett!rmine ecuaţiile de forma ax 2 + bx + a + b = O care
admit toate soluţiile întregi.
Marius Crainic
G.M. nr. 8/1991
40. Fie/: R-R, J(x) = x 2 + ax - a, a e Q*.
1) Să se arate că (3) x 0 e R - Q, astfel ca /{x 0 ) e R - Q.
2) Să se arate că (3) x~ e R - Q, astfel ca f(x~) e Q.
41. Se consideră trinomul f(x) = ax2 bx + +
c cu coeficienţi pozitivi
şi pentru care a + +
b c = 1.
Demonstraţi că pentru orice numere pozitive Xi, x 2 , ••• , Xn. care satisfac
egalitatea x1 x 2 ••• xn = 1 are loc inegalitatea:
f(x1) /(x2) · · · f(xn) ~ 1.
Olimpiada U.R:S.S. 1990.
42. Fie polinomul P = x 2 + ax + b cu coeficienţii şi rădăcinile numere
întregi. Să se arate că, dacă există c e Z astfel încît P(c) să fie prim,
atunci 2P(c) +
2 = max {P(c + 1), P(c - 1)}.
Mircea Crişmaru
G.M. nr. 3/1991.
43. Fie trinomul f(x) = ax 2 + bx + c cu coeficienţi pozitivi
Să se arate că :
1) ,Jj(x)f(y) ";J;j(;Jxy), (V) x,y e (O, oo);
2) {/J(x)f(y)f(z) ~J({/xyz), (V) x,y,z e (O,oo).
Gh. Andrei, C. Caragea
etapa locală C-ţa 1992.
44. Să se determine toate trinoamele

J (x) = ax 2 + bx + c
cu coeficienţi reali şi discriminantul maxim care satisfac condiţia
1/(x) I ~ 1 pentru orice x cu Ix I ~ 1.
Gheorghe Andrei
etapa judeţeană C-ţa
1991.
45. Fie familia de parabole f ,,.(x) = mx 2 - (2m + l)x - 3m + 2,
m #: O.
a) Să se determine punctele din plan prin care nu trece nici o para-
bolă din familie ;
b) Să se demonstreze că oricare ar fim e R*, intervalul (xi, x 2) conţine
un singur punct fix (x1 şi x 2 sînt rădăcinile ecuaţiei / mCx) = O) ;
. 289
c) Să se demonstreze că există un interval mărginit (oe,~) cu oe şi~
independente de m, care conţine o singură rădăcină a ecuaţiei f,,.(x) =O
IV) m e B"'.
Să se determine acest interval.
Cheorghe Andrei
etapa judeţeana C-ţa 1992.
46. Fie a, b eB astfel încît la - b I > 2 şi g : B- B

g(x) = x2 -:- (a+ b - 1)x + ab.
Arătaţi că nu există f, B- B astfel încît f of = g.
Petre Mironescu
olimpiada naţionalii 1992.
47. Fie p, q e C, q ,f= O. Ştiind că eGuaţia x2 + px + q2 = O are rădă

cinile de acelaşi modul, să se arate că numărul P... este real.
q
Dorel Miheţ
olimpiada naţionalii 1992.
48. Fie ecuaţia ax 2 + bx + c = O, a .;: O, a, b, c e R.

Să se arate că
1) lx1 I ~ .JŢcj ~ lx2 I,

2) IXAI .,/a•+ b + c•1
<- -- -, k E {1,2},
!al
3) lxk I ~ I~ j + j f I,
2 (b -I= O).
8heorghe Andrei
49. a) Să se arate că dacă a, b, c e Z, a ,f= O,

atunci {x e Z/ax 2 + bx + c = O} C {x e R/x divide c},
b) Găsiţi forma tripletelor a, b, c e Z X Z X Z pentru care
{x e N/x divide c} C {x: e N/ax 2 + bx + c = O}.
li>an Negulescu
etapa naţionalii 1992.
cls. a VIII-a
50. Să se demonstreze că nu există a, b e Z>1< astfel încît ecuaţia
x2 - 2abx +a +b
2 2 = O să aibă rădăcini întregi.
Ion Cucurezeanu
51. Să se determine numerele a, b e Z, astfel ca ecuaţia :

x2 - (a 2 + b2) x + ab = O
să aibă rădăcini întregi.
L. Panaitopol
52. Fie a, b, c e R cu a + b = 2. Să se arate că cel puţin una dintre

ecuaţiile x2 + 2a2x + 1 = O şi x2 + 2b 2 x + 1 = O are rădăcini reale.
Jenicii Crînganu
290
(x2 - 2x - S)(x2 + 8x + 2)(x2 - 7x +~12) + 6 = O.
D. Niculescu
•.M. nr~ '/1991.
M. Fie ecuaţia
ax2 bx + +
c cu a, b, c e Z, a #= O.
Să se determine forma tripletelor (a, b, c) pentru care
{x e N/x divide c} C {x e N/ax2 + bx + c = O}.
Dan Negulescu
etapa final4 el~·}' VIII-a
55. Să se demonstreze că dacă a, b, c sînt în progresie geometrică, atunci

1 + b:r + c _,,.
-~----~
a:r1 3 Şl. 1 a:r• - b:r + c _,,. 3 '(V) X
-~----~'
E R.
3 a:r• - b:r +c 3 a.a.• + b:1& + c
C. Ionescu Ţiu
etapa f'egional4 1961.
58. Fie/(x)= ax2 + bx + c şip, q e R"', astfel încît x1 + x2 = P + q

1) Să se calculeze /(p) - /(q);
2) Să se studieze în ce caz expresia /(p) + /(q) admite un maxim
sau un minim şi să se exprime acel maxim sau minim în funcţie de
a, b, c.
b. Mănescu
etapa final4 1964.
57. x 1 şi x2 sînt rădăcinile ecuaţiei ax2 bx c = O. + +

Să se exprime rădăcinile ecuaţiei acx - '(b - 2ac) x +ac= O în
2 2 funcţie
de x1 şi x2 (unde a, b, c e R*).
Gheorghe Anrlf'ei

(:r1 - "+ 1) - 8 (a1 - a+ 1)8
:1t•(:1t - I)•
V. W. Sraham
59. Să se determine m e R, astfel încît :
x2 +y 2 - mxy + 1 ;;,: O, ( V) x, y e z.
Jenică Cringanu
•.M. nf'. 10-12/1990
G{t. Pentru ce valori ale lui a ambele rădăcini ale ecuaţiei
x2 + ax + 1001 = O sînt întregi?

Liviu Pirşan
f;.M. nr. 10-11-12/1990.
81. Dacă a, b, c e Q, astfel încît a - 4b + 16c = O, atunci ecuaţiile
ax2 + bx + c = O şi cx 2 + bx + a = O
admit rădăcini raţionale.
291
G2. Să se determine m e R*, astfel încît
m.V + 2(m - + m > O, ( V) x e R.
2)2•
83. Dacă x, y, z e R, astfel încît x + y + z = a şi xy + yz + zx = b
cu a, b e R, b > O. Să se precizeze intervalele în care se află a şi x, y, z.
64. Fie x 1 şi x2 rădăcinile ecuaţiei :
x2 - 2ax + ab + c = O. iar x şi x rădăcinile 3 4 ecuaţiei :
x2 - 2bx + ab = O, unde a, b, c e R.
Să se arate că :
(x1 - x,)(xa - x,) =
2 - ·c X1 - X3 )"(X2 - X4
) = (X1 - X4
)( X2 - x3)
sau (x1 - X4)(X2 - X3) - (x1 - X3){X2 - X4) = (X1 - X2){X3 - X4).
85. Fie
f(x) = -,.X- -
1
2--
,.
X
+ -"1 , unde n > 1
Ea!
1,=1
Ea„
li=l
şi numerele reale a 1 ~ a2 ~ ••• ~ a„ nu toate nule satisfac relaţia

"
Ea,.#= o.
,._1
1) Să se arate că ecuaţia f(x) = O are cel puţin o rădăcină. în inter-
valul [a 1, a,.].
2) Să se arate că pentru orice numere reale a11 a 2, ••• , a„ are loc
inegalitatea
n(a? + a: + ... + a!) > (a1 + a 2 + ... + a,.) 2•
Mugurel Săros
G.M. nr. 11/1992.
66. Să se arate că dacă R, a #= O şi 2a + 3b + bc = O, atunci

a, b, c e
ecuaţia ax2 + bx + c = O are ambele rădăcini în intervalul (O, 1) dacă şi
,numai dacă a şi c au semne contrare cu b.
Dorina Popovici şi
Mtrcea Popovici G.M. 10-12/90.
67. Se consideră funcţia J(x, y) = (m - 5)x2 - 2(m + 1) xy - my2 ,

unde m e R. Să se determine m, astfel încît
f(x,y) ~ 0, (V) x >1 şi (V)y > 2.
etapa judeţeană 1989.
68. Fie a, b, c trei numere întregi şi a > O. Să se arate că dacă ecuaţia

ax2 + bx + c = O admite două rădăcini distincte în intervalul (O, 2), atunci
a > 2, b ~ -3 Şi C > 1.
M. Lascu si L. Vlaicu
etapa judeţeană 1986.
292
89. Fie a> O, b > O, c > O numere distincte două cîte două şi să
considerăm ecuaţiile: ax 2 + (b + c)x +a= O
bx2 + (a + c)x + b = O
cx2 + (a + b)x + c = O.
1) Să se demonstreze că cel puţin una din aceste ecuaţii are rădăcinile
reale şi cel puţin una are rădăcinile nereale.
2) Pot avea două din aceste ecuaţii cel puţin o rădăcină comună?
N. Teodorescu
C.M. nr. 2-3/1992.
70. Fie ecuaţiile ax 2 + +
bx +
c = O şi a' x 2 +
b' x c' = O unde
a, b, c, a', b', c' e R., a,a' ;I: O. Să se arate el:
1) Dacă bb' = 2(ac' + a'c) atunci cel puţin o ecuaţie are rădăcini reale;
+
2) Dacă jbb' I ;;., i.. jac' a' c I, cu i.. e [2, oo ), atunci cel puţin o ecuaţie
Sheorghe Andrei
71. Să se determine numerele reale a, b, c astfel încît să avem :
jax2 + bx + c I ~ jcx2 + bx + a I, ( V) x e R.
Laurenţiu Panaitopol
etapa pe ţară 1990.
72. Fie a, b, c e R şi /: R- R o funcţie cu proprietatea că

f(ax 2 + bx + c) = a.f2(x) + bf(x) + c, ( V) x e R.
a) Să se demonstreze că ecuaţia/(f(x)) = x are cel puţin o soluţie dacă
a,1:0şib,1:l.
b) Să se arate că proprietatea de la punctul a) se păstrează pentru
orice a, b, c e R care verifică relaţia: 4ac ~ (b - 1)2•
Titu Andreescu
etapa finală 1989.
73. Considerăm perechile de ecuaţii de gradul al doilea cu coeficienţi
reali:
( at) ax 2 + bx + c = O (y) ax2 + b' x + c' = O
a' x 2 + v' X + c' = O a'x2 + bx + c = O
((3) ax 2 + b' x + c = O (8) ax 2 + bx + c' = O
a' x 2 + bx + c' = O a' x2 + b' x + c = O,
unde coeficienţii satisfac condiţiile
(a - a')(c - c') ;;., O şi b2 + b' 2 - 2(a + a')(c + c') ;., O.
Să se arate că :
Dacă perechile de ecuaţii («) sau ((3) au rădăcinile reale atunci cel puţin
una din ecuaţiile perechilor (y) şi (o) au rădăcini reale.
6heorghe Andrei
74. Fie f(x) = x 2 + ax + b, unde a, b e R.
Să se arate că:
1) Dacă polinomul f(f(x)) are numai două rădăcini reale, atunci /(x)
are o singură rădăcină în intervalul [- { , oo J unde /1 = a 2 - 4b.
293
2) Dacă f(b) #: O atunci f(x) are o singură rădăcină (reală) în inter-
valul (O, 1) dacă şi numai dacă are loc cel puţin una din situaţiile:
a.) JU(x)) are o singură rădăcină strict pozitivă.
~) J(f(x)) are o singură rădăcină strict negativă.
75. Să se determine funcţiile / l [O, oo) - [O, oo) monoton descrescă
toare astfel încît (f of)(x) = x4; (V) x e [O, oo).
C. Ursu
76. Fie /, g: R-R, g(x) = J(x 3 + px + q) unde p e R+ şi g e R·
Să se arate că dacă/ este bijectivă, atunci g este bijectivă. I
77. Fie /, g: n- R astfel încît U o g)(x) = /2.(x) + 1, (V) x e R ş
g{x) = ax 2 + bx + c, a, b, c.e R, a#, O. Să se arate că a, c > O.
Liliana Niculescu
78. Să
se dea exemple de două funcţii/, g: R- R care satisfac simultan
condiţiile :
a) / nu este surjectivă,
b) g nu este injectivă,
c) g of este bijectivă.
Atilla Furdek
79. Fie/: R-R astfel încît/(x)/(y) = xf(y) + yf(x) - xy, ('v')x,y eR.
Să se demonstreze că dacă o funcţie g : R- R a.re proprietatea g o l5 = J,
atunci este bijectivă.
D. M. Bătineţu - <Biurgiu - <i,.M./1989.
80. Există funcţia/: R-R astfel încît J(y + J(x)) = x + yf(x + y),
:('v') x,y e R?
Marcela Popescu
81. Să se determine funcţiile /, g: N - N cu proprietăţile :

J(g(x)) = g(f(x)) = x + 1, ('v') x e N.
b, Crişan. /&'tapa locală Arad 1989.
82. Să se determine funcţiile f, R- R, care verifică relaţiile :

/(O) = a e R şi f(x y) = x + +
J(y), I 'v'), x, y e R - Q.
M. Codită. Etapa locală Călăraşi, 1985.
83. Să se determine funcţiile /: R- R, cu proprietatea că

xf(y) + yf(x) = 2/(xy), ('v') x, y e R.
Viorel Băndilă
84. Să se determine funcţiile / z R- R cu proprietatea :

J(x-y) :i;;; xf(y), ('v') x,y eR.
Jenică Crînganu
85. Fie/: R- R o funcţie cu proprietatea că (3) a e R* astfel încît

I/ o f)(x) = f(x) + ax, ('v') x e R.
Liviu Vlaicu. l!:tapa locală Sălaj; 1,985.
294
86. Se dă mulţimea A = {1, 2, 3, 4, 5}. Să se determine fun.cţiile
fi A-A ştiind că f of= g, unde g(l) = 3, g(2) = 1, g(3) = 2, g{4) = 4,
g{S) = 5.
D. M. Bătineţv. - Siurgiu, I. V. Maftei
etapa locală· Giurgiu, 1985.
87. Dacă/: R-R, /(x) = ax2 + bx + c, a, b, c e R, a "F' O, are pro-

prietatea că/(x) "F' 2x, {V) x e R, atunci (t o/)(x) ;i'- 4x {V) x e R.
D. M. Bătineţu - Giurgiu.
etapa locală <iJiurgiu, 1990.
88. a) Să se determine toate funcţiile surjective /: M -M cu pro-

prietatea f of= lJI.
:b) Să se determine funcţiilef, g, h: R-R astfel încît/ şi h sînt injec-
tive şifof=/=gogog, h(x) =~x+g(x) + (gog)(x), (V) x e R.
Mircea Trifu, Florin Vulpescu - Jalea
Btapa locală aiurgiu, 1987.
89. Să se determine funcţia injectivă/: R-R, aszfel încît există

n e N;i, cu proprietatea (/o/o ... of)(x) + _(/of o ... of)(x) = 2
m+l ori • ori
[V) X E R.
D. M. Bătineti,. - Gf:u.rgiu. Et. locală Bucureşti, 1990•
•
90. a) Fie/, R-R o funcţie bijectivă cu proprietatea că există or: e R
astfel încît /(x2) = .f2(x) + ex, (V) x e R.
b) Daţi exemplu de funcţie/: R-R pentru care
/(x2) = /2Ix) + ex, {V) x e R şi ex "F' O.
Dorel Miheţ
91. Funcţiile /, g, h: R-R satisfac condiţiile:

g este bijectivă;
1)
f(g(x)) + /(g-1 (x)) - 6x + 2,
2) {V) X E R;
/(x) + /(g(x)) - 6g(x) + 5 = O,
3) {V)xeR;
joh = ho/.
4)
Se cere: a) Să se determine funcţiile f şi g.
b)' Să se arate că există Xo E R astfel încît
h{h{x0)) = x0 •
Sorin Simion
.92. Să se determine funcţiile f, g, h : R- Ii. ştiind că ,
JC'!")=c{"!z)+h(z;:rJ, {V) x,y,z eR;i,,
Miliai Drimb•
:93. Să se determine toate funcţiile /: R* - R cu ·proprietatea

/(:r) -
/C,,) = /(:r) IM ,.{ V) x,ye R*·,XrY•
..1.
:r-,, lr•'Y
rl'itu Andreescu, etapa locală rI'imiş 1988.
295
94. Fie /: [a, b]-R o funcţie convexă. Atunci,· pentru x,y, z e
e [O, b]
/(x)+/~)+J(z) +f(x+:+z) ~ ;[f(~!y) +f(y!z) +f{z:x)l
Inegalitatea lui Tiberiu Popoviciu
95. Fie/: R-R cu proprietatea: /(f(x)) = 2x2 - 3x + 2,('v') x eR.
Să se aclculeze /(1). Este funcţia / injectivă?
G.M. 8-9/1990.
96. Să se determine funcţiile /: R- R cu proprietatea
f(x + y) ;;J!: /(x) f(y) ;;J!, 1989x+>', ( 'v') x, y e R.
Marius Crainic G.M. nr. 7/1990.
97. Fie J~ R-R* o funcţie care îndeplineşte condiţiile

1) f(xy) = f(x)f(y), ('v') x, y e R;
2) /(x) ,:f: 1, ('v') x e R - {l},/ neindentic nulă.
Să se arate că / este injectivă.
C.M. nr. 12/1989.
98. Să se determine funcţiile /: R+ - R cu proprietatea

f(x+y)=xf(x)+yf(y), ('v') x,ye[O,oo).
• ~+y+1
M. Milrculescu G.M. nr. 3/1990.
99. Să se determine toate funcţiile/: R-R cu proprietatea

J(x - y) - xf(y) ~ 1 - x, ( 'v') x, y e R.
Marcel Chiriţă - judeţeană
l!.'tapa
Bucureşti 1991.
100. Să se arate că singura funcţie /: R-+ R pentru care

f(x + y) = max (f(x), y) + min (f(y), x), ('v') x, y e R
este funcţia identică
Etapa judeţeană 1990 G.M. nr. 8-9/199().
101. Fie/: R-R o funcţie crescătoare, iar x1 > x 2 > ... > x„ numere
reale. Să se arate că dacă xJ(x 1 ) + xJ(x2 ) + ... + x,J(x,.) = xJ(x) +
+ xJ(x,._i) + ... +
x„f(x1 ), atunci / nu este injectivă.
G.M. nr. 3/1990.
102. Să se determine/: (-3, oo)-R*, injectivă care verifică relaţia:

/(/(x) - 3) = -1 , ('v') x e (-3, oo).
f(x)
L. Nicol~
103. Să se arate că nu există funcţii /: R-~ R astfel încît

f(x) -/{~2 - -;} = 1 ('v') X E R*.
C. Caragea - l!:tapa judeţeană Constanţa, 1992.
296
104. Fie/: n-n cu f(j(x)) = xf(x), (\f) x e R.
Să se calculeze /(O). Să se demonstreze că dacă f(x) :/= O, (\f) x e R*~
atunci/ este injectivă.
Ion Cucurezeanu G.M. nr. 2/1991.
105. Fie a, b e R. Să se arate că/:
R-R de froma
!()
x = - - - - nu est e lnJecbva.
x•+ax+b
x•+x+l
... w
Petru Mironescu
106. Să se cerceteze injectivitatea funcţiilor/: R-R care verifică
relaţia:
(a3 - "lfl)/(b) > a3(f(a) - f(b)), (\f) a, b e R, a:/= b.
Adrian Ghioca G.M. nr. 8-9/1990.
10l. Să se determine toate fiuncţiile monotone cu proprietatea
J:R--+R;/(2•) = 1-f(x), (\f) x e R.
Jenică Cringanu G.M. nr. 6-7 /199().
108. Fie/: R- R, f(x) = x• - x + 1. Să se studieze injectivitatea

x• + 1
şi surjectivitatea funcţiei.
. "
109. Să se determine funcţiile injective: /, g: (O, oo )--+ (O, oo) care
satisfac relaţiile :
a) f(xf(y)) =f(x)f(y), (\f) x,y e (O, oo);
b) g(xg(y)) = gC,,g~x)) , (V) x,y e (O, oo).

6h. Andrei - l!Jtapa locală - Constanţa 1991.
110. Să se determine toate funcţiile bijective /: N* - N=" pentru care
funcţia:
g: N"' -R, g(x) = J(x) - x este crescătoare.
Marius Crainic @.M. nr. 2/1991.
111. Să se demonstreze că dacă funcţiile strict monotone/, g : R- R,

verifică relaţiile Jo g şi g o g f = \f) x e R, = f, ( atunci / = g.
Florin Rotaru G.M. nr. 1/19n.
112. Să se construiască o funcţie/: R-R cu proprietăţile:
1) /(x) ~ Z, (\f) x e Z
2) /(f(x)) e Z, (\f) X e Z.
Carmen Dumitrescu, Costel Dumitrescu 6.M. nr. 7/1991.
113. Să se determine toate funcţiile /: R- R care satisfac relaţiile :
I) /(x + y) = /(x) + /(y).
2) /(2") = 2f(").
Mugurel Szorăs G.M. nr. 11-12/1991.
114. Fie/: A-B. Să se demonstreze:
1) / este injectivă ~ (3) g: B-A astfel încît g of= 1A
2) / este injectivă ~ oricare ar fi mulţimea C şi oricare ar fi funcţiile
u, V: C -+ A, f ou = f oV - u = V.
297
115. Fie/: A - B. Să se demonstreze:
1) / este injectivă ~ {3) g ! B-+ A astfel încît / o g = 18 ,
2) / este injectivă ~ oricare ar fi mulţimea C şi oricare ar fi funcţiile
u, f) : B- C cu u o I= f) o I=> u -:-- "·

116. Fie bijecţia / i B- B cu proprietatea ,
U o J)(x) = 1-1(x) + 1, ( V) x e B. Să se rezolve ecuaţia i
Uof o ... of) (x) = log3{x - 2) + 4x + 647.
1989 ori
ll.Cozso
117. Numerele ex şi ~ satisfac egalităţile: ex3 - 3ex2 + Sex = 1,
~a - 3~2 + 5~ = 5. Să se dermine ex+~-
Olimpiada - Moscova - 1990.
118. Se consideră o funcţie/! B+-B astfel încît
1C)+!{;)=4J(:r:,,J, (V) x,y>O.

Să se arate că:!{:) + !(;}+!(:)=Sf {:r +: + 1) (V) x, y, z e B+.
Florin Rotaru - G.M. nr. 6/1991.
119. Să se determine funcţia f: B"' -B care verifică condiţia 1
af(;} + af(;}-f(x)J(" ! 1
) ~ a2, (V) x, y, z e B"',
unde a e B este fixaţ.
Florin Rotaru - 0.M. nr. 11-12/1991.
120. Fie funcţia/: B-B injectivă şi impară cu proprietatea.

(!of of){x) = _(/o/)(x)- - /(x), (V) x e B.
Să se arate că :
1) / este bijectivă
2) / +1-1 = IR.
Radu Dclmboianu - .1!.'tapa juăet;eancl - Braşov 1992.
121. Determinaţi funcţiile /: z-

Z care satisfac condiţiile
+
1) J(x y) = f(x) f(y) + + +
Sxy(x y), ( V) x, y e Z,
2) f(x) = 1991.
Revista „Cardinal"
122. Să se determine funcţiile f: N - N cu proprietatea

f(n) +f(n + 2) =;;;;f(n + 1), (V) ne N.
D. Miheţ - Etapa jti.def;eancl Timiş - 1991.
298
123. Fie a 'F O şi /: c- C p funcţie pentru care :
2(/ o f)(x) - 2af(x) + a x = O,
2 :CV) x e C.
Să se demonstreze că feste bijectivă.
Ion Sava şi Sorin Rădulescu, Etapa judeţeană
· Bu~reşti 1992.
124. Fie A o mulţime cu cel puţin două elemente şi /: A. - B o funcţie.

Să se arate că următoarele afirmaţii sînt echivalente :
a) / este funcţie bijectivă,
b) Există o singuţă funcţie r: B-A astfel încît ro/= 1".
Marian Teler.
125. Să se determine numătul funcţiilor bijective
/: {O, 1, 2, ... n}-{O, 1,. 2, . : .. n} cu proprietatea că (3) k e N"'
+
astfel încît /<"+ 1>(x) f(n - /<1>(x)) = n, (V) x e {O, 1, 2, .•• n}.
Marcelina Cristian
126. se construiască o funcţie/: B-B astfel încît
Să
(Jojo ... of)(x) = x, (V) x e B şi "(3) a e B astfel încît
(!of ... of)(a) 'F a
unde. compunerea se ia în primul caz de 1990 ori, iar în al doilea caz de
1989 ori.
Concurs „Sh. Vrilnceanu• - 1990.
127. Dacă funcţia g: A-A, AC B, are două puncte fixe şi funcţia
g o g are patru puncte fixe, atunci nu există funcţii /: A - A astfel încît
Jof=g. .
128. Fie {x1 , x2, ••• , xnlC ll.şi n e N"' - {l}, impar. Să se determine
tol;Lte funcţiile injective /: {x1, x2, ... , Xn}-{x1, x2, .• ~ xn} care au pro-
prietatea:
IJ(x1) - Xi I = 1/(xJ - x2 j = ... = 1/{x.) - Xn j.
Romeo Ilie - Olimpiada naţională - 1992.
129. Să se determine funcţia /: N"' - [l, co) care să îndeplinească
următoarele condiţii :
a) /(2) = 4,
b) (n +1)/(n) ~ n · f (n + 1), :(V) ne N"'
c) f(n · m) = f.(n) f(m), n,
:(V) m E N.
M. Chiriţă, M. Piticari
Olimpiada naţională - 1991.
130. Să se determine toate funcţiile /: z- Z care au proprietatea 1

J(f(n)) + f(n) = 2n + 3, :(V) n e Z şi /(O)= 1.
Olimpiada naţională - 1992.
_131. Să se determine funcţiile /, g, N - N pentru care f(n) + f(n +
+ g.(n)) =f.(n + 1), .(V) n e N.
D. Miheţ - RM'l1 nr. l/1991.
299
132. Să se determine funcţiile /: R-+ R+ care satisfac relaţia:
f,(x)f(-x) = a2•
133. Fie /: R- R o funcţie cu proprietatea :
f(xy) +f(y - x) >f(y + x), (V) x,y e R.
Să se arate că :
a) f(x) > O, (V) x e R,
b) există funcţii neconstante care verifică relaţia din ipoteză.
Alexandru Blaga ~ G.M. nr. 11-12/1987.
134. Fie A e R o mulţime ce conţine originea şi MA = U: A-A/
//of= O}. Să se calculeze /(O) şi să se arate că oricum ar fi / e MR,
există g e MR astfel încît / + g să fie im:rară
Paul Lefter, G.M. nr. 2-3/82.
135. Să se determine funcţiile /: R ......, R pentru care
x - 2y + z = O ~ f(x) - 2/(y) + f(z) = O.
Matematica v• şcole
138. Se consideră funcţiile /: [O, 5]-+R şi g: R- [O, oo), g(x) =

= J(x + 2) - f(x). Se ştie că /(1) = /(5) = k e R.
Să se afle /(3).
Simion Petre <B.M. nr. 10-12/1990.
137. Să se determine funcţiile de două variabile care satisfac condiţiile:
1) J(x + v, y + u) = f(x, y) + u ;
2) /(xv, yu) = f(x, y) v ( 'v') x, y, u, v e R.
138. Se consideră funcţia bijectivă/: N - N cu proprietatea [n,j(n)] <
< 3(n.J(n)), (V) ne N. Să se arate că: (fof)(n) = n.
Marius Dădirlal - Bucureşti 6.M. - 1986.
· 139. Fie /: N- N o funcţie astfel încît mulţimea A = {k lf(k) ~ g(k)}
este finită. Să se arate că oricare ar fi funcţia g: N-N, mulţimea B =
= {k/g(f(k)) > g(k)} este infinită.
V. Alexandru 6.M. nr. 10-H-12/1990.
140. Fie /, g : R două funcţii monotone şi a, b, c e R. Să se demon-
streze că: a) Dacă funcţiile/ şi g au aceeaşi monotonie atunci E(a, b, c) =
= (J(a) - f(b)) (g(a) -g(b)) + (f{b) - f(c))(g(b) - g(c)) + (f(c) - J(a))(g(c) -
- g(a)) .> O.
b) Dacă funcţiile / şi g au monotonii diferite atunci E(a, b, c) ~ O.
Marin Ionescu G.M. 10-12/1990.
141. Fie/: N ......, N o funcţie bijectivă cu proprietatea: /(2n + 1) =
= f(2n) + 1, (V) n e N. Să se arate că pentru orice număr natural n,
numărul f(n) + n este un număr par.
Alin Pop - G.M. nr. 10-12/1990.
142. Fie j: N - N o funcţie care verifică proprietăţile
f(n + 1) > f(n) şi J(f(n)) = 3n, pentru orice n e N*.
Să se determine/ (1992).
Olimpiada Anglia; 1992.
300
143. Să se determine funcţiile f: [-1, 1 ]-- [ -1, 1] ştiind că
lxf(y) - yf(x) I ;.i: Ix - y I, (V) x,y e [-1, 1].

Sorin Popa - Tabăra naţională Craiova - 1978.
144. Fie/: R-R satisfăcînd proprietăţile:
1) /(x) = O (V) x e [O, 1),
2) f(x + z) = /(x) + z, ( V) x e R şi z e Z.
Să se arate că /(x) = [x].
Concurs - Bulgaria.
r
a) ( x1 ; X =( ;rl - ; + 1 )3 ;
ţ>)(x 2 - 2x - 5)(x2 + 3x + 2)(x + 7x + 12) + 6 =O;
2
c) x 4 + 8x - 7 = O;
d) 6 4 ( X +
x-1
3)3 _ (x+2
+ 3J3 = G3.
X
146. Fiind date numerele reale x = V.js - 2- V,Js + 2 şi

Să se arate că :
y = v.J 189 - 8 - 1/..; 189 + 8
x" + yn+l = O (V) n e N*.

Ştefan Smarandache
a) '\o/' xii - 8 + ,J x - 2 = 2;
b) ..J x - a+ ',Jb - x = .../2(b - a) + (2x - a - b) 2 ;
Gh. Marchiţan
c) 2 ,Jx~ - x +2 - + 2x) = x - 2;
,J2(x2
d) li 12 - 6 ../ X - 4 + li 6 - 3 Js=x = ,J°6;
e) 3 '\o/'(2x - 1) 2 + (8x + 1) {'2x - 1 + lOx = 1;
Angelica Măzăreanu
f) să se rezolve în N ecuaţia:
../x + .jy = ,Jpq unde p, q e N*, p ;.i. 2, q ;.i. 2, p şi q prime.

148. Să se rezolve inecuaţiile :
a) ../ x - 1 - '\o/' x - 2 > 1;
b) .../x +7- 1 < ../-x - 5 + ../(x+7)(-x-5);
c) 2,J~ > 1.
1 - 2 .,/3 - X
.301
149. Să se determine numerele naturale n pentru care ecuaţia:
,Jx + 1 + ,Jx + 2 + ... .Jx + n = ,Jx + n + 1 8,I'e soluţii.
L. PanaitopoZ
150. Să se rezolve în B X B sistemul .de ecuaţii :
x8 + 3xy2 + y8. = 8,
{
15(x' + 6x2y2 + y 4 ) = 68 (x8y + xy8).
Mihai ·Dumitru
151. Să se ·arate că sistemul
x(x + y) 2 = 9,
{ are soluţie unică x = 1, y = 2.
x(y8- x3) = 7
Olimpiada Suedia - 1983.
152. Să se rezolve în B sistemul :
xs + ys + z6 + ax2y2z2 = x2 + y2 + z2~
'
{
x'+Y'+z'= 1.
6h. Oarga
5.M. nr. 11-12/1991.
153. Să se rezolve în R sistemul :
I x + 2y - 2z = 2a,
xy - ocz - 2yz = a2,
x + y + z• + u + xyzu.= a ,
4 4 4 4
unde a e R.
Valeriu Dăntlă
C.M. nr. 11-12/1991.
I X=
y=
z=
2y ..jl
2z ..jl
2x ,Jl
+y
+z
+x
2,
2,
2,
unde x,y, z e R.
Ionel PopesCt&
S.M. nr. 2/1991.
15~. Să se arate că sistemul de ecuaţii
l
-y = a,
z - t = b,
x+y+z+t=l
X
(a, b e R)
are o soluţie pozitivă x > O, y > O, z > O, t > O - la I + ·lb I < 1.

{
2:r+f+
1
y
;z="-+-+-
; z'
2 3 6 unde x,y, z.e R+.
X + y 2 + z3 = 14,
Matematica v' şcole
302
157. Rezolvaţi în R sistemul :
ax? +"bxi + c = x 2,
axl + bx2 + c = x3,
ştiind că b2 = 2b + 4ac - 1, a 'F O; a, b, c eR·
ax!-1 + bx,._1 + c = x,.,
.ax: + bx,. + C = Xi
Mihaela. Berindeanu
•.M~ nr. 9/1991.
158. Să se rezolve pe mulţimea R, sistemul !
x8 + y + x2(y + z) = xyz + 14,
{
· y + z3 + y 2(z + x) = xyz - 21,
z3 + x3: + z2(x +y) = ,cyz + 7.
Matematica v' şcole - 1990.

Xi= 2xi - 1,
x2 = 2xl - 1,
X,.-1 = 2x! - 1,
x,. = 2x~ - 1.
Mihai Bencae C.M. nr. 5/1•992.
180. Să se arate că !
a) x3 + y 3 + z3 - xy - zx - zy > -34 (x - y) 3, :CV) x, y, z e R;

b) x3y + yz + z3x > x2yz + y3xz + z2xy (V) x,y, z e R.
181 . ----+----+---->-
" ,, o i :ev) a, b,ce -~o,oo.
)
a+26-J,,3o &+3a+2D o+3&+2a 2 ·
9.111. ffl". 11-12/1991.
182. Să se arate că pentru a, b, c > O are loc inegalitatea :

a• + bD + b + ac + o• + ab > a + b + c.
1
b+o o+a a+b

CristineZ Martict
fi\.M. nr. 11-12/1991.
183. Să se arate că dacă Xi, x3, x3, x, e (O, co), atunci
X1 + X1 + Xa + X& > 1.
3x1 + x1 3x1 + #& 3x& + x1 3x1 + x1
Borinel Anca
•.M. ffl". 4/1991.
184. Fie a, b, c e (O, oo), n e N!I'. Să se arate că:
a•+J(b + c) + b•+I(c + a) + c•+i(a + b) > 2abc(a•- + b•..,. + c"- 1 1 1).
Liviu Vevicu
•.M. nr. 4/1991.
303
185~ Să se demonstreze că pentru orice a, b e R+ şi m, n e N"' - {1}
are loc inegalitatea:
m•...[â + n~;;,, (m + n)"'+"Jab.

Titu Zvonaru
G.M. nr. 11-12

(t1+b+c)•;;,:
3
aJhc+bJcâ+c.Jab, (V) a,b,c e-R+.
Olimpiada Moscova, 1990.
167. a) Dacă a, b, c e (O, oo) astfel încît a2 + b2 + c2 = 1, atunci

-"- + _b_ + _c_ ;;,, sfs
l-11' 1-b' 1-c' '4.
b) Dacă E" xl =
1-1
l, x,, > O, k = 1, n, atunci
" x„
E-;;,:- 4,/2
k-11 - ~ .3 •
• Matematica v' şcole.
188. Să se demonstreze că pentru orice n e. N"', n ;;,, 2 şi oricare ar fi

numer ele reale a, b > O avem
_fai, _ <ro,+~ -!!/a + b < ~ .

fa +fb ,J11+b
Ion Burnu
189. Fie a ;;,, O, k = 1-:-n. Să se arate că:

../a1 + 4i + .. • +an+ ~a2 + aa + · · · +an+ · · · + ...f a..-1 +an+
+ .Jan ;;,, .Ja1 + 22a 2 + 32a 3 + ... + n 2a,..
Alin Pop, Olimpia Sule,:
C.M. nr. 9/1991.
170. Să se demonstreze inegalitatea:
171. Fie numerele ·x,. > O, k = 1, n şi n > 2. Să se demonstreze

inegalitatea : 1
"\ I X1 + "I / X1 + ••• + "I / x,. > 2.

V x, + x 1 + ... x„ Vx 1 + x1 + ... x„ V xx 1 1 + x,._1
Marin Chirciu
etapa locală Argeş
304

Probleme de Algebra Pentru Concursuri de Admitere I Olimpiade Colare Ecuaii de Gradul II Funcii Inegaliti Radicali Sisteme de Ecuaii 9789733016397 973301639x - Compress PDF

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Probleme de Algebra Pentru Concursuri de Admitere I Olimpiade Colare Ecuaii de Gradul II Funcii Inegaliti Radicali Sisteme de Ecuaii 9789733016397 973301639x - Compress PDF

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

GH. ANDREI C.

EDITURA DIDACTICA ŞI PEDAGOGICA, R.A., BUCUREŞTI - 1993 _

I. Funcţia şi ecuaţia de gradul al II-iea 5 98

Reda~r: prof. VALENTIN RADU

['fparul executat la:

,,Culegerea de exerciţii şi probleme de algebră pentru concursuri şi olim-

d) :~ + ab• = 2 .Jiab(~ - !!..) , a > O, b > O.

a) 2x4 - 7x3 + 9x2 - 7x + 2 = O.

a) ~ + ~a - a(~+~)+ 5 ;;;i,. o, (V) a, b e R*.

c) Să se calculeze .:. ; dacă

10. Să se determine valorile întregi ·ale lui m, astfel încît :

12. Fie a > 2. Să se rezolve ecuaţia :

13. Fie a, b e (O, oo). Să se arate că ecuaţia:

-1 + -1- + -1- = O are rawdwac1n1

(x - a)(x - b) + (x - b)(x -,- c) + (x - c)(x - a) =O

18. Să se arate că (V) n e N*, ecuaţia

2nx2 - 2(n2 + l)x - n2 - 1 = O are rădăcini reale şi iraţionale.

atunci şi ecuaţia: x2 - (a2 - 2b + 2)x + a2 + (b - 1)2 = O are rădăcini

21. Să se determine valorile reale ale parametrului m, astfel încît

22. Fie ax 2 + bx + c = O, a, b c, e R*. Să se arate că dacă

23. Să se arate că dacă a+ b + 1 < O, atunci ecuaţiile

25. Fie a, b, c lungimile laturilor unui triunghi. Să se demonstreze că

3) Folosind 2) să se deducă inegalitatea :

28. Fie a, b, c e R* şi A, B, C e R, astfel încît a2 + b2 + c2 = A2 +

31. Fie a, b e R. Dacă a2 ~ 2b, atunci :

ax2 + 2bx + a = O, bx'I- + 2cx + b = O, cx2 + 2ax + c = O.

34. Fie ecuaţia ax2 + bx + c = O, a, b, c e R* şi ac > O. Să se afle

35. Să se arate că dacă a, b, c e R şi ax2 + bx + c e Q pentru ori.::e

40. Fie f: R-+ R, f(x) = a,r!J, + bx + c, unde a, b, c e R, a> O şi

b ;;i:. ..: • Să se arate că f(/l.) ;;i:: O, Â fiind discriminantul ecuaţiei f(x) = O.

a,.+1 x2 - 2,Ja~ + al + ... + a! + a!+ix + a 1 + a 2 + ... + a,. = O

42. Fie trinomul f(xJ = x2 px q, p, q + + e R.

(b - ap)x2 + 2(c - aq)x + pc - bq = O are rădăcini reale pen-

44. Se consideră mulţimile: A = {x e R lx2 - ax+ b = O} şi

47. Fie a, b, C E z şi/: n-n, /(x) = ax2 + bx + c.

48. Să se determine condiţiile pe care trebuie să le satisfacă coefi-

mx2 + 2(m - 3)x + 2m - = O să satisfacă

53. Fie ecuaţia ax2 + bx + c = O, a, b, c e R*, distincte.

57. Se consideră ecuaţia ax11 + bx + c = O, a #: O şi fie S,. = x~ + x;

xii - (a3 + d 3 + 3abc + 3bcd)x + (!,d - bc)~ = O.

(x 1 - x~)(x 2 - x~)(x1 + x~)(x1 + x~) = b2 - a11.

64. Se consideră ecuaţiile x 2 + px + q = O, x 2 + p' x + q' = O, !lnde

a)!Să se arate că dacă x 1 x4 = x 11 x3, atunci:(f )2= (:,) ·

66. Fie ecuaţia ax2 + bx + c = O cu coeficienţi reali, dar care nu

72. Se consideră ecuaţia ax2 + bx + c = O, a, b, c e R, a -# O, cu

73. Să se determine legătura dintre rădăcinile ecuaţiilor

75. Dacă ecuaţia ax2 + bx + c = O, a -# O are rădăcini reale atunci

77. În ecuaţia x2 + px + q = O coeficienţii variabili p şi q satisfac

x2 + .!a x - 2a = O şi x2 + ~a x - a= O sînt distincte şi se separă?

80. Fie a 1, a 2, a 3 , b, c e R* şi xJ', x3 cîte o rădăcină reală, respectiv

82. Demonstraţi că dacă (n - q) + (m - p)(mq - np) < O,

83. Să se arate că dacă ecuaţiile x 2 + ax + b = O şi x 2 + ex + ă = O

85. Fie a, b, c e R, a + b + c =I- O. Dacă ecuaţiile ax2 + bx + c = O,

86. Fie a, b, c e R. Ecuaţiile : ax 2 + bx + c = O; bx2 + ex + a = O ;

unde I; :I= ad - bc.

91. Se consideră patru ecuaţii de gradul al doilea astfel încît oricare

95. Să se determine numerele reale a şib astfel ca

100. Fie ecuaţia ax2 + bx + c = O, a #: O. Dacă există m e R astfel

105. Numerele reale x, y, z verifică relaţia

100. Dacă numerele reale a, b, c au proprietăţile a + b + c = O,

109. Fie/(x) (.x - a1}2 + (x - a 2 )2 + ... + (x - an) 2, unde ai e ll,

110. Determinaţi numerele întregi nenule, a, b, A, B asţfel încît func-

114. Să se găsească o funcţie de gradul al doilea, f(x) = ax2 + bx +c