ARITUTICA PRACTICA

/
PENTRU
.

CLASELE SECUNDARE
r

DE
I.

.1

SPIRU C. HARETU

Profesor la Universitatea din Bucuresci

*ACADEM'IL1 4

\ .

1W.

EDITIUNEA a VI-a, rev6clutd

BUCURESCI
1:EDITURA LIBRARIET SOCECU & Gomp.
21, CALEA VICTOETEY7 21

1896.

Pretui lei 1,50.

www.dacoromanica.ro

ARITIETIOA PRACTICA
PEN'TRU

CLASELE SECUNDARE
DE

SPIRU C. HARETU

Profesor la Universitatea din Bucuresei

EDITIUNEA a VI-a, reveciutd

BUCURESCI

EDITURA LIBRARIEI SOCECU & Comp.

21, CALEA yICTORIEY, 21

1896.
www.dacoromanica.ro

'9137. Stabilimentul grafic I. V. SOCECO".

www.dacoromanica.ro

Bucuresci.

ARITMETICA PRACTICA
PENTRU

CLASELE SECUNDARE

www.dacoromanica.ro

PR EFATA
Ctr Domnii Profesori de

eoli seeundare

Programa cOlelor secundare prevede, in primele

clase, aritmetica elementara. De re-ce colarif posed

deja cunotinta ei din clasele primare, repetirea el

are de scop a intari acst cunotinta, inainte de a
se intra in studiul altor parti de sciinta mai superiOre.
Tot de o data insa, de re-ce etatea colarilor este
mai inaintata, se pot cu dinii complecta i desvolta
mai bine unele parti de materie, ceea ce nu se putea
face in clasele primare. Ast-fel, in unele puncte, nu
este gret a se da chiar explicatiunea rationale a unor
regule, fan a ei din limitele impuse de programa,
care cere numal aritmetica practica; cu modul acesta,
pe nesimtite se face un pas 'insemnat de introducere
in aritmetica rationata.

De acea, cartea de fata, de i purtand acela

titlu ca i cea destinata claselor primare, se distinge
de dinsa prin adaogirea a dou capitule, asupra prowww.dacoromanica.ro

prietatilor numerelor, 0 asupra puterilor 0 radacinilor,

precum i a altor cate-va cestiuni, carl nu puteag gasi

loc in cartea pentru incepatori. De alta parte, am

restrins, pe cat s'a putut, WA a compromite integritatea cursului, pailile de tot elementare a caror cunoscint nu e cu putinta sa nu o aiba copil ce intra
in scolile secundare. In fine, pe ici pe colo, nu m'am
temut a pune i ceva rationamente, de tot simple.
Peste tot, m'am silit sa fit deicea mai mare concisiune, convins fiind-ca, in mare parte, acusarea ce
se aduce programelor ca sunt prea incarcate, vine
i din prolixitatea imora din manualele de c61.
A fi fericit daca a fi reuit a aduce invetamentuluI un servicia macar cat de mic.
S. C. H.

www.dacoromanica.ro

ARITMETICA PRACTICA
CAPITOLUL I.
Definitiunl. Numeratiunea.

Unitatea sat unimea Pste un lucru singur. Asa, un

om, un mar, o carte, sunt unimi.
Unitate se mai chiam i mrimea cu care m6suram
mArimele de acelas fel. Asa, metrul, cu care masurrn hmgimile, gramul cu care masurAm greutAtile, sunt unitati.
2. Num& se chiama, o grup6 de una sat mai multe
unitati de acelas fel. Ast-fel, cinci oameni-, trei mere, sese
arfr, o easel, sunt numere.
Tot numere sunt i dna, trel, sse, una, chiar cand
nu spunem anume ce fel de lucruri insemnza ele.
3. Numb' concret, este acela in care se. spune felul lucrurilor ce insemnz11; si num& abstract, este acela in care
nu se spund felul lucrurilor ce insemndz6,. Ast-fel, cinci
oamenr este numdr concret, iar cinct este numdr abstract.
4. Aritmetica este sciinta numerilor. Ea ne inva0 s5,
numim numerele, s le scriem i sa. le calculam.
5. IVumerafiunea este partea din aritmeticA care se ocup b. cu numirea, scrierea i citirea numerelor.
1.

Numirea numerelor.
6.

Cele d'intait zece numere at urmAtOrele numirT :

Jena, doue', fret, patru, cincr, sise, pipe, opt, mull, zece.
0 grupA, de zece uniihl se chiamA o zecime.

www.dacoromanica.ro

O grup b. de tece zecimi se chiamA o sutd sau sutime.

O grupa de zece sute se chiam o mie.

Regula I. Pentru a numi un numer pima la o mie,

numim pe rand num&ul sutelor, zecimilor ,ri unimilor ce
coprinde el.
Esemplu. Un numr care ar coprinde trel zecimi, opt unimi
si cinci sutimi, se va nuini asa : cinci sute trel zed si opt (unimi).

Cuvintul de unimr de ordinar nu se mal spune.

7. 0 grill:A, de o mie de ma se chiam5, un milion.
O grup5, de o mie de miline se chiam un bilion.
O grup, de o mie de biliOne se chiam D. un trilion.
i asa mai departe.
jirul numerelor este nesfar,cit.
Regula II. Mule, milinele, bilinele, etc. se numh-d
ca unimile.
Vom avea dar :
Mil ;

Zecimi de mil ;
Sute de mii ;
Miline;
Zecimi de miline ;
Sute de miliOne ;
Biline;
Zecimi de biline ;
Sute de bilicine ;
etc.

8. Regula III. Pentru a numi un num& mar mare de

cat o mie, numim mar intai grupele de felul cel mai mare ; fi
pe urna, pe rand pe cele-lalte,mergand ',and la cele mai mice.
Esemplu. Dac .. un numr coPrinde :
Dou6 sute-trel-spre-zece mil ;

Patru sute opt miliOne ;

Cinci-sute dou6-zeci si una de unitatl ;
Dou6-zecI si patru de biline;
el se va spune asa :
www.dacoromanica.ro

Dou-zecl

i patru de biline, patru sute opt miline,

i una.

dou6 Bute trei-spre-zece mil, cinci sute dou-clecl

Scrierea numerelor.
9.

Prime le noul3 numere se suit cu urmacirele semne,

cari se chiama cilre: 1, 2, 3, 4, 5, 6, 7, 8, 9.

Tar semnul 0 se chiama zero sat nuld; el insemnza, nimic.

Regula I. Pentru scrierea numerelor cari nu sunt

coprinse intre I i 9, se face invoire ca o cifrd pusd la
stanga alteia se insemneze de zece ori mat mult de cat dacd
ar fi pusd in locul aceleia.
Esemple. I. Cand scriem
10.

83,

cifra 3 insemnza uniml; iar cifra 8, pus la stanga el, insem-

nOza zeciml, carl sunt de zece orl me marl de cat unimile.

Din contra, scriind
38,

cifra 8 insemnza unimi iar 3, care e la stanga unimilor,

insemn6za zeciml.

II. J. numrul
48709,

cifra 9 lnsemn6za unimi ;

Cifra 0, pusa la stanga lui 9, tine locul zecimilor;

Cifra 7, pusa la stanga lul 0, insemn6za sute ;
Cifra 3, pusa la stanga lul 7, Insemn6za mil ;
Cifra 4, pus la stanga lul 3, insemnza zeci de mil.
II. Din regula I, urmza ca :
Cifra cea mai de la dr6pta a unul numr insemneza unimL

A doua cifra, spre stanga, zecimt ;

A treia cifra, sute;

A patra cifr, mit;

A cincia cifra, zed' de mil' ;
A 6sea cifra, sute de mit;
A ptea cifra, miluMe;
A opta cifra, zed' de milicine;
A mina cif: a, sute de miline ;

www.dacoromanica.ro

10
;
A zecea cifra,
A un-spre-zecea cifr, zea de billne ;
A douspre-zecea cifr, sute de biliime;
A trel-spre-zecea cifra, trilione, etc. etc.
Prima, a doua si a treia cifr, represint clasa unimilor;
A patra, a cincea si a s6sea, clasa miller;

A leptea, a opta si a noua, clasa miliOnelor;

A zecea, a un-spre-zecea si a doue-spre zecea, clasa
Iiimelor etc.

12. Regula IL Ca sd scriem un num& in cifre, scriem

num&ul unimilor aeij fie-care fel, punand cifra care le re-

presint la locul ce z se cuvine, chip regula I; lar dacd

uncle feluri de unimi lipsesc, locul lor ii implinim cu nule.
.Esemplu. S. se scrie in cifre numrul : patru bilidne,
dou-sute opt-spre zece milidne, cind-sute trel-zeci de mil,
noue-sute septe-zecI i se.
Acest nu mei- se scrie asa :
4,218,530,976.

Am soils 4, pentru bilidne ;

La drepta bilidnel or, am pus 2, pentru sute de milidne, pentru c bilidnele aunt de zece orT mai marl de cat sutele de milidne;

La drepta sutelor de milidne, am pus 1, pentru zed de

milidne.

i asa maT departe.

Neavend mil", am pus zero in locul lor.
Citirea numerelor.

03. Regula. Pentru a citi un num& scris in cifre, 11 des-

parlim in despdrfituri de tre1 cifre, mergiind de la drePta

spre sfang-a, ,si citim fie-care cifrd, de la stanga spre dripta,
spunind la fie-care ti numele felulia de unimi ce' represintd.
Esemplu. St se citsca numerul :
12,624,308,116.

Dupa, ce-1 despart dupe regula, vac] a el se citeste asa :

Dou-spre-qece biliOne ;
se-sute dou-zecl i patru do miliOne;

Trei-sute opt mii ;

www.dacoromanica.ro

11

0 sun, ssesprezece.
Pentru a se scurta vorbirea, cuvintele biliOne, miliOne,
mit nu s'at repetat la fie-care cifr, ci s'a spus numai dupa
fie-care desprtitun de trei cifre.
CAPITOLUL II.

Operatiuni asupra numerilor intregi.

Adunarea.

14. Adunarea este operatia prin care unim unintile

mai multor numere de acela fel in un singur numr, care
se chiam6, sumd.
Cand dou sail mai mlte numere trebue s se ad une unul
cu altul, se pune intre dinsele semnul , care se citeste plus.
Esemplu. Cat fac 7 mere si cu 5 mere?
R. 12 mere.

12 este suma. Acsth adunare se scrie:

7 5.
15. Adunarea numerelor de cate o cifrd se face din
memorie.

Esemplu. 5 + 8 +3 + 7

23.

16. Regul. Pentru a aduna numere de mal multe

cifre, le scrim unele sub altele, tqa ca unimile sa fie sub
unimi, zecimile sub zecimi, sutimile sub sutimi, ,ri a,ra mai
departe. Adundm cifrele din fie-care coland vertzcald,incepand

de la unimi, ,si suma, dacd e mat mica de tht 10, o scriem

dedesubt ; iar dacd e mat nzre de cat zo, scriem dedesubt
numai unimz7e et, i zecimile le adundm la suma colonel' de

alaturt de la stanga.
Esemplu. Sa se adune numerele 637, 5091 si 28.
637
5091
28
5 756

Suma.

Suma colOnei unimilor a fost 16 ; am scris dedesubt unimile 6, iar zecimea 1 am adunat-o la colOna zecimilor.
Suma colemei zecimilor, Impreuna cu 1 zecime venit de la
adunarea unimilor, a fost 15; am pus pe 5 dedesubt, iar 1 zecime

www.dacoromanica.ro

32

de zeciml, care facea 1 sun., am adunat-o la coldna sutelor.

Suma coldnef-sutelor a fost 7, iar a coldnel miilor 5 ;

le-am scris pe fie-care dedesubt.

17. Proba adunarii. Proba uneT operatil se chiamA

o alt6, operatie, pe care o facem ca s ne incredintAm cA
cea d'inttia a fost bine facuta.
Pentru a face proba adundrir, dacd am adunat numerele merglind de sus in jos, le vom aduna a doua oard mergyind de jos in sus ; ,si daa suma gasitd a doua oard este
tot una tu cea gdsitd intlziii,i lucrdrea a lost bine facutd.
Esemplu.

Proba.

Sumn.

. .

5756
687
5091
28
5756

18. Proba adundrir se mal pole face, desfdaind adunarea in mar multe adundrt par-gale, ,si adunnd sumele
afiate de la fie-care adunare par/jai d ; suma lor trebue sd fie
eg-aM cu suma tutulor numelor date.
Esemplu.

3218
1405
71003
47
629
1180

75673

. Suma, partialA.

88223

345081
508977

3 88
704
82522
2325

Suma. partiala.

18

650
341605
483
Suma p-neraltt 508977

www.dacoromanica.ro

Su ma, partialL
Su ma general.

13

Probleme. I. Cine va a vindut o casn, cu 5124 lei, o

vie cu 9436 lei, i o gradina cu 3752 lei; -cati lei a luat cu
totul ? (R. 18312 lei).
II. Intr'o gradina se afl 518 pruni, 87 meri, 359 peri, 413
ciresi 0 92 alti arbori ; cati arbori sunt cu totul ? (R.1532 arbor!).

III. De la Giurgiu la Bucurescl sunt 67 kilometri; de la

Bucuresci la Pitesci 108 kilometri; de la Pitesci la Slatina, 81
kilometri ; de la Slatina la Craiova, 61 kilometri ; cati kilometri sunt de la Giurgiu pana la Craiova? (R. 317 kilometri).
IV. Cine-va a cump6rat o Casa cu 28316 lei, 1i o vinde
pe urma, mai castigand la vinzare 4126 lei ; cu cat a yindut'u ? (R. Cu 32442 lel).
V. 0 ostire num6ra 14515 solda.ti de infanterie si 5729 de
cavalerie ; cati soldati numra ea cu totul? (R. 20044 soldatl).
VI. Cine-va face o cash 9 i cheltuesce 8226 lel cu cumprarea locului, 14369 lei cu zidirea case, 2962 lei cu lernnaria Si

1413 cu feraria; cat il costa casa cu totul ? (R. 26970 lei).

VII. Un proprietar pune sal sape un put, i platesce
lucratorului 5 lei pe primul metru, 7 lei pe al douilea, 9
lei pe al treilea, i asa mai departe, mailed plata cu cate 2
lei la fie-care metru ; cat va plati cu totul, sciind ca adancimea putului a fost de 8 metri ? (R. 96 lei).
Scaderea.

19. Scdelerea este operatia prin care sctem unimile

unul num6r mai mic din ale altuia mai mare de acelas. fel.
Numrul cel mai mare se chiama desazut; numrul
cel mai mic se chiamil sceIzeltor; iar ceea ce remane dupa
ce se face scaderea, se chiama rest sail difereng.
20. Scazatorul se scrie la dr6pta descazutului, i intre
dinsele se pune semnul
care se citesce minus.
Esemplu. Din 8 mere se scad 3 mere ? cate ail mai

rmas ? R. 5 mere.
8 este descazutul, 3 sea ztorul, 5 restul. Acst seadere se scrie 8-3.
www.dacoromanica.ro

14

2 1. Din chiar definitia scaderii se vede c, daca adunam

pe scazator cu restul trebue sa regasim pe descazut; asa dar
R egula I. Descazutul este egal ca scdzatorul plus restul.
As.t, in esernplul precedent, 8 = 3 + 5.
22. Scaderea numerilor mici, de cede o cifrci sail dour,
se face din memorie.
Esemplu- 13 8 = 5.

23. Regula II. Pentru a scadea unul din altul dour

numere de mat multe cifre, scricm pe cel mai mic sub cel
mai mare, ca 19 adunare, ,si.scadem fie-care cifra de jos din
cea de d'asupra et,scriind restul dedesubt. Daccl vre-una din
cifrele de sus este mai mica de ciit cea de sub dinsa, o marim cu 10, ci pe urma mdrim cu r cifra de jos din stanga.
Esemplu. S. se scada 4356 din 7503.
7503
4356
3147 .

Desca zutul.
-Scaztorul.

Restul.

6 unimi nu s'ati putut scadea din 3 unimi; am marit

cu 10 pe 3, si atuncl 6 scazut din 13, a dat restul 7.
Pe 5 zecimi l'am marit cu 1, tacandu-se 6 din causa ma-

rirel lui 3 de la unimile descazutului. Inn nu se p6te scadea

din 0; am marit pe 0 cu 10, si atuncl 6 din 10 da rest 4.

La sute, 3 de la scaztor sail facut 4, care scazut
din 5 da rest 1.
In fine, la mii, 4 din 7 ha rest 3.
Restul este dar 3147.

24. Proba scaderii. Proba scadera se face adunnd

pe scazrtor cu restul, suma trebue sa fie egala cu descazututl
Esemplu.

7503
4356
3147
7503

Descazutul.
Scaztorul.
Restul.
Proba.

I. Cine-va avea o datorie -de 14302 lei; a

dinteinsa 4266 lei; frisa pe urma s'a maI imprumutat cu 2118 lei ; cata datorie mai are? (R. 12154 lei).
Pr oble m e .

pltit

www.dacoromanica.ro

15

IL 1ntr'o corabie s'a incarcat 76531 kilograme de marfa;

pe drum se strica 14937 kilograme din acsta marfa ; cata

marfa a mai r6mas bunk ? (R. 61597 kilograme).
III. Un judet are 236511 locuitori ; alt judet are 316083
locuitori; cu cati locuitori este mai populat un judet de cat
altul? (R. Cu 79569 locuitori).

IV. Un calator avea sa faca un drum de 263 kilometri ; el a facut dintr'insul 96 de kilometri; cat drum i-a

mai rOmas de facut ? (R. 167 kilometri).

V. Cine-va cumpra postav de 59 lei si da un bilet de
100 lei ; cat rest i se cuvine ? (R. 41 lel).

VI. Doi negustori ail pus in tovarasie un capital de

21500 lei; din care partea celui d'intaiil este de 13882 lei ;
care este partea celui de al doilea ? (R. 7618 lel).
VII. 0 mosie s'a cumprat cu 49328 lei; inteinsa s'ail
mai facut cheltuell de 12752 lei, si pe urma s'a vindut in
dou parti; una de 42305 lei, iar alta de 27114 lei; cat s'a
castigat la Oinsa? (R. 7339 lei).
Immultirea.

25. Immultirea este operatia prin care adunam un num6r de mai multe ori.
Num6rul care trebue sa se adune se uhiania deimmulfit; numrul care arata de cate orl trebue sa se adune deimmultitul, se chiaina immulfitor.
Amandou6 cu un nunle, se chiama factort.
Resultatul immultirei, se numesce produs.
Semnul immultirei este X, care se citeste immultit cu.
Esemplu. In clasa nOstra sunt 4 band, si in fie-care
banca se afla cate 6 copii ; cati copii sunt cu totul in clasa ?
R. 6 + 6 6 + 6 copil, sail 24 copii.
In acest esemplu, factorii sunt 6 si 4, din earl 6 este
deimmultitul si 4 immultitorul ; produsul esle 21.
26. Regula I. Dacd deimmulfitul este nundr concret,
www.dacoromanica.ro

16

produsul este i el numer tonere% de acelal fel cu deimmullitul.

Esemple. I. Un lucrator a primit in 4 zile, cate 6 lel

pe zi; cat a primit peste tot ? R. 21 leI, pentru ca 6 lel

+6 lel+ 6 lel+ 6 leI =21 lel.
Deinmultitul a fost id. i produsul tot let.
II. S'at cumprat 7 metri de stofa, i s'a platit cate.
5 lei metru; cat costa OM stofa ? E. 35 leI, pentru ca. 5
lel + 5 leT + 5 lel+ 5 lel + 5 leI + 5 leI + 5 lel =35 lel.
.1 deimmultitul,
i produsul at fost lel.
27. Immullirea numerelor de ate o air ?! se face din
memorie.

Pentru acesta serva tabla immultfrel numerelor de cate

o cifra, care se pune sub urmatOrea forma prescurtata :
Orizontale
2

67 7

10

12

14

12

15

18

21

24

12

16

v0

24

28

32

10

lb

20

25

30

35

40 1 45

12

18

24

80

36

42

48

54

14

21

28

35

42

49

56

63

16

24

32

40

48

56

64

72

18

27

36

45

54

63

72

81

2
3

-- --

8
1

16

13
1

27

36

a>

AcstA tabla, se nuniesce labia lul Pitagvra.

Pentru a gnsi inteinsa prod usul a dou numue de ate o
cifra, spre exemplu al lul 8 prin 6, cautam pe deimultitul 8 in
prima linie orizontalA, i ne scoboram de la dinsul in jos pan6, la

www.dacoromanica.ro

17

Mita orizontala care trece prin nume'rul 6, pus in prima colOra

verticalti la stanga ; i acolo gasim produsul 48.

28. Regula II. and inmultitorul are numai o cifrd.

iar deinmultitul mat multe, inmultim cu

pe fie-

care din cifrele deinmultitulut, mergand de la drpta spre

stanga. Dacd hrodusul este mai mic de cat io, ii scriemtsub
cifra deinmulfitului cu care Pam cdpdtat; iar dacd este Asai
mare de cat 10, scriem dedesubt numar unimile hit ,ri num?rul zecimilor II addogim la produsul urmetor.
Esemplu. S. se inmultsca, 3078 cu 6.
3078 . . . Deinmultitul.
6 . . Inmultitorul
18468 .

Produsul.

Am zis: de 6 ori 8 fac 48 ; am scris dedesbut cifra 8 aunimilor, iar 4 de la zecimi ii tinem ca sA-1 adAogim la zecimi.

De 6 orl 7, fac 42; i cu 4, tinute de la Unirill, fac 46 ;

scrit pe 6, si tin pe 4.
Urmand tot aa panA la fine, gAsesc produsul 18468.
29. Regula III. Cand inmulfitorul, ,si deinmultitul
ad mai multe cifre, scriem pe inmultitor sub deinmulfit, ca
Ia adunare;
pe deinmullit cu fie-care cifrd a inmullitorulur, dupd regula II, ,ci fie-care produs Ii scriem
dedesubt, incepand de sub cifra ininuijitorulzd cu care lain.
cdpdtat; adundm tote aceste produse ast-fel (tie
pi suma
este produsul total.
.Esemplu Sa se inmultsca 28453 cu 607.
28453 . . . Deinmultitul.
607
.
Inmultitorul.
.

199171
170718
17270971

Produsul.

Am inmultit pe 28453 cu 7, i produsul 199171 l'ana

sods dedesubt, incepand de sub 7.
Am inmultit pe 28453 cu 6, i produsul 170718 l'am
scris dedesubt, incepand de sub 6.
49137. AritInetka. Ed.. VI.

www.dacoromanica.ro

18

Zecimi nefiind la inmultitor, nu am inmultit cu ele.

Adunam cele dou6 produse dobandite, asa cum sunt
aseclate, gasim 17270971, care este produsul total.
30. Regula IV. Dacd vre-unul din factort, sail si amndot, all nule a sfiirsit, inmulfim feird sti ne nitaln la
dinsele, si le scriem numai la drepta produsulta.
Esemple. Sa se inmultsca 438000 cu 50600.
438000
50600
2628
2190
22162600000

Am inmultit numaI pe 438 prin 506; si la drpta produsulul 221628, am scris pe cele cinci nule de la deinmultit
si de la inmultitor.
II. SA se inmultsca 4286 cu 1000.
Urmand dupa regu1a, gasesc ca produsul este 4286C00.

Asa dar, dacd inmullitorul este 1 urmat de nule, produsul

se gtisesce scriind acele nule a drepta deinmulfitulur.

31. Proba inmultirel. Ca sd facem proba inmulfirei,

schimbam rtindul factorilor, ,si inmulfim din nal; dacd produsul ce cdpittdm acum este tot una cu cel
lucrarea
a fost bund.
Esemplu.
Inmulfire.
Proba
4608
527 . . . Deinmultit
Deinmultit
527
4608 . . Inmultitor
Inmultitor

Produs

32256
9216
23040
2428416

4216
3162
2108
2428416 .

. Produs

Probleme. I. Un stknjen de lemne costa 58 lel; cat

vor costa 26 stanjenl? (R. 1508 lel).
II. Un padurar taie si curta 28 de arbori pe zi; catT arboil vs putea el sa tale i s curete In 49 zile? (R. 3 127 arborI).

www.dacoromanica.ro

19

III. Inteo zi sunt 24 de ore, si intr'o ora 60 minute;

cate minute sunt in 8 zile ? (R. 11520 minute).
IV. Cat costa 27 bucatT de panza, de cate 56 metri
fie-care bucata, cate 2 lei metrul? (R. 3024 lei).
V. Cat costa o mosie de 326 pogke, protul unui pogon hind de 135 lei? (R. 44010 lei).
VI. Intr'o fabrica lucrza 42 de lucratori, a cate 3 lei pe
zi de fie-care lucrator. Cat se platesce la tog lucratorii pe zi? cat

li se platesce pe 6 zile? (R. 126 lei pe zi; 756 lei pe 6 zile).

VII. Un om castiga 118 lei pe luna; cat castiga pe

? (R. 1776 lei).

VIII. Cate minute sunt intr'un an de 365 de zile? (R.

525600 minute).

IX. 0 carte are 236 pagine ; pe fie-care pagina sunt

cate 28 de randurl, si in fie-care rand cate 39 de litere ;
-cate litere sunt In OM cartea ? (R. 257712 litere).
Impartirea

32. Imparfirea este o operatie prin care scadem pe un

nunir din altul de 01e-oil se 'Ate.
Num6ru1 din care trebue s scadem, se chiama deim-

,peYrfit; numrul pe care trebiF, sail scadem, se chiarna tut-

pIrfiter; iar resultatul impartirei, se chiama tht.

33. Impartitorul se scrie la drpta deirnpartitului, pi
intre dinsele se pune semnul : care se citesce imparfit cu.
Impartirea se m0 arata si scriind pe impartitor sub
deimpartit, si despartindu-I printr'o linie dr6pta orizontala.
Esemple. I. In clasa nstra sunt 24 de scolari, si In
fie-care banca incap cate 6 scolari; in cate band vor incapea toti colarii? R. In 4 band' ; pentru a punnd 6 scolari in banca 1.a, 6 in banca 2-a, 6 in banca 3.a si 6 in
banca 4-a , se implinesce numrul de 24 scolari.
24 este deimpartitul, 6 este impartitorul, si 4 este catul.
Acesta irnpartire se scrie asa :
24 : 6, sail

24
6

www.dacoromanica.ro

20

IL Cine va vrea sa imparta 20 mere la 5 copii; cate

mere trebue sa dee la fiecare ?-11. cate 4 mere ; pentru ca
(land mai intal fieadrui copil cate tin mar din cele 20,
facand acsta de 4 ori, se isprveso tOte cele 20 de mere..
20 este deimpartitul, 5 este impartitorul, si 4 este catul.
III. S'a pldtit cate 7 lei pe metrul de postav ; cati

metri de postav se pot cump6ra cu 25 lei?

Vom socoti asa :

Din col' 25 lei, pot sd scot de 3 oil cate 7 lei: prim

urmare pot cumpara 3 metri de postav. Insa 3 metri, a 7
lei, fac numai 21 leT; prin urmare ail mai rrnas 4 lei, ea
earl nu pot cump6ra Inca in metru de postav.
In acest esemplu, impartitorul 7 riu s'a putut sc,ddea
din deimpdrtitul 25, asa incat O. nu mai r6mana uimic
Num6ru1 4 care a t6mas se chiama restul imprfire ; ir imprtirea se zice a nu se face exact.
34. Regula I. Rtstul este tot-d'a-una nue mic de cat
imptYrfitorul.

35. Din definitia impartirel, precum si din esemplele

precedente, se vede cd, daca adundm pe impartitor de atatea oil cate unimi are catul, i daca adunam Si restul, cand
se afla, trebue sa regasim pe deimprtit. Asa dar'
Regula II. DeimAyitul este egal cu imparlitorul 1,5cu catul, plus restul, and se afid
Ast-fel, in esemplul I, 24=6X4 ;
in esernplul 11, 20=5X4 ;
in esemplul III, 25.7><3+4.
36. Regula III. Dacd deimparlitul este numer concref,.
el pole fi de acela ,s. fel on cu impdrfitorul, on Cu catul,iar restul este tot-d'a-una de acela,s. fel cu deimprfitul.

Asa, in esemplul I de mai sus, deimpartitul, 24 de

scolari, e de acelas fel cu impdrtitorul, 6 scolari.
In esemplui II, deimpartitul, 20 mere este de acelas,
fel cu catul, 4 mere.
In esemplul III, deimparcitul, 25 lei, este de acelas fel
www.dacoromanica.ro

21

icu caul, 3 lei; iar restul, 4 lei, este de acela fel cu deImpArtitul 25 la
37. Imparfirea numerilor celor mid se face din memerle.

Esemple. I. SA se linpartA 40 prin 8.

Catul este 5, pentru c 8x5----40.
II. S. se impart 7 prin 9.

Catul este 6, cu restul 3, pentru a 9 X 6+ 3=-57.

38. Regula IV. Daca imparfitorul are mar multe tidaca inmulfit cu 10 se face mar mare de cat deim,vi
fee,
parfitul, despdrfim la stanga deimpdrfitulur una sa doue
.cifre, cafe trebite ca s porn confine prima cifrd a imparfito-

rulur,si numerul desparfitll impartim prin acea prima cifrd

iMpdiforului cu claul afiat, inmulfim pe tot imparfito,rul, ,vi produsul acesta II scadem din deimpdrfif. arca scdderea se pole face, catul aflat este bun; iar daca nu, el mal
.trehue micsorat, si din nod trebue 54 inmulfim pe impdrfitor
cit dinsul i produsul sel scddem din deimpdrfit. Restul ce
-va remane din acista scadere va fi restul impdrfirer, ci trehue sd _fie mar mic de cat imparfitorul.
Esemplu. SA se imparta 24305 prin 4753.
Impartitorul este 4753; dacal inmultesc cu 10, adea daa
at

'1 adaog o nula la lne, el se face 47530, numr maT maxe de cat
deimpAi titul 24305; aa dar impArtirea se face dupa regula IV
ImpArtitorul,
. 24303 4753
Deimpartftul .
Catul.
5
.
23765
.

R,estul .
540
Prima cifra de la deimpArtit, 2, nu pOte coprinde pe prima

cifra de la impArtitor, 4 ; de acea luAm primele dou6 cifre de

la deimpartit, i le Impartim eu 4. Catul este 6; insA dacA inmultesc pe 4753 cu 6, gasesc un produs mai mare de cat 24805;
de aceea, lag pe 6 si pun pe 5 la cat. Produsul lui 4753 prin.
5 este 23765, care este mai mic de cat 24305, si scadut din-

tr'insul d restul 540, I-nal mic de cat 4753; prin urmare

catul impArtirel ml 24305 prin 4753 este 5, cu restul 540.

www.dacoromanica.ro

22

39. Regula V. Dacd impdrritorul inmulgt en ..to este

mai mic de cat deimpdrfitul, desparlim.de Ia stavkz deimpdrfitulut atatea cifre ate trebue ca th coprindli pe impdrfilar, fi impdrlim dupd regula IV: La dripta restului ce va
remane, scriem cifra nrmdtOre a deimpdrfitului, i imparlinz
din nod prin imp4r/itov, urnzand ast fel pand se vor termina
tote cifrele deimpdrlitului. Dacd vre-una din impdrfirile acestea nu se va putea face, vom pune zero la cat, iar lucrarea se va urma intoczned dupd reguM.
Esemplu. SA se impartg 19110561 prin 3789.
ImpArtitorul 3789 inmultit cu 10, face 37890, numrmai mic de cat deimpArtitul ; prin urmare vom aplica regula V.
Deimpgrtiitul . 19110564 3789
Impartitorul
18945
16556

5043

Catul

1:5156

14004
11367

Restul

2637

De la dein-1.04ft, am despartit cifrele 19110, ate pot

coprinde pe 3789, si irnpArtind dup. regula V, am gasit
catul 5, pe care l'am scris la cat, i restul 165.
La drepta acestui rest, 165, scriu cifra 5, care vine la
deimpArtit indatA dupg 19110, si formez numrul 1655, pe
care il impart rgsi prin impartitorul 3789 ; insa fiind-a1655 e mai mic de cat 2789, pun 'zero la cat.
Urmand tot asa pang, se terming, tOte cifrele de la deimpartit, ggsesc catul 5043 si restul 2637.
40.

Regula VI. Dacd impdrlitorul are nule Ia fine,

le Mthm la o parte ; tdienz ,si de la finele deimpIrfitulut tot

atatea cifre cate nule all fost la imparfitor,
imprfinz nunua numerele ce mai relme'n; iar la drepta restuluz scrient
cifrele ce am tdiat de la ddmptIrlit.

www.dacoromanica.ro

23

Esemplu. S6, se impartA 1046568330 prin 413000.

413000
2531

1046568530
826
2205
2065
1406
1239
1678
1652
26530

Am lnsat la o parte cele trei nule de la drepta

Im-

pritoru1u, precum Si cele treT cifre 530, de la drpta deImpArtitului, si am impArtit numaY numerile ce a mai r6mas, adica 1046'568 prin 413. Am gAsit catul 2531 i restul
26. La drpta acestuY rest, am scris cifrele 530, thiate de
la deimpArtit, asa, c restul adevrat este 26530.

41. Proba imprtirei. Proba in:par/ire se face inmulfind pe impeir/itor cn thtul ci adunend ,ri restul, colnd se
aft& Dacd resultatul este egal cu deimpdrlitul, operapa a lost
bine fdcuM.
Esemple. I. SA se fac proba impArtirei lig 89816 prim

827, la care am gAsit catul 108, farA rest.

827 .
108 .
6616
827
89316

. ImpArtitorul

. CAtul

DeimpArtitul.

IL Am impArtit pe 173509 prin 4582, si am gAsit

catul 37 si restul 3975. SA se faca. pioba.
4582 .
37 .
32074
13746

. ImpArtitorul
.

CAtul

Restul
Deimprtitul

169534
39 3
173509

www.dacoromanica.ro

24

Probleme, I. Pentru 426 chile de orz s'at platit 8946

lei ; cat costa chila ? (R. 21 lel).
II. 31 de Omeni, lucrand impreuna, ai sapat un sant lung
de 44-2 metri; cati metri a sapat fie-care din el? (R. Cate 13 m.)

III. S'at platit 708 lei pentru nisce lemne fie-care stanjen costand cate 59 iei; cati gtanjeni de lemne s'at cumnarat ? (R. 12 stanjeni).
IV. Un cal merge 56 kilornetri in 7 ore ; cati kilometri
merge pe ora? (R. 8 kilometri).
V. Cine-va cheltuesce pentru hrana sa si a familiei
sale, 2190 lei pe an ; cat cheltues.;e pe zi, sciind c anul
are `,165 zile? (R. 6 lel).

VI. Chila de porumb costa 47 lel; cate chile se pot

cumpra cu 3423 lel? (R. 115 chile, si mal r6nian 18 lei).
VII. Cine-va are o datorie de 4775 lei, i se invoesce sit
platsca cate 25 lei pe saptamana, pana la plata datoriei intregl;
in cate saptamani se va plati el de.datorie ? (R. In 191 sApt.)

VIII. Un lucrator primesce cate 2 lei pentru fie-care

metru de stofa ce lucreza ; in 24 zile el primesce 288 lel ;
cati Meth de stofa, a lucrat el pe fie-care zi ? (R. 6 metri).
IX. Cine-va are un venit de 3066 lei pe an, din carer
vrea sa economissca a 6-a parte; cate cat trebue sa cheltniasca el pe zi ? (R. Cate 7 lei).
Probleme asupra celor patru operatiunT
cu numere Intregf

I. Un oras este impartit in cinci colori (despartiri), dintre carl una are 9524 locuitori i 893 case ; a doua, 11910
locuitorl si 1013 case; a treia, 7922 locuitori si 729 case ;
a patra, 11505 locuitori si 951 case; a cincea, 18137 locuitori
si 1287. case; cati locuitori si cate case are orasul intreg ?
II. Averea cui-va se .compune din o casa, in pret de
42536 lei ; dou6 mosil, din earl una de 131508 lei, i alta
de 416256 lel; o vie de 14000 lei; o pAdure de 32175 lel,
si bani in numrtOre 44613 leI ; cat nce tOta averea sa ?

www.dacoromanica.ro

25

III. Inteo scOlh sunt 83 scolari in clasa f, 57 in clasa II,

41 in clasa III si 31 in clasa IV; cati scolari sunt in -kith scOla ?

W. Prate-met cel mai mare s'a nhscut in anul 1858,

in ce an va fi el de 43 ani?
V. 17n negutator a cumperat 26 metri de postav cu
.385 lel, si '1-a vindut cu un castig de 32 let A doua Ora a
mai cumprat 37 metri cu 547 lei, si '1-a vindut cu un
tig de 69 lei. CAI' metri de postav a cump6rat el cu totul ?
Cat a plhtit in totul ? Cat a castigat cu totul ?
VI. SA se fach socotla cheltuelilor urmhtOre :
Haine pentru trei copii
. . 98 lei
Provisii pentru srbatori . . . 35
Un stanjen de lemne . . . . 47
Ufa servitOrei.
26
VII. Nisce marfh s'a crunp6rat cu 235 lei i s'a vindut

cu 271 leT; cat s'a castigat la dinsa?

VIII. Un merar cantaresce cosurile sale pline cu mere,
gasesce ch canthresc cu totul 53 kilograme; cate mere
are el, sciind ch cosurile Ole canthresc 8 kilograrne ?
IX. Tata s'a nhscut in anul 1853; de catf ani este el astzi?
X. Ion este astazi de 53 de ani; in ce an s'a nhscut el?
XI. Un negutator castigh intr'un comert 4251 lei, iar

in altul perde 2633 lei ; cat 'I-a Minas castig curat ?

XII. 0 buchthrsh se duce in piatA cu tin bilet de 20
leI; ea cumphrh came de 3 lei, legume de 2 lei, pane de 1
leu si cafea de 4 lei; cati bani 'I mai r6man ?
XIII. Cine-va prinde 556 'lei din vintlarea until cal,
until bot i unel vaci. Pe cal a luat 362 leT ; pe bou, cu 231
lei mai putin de cat pe cal ; cat a luat pe vach ?
XIV. Un om avea 42534 leT ; din acestia el ia 124] 8
leI ca saisl fach o cash, i 3248 ca sh platesch o datorie ?
cat 'I a mai rmas ?
XV. Un corp de armata consuma pe zi 2856 kilograme
de pane, 652 kilograme de came si 1943 kilograme de legume;
cath pane, cath carne i cate legume va consuma intr'un an ?

www.dacoromanica.ro

26

XVI. cao locuitori are un district, in care se an ill

commie cu cate 2114 locuitori, 75 comune cu cate 913 locuitori, 108 comune cu cate 522 locuitori, si 235 comunecu cate 351 locuitori?
XVII. Cate zile sunt in 36 septarnani?
XVIII. Un sticlar pune geamuri la 7 ferestre; fie-careferestra are cate 8 giamuri, i pentru fie-mre giam se platesce cate 2 lei; cat trebue sa primesca sticlarul?
XIX. 0 baterie de artilerie coprinde 6 tunuri; fie-care

tun pete trage 25 lovituri pe ora; cate lovituri va putea

trage bateria intrega in 5 ore ?
XX. 13 pers6ne impart intre ele o sung', de ban], si
fie care prirnesce cate 22 lei ; cat a fost suma intrega ?
XXI. 18 lucrtori a facut un lucru Ore-care in 16.
zile; cate zile ar trebui pentru ca un singur lucrator sa faca
acelas lucru ?

XXII. Un ceasornic inaintza cu cate 5 minute pe zi;

iar altul r6rnane inapol cu cute 3 minute pe zi ; cu cat va fi
mai inainte cel d'intaiu de cat cel de al douile peste 15 zile ?

XXIII. Un lucratot este tocmit cu cate 4 lel pe zi;

el lucreza 38 zile, si in timpul acesta primesce 69 lei; cat
mai are de primit ?
XXIV. Intr'o fabrica lucreza 14 lucratori cu cate 3 lei
pe zi, si 18 lucratori cu cate 2 lei pe zi; cat va fi plata
tuturor lucratorilor pe o septamana de lucru, sciind c Duminica nu se lucreza?
XXV. Un negutator cumpera o bute de 68 vedre de'
yin cu cate 13 lei vadra, pil vinde cu cate 11 lei vadra ;
cat a perdut in acest comert ?
XXVI. Cat trebue st pltesca pentru 15 duzine de
batiste, fie-care batista costand 35 ban!?
XXVII. Cat costa 13000 crarnicii, a 38 lei mia ?
XXVIII. 0 cismea da 18 litri de apa pe ora; alta cismea cla cate 15 litri pe ork iar a treia cate 12 litri ; cati litri
de apa vor da ele in 2 zile si 6 bore, curgend impreuna ?
-

www.dacoromanica.ro

27

XXIX Un negustor cump6ra 525 metri de panza cu

ate 2 lei metrul; el vinde dintr'insa 85 metri cu cate

lei, iar restul cu cate 3 lei metrul; cat a castigat?

XXX. Pentru construirea, unel case, s'aa intrebuintat 15

lucratori in timp de 13 zile, platindu-li-se cate 3 lei pe zi de fiecare. Materialele de constructie aa costat 834 lei. Casa a fost

pe urma vinduta cu un castig de 214 lei; cu cat s'a vindut?

XXXI. Un ciasornic intarzie cu 3 minute pe saptamann, ; in cate saptamani va intarzia cu o ora ?
XXXII. 9531 kilograme de marfa trebue incarcate In
9 carute; cate cat trebue pus in fie-care caruta?
XXXIII. I7n negutator a cumparat 8 metri de postav cu 152 1i, i vrea sIt vanza cu un castig total de 21
lei; cu cat trebue sa, vinza fie-care metru de postav?
XXXIV. 0 suma de 931 lei se imparte la 5 persOne;
cele dou6 d'intaiti iaa fiecare cate 216 ; cate cat trebue sa
ia fie-care din cele-alte trel ?
XXXV. Nisce marfa a fost cumparata cu cate 3 lei
kilogramul, s.i a costat 450 lei; cheltuelile de transport au
fost de 55 lei. Cat sa se vinda kilogramul de acsta marfa
pentru a avea un castig total de 93 lei ?
XXXVI. S'a pltit 1800 lei la 25 lucratori pentru 24
zile de lucru; cat era platit pe zi fie-care lucrator ?
CAPITOLTJL III.

Numere zecimale
Despre fractiunl in genere

42. Fragiunea se chiama una sail mai mune din partile egale in earl' se imparte unirnea, sat mai multe unirni.
Esemplu. Linia dr6pta AB se imparte in 9 parti egale,

si se ia partea AC, care coprinde 5 parti din aceste; AC

A

este o fractie din linia intrega.

www.dacoromanica.ro

28
43. Ca sa cundscem marimel unei fractiuni trebue s.
scim dona lucruri:
1,0. In cate parti egale s'a impartit unimea ;
20 . Cate din acele prtits'a luat.
Ast-fel, in esemplul precedent, ca sa, scim cat de mare
este AC, a trebuit s, scim c linia intrga s'a iiiipartit In
9 parti, i ca din acele parti s'a luat 5.

Numerul care arattl in gate pdrp egale s'a impelrfit

unimea se chiamii numitor; iar cel care aratcl cate s'aii luat
din acele pdr11 .ge chiamd nurnrtor.

In esemplul precedent, nuinitorul este 9, iar numratorul este 15.

Numratorul i numitorul, amibdoi irnpreona, se chiama
iermenit fracfier.

44. Regula I. 0 fraclie .se scrie punand pe numitor

sub numerlitor, j despcirlindu'i prin o linie dreptd; iar la
citire se citesce i,ztjzi numcrlitorul, pe nrmd numitorul, punand intre dan,fil cuvintul din, sail pe, sail a.
Asa, fractia 5 parti din 9 din esemplulprecedent, se va scrie
5

9'

si se va piti : 5 din 9; sail 5 pe 9 ; sail 5 a 9-a.

45. Regula II. Dintrc doue cari ail acela,r numdrator,
fractia cea mat mica este cea care are numitorul mat mare ;
pentru c atunci unimea se imparte in `parti mai multe,
da acea partile sunt mai mici.
Esemplu. Fractia ps- este mai mica de cat ;; pentru
c
i una, si alta coprinde 5 parti din unime ; insa in ; unimea s'a impartit in 9 parti, iar in P8- in 18 parti, prin
urrnare partile din 158- sunt mai midi de cat cele din -R.
46. Regula III. Din regula II urmeza, ca dacel se Inmultesce numitorul une fraclit cu Ufl numer, fraclia se Imparte ca acel numer; iar daccl se Imparte numitorul cu un
numer. frac/la se inmultesoe cu acel numer.

www.dacoromanica.ro

29

Escutple. I. Fie fractia

5
5
care
Inmulfindnumitorul cu 3, avem fractia
9X 3=27'
este de 3 .orl mat mind de cat /55-.
5
= a care
Impdrlind nurnitorul cu 3, avern fractia
9:

3'

este de 3 ori mat mare de cat 1.

II. Fractia T1-6 este de 10 off mai mare decat Tto
Th de 10 ori mai mare decat 1-1515.;

13175-0. de 10 oil mai

mare do cat 10-0-; etc.

47. Regula IV. Dintre done fracfil cart ali acelasl
numitor, fragia cea vial mare este cea care are numrtor
mat mare; pentru ca atunci se iaU mai multe din partile in
carl s'a impartit unirnea.
Esemplu. Fractia Tr este mai mare de cat ?,; pentru ca,
i in una, i in alta unimea s'a impartit tot in 9 parti, insa, in
cea d'intaia s'at luat 7 parti, iar in cea de a doua nutnal 5.
48. Regula V. Din regula IV urmz c daccl se inmultesce numeratorul uuei fracjit cv un numer, fragia se
inmultesce cu acel numer ; iar dacd se imparte nunterdtorul
cv un numer, fraclia se imparte cu acel numer.
Esemplu. Fie fractia
4 X2 8
Inmultind num6ratoru1 cu 2, avem fractia
9
9'
care este de 2 ori mat mare de cat 41.1
:2 2
Implirfind numrtorul cu 2, avem fractia 49
9
care este de 2 oil mar mica' de cat t.
49. Regula VI. Din regulele III i V urmza, c dacet
inmulfim saz impeIrlim ambit terment a unel fracf il" cv acelas

numer, val6rea frac/id nu se schimbd; pentru c atunci CU

cat se inmultesc de o parte se imparte de cea alta parte.

Esemple. I. Fractia t este tot atat de mare cat i

5 X3=15

9X3 27' pentru ca, inmultindul numratorul cu 3, am fawww.dacoromanica.ro

30

,cut'o de 3 ori mai mare ; i inrnultinclu'l numitorul cu 3 am

facut'o de 3 oil mai mica ; asa ca ea a r6mas neschimbata.
II. Fractia 1 este tot atat de mare cat si 6 : 3

23

nen.

tru Ca, impartindu'i numeratorvl cu 3 am facut'o de 3 off

mai mica ; i impartindu'i numitorul cu 3, am facut'o de 3
mai mare; asa ca ea a rtnas neschimbata.

50. Fractiuni zecimale sunt acelea in care numitorul

este ro, sag zoo, sati z000, saii r0000, etc.
Fractiunile carT pot avea ca numitor ori ce numr se
chiam frac/hie ordinare.
Esemple. A lbsunt fractii zecimale.
Fractiiie
A,
sunt fractii ordin are.
51. Num6r zecimal se clziamd un numer care coprinde fi intregi, ri a fractie zecimald.
Scrierea numerelor zecimale

52. Regula I. La numerele zecimale, se scrid mai Intiz intregit dacd sunt; iar dacd nu sunt, se pune o nuld in

load lor. Dupd intregr se pune o virguld. Dupd virguld,

cea dintaid cifrd care vine se socote,ste ca avt'nd de numitor
pe ro ; a doua pe roo; a treia, pe r000 ; a patra pe r0000;
Ii a,sa mai departe.

Esempu. In nuinrul
36,47853,

partea 36 insemnza intregl, dupa cari este pusa virgula.

Cifra 4, care vine indata dupa virgula, este zecimale
cu numitorul 10, si se 'numesce 4 din ro.
Cifra 7, care vine a doua dupa virgula, este din 100,
i se numesc 7 din roo.
Cifra 8, care vine a treia dupa virgu1a, este din 1000,
se citesce 8 din woo.
asa mai departe.
www.dacoromanica.ro

31

53. Din acest esemplu se vede a, intr'un numr

ze-

cimal, unimile aratate de fie-care cifra sunt de 10 orl mai

marl de. cat unimile aratate de cifra urmatdre, pentru ca numitorii cresc din 10 in 10, cand trecem de ht o cifra la cea
urm6tre. Asa, cifra 4 arata unitti din 10, iar cifra 7 unitati
din 100 ; cele d'intaia sunt de 10 ori mai marl de cat cele de al
doilea. Tot asa unittile ar6tate de cifra 7 sunt de 10 ori mai
marl de cat unitatile artate de cifra 8, si asa mai departe.
54. Din acelas esemplu se mai vede ca o fractie zecimala pOte coprinde WO de mai multe feluri. Asa in 36,47853,
avem 4 p5rti din 10 ; 7 din 100; 8 din 1000 ; 5 din 10000,
3 din 100000.
55. Observare. Regula de mai sus nu este alt ceva de
cat regula I de la scrierea numerelor (10), intinsa la fraciunile zecimale.

In adevr, dupa acea reguIA, o cifrd pusti la stanga

alteia inseinnezd de zece ad nal multe uniteifi de cat dried
ar fi pusd in local aceleia.
In numrul
36,47853

cifra 6 insemnza unimi ;

cifra 4, find la drepta unimilor, insemn6za de 10 oil

mai putin de cat daca ar fi la unimi, adica din 10 ;
cifra 7, fiind la drpta celor din 10, insemnza de 10
.ori mai putin de cat daca ar fi in locul lor, adica din 100 ;
cifra 8, fiind la dr6pta celor din 100, insemnza de 10
oil mai putin de cat ar fi in locul lor, adica din 1000 ;
Si asa mai departe.

56. Regula III. Pentru a scrie un num& zecimal,

scriem mat mnthii2 Intregi i punem virgula dupd dinsit;
dupd virguM scriem num&dtorul frac/id, aFa cd cea din urmd

cifrel a luz sit aibit locul ardat de numitorul fracJie, dupd

regula I ; iar clacd cif rele numerdtorulut nti sunt de ajuns
pentru acsta, mar addogim yule hare virguld ,ri num&dtor-

www.dacoromanica.ro

32

Esemple. I, SA se scrie numrul zecimal : dou6zeci

cirid de intregi, i patru sute dou6 zed SI noun din o mie.
In acest num6r, 25 sunt intrPgii, 429 este numrntorul, si 1000 este numitorul. El se scrie asa :
25,429

Am sods partea intregn 25, si am pus virgula; pe urma

am scris nurarntorul. 429, asa c& cea din urmA cifrA, 9, sk
fie din 1000, adicn a treia dupn virgula.
IL SA se scrie : cinci-zeci si sapte din zece mil.
Intregi nu sunt, si de aceea se va pune zero in local
lor ; numerntoruL este 57, iar numitorul 10000. Num6ru1 se
scrie asa
0,0075

Am pus zero pentru intregi; iar dupn virguln, a,m pus

mai int= dou6 nule, pentru c fractiunea fiind din 10000,
trebuia ca cifra 7 sn fie a patra chip& virgulA.
Esercieil. S.1 se scrie in cifre numerile urm6tOre :
I. Cinci-zeci si opt din o sutn.
II. Tref spre-zece din o sutn.
III. Doi intregi i trel-zeci i una din zece mil.
IV. Dou sute sase dinteun milion.
V. NicT un intreg i patru zeci i doi din o sutn de mit
VI. Trei mil cinci sute de intregi si patru din o mie.
Citirea numerilor zecimale

57. Reguya. Pentru a citi un num& zecimaCcitim

mat Int iii intregir; le urmll citim partea zecimald, care
vine dupa virgul4, intocrnal ca Dri cum ar fi intregi, spunand
,s.i vumitorul cifrel el de la urmd.
Esemplu. Sn se citscn num6ru1 2,000297.
Acest numbr se citesce: doi intregi, i dou6 sute nou6zeci i apte dinteun rnilion. Am zis dintr'un Indian, pen-

tru cn cifra 7 de la finele pArtif zecimale este a ,thea chip&

virguln, si prin urmare dinteun milion.
www.dacoromanica.ro

33

Esercifit. sa se cit6sca numerele:

48,502
10,06
0,0028
0,0000005
829,060430

5,04500
0,323174
75,271.0

0,000202
500,0007

Proprietap ale numerelor zecimale.

58. Regula I. 0 fracliune zecimaM este cu atat mai

mare c' ctt ctfra cea Inca apropiaa dupa vilguM este mar
mare.
Esesfteplu. Dintre fractiunile 0,054; 0,007034 si 0,01489,
cea mai mare este 0,054, pentru ca intr'iusa a doua cifra dupa
virgula este 5, pe cand in a doua fractiune este 0, si in a treia 1.
59. Regula II. Un num& zecimal nuz,a schimbd va-

lOrea, dacd i se adaoge sag i se tale ort crite nide. la inceput sail la fine.
Esemple. Numerul 5,07 este tot atit de mare cat si
5,0700, precum si 005,0700. Tot asa, fractiunea 0,0730000
este egale cu 0,730 si cu 0,73.
Causa este ca, adaogind sat taind nule de la finele until
numer zecimal, inrnulOm sat impartim, i pe numerator, i pe
numitor, cu acelas numer; iar nulele adaogite sat taiute de la
inceput, nu schimba de loc, nici pe numerator, nici pe numitor.
Ast-fel fractia 0,730000 are de numerator pe 730000 si de

numitor pe 1000000; iar 0/13 are de numerAtor pe 73, care

este de 10000 de on mal mic de cat 730000 ; iar de numitor pe 100, tot de 10000 de off maI mic de cat 1000000.
Numerele 5,07 si 005,07 sunt egale, pentru Ca amandoue ail de numitor pe 100.
6o. Regula III. Un num& zecimal se inmulfesce cu zo
dacd i se mutd virgula cu o triptd cdtre dr pta; se inmul/eyte cu zoo, data virgula se mug cu doue trepte catre drepta ;
cu moo, (lath' se mutd cu trel &epic; cu z0000, dacd se mutd

cu patru trepte ; Fi aa mal departe.

49137. Aritmetica. Ed. VI,

www.dacoromanica.ro

31

Esemple' I. Fie fractiile :

7382,501496,
73825,01496,
738250,1406,
7382501,496,

cari nu se deosibesc intre ele de cat prin locul uncle este pus4 vir-

gula. A doua dintre dinsele este de 10 off mal mare de cat cea
d'intaiii ; a treia de 100 ori mai mare ; a patra de 1000 de
off mai mare, etc. ; pentru a in a doua, virgula este mutata spre
drepta cu o treptA; in a treia, cu dou, in a patra, cuArei; etc.
Causa c fractiunea se inmultesce cu 10, cu 100, cu 1000..
cand virgula se muta cAtre drepta cu una, dou, trei..., trepte,
este a atunci numitorul sell se face de 10, de 100, de 1000...
de or! mai mic. Ast-fel in exemplul de mai sus, prima fractie
are numitorul 1000000 ; in a doua, 100000 ; a treia 10000;

a patra 1000.
II. SA se inmatesca numrul zecimal 23,51 cu 1000.
Ar trebui sa mut virgula spredrdpta cu patru trepte ; dar,
ffind-cA nu am patru zeci male, i adaog dou nule, si-lscria 23,5100

pe urni mut virgula cu patru -trepte,

i asa gAsesc num6rul

235400.

61. Regula IV. Un num& zecimal se imparte cu zo,

dacd i se mutel virgula cu o triptd spre stanga: se imparte
cu zoo, dacd virgula se mutd cu ((ma trepte spre stanga ; CU
1000, dacd virgula se mutd cu tre trepte spre stanga; ,ri a,sa
miii departe
Esemple I. Fie fractiunlle :
7382,501496,
736,2301496,
73,82001496,
7,382501496,
0,7362501496,

A doua este de 10 ori mai micA de cat cea d'intaiu, pentru

a virgula este inteinsa cu 0 trpta mai spre stanga de cat in

www.dacoromanica.ro

35

cea d'intait; a treia este de 100 de oil mai mica; a patra,

(le 1000 de ori mai mica ; a cincea, de 10000 de oil mai mica.
Causa ca fractiunea se imparte cu 10, cu 100, cu 1000,..

cand virgula se muta catra stanga cu una, dou6, trei... trepte, este ca. atunci numitorul WI se face de 10, de 100, de
1000,... de oil mai mare.
Ast-fel, In esemplul de mai sus, prima fractie are numitorul 1000000; a doua, 10000000 ; a treia, 100000000, etc.
IL sa se imparta num6ru1 zecimal 7,503 cu 10000.
Ar trebui se mut virgula spre stanga cu patru trepte;
dir flind-ca numerul nu are destule cifre la stanga virgulei, i
ndaog nule, i.1 scrit 00007,503. Mutand acum virgula spre
.stanga cu patru trepte, gasese 0,0007503.
III. SA se imparta num6ru1 360514 cu 1000.
Numerul 380514, fiind intreg, se pOte socoti ca un numr

zecimal, thra parte zecimala ; prin urmare, virgula s'ar pune

inteinsul tocmai la fine, dupe cifra 4- Pentru a imparti cu

1000, mntam virgula cu trei trepte spre stanga, i gasim
-380,514.
.Esercitii.

I. S. se spuna care este cel mai mare si

care este cel mai mic din numerele urmatOre :

0,0125; 0,00838 ; 0,10.

II. SA se scrie una dape alta, in ordinea marirnei lor,

fractiile urmatre :
0,23; 0,659 ; 0,0196; 0,4000715 ; 0,2300

III. Sa se faca,

de

10, de 100, de 1000 de oil mai

mari numerele :
7,5426
15,25143
0,417

21,58
4,5
0,12.

IV. Sa se fan de 10, de 100, de 1000 de oil mai

mid numerele :
2551,11
37318,392
815,17

1,18
8,291
0,5

www.dacoromanica.ro

36
Adunarea numerelor zecimale.

62. Regulk Pentru a aduna mai multe numere zedmale, le scriem unul sub altul, a,ca ca virgulele sd fie una
sub alta. fi adundm ca la numerele intregi; punand la sumd
virgula tot in drcptul virgulelor celor-alte.
Esemplu. sa se adune numerele zecirnale 8,574 ;
154,00792; 0,5; 13,2314.
Operatiunea se as6zA asa:
8,574
154,00792
0,5
13,2314
176,31332

Eserci/ii. SA se fad, adunArile urrnAtOre:

4,558 + 0,7193+ 432,5.

1,4091 + 11,53+ 0,00073.

0,594 + 18,74 +0,45.

9,2504+ 0,17 + 84,00514+ 4693,1.
0,0025 + 0,0000333 +0,0000116+0,00001012.
Scaderea numerelor zecimale.

63. Regul. Pentru a scdolea un numrr .zecimal din

altul, scriem pe scelzNor sub descazut, astfel Ca virgulele sd

fie una sub alta; dacd descelzutul are mai Mine zecimalede cat scdze'torul,

7 addogim nule la fine piina ce are acela,s

izum?r de zecimale; pe urna scddem ca la intregi, punand

la rest virgula tot sub virgulele cele.alte.
Esemplu. Din 18.59 sA se scadA, 13,0738.
DescAzutul are numai dou6 zecimale, pe cAnd scAzty-

rul are patru; de acea la drepta descazutului mai scriem

dou6 nule, ca sA aibA si el patru zecimale, si apoi scAdem
dui-A regulA

18,5900
13,0738
5,5162

www.dacoromanica.ro

3I

Esercifii. SA se facA scAderile urmAtOre

4,324
28 05
4,387
8,38_

14,524
17,8256

2,153
5,9826
7.2815
8,14

Inmultirea numerelor zecimale.

64. Regulg. Pentru a face inmullirea numerelor zecimale, le inmulpm intoemal ca pe thee numere intregi,fdrel
a Ina virguldc in Mgare de smd; iar la produs, despelrlim
despre dripta atatea zeczmale cate au fost la amandoue nuInerele date.
Esemple. I. SA se inmultsca, 824 prin 52,43.
824
52,43
2472
3996
1648
4120
43202,32

Am inmultit ca la intregY, frA a ne uita la virgule,

lar de la produs am desp6r1it dou6 zecimale, pentru cN unul
Ain factori avea dou zecimale, iar cel alt nici una,
II. SA se inmultsca 18,254 prin 4,17.
48,254
4,17
127778
18251
73016
76,11918

Am lucrat tot ca la esemplu I; insA de la produs am

AespArtit cinci zecimale, pentru cA unul din factori avea
treI zecimale, iar cel alt dou.
www.dacoromanica.ro

38

EserciA se faca Inmultirile urmatdre:

3,272 X 8,052
3,72 X 4
0,012 x 4 85
9,39 X 2,4
1,0073 X 0,03
215,7 x 8,39
33,1705 X 1,171

456 X 7,13

Impartirea numerelor zecimale.

65. Regula I. Pentru a face impdifirea numerelor

zecimale, stergem vii-gula de la impdrfitor, clacd este, tar la
deimpd, fit mutdm virgula spre drepa cu atatea trepte cate
zecimale a avut impdrEitorul, mid addogind nule la dripter

deimpdifitulia, dacd el a avut mai pufine zecimale de cat

impdt fitorul; pe urmd impdrfim ca la intregt, punnd virgula la cat indatd ce se terminei impdrfirea intregilor de lez
debagarfit.
Esemple. S6, se Imparta 634,32 prin 18.
631,32
54

18

35,24

90
43
36
72
72

Fiind-ca imOrtitorul 18 nu are zecimale, virgula de

la deimpartit am lasat-o unde este, si am impartit ca la intregi; insa am pus virgula la cat indata ce am terrninat
impartirea intregilor 634 prin 18. Catul este 35,24.
IL Sa se imparta 82,75431 prin 8,69.
Impartitorul 8,69 are dou6 zecimale. II stergem virgula, iar la deirnpartit muthin virgula spre drOpta cu dou6

www.dacoromanica.ro

39

trepte, punand-o dupa cifra 5; pe urma impartim ca la esem-

plul I. Catul este 9,522, iar 813 este rest.

8275,431
7821

869
9,522

5,11

4345
1993
1738
25,51

1738
813

III. Sa se imparta 8,364 prin 12.

8,364
72
116
108
84
84
0

12

0,697

Am impartit ca si in esemplul precedent ; insa, ffind-ca impartitorul 12 este mai mare de cat nurnrul 8 al intregilor de la

deimpartit, am pus la cat zero ca intregi. Catul este 0,697.

IV. Sa se imparta 752 prin 4,15.
Impartitorul, 4,15 are dou zecimale. Ii tergem vir-

gula, iar la deirnpartit trebue s'o mutrim spre drpta cu

doua trepte; si de vreme ce ast deimpartit, 752 nu are zecimale, '1 adaogim dou nule. Catul este 181, cu restul 85.
75200
415
3370
3320
500
415

415
181

so.

www.dacoromanica.ro

40

66. Regula II. Pentru a gdsi catul impdrfirel numerelor zecimale cu lin numb- cerut de zecimale, dupd ce am
pregatit numerele ca la regula I, addogim nule la drepta
deimparritulul, sad mar tdiem din zecimalele ce are el, pand

va avea atatea zecimale cate se cer la cat; ,ri pe urmd impdrlim dupd regula I.
Esemple. I. Sa se imparta 3,2517 prin 18,405, catul
trebuind sa alba trei zecimale.
Mai intaia prepar numerele ca la regula I, adica sterg
virgula de la impartftor, iar la deimpartit o mut cu trei trepte
spre drOpta. Deimpartitul devine atund 3251,7, si are numal
o zecimala ; fiind-ca la cat se cer trei zecimale, 'I mai adaog
dou6 nule, si se face 3251,700. Acum impart dupa regula I.
3251,700
32517
18405
141120
128835
122850
110430
12420

18405
0,176

Catul este 0,176.

II. Sa se imparta 1,317852 prin 0,6, mergdnd 'Dana la
a doua zecimala.
Preparand numerele dupa regula I, deimpartitul devine
13.17852 si are cinci zecimale. La cat cerandu-se numai dou,
tail"' pe cele trei de la urma, si fac nurnal imprtirea urmatre:
13,17

11

2,19

57
3

Catul este 2,19.

III. Sa se imparta 369 prin 26, mergand pana la a

patra zecimala.
Aci numerele date sunt amandou6 intregi. Nu avem de

www.dacoromanica.ro

41

eat sa punern virgula la drpta deimpartitulul, s1 adaogim

patru nule cerute pentru cat, si sa impartim dupa regula I.
369,0000
109
50
240
60
80

26

14,n23

Catul este 14,1923.

Esercifit. I. S. se faca impartirile urinate-re :

12,548 : 92
258,32 : 8
7,54 : 0,12
8,4526 : 13,6

5,7 : 0,214
524: 8,17
310,03 : 4,017
71.25 : 3,2427

II. Sa se fad impartirile urmatere, catul trebuind sa

alba dou, trel, patru sa due zecimale :
1,71 : 3,28
0,00716 : 0,23
52,7 : 8,313

0.81725149 : 7,08
413,5 : 7
5837 : 817

CAPITOLUL IV.

Sistemul metric.
Numirea

descrierea unitatilor de msurd.

67. A msura o melritne va s zica a vedea de cate

ori incape Intr'insa o marime cunoscuta, de acela fel, care
-se numesce unitatca de mesurel.
.Ast-fel, a m6sura lungimea unei sfori, insemneza, a
cauta de cate oil incape intr'insa lungimea cunoscuta sub
numele de metru; i daca, metrul incape intr'insa de 43 de
off, se zice c sfra e lunga de 43 de metri. Metrul a fost
aci unitatea de msura pentru lungime.
De Ore-ce marimile nu se pot msura de cat cu marirrIT de acela fel trebue ca la fie-care fel de marirne de
tasurat sa avem cate o unitate de m6sura.

www.dacoromanica.ro

42

Principalele marimi ce avem de msurat in viata de tOte

zilele sunt : lungimile, suprafetele, volumele, capacittile,

greutatlle si valorile banescl. Avem dar sose feluri de unitati de m6surrt:
10 Lungimile se msOra cu o lungime nurnita metru ;
2 Suprafetele se msOra cu o suprafata numita, metru pcitrat, care are forma unui patrat, cu tOte laturile de cate un metru ;

30 Volumele se msr cu un volum numit metru cub,

care are forma unui cub cu tote laturile de cate un metru ;
4 Capacitatea vaselor pentru liquide i grane, se m6-

gra cu o capacitate numita litru ;

5 Greutatfle se Inse:Ira cu o greutate numita gram;

4---117ieVeL; --4
lletrul cub.

Metrul prttrat.

6 Valorile banescr se msra cu valOrea unei monede

de argirn. numita leil.
Aceste saseunitatise nurnesc anthill principah de m&urti.
68. Daca rnarirnea pe care voim s o mesuram este prea
mare, este greu a o msura cu unitatea principala de msura.
Spre esemplu, daca este vorba a mOsura distanta de la Bu-

curesci pana la Ploesci, ar trebui s punem metrul in lungul

drumului acestuia de cate ori se pOte, ceea ce ar fi prea lung.
De aceea, pentru marimile mai marl, se intrebuinteza unitati de msura mai man de cat unitatile principale i anume:
unittI de
10 ori mai marl de cat unitatea principala ;
)7

de
de

100
1000

,,

77

de 10000

,,

77

71

)1

)7

7)

77

77

7)

77

7)

)1

www.dacoromanica.ro

71

www.dacoromanica.ro

. .
. .

.
.

.
.

Gramul
Decagramul .
Ectogramul . .
Kilogramul . .

50 Pentru greutati

Ectolttrul

Decalitrul .

Litrul

.
.

40 Pentru capacitatl

Kilometrul cub .
Miriametrul cub .

.
.

Fctometrul cub .

.Metrul cub . .
Decametrul cab

30 Pentru volume

Decametrul patrat .
Ectometrul patrat .
Kilometrul patrol .
Miri tmetrul patrol.

Metrul patrat.

20 Pentru suprafete

Kdometrul .
Miriametrul.

Metrul
Decametrul .
Ectometrut .

10 Pentru lunginit

Numirea un i tatil or

m.

1 m. c.

100 m. p.
1000 m. p. sad 100 Dmp.
1000000 rn.p. sau 10 ) Emp,
10000 000 m. p. sau 100 Kmp.

1 gr.
1 Dgr.
1 Egr.
1 Kgr.

1 L.
1 DL.
1 EL.

1 gram
10 grame
100 grarne sad 10 Dgr.
1000 grame sad 10 Egr.

1 litru
10 litri
100 litri sad 10 DL.

1 K me, 1000000000 m. c. sau 1000 Emr.

1 Mmc. 1000000000000 in. c,sau 1000 Kme.

1 Dine. 1000 rn. C.

1 Em 1000000 in. c. sau 1000 Dmc.

1 me.

1 Dme.
1 Emp.
1 Kmp,
1 Mmp.

Cfit pretuesc

1 m.
10 tn.
100 m. sad 10 Drn.
1000 in. san 10 Em.
10000 m. san 10 Km.

1 m pp. 1 in. p.

1 Dm.
1 Em.
1 Km.
1 Mm.

Be

ERAS

earn

.7

17

71

1)

11011

7)

n
)1

11

lo mtr.

10000 mtr.

1000 111 tr.

100 mtr.

10000 mobil

Un cub cu lat urea de 1 metru

1.0 meti i
100 metri
1000 metri

77

If

11

Un pAtr: en laturea de 1 mtr,

Forma ce au

r..-

(-3

CD

c(1--

(1)

CAD

44

Observam ca unitatile de lungime, de capacitate si de

greutate cresc din 10 in 10; cele de suprafata, din 100 in
100; iar cele de volum, din 1000 in 1000.
60 Pentru .Monede.

Pentru monede nu este obiceiul a se intrebuinta unitati mal marl de cat leul.

Esercifii. I. Cati metri fac 18 miriametri, 7 kilometri,

5 decametri 0 525 metri cubic)?
II. Cati metri cubici fac 7 kilometri cubici, 22 deca-'
metri cubici 0 425 metri cubici ?
III. cag litri fac 426 ectolitri, 3 decalitri i 2 litri ?
IV. CAI decarnetri patrati fac 4276 metri patratl?
V. Cate ectograme fac 18 kilogr., 37 decagrame i 400 gr.
VI. Sa se desfaca in metri cubici, decametri cubici, ecto-

metri cubici i kilometri cubici numrul 36023000508 m. c.

VII. Sa se desfaca in metri patrati, decarnetri patrati,
etc. numrul 826005003176 m. p.
VIII. A cata parte din tr'un kilometru este un ectometru?
IX. A cataparte dintr'unkil. patr. este un ectometru patr.?
X. Cate slecagrame coprinde un kilogram?
XI. cag decametri cubici coprinde un miriametru cubic?
XII. Cati decalitri se afla intr'un ectolitru?

69. Daca marimea pe care voim s o msuram este

mai mica de cat unitatea principala, nu o putem m'esura

-cu acsta unitate principala.

Spre esemplu, daca voim s m6suram lungimea unui ere-

ion, nu putem s o msuram cu metrul, pentru ca metrul este

mai lung de cat creionul, 0 nu incape nici ()data intr'insul.

De acea, pentru marimile mai mid de cat unitatea

principala, se intrebuinteza unitatl de m6sura mai mid de

cat unitatile principale i anurne :
unitati de 10 ori mai mid de cat unitatea principala ;

,
I)

de

100

de 1000

7)

)7

77

11

Numirile acestor unitati mai mid se form6za din numerile unitatilor principale, adaogind la incPputul !or cuvintele urmatre :
Decipentruunitatile de 10 off mai micr de cat unimea principala ;
Centi
100
7/

Mili

27

7)

77

1000

77

77

7)

www.dacoromanica.ro

1)

)7

Csurri,l'e

Cat pretuesc

Forma ce ail

10 Pentru lungimi

Decinzetrui .
Centinzetrul .

Milimetrul

. .
. .
. , .

1 din. a 10a parte din im, sa 0m,1

1 cm a 100a parte din lm, sau 0m,01, sau Odm,1
1 mm. a 1000a parte din lm, sad 0m,001 sau Ocm,1

20 Pentru suprafete

Decimetrul ptitrat . 1 dmp. a 1001 parte din Impcsau 010,01

Centimetrul pitrat . 1 amp. a 100001 parte din 1mP, sail OmP,0001. sai0dmP,01
Milimetrul pear at . 3 ramp, a 1000000a parte din imp, sail Omp,000001, sau OcmP,01

Un patr. cu laturoa de 1 dm.

de 1 cm.
)7
'7
de 1 mm
s
At
1,
If
Of

30 Pentru volume

Decimetrui cub .
Centimetrul cub .
Milimetrul cub .

1 dmc. a 1000a parte din lmo, sau Olnc,001

1 cmc. a 1000000a parte din ime. sauOmc,000001, saiip,amc01

1 mine. a 1000000000a parte dinlmcsauOme,000000001saii0cmc,001

40 Pentru capacitit1

1 dL.
1 cL.

Decilitrul
Ccntilttrul

a 10a parte din 11,, sail 0 L,1

a 100a parte din 1 L sail 0 L,01, saii OdL,1

50 Pentru greutit1

Decigramul .
Centigramul.

Miligraiiul.

.
.
.

. .
. .
.

1 dgr. a 10a parte din lgr, sau Ogr,1

1 cgr. a 1000 parte din lgr, sa Ogr,01 sail 0 dgr,1
1 mgr. a 10000a parte din 1 gr, saU Ogr,001 sat 0 gr,1

60 Pentru monede

Banul

1 b.

a 100a parte din 11, sau 01,01

www.dacoromanica.ro

Uri cub cu laturea de 1 dm.

n

de 1 cm.
de 1 mm

unittT: urmatrele inc6, avem dar

Ap

Numirea unitritilor

46

Observam c unitatile de lungime, de capacitate si de

greutate descresc din 10 in 10; cele de suprafata, din 100
in 100 ; iar cele de volum, din 1000 in 1000.

Esercifiz. I. CAI milirnetri patrati fac 2 metri pnrati

18 centirnetri patrati si 37 milimetri Strati.
II. Cat1 decilitri fac 8 ectolitri 12 litri 7 decalitri?
III. Cate centigrarne fac 812 kilograme 27 grame 4
decigrame si 3 centigrame?

IV. Cate grame, decigrame, centigrame si rniligyame

fac 83043 miligrarne.

V. sa se prefaca in centimetri cubici, decametri cubid etc. numrul 710057380000173 cmc.

VI. Sa se desfaca in lei si bani nurn6rul 42705 b.
VII. S. se desfaca in metri, decametri, etc. nurnrul
2700514003 centimetri.
VIII. Cate decigrame si cate miligrame fac 38790383
miligrame ?

IX. A cata parte dintr'un decimetru este un milimetru ?

X. A cata parte dintr'un decimetru patrat este un

milimetru patrat?
XI. Cate deAmetre cubice incap intr'un decametru cubic?

XII. Cate centigrame coprinde un ectogram ?

70. Este de observat c unittile de m6sura din fie-care
fel merg t6te crescand sad micsoranclu-se din 10 in 10, afara de
cele pentru suprafete, care merg din
D
100 in 100, si cele pentru volume, carI

merg din 1000 in 1000.

In adev6r, st luam un patrat, ABCD,

ale chrui laturi sa zicem c sunt de

cate 1 metru; p5tratul acesta va fi

F 1 metru patrat. Impartim laturea AD
II
in 10 partl egale ; fiecare din aceste
A
8 parti este dar de cate 1 decimetru.
Ducand prin fie-care din aceste puncte de irnpartire cate 0
i

www.dacoromanica.ro

47

paralela la laturea AB, despartim intregul metru patrat in

10 fasii, lungi de cate 1 metru si late de cate 1 decimetru.
Imparthid acum latura AB in 10 parti egale de Ole un decimetru, i prin punctele de impartire ducand paralele la laturea
AD, impartim fasia ABEF in 10 patrate egale, a caror lature

este de cate 1 decimetru, si cari prin urmare bunt decimetre

patrate. Asa dar fasia ABEF coprinde 10 decimetri patrati,
si fiind-ca intregul metru patrat coprinde 10 fasii de acestea,
el coprinde cu totul de 10 orl 10 decimetri patrati sail 100
decimetri patrati.
71. SA Warn acum un cub, ABCDEFGH, ale carui laturi s

zicem ca sunt de cate un metru ; caul acesta va fi 1 metru cub.

/1

Er
1

(#c

ELL LI
A

.4

Am vzut ca fata ABCD se 'Dote dsparti in 100 decimetre patrate. Pe fie.care din aceste decimetre patrate se
pte pune cate 1 decimetru cub : in totul 100 decimetre
cubice. Aceste 100 decimetre cubice formza dar un strat
care acopere tOta f4a ABCD, si care este inalt de 1 decimetru. Daca am pune 10 straturi de acestea unul peste altul,
inaltiinea lor totala ar fi dar de 10 decimetri, adeca de un

metru, si prin urmare ar umpie cu totul metrul cub, care

este inalt si el tot de un metru. Asa dar metru cub coprinde 10 straturi de cate 100 decimetre cubice saa, cu
totul, 1000 decimetre cubice.
Tot asa s'ar rationa i pentru cele alte m6suri de su-

prafata si de volum.
72. Pentru a cunsce cu usurinta lungimea metruthi,
www.dacoromanica.ro

48

se intrebuitrteza un bat, lung de un metru, pe care se fa

imprtirile in decimetri, centimetri si milimetri.
L
.

kl 111

,111

11 111111

2.111 hHhh

111111111

Decnnetrul.

Pentru lungimile mai mail, se intrebuinteza panglice

sat lanturi, lungi de 10 sat 20 metri, si imprtite in metri
si decimetri.

Unitatile de greutate se fac de alama sat fier, si a-

nume cele mai mari de cat un kilogram, de fer, iar cele mai
mici de alama.
Pentru ham, decilitru si centilitru,
se fac cane de cositor sat de tinichia, cu
ferr,

tOrta sat Para trta, cari coprind un

litru, un decilitru sat uri centilitru.. Unitatile mai mail, pentru msurarea granelor,

precum este ectolitrul, se fac de lemn.

73. Pe langa unitatile si numirile
aratate pana ad, se mai intrebuinteza in
practica si cele urrnatre
Decametru patrat se numesce ar, cand se intrebuintza pentru msurarea suprafetelor de pamdrit, precum moiT
livezi, grdini etc.

100 are fac un cc/ar; prin urmare un ectar este egal

cu Ufl ectometru patrat.
A 100" parte dintr'un ar se chiama centiar; prin urmare centiarul este egal cu metrul patrat.
74. Metru cub se numesce ster cand se intrebuintza
pentru m6sura lemnelor de foc.
10 steri fac un decaster.
A 10" parte dinteun ster se chiama un decister.
75. 0 greutate de 100 kilogr. se chiarna un ciintar metric..

0 greutate de 1000 kilogr. so chiama o tond metricd.

Esercifir. I. Cati decimetri cubic! coprinde un decister ?
II. A catea parte dintr'un decametru cubic este un decaster?

www.dacoromanica.ro

49

III. Cate centigrams se afla int'un cantar metric ?

IV. Cate decigrame se Oa in 27 tone 8 kilogr. 304 grams?

IT. Cate decimetre patrate fac 37 ectare 18 are si 3

centiare?
Serierea Ei calcularea mrimilor msurate cu unitatile metrice.
76. TOte unitatile de msura aratate pana aci formOza

impreuna sisiemul metric, i se numesc unitelft metrice.

Aceste unitll1 merg tote crescand sat micsorandu-se numai din 10 in 10, sat din 100 in 100, sat din 1000 in 1000, etc.
De aceea sistemul metric se mai chiama i sistem zecimal.

Tot din acesta causa, am vzut ca fie-care din unitatile mat mid de cat unitatea principala se Krill cu o fractiune zecimala, Ast-fel decimetru s'a scris Om-,1; centimetru Om.,01 ; miligramul, 0gr.,001; decimetrul cubic, Onle.,001;
centimetrul patrat, OmP.,0001 ; etc. Sj tot sub forme zeci-

male se pOte scrie ori-ce numr de unitati metrice.

Esemple. I. S. se scrie 7 decimetre.
1 decimetru este a 10-a parte din metru, prin urmare
7 decimetre sunt 7 a lo-a parte din metru, adeca
II. sa se scrie 3 centimetri.
1 centimetru este a 00-a parte din metru; asa dar 3
centimetri sunt 3 a 100-a din metru, adeca 0n2.,03.
Tot asa 8 miligrame se vor scrie 0gr.,008 ;
37 decimetre cubice se vor scrie Ocle,037;
58 centimetre patrate se vor scrie OmP.,0058 ;
489 ccutimetri cubice se vor scrie 0nic-,000489 ;
48 ceritigrame se vor scrie 0gr.,48.
III. Sa se scrie in metri 3 ectonietre.
1 ectometru este 100m.; asa dar 3 ectometre vor fi 30Com-

IV. SA, se scrie in grams 18 kilograme.

1 kilogram find 1000gr., 18 kilograme von fi 18000gr.
Esercitir. Sa se sciie nurnerele urmatOre :
83 decimetre patrate.
49[37. Aritmetica. Ed. VI.

www.dacoromanica.ro

50

139 milimetre cubice.

8 centimetre pAtrate.
18 miligrame.
36 milimetre cubice.
88 bani.
8 centilitri.
7 decametre.
39 ectometre cubice.
8 ectolitri.
96 cAntare metrice.
81 kilograme.

77. Regula I. Pentru a scrie in forma zeczmald un

numer ore-care de unitag metrice de mdrimr deosebite, le
scriem uncle dupd allele, In ordinea mdrimer kr, incepeind
de la cele mar mart, i observiind c trelme sel avem thte o
cifrd pentru fie care fel de unime de lungime, de capacitate sag
de greutate ; clzte doue czfre, pentru unimile de suprafafd ,si
de monedd; -1 chte trei ci ire pentru uniinzle de volum.Dacd
nu avem acest numer de cifre, sad dath unele felurr de unimi
lipsesc en totul, implinim locurile gOle cu nule. Pe urmd punein virgula dupd uninzile in care se socotesc cele-alte.
Esemple. sa se scrie lii metri nunirul 92Min Km'
4DM. 9m. 5cm.

Fie-care fel de unimi trebue sA alba cate o cifr4, pentru cA sunt unimi de lungime.
Scrim fie care fel de unime in ordinea in care s'ail
dictat punend cate o nulA in locul ectometrelor si al decimetrelor carT lipsesc ; pe urmft punem virgula dupa cifra 9
a metrilor, i ast-fel avem numrul
921049m-,05.

II. SA se scrie in metrii cubici

3Kn'c.

725Dmc.

58mc.

3124mc. 25cmc.

Aceste unimi fiind de volum, trebue ca pentru fie-care

fel de unimi sA avem cate trel cifre. Trebue incA sA punem
nule in locul ectometrelor cubice, curl lipsesc, precum i la
www.dacoromanica.ro

51

metril cubicl si la centimetri cubic, cad afl numai cate

klou cifre. Avem ast-fel num6ru1
300725058mc., 312015

Am pus virgula dupla metri, pentru c numrul s'a

(:erut a se scrie in metri cubic!.
III. SA se scrie in decametri pAtrati num6ru1 8Mmp711mp. 3Emp. 9mp. 5dmp.

Urmand regula, i punand ate dou cifre pentru fiecAre fel de unimi, avem :
807030mnp., 0905.

lv. sa se scrie in ectolitri num6ru1 8 decalitri 5 litri

S centilitri.
Acest num r este :
OEL., 8503.

Am pus nul pentru ectolitri, care lipsia.

V. SA se scrie in centigrame num6ru1

1Kgr. 5Dgr. lgr. 7mgr.

Acest num6r este :

45100cgr', 7.

VI. SA se scrie in lei num6rul 4231 7bani.

Acest nurnr este :
4231,07.

Esercilii. SA se scrie in forma zecimale nurnerele urgnatore

34Icmp. 38Emp. 8nv. 13emP., in decametrii pAtrati.

27EL. 8L. 6, in litri.

23451- 29b., in lel.
8Kv. 7Egr. 3Dgr. 5rngr., in grame.
24tone 7c. I 3Kgr. 12gr. 3egr., in clecagra me.

12Dgr' 17egr', in kilograme.

3tona 13Kgr. 6dgr., in ectograme.

78. Regula II. Pentru a face adunarea, saderea,

In-

mu4irea ,ai imprtirea marimilor mesurate cu unitalile metrice, le scriem in formeI zecimale ,ci lucrdm dupa regulele
date pentru numerele zecimale.
Esemple. I. S'ail cumparat diuteun loc 8Kgr' 7Dgr. 4gr. 5dgr.

www.dacoromanica.ro

52

de cafea; din alt loc, 13kgr. 8gr. ; din al treilea loc, 5Egr. 3Dgr.

4dgr'; cate kilograme de cafea s'a cumporat cu totul ?

Fiind-ca ni se cere numrul kilogramelor, scriem aceste
,trei numere in kilograme, i le adunam dupa regula zecimalelnr:
8kgr-,0745
13kgr.,008
okar.,5304

2 lkgr ,6129

Cu totul s'a curnp6rat 21 Kgr. 6Egr. 1Dgr. 2gr 9dgr.

II. S'a platit cate 4101 1513- metrul de o stof Ore-care;

cat vor costa 4Dm. 8m. 7dm. 5. de acesta stofa ?

Scriem primul num6r in leI, pe al doilea in metri,
inmulti m :

48m. 75

41. 15
24375
4875
19500
2021. 3125

Costul stofeI intregi va fi de 2021ey 31banI i fractiunea

ob., 25.

III. S'a plait 85101 12ban1 pe 48Kgr* 6Egr' 4Egr. de zachar ;

cat costa kilogramul?

Scriem pe primul numr in lel, i pe al doilea in kilograme, i facem impartirea pana la a doua zecimala (63),
ca sa, gasim banii, pentru ca. banil rnerg pana, la a doua zecimala dupa lei:
sa

851- ,12 : 48Kgr',61

85121. 0

4864
86480
34048
24320
24320

11. ,75

Asa dar kilogramul de zachar a costat 1 let 75 ban)...

www.dacoromanica.ro

53
Probleme asupra celor patru operatit cu numere zecimale.

I. Cine-va face la bacanie urm6tOre1e cumparaturl: cafea,

4 lei 60 bani ; zachar 7 lei 37 bani; un pachet de chibriturl 60 banl ; luminarY, 4 lei 80 banl; otet, 75 banl. La cat
se ridica tOt socotla ?
II. 0 bucata de postav are 20m. 38cm.; dintr'insa se ia
5m. 30cm. pentru o hain, 2m. 15cm. pentru o pereche de pantalonl i i 5cm pentru o vesta. cat a mai rmas dinteinsa 2
III. Un lucrator pune la casa de economie inteun rand

27 lel 30 bani ; in altul, 43 lei i 25 ban! ; i in altu 86

lei 85 bani. Din acestI bani, el ia inapoi, intr'un rand 11 lel

50 buff i in alt rand 39 lel 75 bani. cat 1-a mai rmas.

IV. Dinteo gradina de 8 ectare, 11 are, 7 centiare, se
vinde o bucata in intindere de 3 ectare 25 are. cat a mai
r6inas.

V. Un butoit de yin costa 78 lei 25 banl ; cat costa

9 butOie.

VI. Tona de carbuni de pamesnt costa 58 lel 15 bani;

cat vor costa 28t. 416Kg. 8Egr. ?

VII. Cine-va se duce in piata cu un bilet de 20 lei.

El cump6ra 2Kgr 350g r. de carne a 85b.kilogramul; 1Kgr. 400gr.

de zahar, a 1 let 65 banl kilogramul; 11- 6a de yin a 55

bani litrul. Cat 1-a mai rmas din biletul de 20 lei?
VIII. Un lucrator a lucrat la o casa 23 zile, cu cate
3 lei 45 bani pe zi; el a primit arvuna 11 lel 60 ban!. Cat
se cuvine sa mai primesca ?
IX. 0 bucata de stora lunga de 22m. 8em a costat cate
3 lei 15 ban! metrul. cat se va c4tiga la dinsa, vinzand-o

cate 3 lel 80 bani metrul?

X. Pe un 'Warier il costa o palarie 8 lei 14 bani. Cat
c4tiga, el la 43 Wadi, vinzandu-le cate 10 lel 20 ban! una ?
XI. Un negutatot cumpara o bucata de panza de 433
metri cu cate 1 Je 48 banl metrul; el vinde dintr'insa
128m. 16cm. cu cate

lea 80 ban! metrul, iar restul cu

www.dacoromanica.ro

54

tate 1 let 65 bail metrul. Cat a castigat eL la intrega

bucata?

XII. La cat se ridiCa in total cheltuelile urmatre:

48E1. 3m. 8L. de grail a 12 lel 50 Wait ectolitru. 46E1. 46 D1,
de orz a 7 lei 55 bani ectolitru; 2 sape d fer, a tate 5 let'
15 bani una ; 3 duzin ie surupuri a tate 56 bani duzina;

plata trasurei pentru niers la ora 9 lei 50 bani ?

XIII. Inteun timp de fOrnete se impart 836E1- 181- de
porumb la 326 familii ; cate cat s'a dat fie-carei familii?
XIV. 8 carute trebue sa transporte 12thne 8cAntare 76Kgr..
de rnarfa ; cate cat trebue s se puna de fie-care caruta?

XV. Un butoib de spirt -de 2881'. a costat 582 lei 20

bani; cat costa litrul, de spirt ?
XVI. Inteo casa, se cheltuesce 1428 lel 70 bani pe an ;
cat se cheltuesce pe zi ?
XVII. Un lucrator sapa la un sant, i i se platesce
tate 2 lei 25 bani pe fie-care zi de lucru ; tate zilo trebue
sa lucreze el, ca sa casiige 42 leT 75 bald?
XVIII. 0 mosie de 328 ectare, 13 are, 4 c
s'L
vindut cu 72518 lei, tate cat vine ectarul?
XIX. Un cultivator are 52E1- 2m. de porumb, pe ciie
vinde cu tate 9 lei 25 bani ectolitru. Cu ceea-ce pOsemok
pe porumb, cati ectolitti de grail pOte sa clump( re, sciind
c. ectolitru de grab costa, 16 lei 55 bani?
XX. Un zidar lucreza la o casg, si primesce tate 24 1
62 bani pentru fie-care metro cub de zidarie; casa coprinde
172ine 16dcm. de zidarie; cat se cuvine sa, prim6sca zidarul?
CAPITOLTJL V

Proprietitt ale numerilor

Divisibilitatea

79. Un numr se ZiCe ca este divisibil prin altul, a.

tundi cand se imparte esact printr'insul.
Ast-fel, 15 este divisibil prin 3, pentru ca se imparte
esact prin 3.
www.dacoromanica.ro

55

89. Divisibilitatea cu 2. Un num& este divisibilprin

2, atund dind cifra unimilor sele este zero* saz q czjrii cie
sob (cifrele cu sot sunt 2, 4, 6 si 8).
Asa, 4580, 3816, 184, sunt divisibil prin 2, pentru GA
cifra unimilor lor este zero, sat 6, sat 4.
81. Divisibilitatea cu 3. Un num& este divisibil prin
3 atunci dud, faceind suma cifrelor lug, athst11 sumlf se imparte esact cu 3.
Fie numiul 4587. Fac suma cifrelor sale;
4-F5 -1-8-1- 7=24.

Suma 24 se imparte esact cu.3 (24 : 3-.8); asa dar

numkul 1587 este divisibil prin 3.
82. Divisibilitatea cu 9. Un numer este divisthil cu
q, atund cnd, /eland suma cifrelor mI1 acestd sumli se inzparte esact CU 9.

Fie numrel 3017-13. Fac suma cifrelor sale:

3+ 0+1 + 74-4,--1- 3=18

Suma 18 sd impaite esact cu 9, (IS : 9.2); at dar

num6rul 301743 este Ovisibil prin U.

83. Divisibilithtea cu 4. Un numb- este drisibil prin

4, atund thud numerul fa, mat de cele deice cifre de /a arma
ale lza se imparte esaa ell 4.
N'urarul 29752 este d visibil prin 4. l entiu ei ultimole luI cifre formfzt. num6rul 52, care se iml arte csact
cu 4 (52 t 4=13)
84. Divisibilitatea cu 8. Un numb- este divisibil prin
8, atunrt ccind numerul format de cele tree cifre de lcz urmei

ale lad se impaite esact cu 8.

Num6ru1 729526 este divisibil prin 8 pentru et ultimele lui trei cifre form6zt, numrul 536, care se impart

esact cu 8 (536 : 8=67).

85. Divisibilitatea cu 5. Un numer este divisz.bil grin
5, *fauna thud c?fra unamilor sale este zero sail 5.

www.dacoromanica.ro

56

Numerile 2870 si 435 sunt divisibile prin 6, pentru

ca primul se termina cu zero, iar al doilea cu 5.
86. Divisibilitatea cu 6. Un nunar este divisibil prin
6, atuncI child e divisibil ,ri prin 2, 7. prin 3.
Num6ru1 4578 se imparte esact i cu 2, si cu 3; asa
dar el este divisibil i prin 6.

87. Divisibilitatea cu Jo, cu. Ion, cu moo etc.

Un num& este divisibil prin 10, cand are la fine un zero ;
prin zoo, cand are la fine dor zero ; prin woo, and are la
fine tret zero, etc.
Numrul 2780 este divisibil prin 10; num6ru1 .4800
prin 100; numrul 385000 prin 1000.
88. Divisibilitatea prin ii. Pentru a cunbsce dac.4 un
numb- este divisibil prin ii, adundm de o parte pe r6 cifrli a
lut cu a 3-a,.cu a 5-a, etc., ,si de altd parte pe a 2-a cu a
4ta Cu a 6-a etc.; scadem o sunid din cea-raltd ; ci dacd di
ferenla este zero, sale dac se imparte esact cu ir, nunarul
dat este divisibil prin rr.
Esemple, Fie numrul 2612038. Prima 10 cifra este 2;

a treia este 1; a cincea este 0; a saptea este 8; suma lor

este 2+1+0+8=11. Suma cifrei a doua, cu a patra si
cu a sasea, este 6+2+3=11.
Scazand acsta suma din
cea precedenta, gasirn diferenta zero ; prin urmare numarul
dat 2612038 este divisibil prin 11.
Fie Inca numrul 8175937. Prima surna este :

8+7+9+7=31, a doua suma este 1+5+3=9. Seazand pe a doua din cea d'intaia, gsim diferenta 31 9=22,
care se imparte esact prin 11 ; prin urmare num6ru1 dat
8175937 este divisibil prin 11.
Divisor% comuni divisori, cel maT mare
comun divisor.
89. Divisor al unui num6r se chiama un num6r care
ii imparte esact.

www.dacoromanica.ro

57

Ast-fel 5 este divisor al lui 15, pentru on imparte

esact (45 : 5=9).

Un numr 1)1:Ste sA aibA mai multi divisor!. Ast fel 60

are de divisor! pe 1, 2, 3, 4, 5, 6, 10, 12, 15, 20, 30, 60.

De asemenea, num6rul 72 are de divisor! pe 1, 2, 3, 4, 6,
8, 9, 12, 18, 24, 86, 72.
go. Comuni divisors la dou6 sat mai multe numere
date se chiamA numerele :..arl impart esact pe tOte numerele
date.

Ast-fel 1, 2, 3, 4, 6, 12 sunt comuni divisor! la 60 si

la 72, pentru cA impart esact si pe 60, si pe 72.
91. Cel mai' mare comun divisor a dem) sat mai multe
numere date se chiamtt cel mai mare dintre numerele car!
impart esact de odatA pe tOte numerele date.
Ast-fel vedem cA dintre numerele 1, 2, 3, 4, 6, 12,
car! Impart esact de odatA si.pe 60 si -pe 72, cel mai mare
este 12 ; asa dar 12 este cel mai mare comun divisor al
nurnerdor 60 si 72.

Cautarea celulf mar mare comun divisor 'nitre doue numere.

92. Regul. Pentru a gdsi pe cel mai' mare comun

divisor intre doue numere, imparlim pe cel mai mare prin
tel mar mth; dacd remane rest, cu dinsul impdrlim pe numerul cel mai mic; dacd tar remane rest, cu dinsul impdrlint pe restul precedent; pi urmdm a,ra, pand te imparlirea
se va face esact; atunci' numerul cu care am imparrit mar
in urmd este eel mai mare comun divisor cdutat.

Esemple. I. SA se gAsescA cel mai mare comun divisor

intre numerele 648 si 288.
Operatia se asez 5. ast fel :
2

684
576

288
216

108

72

108
72
36

72
72

36

www.dacoromanica.ro

56

Am impartit pe 684 prin 288 ; caul 2 l'am soils d'asupra lui 288, si am gasit restul 108.
Cu 108 am impartit pe 288 ; am gasit restul 72.
Cu 72 am impartit pe primul rest, 108 ; am glisit restul 36.
Cu 36 am impartit pe restul precedent, 72, si de asta
data impartirea s'a facut esact.
Asa dar numrul 36, cu care am impartit la urm!.1, est3cel mai mare comun divisor intro numerelo date 681 si 288.

II. Sa se afle cel mai mare comun divisor intre nu

merele 609 si 87.
7

609 87
609
0

Lucrand dupa, regula, am gsit ea chiar cea (..intaitt

impartire se face eact; asa_dar chiar 87, cu care ani impartit, este cel mai mare comun divisor cautat.
III. Sa se gasesca cel mai mare comun divisor intra
297 si 140.
2

44

297 1401 17 4
280 1361 16 4
171

41\

11

01

Aplicand regula, am glIsit ca cel mai mare comun divisor

este 1. Asa dar, de vreme ce 1 este cel mai mic din numerile
intregi, cele douenumere date nu ail alt divisor comun de cit pe 1.

Numerele care nu at alt divisor comun de cat ipe 1,

se numesc numere prime intre dinsele.
Esercifil. S1 Se gasesca ct-I mai mare Lomun diviSor
intre nurnerele urmetre :
585 si 225 ;
510 si 96 ;
39 si 312 ;
378 si 216 ;
1439 si 199 ;
408

i 154 ;

www.dacoromanica.ro

59
Numere prime

93. Numer prim este acela care nu se pOte imparti

esact de cat prin sine insusl i prin 1.
A sa 7 este numr prim.
Eaca lista nurnerelor prime de la 1 pana la In() :

1, 2, 3, 5, 7, 11, 13, 17, 19, 23, 29, 31, 37, 41, 43,
47, 53, 59, 61, 67, 71, 73, 79, 83, 89, 97.
Descompunerea until numr In factoril sel primi

va s

94. A descompune pe un numer In factori sI prim!

fjica a gsi numPrele prime earl, inmultfte intre ele,

sa produc6, pe nurn6rul dat.

Esemplu. A descompune pe 60 in factori primi, va st
qica a gasi numerele prime 1, 2, 3 si 5, earl inmultite intre
ele fac 60.

95. Regul. Pentru a,descompune pe un numer Infac -tori2- sef rrim7. if imp Wits pe rind cu fie-care numer prim
en care se tole impli esa I. de (-tile on' se tote; flumere/e

prime en c ul am imprfil s7nE faciord trimr I lie top.

Esorphr. ;-4rt StJ (.1-scOMpJ; it numi.rul 232 in factoril
ST p,

)2

196
63

z1

Numrul 252 s'a putut irnpaiti esact cu num6rul prim

2. Catul 126 inca s'a impartit cu 2. Al doilea cat 63 s'a

impartit de dou off cit 3. In fine, 7 impartit cu 7.
Asa dar

252.2x2X3X3X7.
Factoril primi al lul 252 sunt dar, 2, 2, 3, 3, 7.

www.dacoromanica.ro

60

96. Se chiamA putere a until numr produsul acelui

numr de mai multe ori prin sine insust
Ast-fel 8 x8 X8 este o putere a lui 8.
Puterea a doua sat plitratul unui num6r, este produsul
acelui numr luat de dou oil ca factor.
Asa, 8X8 este ptratul lui 8.
Puterea a treia sail cubul unui numr este produsul
acelui numr luat de trei ori ca factor.
Asa, 8 X8 x8 este cubul lui 8.
Puterea a patra, a cincea, etc., a until numr este produsul acelui numr luat de patru, de cincl, etc. oil ca factor.
Asa 8 x 8 X 8 X8 este puterea a patra a lui 8.
0 putere se scrie, pun 'end .in drpta numrului dat si.
ceva mai sus, uumrul care aratA la ce putere se ridicA el.
Asa, pAtratul lui 8 se scrie 82; cubul Jul 8, 83; puterea a patra a lui 8, 84, etc.
Numerele 2, 3, 4, cari aratA la ce putere se ridicA numrul, se chiam4 esponent.

Cu modul acesta, numrul 252, descompus in factori

priml, se /Ate scrie mai scurt:

252=22X32X7
Esercilit. SA se descompunA in factori primi numerele
450, 72, 810, 540, 144, 96, 324, 216, 378.

Cautarea celuT maT mare comun divisor Intre (loud

sad maT Mune numere.
97.

Regul. Pentru a afla pe cel mai' mare comun

divisor intre doue sail mai' multe numere, le descompunem

in factorit lor primt, Fi lutIm pe factoril ce var .fi comunt la
tOte numerile date, cu cel mat mic esponent ; produsul acesior factori este cel mat mare comun divisor atutat.
www.dacoromanica.ro

61

Esemplu. Sa se afle cel mai mare comun divisor al

numerelor, 168, 360, 252.
Descompunnd numerele date in factori primi, avem
168=22X3X7;
360=28X32X5 ;
252=22X32X7

Factorii comuni la tote numerele sunt 2 si 3. II luAm

cu esponenVI cei mai mid, i formAm pe eel mai mare comun divisor.

22x3=12
Esercifil. SA se afle cel mai mare comun divisor.intre
numerele urmtOre :

I. 450, 72, 810 ; II. 540, 144, 96; III. 324, 216, 378 ;
IV. 312, 210, 520.
Cdutarea celui mai mic multiplu comun al maT
multor numere.
98. Multiplu al unui numr, se chiama un num6r care
se bpparte esact prin num6ru1 dat.
Spre esemplu, 54 este multiplu In! 9, pentru ca se imparte esact prin 9.
99. Multiplu comun al mai multor numere, se numesce un uumr care se imparte esact prin numerele date.
Spre esemplu, 60 este multiplu comun al numerelor
15 si 12, pentru ca se imparte esact prin 15, si prin 12.
100. Cel rnaI mic multiplu eamun al mai multor numere se chiama, cel mai mic din tOte numerele car! se pot
imprti esact cu numerele date.
Spre esemplu, 60 este cel mai mic multiplu comun al

numerelor 15 si 12, pentru ca nu este Mei un nufar mai

mic de cat 60, care sa se imparta esact de-odat i prin 15,
prin 12.

www.dacoromanica.ro

62

101. Regul. Pent/ u a glisi pe cel mal mic multiplu

.comun al mar multor numere, le descompunem in factoril
lor prim!, si lulim pe toll factorzi comunt i necomuni, en
cel ma: mare esponent. Produsul lar va fi eel mai mic mat
tiplu comnn cautat.

Esemplu. SA se afle cel mai mic multiplii comun al

numerelor 168, 368 si 252.
Aceste numere, descompuse in factoril lor primi, sunt:
168==.2'X3X7.
360---23X32X5,
252.22x32><7.1

LORI pp 2 pe 32, pe 5 i pe 7, adeca pe top factorii ce figureza in tOte nurnerele, cu esponentul lor cel mai
m.tre, si-I inmultim :

23x32X5x 7=2520.

Num6ru1 2520 este cel mai mic multiplu cornun al

numerelor 168 360 si 252.
Esercilit. SA se afle cel mai mic multiplu comun al
numerelor urm6tOre:
I. 450, 72, 810 ; II. 510, 144, 96; III. 324, 216, 378;
IV. 312, 210, 520.
CAPITOLUL VI.

Fractiunt ordinare
102. Seim deja (42) ea fracliune se chiama una sa
tmai multe din partile egale in call se imparte o unitne, SOS
mai multe unimi.

Seim (43 .1 44) a .nurnrul care arata in cafe parti

-egale s'a imOrtit ufnmea, se chiarna numitor; iar acela care
arata cate s'a luat din acele pArtT, se chiaml nunarlitor; c.
amandoT CU o numire se chima termeni7 fractiel; si e numitorul se scrie sub num6rAtor, si se despart prin o linie drepta.
Mal scim (45, 46, 47 si 48) ca de cate or! numitorul.
.est e. maT mare, ch atatea on fractiunea este mai mica ; 11
www.dacoromanica.ro

63
cle

cate on numratorul este mai mare, de atatea oil frac-

-tiunea este mai mare.

In fine scim (9) ca, valrea unei fractii nu se schimba
daca inmultim sa impart'im, i pe num6ratoru1, i pe numitorul ei cu acelas numr.
103. Numer fracfionar se chiamA un numr care coprinde i intregi, i fractil. Ast fel 7+1 sail '71 este un nutn6r fractionar.

Fracliune subunitard este acea in care numrAtorul

este mai mic de cat numitorul.
Fracfiune supraunitara este acea in care num6ratoru1
este mai mare de cat numitorul.
Frac/lune equiunitara este acea in care num6ratoru1
este egal cu numitorul.
Esemple. Fractiunea -,5r, este sub-unitara ;
este su1T

praunitara ; -7r este equiunitara.

104. Fraeliunea subunitard este mai mica de cht uni.tatea, pentru ca coprinde parti mai putine de cat dinsa.
Ast-fel in fractia 4-, unimea s'a impartit in 7 parti,
s'aa luat numai 5 din ele.
Fracliunea supraunitara este mat mare de cat I, pentru ca coprinde parti mai multe de cat dinsa.
Aa in y, o unime s'a imparit In 7 parti, insa fractia
data coprinde 10 ; adica s'a luat o unime Intrga, 0 3 parti
din alta unime.
Fracfiunea equiunitara este eg-ala cu I, pentru C coprinde tot atatea parti cat si dinsa.

105. Reguld, Pentru a gasi intregit ce coprinde o

frac/ie supraunitara, impartim pe numerator prin numitor,
tar restulut, claca este, 'I dam de numitor tot pe numitorul
jraclier.
Esemple. I. SA se gasesca intregil fractiei v.
ImpArtind pe .67 prin 7, gasim catul 9, cari sunt intregil, i restul 4, pe care'l scriem 4- ; prin urmare
www.dacoromanica.ro

64
67

II. S. se scOta intregiI fractieI

8-go.

Impartind pe 36 prin 9, gasim catul 4, fara nici un

rest ; prin urmare fractia y coprinde 4 intregI tocmal, adica
36

ro6. Reguld. Pentru a reduce un numer fraclionar in

forrnd de fracfie supraunitard, inmullim pe intreg cu numitorul fraclid ,si adilogim ci pe numeriitor ; iar resulta1ul0
'r dam ca numitor tot pe numitorul frac/id.
Esemple. I. S. se reduca in forma de fractie num6ru1
fractionar 8+4.
Inmultim pe intregiI 8 cu numitorul 7, i produsuluI
56 '1 adaogim i pe num6ratoru1 3; sumei 59 'I dam de
numitor pe 7 ; adicA

3 _8X7+3

59

II. SA se reduca numrul 5 in forma de fractie,

cu

numitorul 7.
Lucram intocmaI dupa regula, cu deosebire c aci numrul 5 nefiind insotit de fractie, nu vom adaogi nimic pro-

dusului 35 al lui 5 prin 7. Ap dar

5 = 35
7

Esercz/ii. I. SA se scta intregil fractiilor urm6tOre :

8
13"

54

15 . 217

83

TT,

-TX

256
Tz-

127
T

II. SA se reduca in forma de fragile urmtrele numere fractionare :

2+S ; 8+4- ; 6+4 ; 15+4-; 1++; 18+4; ;

4LF-14.

III. Sa se reduca in forma de fractie intregif urmatorI:

9, cu numitorul 3;
7,
8,

29,

2/

14 ;
3;

18;

www.dacoromanica.ro

65
Simplificarea fractiilor.

Dn. A simplifica c fracfie, sail a o reduce lame sim.

pM espresie, va sa zica, a o scrie cu termeni mai mid, fara,
al schimba valOrea.
.Ast-fel, fractia -g- simplificata, devine I pentru a acsta

de a doua este egala cu 4, insa are term eni mai mid.

io8. Regula I. Pentru a simplifiea o fracfie, impdrfim
,si pe nume'reitorul ,si pe numitorul ei cu aceleasi- numere.
Esemple. I. Sa se simplifice fractia -It.

Impartim i pe nurnrator si pe numitor prin 7, si gasim:

14 : 7
21 : 7

Asa dar, fractia data 44 simplificandu-se se reduce la 4.

Operatia se aseza ast-fel :
7

14
21

2
3

II. Sa. se simplifice fractia V11.

Impartim si pe numOrator si pe:numitor prin 4, si gasim:

168 : 4
252 : 4
Fractia

42

132-

42
63

este 41.1-, simplificata cu 4.

Fractia 14 se pOte si ea simplifica cu 3, i avem:

40 : 3 = . 14
63 : 3 21

Fractia 44,se p6te si ea simplifica cu 7, si avem :

14 : 7 ..._- 2
21 : 7
3
Asa dar, fractia data 4-U., simplificandu-se, se reduce la 4.

Operatia se asOza ast-fel:

4

168
252

42
63

14

21 7 3

49.137. Aritmetiea. Ed. VI.

www.dacoromanica.ro

66

109. Regula II. Pentru a reduce o fraclie dintr' o datd,

la cea mat simpld espresie, cclidam Pe cel mat mare comun
divisor intre nunarator si urnitor, ,ci cu dinsul impdrpm si
pe num&dlor, z pe numitor.

Esemplu. S. se reduca frata

1989
2Wffr

la cea maT simpla

espresie.
Cautam pe cel mal mare comun divisor intre 2601 si 1989.
2601
1989
612

1989
.36
153

612
612
0

153

El este 153; si cu dinsul impartim i pe num6rator i pe

numitor :
1989 : 153

13

2601 : 153

17

Fractia Ira simplificata, este -14.

.Esercitil. S. se simplifice fractiile urmatOre :
3333
75 1428 612
60 360
1(390
3-0
72.; 1296 ; z.600 ; 540 ; 120 ; 2204 ; 828 ; 6663 ;

9027
7200
512
913
91z6 ; 12600 ; 624 ; 1071.
Reducerea fractiilor la acelaV numitor.

no. A reduce nisce fractit la acelas numitor va sa zica

a le inlocui cu alto fractii de aceias marime,.insa carl sa alba
tote acelas numitor.
A:A-fel, a reduce fractiile N-, 4,/ 14 acelas numitor, va sa
zica ca in locul lor a gasitn fractiilen, I a, t carl sunt tot
atat de mail ca si 4, 4, 4, insa aU tOte acela numitor, 60.
1;i. Regula I. Pentru a reduce nisce fraclit la acela)r
numitor, inmullim ambit termeni at fie-cdria din ele prin

numitorit tutulor celor-alte.

Esemplu. SA se reduca la acelas numitor fractii1e, 4,

www.dacoromanica.ro

67

4, 2

Inrnultim ambil termenl aT fractid

al celor alte trel, i avem :
2
3

4, 2

2x5x4x2
3x5x4x2

4X3X4X2
5x3X1x2

120'

4
1

prin numitorif

96
120'

Facend tot asa i pentru I si

3

3X3X5X2
4X3X5X2

120'

1X3X5X4
2X3x5x4

120'

gsim:

90

60

Fractiile date, reduse la acelas numitor, sunt dar

99

T2-0-)

90

5,

80

Inmultim ambil termeni ai fractiel

al celor-alte trel, i avem:
4

prin nurnitoril

Tyv,

90

1-2151 TF

112. Regula II. Mal multe fractiuni se pot reduce la

acelas numitor th modul urmator :
Afldm pe cel mat mic multiplu comun al numitorilor
bor, p. '1 imptIrtim pe rind prin fie-care numitor ; cu catul
alias' de la fie-care numitor, immulpm ftc nunareltorul corespunPor, fi la tote produsele ce ccIpdtAtn ast-fel, dam de numitor chiar pe acel mai mic ntultzplu comun.

Ac6sta operatiune se numesce reducerea fractiilor Ia

cel mar mic numitor contun.

.Esemplu. Sa se reduca la cel maY mic nurnitor comun

fractiile

it,

4-1$, T 7 B",

H.

Cautam dupa regula (101) pe ce mY mic multiplu

comun al nurnitorilor 24, 40, 18, 45, si gasim ca este 360.
Pe 360 '1 impartim cu primul nutnitor, 24, si cu catul
aflat, 15, immultim pe num6ratorul 3. Avern produsul 195,
caruia '1 datn de numitor pe 360, si formam fractia
Pe

4.

1mpa4im cu al doilea numitor, 10, i cu catul

aflat, 9, immultim pe numratorul 27. Avem produsul 243,
chruia 'I dam de numitor pe 360, si formAm fractia
360 'I

www.dacoromanica.ro

68

Urma,nd tot asa 0 cu fractiile

lor pe itgl i
Operatia se Wel_ ast-fel :

gsim in locul

360
13

15

24
27

40
7

20

18

82

45

13

131

195

24

360

360

27

279

243

40

:360

860

=
]8

7X20

140
360

82
45

36U

=. 32x8

256
360

.?60

113. Regula III. Ca sex' scim care este mat mare din
mai multe fiacfiunl date, le reducem mai intaiii la acelas
numitor, si atunci cea mai mare din eie este aceea care are
nunardtorul cel mai mare.
Esemplu. Care este mai mare din fractiile -8-, 4, 11 I?
Aceste fractii, reduse la acelas numitor, sunt:
2

80

120 ;

96
120 ;

90
120 ;

3
4

60

120 ;

Si acum se vede ca cea mai mare este 4 sail -r9A, pentru

cA num6rAtoru1 96 este cel mai mare. Dupa dinsa vine 4;
pe urmA, 1 si in fine 4.
Esercipt. SA se reduc6, la acelas numitor, sail la eel
mai mic numitor cornun, fractiile urmatdre:
T52-1 -H
15

TT,

i1

-2- 7-7

2
-4-)

-2 0-*

32

45) T-5-'
7
-6) TT'
2

S-7

-8.1

77
5

-2

4-1

8-Y

5
-9-7

3.

11

-24-'

www.dacoromanica.ro

69
Adunarea fractiilor ordinare.

114. Regula I. Pentru a aduna fracliile ordinare, le

reducem mar inlaid la acela,s numitor, dacd nu ati acela,s
numitor; pe urml adundm numereItorit, si sumer it ddin de
numitor pe numitorul comun al fracgilor.
Esemple. 1. SA se adune fractiile 1- 4,
4.
Aceste fractii avind acelas nurnitor, alunArn numai pe
num6rAtori; iar surnei 17, II darn de nurnitor pe nurnitorul comun 9. Suma va fl dar 197.
II. SA se adune fractiile 4, -I-, Pr,

De Ore ce nu au acelas numitor, le re lac mai intAid

la gcelas munitor, i atuncr ele devm:

It 8, El,
gi pe acestea adunandu-le dupa regula, vom avea:
42

105_42+140+150+105

140 _i_150
210

210:1-210

210

210

'

'

137._
210

17

210

115. Regula II. Pentru a aduna numei-e fracfionare

adunam mar intaiu fracjiile fi scotem intregit, pe cart it adunam cu
Esemplu. SA se adune 51 cu 2 i cu
Adunam mai intAiu fractiile i scOtem intregii:
?;

a.-

++ 2

63

5 + toce,s- +

70

= [al 11-9.85.

Intregul 1 il adun cu intregli dati, 5, 2 si 9 si gisim 17 .

Asa dar suma numerolor fractionare date este 17.

Esereitit: SA se fa .a adunArile urmatore:
11-F-1-4-1-37;+42 ;

355+4171+5123;
;

6R+5A+2

15+24+5 f4;
5+ 5 +1+3,0,.
www.dacoromanica.ro

70

I. S'a cumprat intr'o zi 4 dintr'un metru

de materie; in alta zi 4 dintr'un metru ; in alta, 1 dintr'un
metru; cat s'a cumprat peste tot ? (R. 1-r5.a9-5. metri).
II. Un zid s'a lucrat in trei zile ; in ziva intaia s'a
facut o lungirne de 31 metri; a doua zi 5 metri ; a treia
zi, 24- metri. Cat de lung este zidul? (R. De 1111 metri).
III. Intr'un cos se afla 131 kgr. zahar ; 81 kgr. cafea ;
21 kgr. 1uminr, iar cosul gol cantaresce 3 kgr. Cat canProbleme.

taresce cosul plin ? (R. 2811 kgr.).

IV. b mosie coprinde: 3241 ectare de aratura, 1321

ectare de fan*, 1921 ectare de ima i 3 ectare loc de
cisa ; cat de mare este WO. mosia? (R. De 652H1 ectare).
V. George era de 61- ani cand a intrat in scla ; a urnmt
la scOla 101-9T ani, Si sunt 54 ani de cand a esit din scOla.
De cati ani este el astazi ? (R. De 29-14-1 ani).

VI. Distanta de la Bucuresci la Ploescf este de .59,fkilometri ; de la Ploesci ia Buzal de 68-1 kilometri; si de

la Buzn la Braila, de 99?-3- kilometri. Ce distanta este de,

la Bucuresci pana la Braila? (R. De 227411 kilometri).
ScAderea fractiilor ordinare.

116. Regula I. Pentru a scddea o fraclie ordinard din

alta, le reducem mat intni la acelas numitor, daca nu all
acelaf numitor ; pe urma scadern numlfratorit unul din altul
,si restului it' dam de numitor pe nurnitorul comun al fraciiilor.
Esemplu. I. S. se scada 4 din -1,
De Ore-ce a deja acelas numitor, scadem pe num6ratorul 4 din 7, si restului Ii dam de numi tor tot pe 9 ; asa dar
1
9

7-4

3
9-

IL Sa se scada -1 din
Le reducem mai intaiti la acelas numitor :
6

6X5

7x5

2
5

2X7

30
35
14

5x7

35'

www.dacoromanica.ro

71

Pe urrnA scAdem dupA regulA :

6

80

30

14

35 -35 35

11 _16

117. Regula II. Pentru a scdclea un numb- fraclionar

din altul, scadem frac:title una din alta si intregit unul din
altul. Daccl 1,-ac-1'kt scaddtorulut este mal mare de cat a clAs

saclutului, ludm o unime de la intregii descrldutulut, pe

pe urnal se scade
care o reducem in form de fraclie,
dupll regulel.
Esemple. I. SA se scidA, 51- din 8-1.
Avern :
4

27
35

18
85

10

35

5 =3.

Asa dar restul scAderii este 3-H

II. Din 134 sA se scadA 9.
Avem :
2

15

00

Fractia scadAtoruthI 44, hind mal mare de cAt fractia

descAlutulul -A, scAderea nu se p6te face ;, de aceea luAm o

unitate din cele 13 de la descAdut, o reducem in formA de

fractie, si atunci fractia descAclutA .devine 2 8 i avem:
28
20
12

15
20

13

20;

9 = 3.

Asa dar restul scAderii este 44

III. SA se scad

117,2. din 4.

DescAljutul neavnd fractie, IT luAm o unime i o re-

ducem in fractie:
4 1-r72- = 31-;

1 T. ry =- 2 1-5-2 .

www.dacoromanica.ro

72

Esercifir. S. se faca scaderile urmAtOre :

8
1-5"
4
-5-

T
2.

54

.
f

6-44;

7 ____

-9

"T

22

355
-r1-

16 151 ;

Probleme. I. Cat mai remane dintr'un lucru din care

s'a scos ? (R. -2).
II. Din o bucatA do panza de 28?6 metri s'a taiat 151metri; cat a mai rernaq? (R. 12i4 metri).
IlL Un butoiu gol cantaresce 181 kilograme, iar plin
cu yin 1581- kilograme; cat cantaresce vinul din el ? (R.
139-296 kilograme).

IV. Din o bucata do postav de 5S+ rnetri, s'a vindut

intr'un rend 71 metri, si in alt rend 13i metri; cat a mai
r6rnas? (R. 3715496- metri).

V. Cine-va se imprumuta cu 254h- lei,

dintr'insii

128245 lei ;

i platesce
cat fl mu r6mane de platit ? (R.

126,19,, ler).

VI. Un negutator vinde lana si rnatase de 815 lei,

dintre can matasea singura a fost de 6381 lel; cat a costat
lana? (R. 1765, ler).
)mmultirea fractiilor ordinare.

118. Regula I. Pentru a immulti un mnlieg przntr'o

fraclizur san o fracpune pi intr'un intreg, immulmn pe nu-

m rat rut fracte z en intreoul, fara a seizimba pe numitor.

Eseniple. S be immulesca 8 prin 4-4
Dura. r gu i, aver :
X

5
see

8 3

40

www.dacoromanica.ro

73

II. S. se immultsca A prin 4.

Avem:
5

1-)X

5X4

12

,.

= 20
12

5
6

119. Regula II, Pentru a Iininu4i o frac* prin o

-altd fracfie, immultim pe nurrartitor intre dinsir fi pe numitort iretre clinfid
Esemplu. SA se immultsca

prin 2

Dupi regula avem:

5
7

5X2

7 XJ

= 2110

120. Regula III. Dacel vre unul din factort, soli si

-amindot, suut numere fractionare, se reduc in forma de
fractie, p pe urind se immultesce dupti regule.
Esemplu. SA se irnmultsca 81 prin 6.
Avem:
8 1 X 6 3 ----- 25X " = 25X'33
3

3X5

----

8"
=55.
15

Esercitit. SA se fad, immu4iri1e urmatOre:

X7

4
;

rOxtl-xs
1
7

24-

;
;

:31

81 ;

40

lgx14.

.Probleme. I. 0 persOna im parte case 4- lei la 5 saraci

,cati bani a dat la toti? (R. 11- lel).
II. Un cal6tor fLce cat() 55 kilo rnetri pe zi ; caV kilometri va face in 81- zile? (R. 463- kilometri).
III. Un ceasornic inaintOza cate 31 minute pe zi; cu
cat va inainta in 10 ztle? (R. Cu 371 minute).

www.dacoromanica.ro

74

IV. Cine-va'a cumprat 84 metri de materie, cu cate

51 lei metrul; cat a dat pe tOto, materia? (R. 44A- lei).
V. Cat trebue sa se p1At6sca pe 16 steri de lemne a
cate 71 lei sterul? (R. 126 lel).
VI. 0 cipiea umple intr'o oth jA7- dintenn basin; can,
parte din basin va umple in 2* ore? (R. 44).
Impartirea fraetiilor ordinare.

121. Regula I. Pentru a imparfi o fracliune printr'un

intreg, immulpm pe numitorul frac-fret en brtregu frYrcl it
schimba pe numercItor.
Esemplu. Sa se imparth 4 cu 9.

Immultim pe numitorul 5 cu 9, i avem:

4
5

4
:n = 5X9

4
45

un intreg sag o fraccie

122. Regula II. Pentru a
printr'o fraclie, resturnclm fractia imprirlitare ,si immultim,.
Esemple. I. Sa sO imparta 8 prin 4.
Fractia impartitdre I- find rsturnata, devine 4, i cu
acsta trebue s6, immultim pe 8, dupa regula de la immultire.
3

0Q

7 = 8X7 = 56
= 0,,
0
3
3
8

II. Sa se imparta 4 prin 4.

Rsturnand pe impartitorul 4-, el se face
cOsta immultim pe

5.258 /\72
8

17,-,

si cu a-

4.

5x7 _35

8x2 16

123. Regula III. Dacd,debnpdrfitul, sail impdrlitorul,

sari ,si amindot, sunt numere frallionare, le,rc ducem In formcf
de fraclie, i pe urmcl se imparte dupd regule.

Esemplu. Sa. se imparta 9 prin 14.

Avem:

94

n : 31

=vr% x 7

31

9x7
31

www.dacoromanica.ro

63
31

75

Esercifir. SA se fan impartirile urmAtOre :

5;

44 : 6 ;
7:

4.

$.T,
5

5I

H1:9;

: 3a9-0- ;
6 : 24 ;

V-216

4:5 ;
44 : 41.
S'a platit 27 lei pentru

21- : 8 ;
14 : 3R ;
Probleme. I.

41-

metri de o

stofa; cat costa metrul? (R. 6-891- lei).

IL Un calkor face 25 kilometri pe zi; in cate zile va

face el 931 kilometri? (R. In 31 zile).
III. S'ail dat 831- lei la 12 lucrAtori; cat se cuyinefie.caruia ? (R. 611 lei).

IV. S'a platit 8374 Lei pentru nisce materie care costa
24i- lei metrul ; cati metri s'au cump6rat din acea materie?
R. 3444-1 metri).

V. Cat costA 1 gram de aur, dad, 4. din un gram costet

2F7- lei?

R. 31 leD.

VI. cati steri de lemne de foc se pot . cump6ra cu

1251 lei, cate 6111 lei sterul ? (R. 18141 steri).
Probleme asupra celor patru operatit cu
fractif ordinare.

I. Un croitor are o bucata de stof6, de 12 metri, din

care sA facA nisce veste; pentru fie-care vesta trebue 4

metri de stofa; cate veste va putea face?

II. Un lucrAtor face 81 metri de stofA in 61 ore; cati
metri face pe era?
III. 1.In lucrator face 84- metri de postav pe orA, iar
altul face 4 metri ; care din doi lucreza mai iute, i cu car
lucreza el mai mult de cat cel alt in 12 ore?

IV. 0 cimea da 51 litri de apa pe minut; cata apa

da ea in 2-1 ore ?

www.dacoromanica.ro

76

V. Un .negutator avea un metru de stofa, i vinde

din ea odata
si alta -data 4; cat 1-a mal r6mas ?
VI. 0 bucata de postav este I ata de -152- metri, iar alta
de TIT metri. Care este mai lata, si cn cat anuine ?
VII. Kilogramul de cafea a costat 2,60; cand se pra-

jesce, cafeaua peci-de -1 din greutatea sea. Se vinde de 100 lel

cafea prajita, cu pret de 4 lel kilogram ul. Care a fost castigul?

VIII. Un orn

e tera vinde la ora 8kgr', 750 de unt,

cu cate 31,15 kilogramul; 66 de ow), a (Ate 6 ouES la 40

banl, i 8 pill', a cate 85 banl until. Din banil ce a luat, ,e1

cumpra 5n1.1 do stofa a 11,25 metrul, si 1m.,35 de captuseala, a 01,55 metrul. CaIi bani '1-a maI Amas?
IX. Un agricultor avea 150 ertolitri de, grail; el vintle
mai intaiil din acesta cantitate, pe urma I din ceia eel
mai r6masese, 0 in fine -Pr din ceja, eel mai rOmasese dupa
a doua vinclare. cag ectolitri de grau '1-a mai ramas ?
X. Un lucrator m3rge Ia lncru la 6,0 ore si un sfert
dimineta, si ese la spte ore si jum6tate sera ; in timpul
acesta, el are un repaos de o junAtate ora la dejun, si unul
de o ora j un sfert la pranz. Cate ore de lucru face el pe zi?
XL Cine-va castiga 1487 lei pe an; care este ca,tigul pe s6pt6mank sciind ca intr'un an sunt 521- ski-Omani?
XII. Un agricultor vinde 591 ectolitri de gran cu. 19-1
lei ectolitrul ; cate cantare de fan va putea el cu np6ra cu
acestI barn, sciind ca can tarul de fan ,costa 6-1- lei?
XIII. lin Mean vinde intr'o zi d6 725 lei z thar si cafea; zaharul costa 11 lei kilogramul, I tr cafua 327-5- lei kilogramul ; din cafea, a vindut 87-1 kilograme; cat zahar a vindut?

XIV, Suta de kilograme de cafea a costat 214* leT,

pe eat trebue sa vincla 432s kilograme din acea cafea, pen.
tru a se cast.ga cate 2 lel la fi cai e kilogram?

www.dacoromanica.ro

77

CAPITOLUL VII.

Transformarea fractillor ordinare in zecimale,

0 vice-versa.
Transformarea fractiilor ordinare In zecimale.

124. Regul. Pentru a preface o fractie ordinard in

zecimale, punem virguld la drePa numerdtorulut, ci dupd
virguld scriem on cate nu le ; pe urmd impdrlim pe nunarater prin numitor, dupd regu la impdrfiret zecimalelor.
Esemple. I. SA se'pretaca in zecimale fracOunea ordinara fir

Operatiunea se asza ast-fel :

7,0000
70

16

0,4375

50

120
80
0

Am pus virgula dupn 7, si dupa virgula am scris mai

multe Dule ; pe urrna am impartit pe 7,0000 prin 16, dupa
regula impartirei zecimalelor, i catul este 0,4375. Asa dar
fractia
s'a prefacut in 0,4375.

II. sa se transforme in zecimale fractia rdinara Vt.

Dupa regula lucram asa:
64,0000000
100
190
100
190

27
1

2,370370370

.100

190

Vedem ad ca, ori-cate nule am pune la deimpartit, impar-

www.dacoromanica.ro

78

tirea nu se -c(a sfarz?i nic1-o-data, pentru c ace1ea0 resturI

se repeta mere], i prin urmare i cifrele de la cat, 3, 7, 0,

se repeta meret.
Fractia 2,370370370
se chiama periodica; iar num6rul 370, care se repeta meret, se chiama periodl.
Perioda 370 incepe a se repeta indatA dupa virgula ;
de aceea fractia ,370370
se chiama periodicd simple',
Ia. SA se prefaca in zecimale fractia ordinara /9ci5v.
95,0000000
950
860

108

0,87962962962

1040
680
320
) 040
680

820

Nici aci fractinnea data nu se transfortna exact in .eecimaM; insa perioda, 962, nu incepe indata dung, virgula;
0 de aceia, fractia 0,87962962962 . .
so chiarna periodici mixtd.

Exercifir. SA se prefaca in zecimale urrnatOrele fractii

ordinare :

1.

-ty.

13.

4-D

07 it,. 2. 151
7

"

494_

Transformarea fractiilor zecimale in ordinare.

125. Regula I. Pentru a transfornm o zecimaM neIn fracpe ordinara, punem partea zecimaM ca numerator, fi ca numitor pe z urmat de aliztect nule, cate cifre
erau clupa Migula

fieriothc

www.dacoromanica.ro

79

Esemplu. Si se transforme zecimala 0,8125 in fractie

ordinarA.

Punem partea 8125 ca numPrAtor, iar ca numitor pe

10000, pentru c sunt patru cifre dup6, virgulA, si simplificarn:

0,8125. -AMA

1625
WUD-0

=18 5

=131-6

126. Regula II. Ca sa transformdm o zecimal& periodith simpt& in fraclie ordinara, punem

ca

nlimerator pe-

rioda, iar ca numitor un numb- format de atiifia 9 cate

cifre are perioda.
Esemplu. SA, se transforme 0.259259259

in fractie

ordinurA.

Perioda este 259 ; prin urmare

0,259259259

259

= 9 ifiT

127. Regula III. Ca sci transformdm o zecimal& periodicd mixt& in fraclie ordinard, punem ca nunaritor nunarul format din partea neperiodica urmat& de partea periodica, minus partea neperiodia ; iar ca numitor, un numcr
format din athria 9 thte cifre are perioda, urmat de atapa
o elite cifre are partea neperiodica.
Esemplu. SA, se transforme in fractiune ordinara zecimala 0,397727272.

Perioda aci este 72, si are doub, cifre; iar partea neperiodicA este 397, si are trei cifre.
NumrAtorul va fi 39772 397, care se gAsesce scApnd
partea neperiodicA, 397, din numArul 39772, format din p trtea neperiodica 397, urmatA de perioda 72.
Nutnitorul 'va ft 99000, format din doi 9, (pentru cA
perioda 72 are dota cifre), urrna0 de trei zerQ (pentru ca,
partea neperiodicA 397 are trei cifre). Asa dar

0,397727272

3772 3 U._ 3 9 3 7 5
-9-91566

www.dacoromanica.ro

TO-UM

80

Esercifit. Sa se transforme urmatdrele zecimale in

fractil ordinare :
0,125 ;
4,2675 ;
0,454545 . .
0,225225225 .

;
.

0,326732673267 .

;
;

0,5434343 . .
0,273444
.
0,82757575 .
0,52436436436 .
5,13969696 . .

CAPITOLUL VIII.

Numere complese.
128. Inainte de anu11867, pentru mesurarea marimilor
nu se intrebuintab In Romania unitatile de mOsura ale siste-

mului metric, ci nisce unitati formate inteun fel cu mult

mai putin regulat.
Ec cele mai insemnate din acele unitati:
Ma'surt de lungime.

Silznjenul Jerban-Vodd, intrebuintat in Muntenia, imOAR in 7 palme ; palma in 10 degete; degetul in 10 linir
Steinjenul domnesc, din 'Moldova, Impartit in 8 palmer
palma in 8 palmace; palmacul in 12 lznir.
Prdjind se chiama o lungime de 3 stanjent
Cotul (mai ales pentru m6sura stofelor), impartit in 8

rupi; rupul in 2 greft.

McIsure de suprafarri.

Stanjenul pdtrat Serban-Vodd din Muntenia, impartit

in 64 palme pdtrate; palma patrata in 100 degete pdtrate;
degetul patrat in 100 linit ptrate
Stanjenul pdtrat domnesc din Moldova, impai tit in 64
palme patrate; palma patrata, in 64 palmace pdtrate; palmacul patrat in 144 Unit pa/rate.
Pen tru m6sura locurilor si a mosiilor se intrebuinta In Mun-

tenia pogonul, care era un drept-unghit, lung de 24 prajini sat

www.dacoromanica.ro

81

72 stanjeni, Si lat de 6 prajini sat 18 stanjeni. El coprindea

1296 stanjeni patrati.
In Moldova, era falcea, care era un drept-unghffi lung
de 80 prajini sat 240 stanjeni, i lat de 4 prajini sat 1-3
stanjenI. Ea coprindea 2880 stanjeni patrag.
11Psurr de volum.

Stlinjenul cub Serban-Vodd din Muntenia, impartit in

512 palme cubice; palma cnbica in 1000 degite cubice; clegetul cubic in 1000 linir cubice.
Stanjenul cubic domnesc din Moldova, impartit in 512
palme cubice ; palma cubica, in 512 palmace cubice ; palmacu
cubic in 1728 linir cubice.
Cand insa stanjenul cubic servia pentru masurarea lem-

nelor de foc, el se impartia in 8 parti egale, care se chemat

tot palme, atat In Moldova, cat si in Muntenia.
Illesurr de capacitate.
i in Muntenia, si in Moldova, ocaua impartita in 1 litre,.

litra in 100 dramurr; dramul In 2 tenchiurr.

Pentru cantitatl mai marl de lichide, se intrebuinta
vadra, care avea 10 ocale.
Pentru masurarea granelor, in Muntenia era chila, impartita in 20 de banife ; banita in 20 ocale. Iar in Moldova,
impartita in 2 mierle ; mierta in 10 banife sat demerler ;
banita sail demerlia in 20 ocale.
.111./surr de greutate.

i in Muntenia, si in Moldova, ocaua irnpartita in 4

litre ; litra in 100 dramurr.
Mesurt de moneda.

In Muntenia leul (vechit), impartit in 40 parale; paraua in 3 bale.

49137. Aritmetica. Ed. VI.

www.dacoromanica.ro

82

In Moldova, leul (vechit), impartit in 40 parale; pa-

raua in 2 lesca
Galbenul era o moneda, dP aur, ce pretuia 32 lei in
i 37 lel In Moldova.
Napoleonul avea 54 lei in Muntenia, si 62 lei SO pa-

Muntenia,

rale In Moldova.

Lira turcisca avea 62 lei in Muntenia si

71 lei in

oldova.

Lira englesd sail lira sterling avea 67 lel 20 parale

in Muntenia si 78 lei in Moldova.
Polul imperial rusesc avea 55 lei in Muntenia si 63
lei In Moldova.

Sfanful era o moneda de argint, care avea 2 lei 10

parale in Muntenia, si 2 lei 20 parale in Moldova.
11Q.sue de limp.

Aceste msuri se intrebuinteza Inca i asta-zi, nu nurnal

la noi, dar in tOta lumea.

Ziva se imparte in 21 ore ; ora in 60 minute; minuta
60 secunde.

Anul coprinde 12 lunr. Lunile nu sunt tOte de aceiasi

lungime ; unele at 28 sat 29, altele 30, altele 31 zile ; insa
tOte impreuna fac 365 zile (366 zile cand anul este bisect),
asa ca anul are 365 sat 366 zile.
In comercit insa este obiceit a socoti t6te lunile de
cate 30 zile ; asa ca anul comercial are 360 zile.
Seculul coprinde 100 de ant.
AOsur1 de unghiurt

Unghiul drept, impartit in 90 de grade; gradul in 60

minute; minutul. in 60 de secunde.
Aceste m6suri sunt Inca intrebuintate Si asta-zi.
I 29. Asa dar unitatile de m6sura intrebuintate in Romania

inainte de 1867, nu descresceat numal din 10 in 10, sat din

100 in 100, sat din 1000 in 1000, ca cele din sistemul metric.
www.dacoromanica.ro

83

Se numesce numr comples un nunar care insemnizei

unitc1t1 ce nu descresc din zo in zo, sari din zoo in zoo,

sati din z000 in z000, ca unitdrile metrice.

Esemplu. CapO zic: 4 coti 5 rupi 1 gref, acesta este

un numr comples, pentru a unitatea rup este de 8 oil mai
mica de cat unitatea cot, si unitatea gref de 2 oil mai mica
de cat unitatea rup.
130. Se numesce numitor al fle-carui tel de unime, num6ru1 care arata de cate on acea unime coprinde pe unimea
mai mica, care vine indata dupa dinsa.
Esemple. Un stanjen are 8 palme; 8 se chiama nurnitorul stanjenilor.
Dramul incape de 100 de ori in litra ; 100 este numitorul litrelor.
131. Probleme. I. Cate tenchiuri se afla in 18"a 3litre
74dramur! ltenchit?

0 oca are 4 litre : asa dar 18 oca ail 18 X 4 litre, sat

72 litre ; i cu 3 litre, fac 75 litre.
o litra are 100 dramuri; asa dar 75 litre at 75 X100 dramuri, sat MOO dramuri; i cu 71 dramuri, fac 7574 dramuri:
Un dram are 2 tenchiuri ; asa dar 7574 drarnuri at 7574 X 2

tenchiurl sat 15148 tenchiuri ; i cu 1 tenchit, fac 15149 tench.

Asa dar 18a 31. 74dr. It' fac 15142 tenchiuri.

Lucrarea ce am facut aci se chiama reducerea nunaO-ulut comples Ia cel mat mic fel de unimt.
II. SA se reduca la cel mai mic fel de unimi 810r 13Par* 2 banf.

8 lei I'm 8 X 40 = 320 parale; I cu 13 par., fac 333 parale.

333 parale fac 33 x 3 = 999 bani ; i cu 2 bani, fac

10111 bani.

Asa dar numrul 81e1 13par. 2banl, redus la cel mai mb

fel de unimi, da 1001 bani.
132. Probleme. I. CAI stanjeni, palme, palmace i linil
de Moldova fac 29931 lint ?
Scim ca 12 lint fac un palmac; prin urmare 29931 linif coprind 29931 : 12 palmace, sat 2494 palmace i mai r6rnan 3 lint.

www.dacoromanica.ro

84

8 palmace fac o palma ; asa dar cele 2494 palmace coprind 2494: 8 palme sail 311 palme, si mai rOman 6 palmace.
8 palme fac un stanjen ; prin urmare cele 311 palme coprind 311 : 8 stanjeni, sat 38 stanjeni, si mai roman 7 palme.
Asa dar 29931 MI fac 388t. 7palme 6palinace 800-

Lucrarea ce am facut aci se chiama prefacerea unur

num& de unitair date in ?lunar comples.
II. Sa se prefaca 329514 secunde in numer comples.
Avem 329514 : 60 minute, adica 5491 minute si 54 secunde.
Cele 5491 minute fac 5491 : 60 ore, adeca 91 ore si 31 min.
Cele 91 ore fac 91 : 24 zile, adeca 3 zile si 19 ore.

Asa dar 329514 secunde fac 3 zile 19 ore 31 minute

54 secunde.
Transformarea numerelor complese in fractiunl Ei vice-versa.

133. Regula I. Ca sli prefacem un numh- comples lit

fracjie ordinard,- ii reducem la cel mai mic fel de unime,
i-t ddm de numitor pe produsul numitorilor tuturor felurilor de unime ce coprinde, afard de cea mar micd.
Esemple. I. SA se prefaca in fractiune ordinara 28t patr.
26P-P- 531,4. 51. P.

28t* P' 261/4* 531)4* 51' P prefacut in linii patrate, care este

cel mai mic fel de unime, da 1326901 HMI patrate.

Numitoril stanjenilor patrati, palmelor patrate i palmacelor patrate sunt 64, 64 si 144, si produsul lor este 589825.
Asa dar numOrul dat face 15882968w stanjeni patrati.
If. SA se prefaca in fractie ordinara nu mOrul 13cV 3rupl

Reducand numOrul la cel mai mic fel de unime gasim a

are 214gr. Acestui num& 'I vom da de numitor pe 8, numitorul
coOlor, inmultit cu 2, numitorul rupilor, i atunci se face 21164.

Asa dar numOrul dat face WI coti.

134. Regula II. Ca sei prefacem un numir comples
in frafie zecimale, ii prefacem mai inMiii in fraclie ordiapoi fie acista in fracjie zecimale.
ward,
www.dacoromanica.ro

85

Esemplu. S. se trarisforme in zecimale numrul 140ca,

t.
Acest nunar prefacut in fratie ordinara, este 1 ,87000-1--;
jar acst fractie, prefacuta, in zecimale, este 14,63375.
Asa dar
21. 53dr.

140ca 21. 53dr. it. = 1.4ca , 63375.

135. Regula III. Fentru a preface o fraclie ordinarX

in num& comples, impdrfim num&dtorul prin umitor ; ctul
insemnesd uniMfi de felul din care era fracfia daM. (Restut
Ii inmultim cu numitorul acelui fel de uniM/1; produsul /zit
imprpm reisi prin numitorul fracfiet date ; catul Insentniz2 unittItt de felul mal mic care vine indaM dupe cele
din care era fraclia). Restul 11 invnultim prin numitorul
actstut al doilea fel de unitilp; produsul ii imparlim
isrin numitorul fracfiel date ; catul va fi unitdfr de felul at

irI

ireilea.

a,sa mar departe.

Esemplu. Sa se prefaca in num6r comples fractia ordinarA l_ag din stanjeni de Moldova.
Operatia se aseza in mod ul urmator :
1209

108

229 128t. M. Opalme 7palmace 81inlyips_

13

101 .

8.

.
.

rest
humitorul stanjeni1or

. rest
.

numitorul palmelor

832
656

76 .
12 .

rest
humitorul palmacelor

rest

152
76

912
861
48

www.dacoromanica.ro

86

Am Imp.] tit re 1309 prin 108 ; caul 12 a fost stanjeni.

Restul 15 l'am Imrnultit cu 8, numitorul stAnjenilor,
rodusul 101 Yam impai tit prin 108, caul zero a lost palrne.
Restul 104 l'am immultit cu 8, numitorul palmelor, si
produsul 864 l'am impA]tit prin 108 ; caul 7 a fost palmace.
Restul 76 l'am immultit prin 12, numitorul palmacelor,
si produsul 912 l'am imrArtit prin 108 ; caul 8 sunt 1021.

Restul 48 11 scriem in formA de fractie -tip-5, care prin

simplificare se 'kite reduce la 4.

136. Regula IV. Pentru a preface o fraciie zecimaM

in numer comples, o prefacem mar inti in facpe ordi-

narli ,ri ape pe acesta o prefacem in numer comples.

Esemplu. SA se prefacA in numer comples 0,3375 lel

vechi de Moldova.
Preth card acestA zecirr alA In fractie ordinarA, gAsim H.;
si acestA fratie pre fAcutA in numer comples, dA, 01 do M. 13Par. 11'

Esercifir. I. S. se reducA la cel mai mic fel de unime

complesele urmAtOre :
18ch11e 12banite 13oca

7galben! 151e1 29par. pan,

54prhjinl 2st. S. V. 5p. 6deg. 41inii

2st. cub. Mold. 13p. cub. 251p. cub. 471. cub.

II. SA se reducA in complese unitAtile urmAtOre :

2517 ocale (in chile si banite);
4566 Huff (in stAnjeni erban-VodA, sat in stanjeni de
Moldova) ;

3739 bani (in lei i parale) ;

27173 tenchiuri (in ocale si litre);
4759144 seeunde (in luni de zile, ore .1 minute);
III. SA se prefacil, in fractiuni ordinare si zecimale cornplesele urmAtOre :

www.dacoromanica.ro

87
3710 18par. 2bant ;
7thile 8b8n. 8300a 2litre ;
8cotI 3rupi 0grefl ;
148t. P' S' V. 26P P. 8deg. p. 781. p.

IV. SA se prefaca in numere complese urmAtorele

fractii ordinare :
3
5

13

27

1!

lo

8
ocale;
17

cog ;

13

stanjeni de Moldova;

8
3

chile de Moldova ;

vedre ;

stj. cub.

V. SA se prefacA in numere complese zecimalele urmAtOre :

0,galben1, 215
14;oca,

25,ao,
7,z11e,

427 ;
372872372
24151515

. .

. .

.;

Adunarea numerelor complese.

137. Regul. Pentru a face adunarea numerelor complese, scriem unimele de acelaf fel unele sub altele,siadundm
numerele din fie-care colOnd vertical, incepnd de la cele de

felul cel mat mic. Daat suma din o colnd nu formad una
sa mar mate unimt dc felul urmdtor, o scriem Intrgd dedesubt; iar dacd formizd, scriem dedesubt numa numirul
de unitdg ce nu pot face o unitate de felul urmdtor, ci pe
cele ate le adundai la suma din colna urmdtre.
Esemple. SA se adune 17galbenf 231eT 5par. ileac. cu 3ga1.
01e1 17par. Olese. SI cu 12gaibeni 141ev 12par. ileac.
17ga1benT Weil 25pa1 . Ileac.
3galbent Obey 17par Olese.

12galbeni 14101 1.2Par'

agalbenl

Fen.

Vet 15par. Olesel

Am scris numerile dupa regulA. Pe urmA, analinceput

a aduna de la lescM.

www.dacoromanica.ro

88

La colOna lescailor, am gasit suma de 0 lescai, care

fat o para tocmai ; am scris la sum 0 lescM, iar 1 para
am adunat'o la colna paralelor.
Adunand colOna paralelor, gasesc suma 55 parale, carI
fac 1 let i 15 parale. Scrit dedesubt 15 parale, iar 1 let
II adun la colOna leilor.
Adunand colOna leilor, gasesc suma 38 lei, car' fac 1
galben si 1 leu (este vorba de banl de Moldova, pentru ca

acolo at avut curs lescaila Suit 1 let dedesubt, iar 1 galben 11 adun cu colna galbenilor.
AdunAnd colOna galbenilor, gasesc suma 33 galbeni,

pe care o suit dedesubt.

Suma cerun este 33galb.n1 Vet 15par. Olesc.

Esercifir. Sa se facn, adunrile urmatre :

I. 83' 71unl 13z11e +2ec0l1 14ani 51unI2zile +72an 91up124/ile.
fl 4chile 3banitr 17oca ()chile 17banitl 5oca +2chile banip /40 ca.
138ti S. V. 3pal. 71inP+ 34st4. 5deg. 91iniY4.. 3stj. 5p. 7deg. 41inil.
Iv. 25101 8Par.-1-- 4 316125par. pan _4_ 81ev 13par. 2banl.
VI 7 stj.enb.S.V. 433pa1 cub. 71deg. cub + Cotj. cub. 42 p. cub. +
58deg. cub. 14q1ini1 cub.
148. cub. 68pa1. cub. 156 deg. cub.

Scaderea numerelor complese.

138. Regula. Pentru a scddea un numer comples din

scriem pe scdddtor sub descddut, ca la adunare, si scddem numerele de jos din cele de d'asupra lor din fie-care coland verticald, incepand de la cele de felul cel mar mic; res-

turile le scriem dedesubt. Dacd vre-unul din numerele de

jos nu se pte scddea din cel asupra jul, ludm a unitate

de felul imediat mai mare de la descdclut. o prefacem in

felul de unit441 de care avem iifts

ci pe urmd sadem.

Esemplu. Din 15 crca 21. 48dr. sa

scada 8oca 31 25dr. rt.

150c821. 48dr. Of.

80ca 5 1. 25,ir. it.
6ea 31. 621r* P-

www.dacoromanica.ro

89

Am scris numerele dupa regula, i am inceput a scadea

de la tenchiuri.

La desazut nefiind tenchiuri, am luat 1 dram din cele

i l'am prefacut in 2 tenchiuri; i scazand lt. din 2t. ,
remas It pe carl l'am scris dedesubt.
La descazut nu a mai rmas de cat 47 dramurf ; de
acea am zis : 25 dramuri din 47 dramurl, reman 22 dramurI
pe care le scriem dedesubt.

48,

3 litre nu se pot scadea din 2 litre ; am luat 1 oca

din cele 16, am prefacut-o in 4 litre, call cu cele 2 ce mai
erat, fac 6 litre ; 3 litre, scazute din 6 litre, daii 3 litre,
pe cari le scrit dedesubt.
La ocale, 8 ocale scazute din 14 ocale, cate mal rmAsese, dat 6 ocale, pe care le scriem dedesubt.
Restul cerut este 60 31' 22dr. 1t.
Esercilir. SA se faca scaderile urmatOre :
1. 18"V 7r. ogr.

5c. 2r. igr.

221' 23par. hlesc.

II. 28'. 14Par. 1188c
13ch. gdena. 18oca
nr. 370lu1e 1mer0.7dernerli1 1300a
IV. 148' P' Mod. 13p. p. 26p p.
188'' 13 Mod. 34p. p. 25p. p.

Inmultirea numerelor complese.

139. Regula I. Pentru a inmulli intre ele done numere complese, sari un num& intreg printr'un comples, sail
un comples printr'un intreg, reducem complesek in forma de
fragie ordinarii ,s-i lacem inmulfirea aces/or fracfir; iar pro-

dusul kr il prefacem In num& comples.

Esemple. I. Un loc de casa de o fata de 18 stanjeni

domnesci, 5 palme, 6 palmace, 7 linii, s'a vindut cu pret de
32 galbeni de Moldova, 11 lei, 25 p trale stanjenul ; cat a
-costat locul intreg?
www.dacoromanica.ro

90

Primul numr preftcut in fractie ordinara, este

1,1:888

stanjeni ; al doilea num6r devine st el 4178405 galbeni. Inmultind aceste dou6 fractii, produsnl este A 81 91 53 96 26_NA galbeni; sat,

simplificat, 1827:713825887 galbenl, care, pretacut in numr corn-

ples, este 606 galbeni, 26 lei, 27 parale, 0 44-gi lescae.

II. cat costa 28 stanjeni lemne, a 135 lel 27 parale
1 lescae stanjenul ?
1855
80

Prefac in fractie ordinara pe al doilea flamer, si am

lei. Acesta fractie o inmultesc cu 28. Produsul este

803940
lel ; sat, simplificat 15197
lei; care, prefacut in nu80
4
mCr comples este 3799 lel 10 parale.
140. Regula II. Pentru a inmulfi un numer comples

printr'un numer intreg mat putem lucra ,s-i asa: inmultim

cu intregul numerul unitlifilor de felul cel maz mic de la
deimmulpt ; produsul 11 prefacem in unitclg mar marl de felul
al doilea. Inmulfim cu intregul numerul unitelfilor mica marl'

de al doilea fel de la deinmulpt, i addogim si numerul de

unitAll de acest fel care a venit de la inmulfirea precedentzi
suma o prefacem in unztdp mai marl de felul al treilea. $1
urnzlim tot asa, princl Ia unitafile de felul cel mar mare.

Esemplu. Cat costa 28 stanjeni de lemne, a 135 lei

27 parale 1 lescae stanjenul ?
Operatia se aseza ast-fel :
13510 27p4r.

28

28

1080 210
270

Ileac. X 288t1 = 37991'91 jOpar. Olen,

2'N

28 : 2 = 14 Par'

54

3780 756
19

14

37991'31770 : 40

= 191E4 10Par

Am inmultit pe 1 lescae, care este unitatea de felul

eel mai mic, cu 28 ; produsul, 28 lescai, l'am prefacut in
parale, si am gAsit 14 parale i 0 lescai.
www.dacoromanica.ro

91

Am inmultit pe 27 parale, care e numrul unitatilor

de felul al doilea, cu 28, si la produsul 756 parale, am adaogit si pe 14 parale, call at venit de la inmultirea precedenta, cea ce a dat 770 parale, sat 19 lei 10 parale.
Am Inmultit pe 135 lei, care e numrul unitatilor de
felul al treilea, cu 28, si la produsul 3780 lel, am adaogit
si pe 19 lel, veniti de la inmultirea precedenta, cea ce a
dat 3799 lei.
Asa dar pretul a 28 stanjenT este de 3799 lel 10 pa
rale 0 lescM.

141. Observare. Numerile complese fiind nisce numere concrete, produsul este si el concret si de acelas fel
cu deinmultitul (26). Asa dar nu se 'Ate lua ca deinmultit
de cat numal acela din cele doua numere date care este de
felul de care trebue sa fie si produsul.
Esemple. Cat vor costa 14"a 3litre 2,,dr.
0
de cafea We
4 lel ocaua ?
Aci produsul trebue sa fie de lei ; prin urmare deinmultitul este 4 lel, care e de acelasI fel cu produsul, iar
nu 14"a 3litre 25dramurI.

Impartirea numerelor complese.

142. Regula I. Pentru a impdrti intre ele doid numere complese, sad un numZr intreg printr'un comples, sad
un comples printr'un intri g-, reducem complesele in forrnd de
fracjie ordinard, i facem impdrfirea acestor fracfiuni; iar
ctitul il prefacem in num& comples.
Esemple. E. S'a plait 348 galbeni, 28 lel 18 parale pe un
loc de 24 pogOne si 616 stanjeni patratl : cat costa pogonul?
Ambele numere le prefac in fractil ordinare; cel d'intait
pogOne.
devine. 4 41 828507 8 galbeni, i cel de al doilea 81127926
12913

Catul va fi dar :

www.dacoromanica.ro

92

446578 31710
1280

1296

1296
446578
X
1280 31720
146578 X 1296
1280 X 31820

Inainte de a face inmultirea si de a preface acOsta frac-

tie in galbeni, lei si parale, este bine, pentru a usura calculele, sa o simplificam mai intait pe cat se 'Ate, impartind
in acelas timp pe cate unul din factwil de la num&ator si
de la numitor cu un acelas numr. Ast-fel, impartim pe
1296 si pe 1280 cu 4 ; pe urma caturile 324 si 320 ce resulta, iarasi cu 4 ; pe urma pe 446578 si pe 31720 cu 2.
Avem :

446578 X 1296
1280 X 31720

446578 X 324
220 X 81720
223289 X 81
80 X 15860

446578 X 81
80 X 31720
180336409

1268800

AcestA din urmS, prefacuta in num& comples, da

14ga1b. 7101 36par, (pant 1251

7980

Acesta este pretul unui pogon.

II. S'a dat 228 lei 15 par. 2 bani pentru 18 coti de

materie ; cat costs cotul ?
Prefac primul num& in fractie ordinara si am,

28607

lel.

120

Acdsta fractie o impSrtesc prin 18. Catul este

28607

2166

lei, care, prefacat in num& comples este 13101 9par. 2barn.

Acesta este pretul unui cot.

143. Regula II. Fentru a imparli un numer comples

printr'un numcr intreg, mat putem lucra ci asa imptirtim
prin intreg numelrul de unitdit de felul cel mat mare de la
www.dacoromanica.ro

93

deimpdrlit. Restul ii prefacem in unitalr mar mkt de feintal doilea, addogind ,ri pe cele pe cart le coprindea deja deimpdrlitul; .suma o impdrlim iard1 prin num?rul intreg.
Restul ii prefacem in unitcift Inca mici de felul de al treilea,
addogind ,ri pe cele pe carr le coprindea deja deimpar/itul.
urmdm a,ra plind la unitdiile de felul cel mai mic de la
deimpdrlit.

Esemplu. S'at platit 238 lel, 15 par., 2 bani, pentru

18 coti de materie ; cat costa cotul ?
23810 15par 2ba1

238:

18c.

13 lei 9par. 2banl A

18

81

58
54
4 lei

Rest

40
160
15

175 : 18
162
13 par.

Rest.

39
2

41 : 18
5.
lel,

. .

Rest

Am impartit pe 238 lel cu 18, 0 am gsit catul 13

i restul 4 lel.
Am prefacut pe acestI 4 lel In parale, adaogind i pe

cele 15 parale de la deimpartit, 'ceea ce a fkut 175 parale.

Pe 175 parale, le-am impartit prin 18, si am gasit catul 9
parale, si restul 13 parale.
Am prefacut pe aceste 13 parale in banf, adaogind i pe.
eel 2 banI de la deimpartit ; ceea ce a fkut 41 banI. Pe 11
bani 'I-am impartit cu 18, si am gasit catul 2bani ikir.
.Asa dar costul unui cot de stofa a fost 13 lei 9 par. 2 b..18-._

www.dacoromanica.ro

94

Probleme asupra compleselor.

I. 0 familie cheltuesce pe zi 13 lel 7 parale 1 ban

pentru nutriment, 37 parale 2 banI pentru luminat, si 4 lel
12 parale 1 ban pentru alte trebuinte ; cat cheltuesce cu
totul? (R. 18 lei 17 parade 1 ban).
II. Cine-va cumpOra odata 12 cog 4 rupi 1 gref de o
materie ; alta data 1 cog 7 rupl 0 greff ; alta-data 8 cog
3 rupl 1 gref ; cat a cumporat cu totul ? (R. 25 cog 7 rupt
0 grefl).
III. Inteo lada de banl s'a pus odata 314 gall)* Wel 36par.;
n,.
22Par ;
altadata 52ga1b. 131'1 10 Par' ; altadata
a va31ev
CAP banI se afla in lada ? (R. 481ga1b. 25101 28Par').
IV. Cine-va care are patru mosiI, face de pe una 215 chile

Warr 13oca de grail ; de pe alta, 544(11110 1ban. 14oca ; de pe a

treia 1 o7chi1e 9ban. 7oca Aue pe a patra, 3251111, gban. 17 oca
Cat grail are peste tot ? (R. 1192chi1e 14ban. 11 oca ).

V. Dintr'o bucata de panza de 54c0V 2111111 lgr s'a yindut 23t1 5r11111 ; Cat a maI r6mas ? (R. 30c0t1 5r11111 159.

VI. Lin proprietar care avea un loc cu o fata de 52 sdj

8Pal. 5d. 41 vinde dintr'insul o bucata en fata de 289o. 2Pa1,
7d. 81.; cat i-a mai rrnas? (R. 2491i 5Pa1 7d. 61. ).
VII. Cine-va avea 7galb. 81e1 24Par', i a cheltuit dint'insiT
2galb 1244 13par' llesc.

cat i-a maI Minas ?

(R. 4 galb. 28IeY

1 opar. ilescae ).

VIII. S'a dat 28101 12Par' pe zachar

carI cafeaua costa singura

1010v 32Par 1 ban ;

pe cafea, din
cat costa za-

charul ? (R. 1710' 19par. 2bani).

IX. S'a cumprat 24 cog de o materie cu cate 1511

26Par 1108e' COW.; Cat Costa tta materia ? (R. 375101 36Par').
X. Cat costa 13chn 18ba D. 0 ', Ca de orz, cate 13210132par'

Pan' chila ? (R. 1850101 17w.. Obanl ).

XI. cat Cost418cla11e 1merta. 7dim. 90ca de grail cate 201101
29,1:ar. chila? (R. 3863161 26Par. 1 in 10`M).

www.dacoromanica.ro

95

XII. Cat costa 7vedre 8oca 2litre 69dr. de yin, ea te 42 tel

vadra ? (R. 330101 l4parale 00w lescal ).

_XIII. Cat costa stanjenul de lernne, daca pentru

I 30t -

s'a dat 20481' 34parale iban ? (R. 157101 24parale 0barif

XIV. Cat costa ocaua de icre, daca pentru 711 311t. 1541.
.

s'at dat 138101 2 4parale 1 ban ? (R. 17101 3lparale 2bani 29 4 kr).

XV. Cat costa cotul de matase, daca pentru 24c0t11ruP

sat dat 804101 9parale Oben!? (R. 33101 I.3parale l ban).

XVI. Cat costa chila Mo1doven6sca de grail, daca pentru

11

111nier.4dim. 5oca s'a dat 212911? (R. 181101 30par. lleecae 6 pr)..

XVII. Cate ocale de masline se pot cum Ora cu 831' 231,01jlege.

, sciind ca pe oca s'a dat 4101 8Par' ? (R. 190c0 31. 60dr. ).
XVIII. Cate oca de fer se pot cumpra cu 436101 24pan

sciind ea o oca costa 1111 8Par' Olesc. ? (R. 363 oca 31it. 33dr.).

CAPITOLTIL IX.
Sistema metrica. Transformarea msurilor vechT In
msurf metrice i vice-versa.

144. Operatiile cu numere complese sunt lungi i grele

(lin dou6 cause: intait pentru ca impartirea vechilor msurI
nu se facea numal cu 10, asa ca nu li se putea aplica cal,
culul numerelor zecimale; al doilea, pentru c impartirea ace-

lor m6surl nu se facea la tote in acelas fel, ci une-ori se

facea en 8, alte-ort cu 10, alte-ori cu 12, etc.
Msurile metrice sunt en mult mat de preferit, pentru
ca ele se impart t6te in acelas fel, si anume numal cu 10,
sat cu 100, sat cu 1000, asa ea marimile m6surate cu
dinsele se pot indata scrie ca numere zecimale, si se pot
calcula dupa regulele acestor numere.
145. MaY este de observat ca diversele m6suri ce se intrebuintat inainte nu avead nici o legatura intre dinsele. Spre
esemplu, daca cum-va s'ar fi perdut ocaua, nu se mat putea
face la loc, chiar daca s'ar fi cunoscut stanjenul; pentru ca

www.dacoromanica.ro

96

intre stanjen i oca nu era nici o legatura. T6t asa nu era

legatura intre cot si oca, san intre oca si let.
Nu este tot asa in sistema metrica. Acolo tOte msurile se formza din una singura, i anume din metru ; i
de acea i pOrt numele de sistema metricli.
Iaca cum se formOza din metru unitatile principal&
pentru t6te felurile de marimi :
Pentru suprafete : unitatea principala este metrul pa-trat, adica un patrat cu laturile de cate un metru.
Pentru volume : unitatea principala este metrul cub,.
adica, un cub cu laturile de cate un metru i cu fetele de-

ate un metru patrat.

Pentru capacitati: unitatea principala este litrui, care
e ste tot atat de mare ca si decimetrul cub.
Pentru greutati : unitatea principala este gramul, careeste greutatea apei destilate, cata incape intr'un centimetru cub.
Pentru monede : unitatea principala este leul, care est&

valOrea unem monede grele de 5 grame, din care 9 parti argint i o parte arama.
146. Vedem dar c, daca cunOscem metrul, cu dinsul
putem forma tOte unitatile principale.
Pentru ca metrul sa fie tot-d'auna cunoscut Si sa nu sa
prda nic odata, lungimea lul s'a luat asa in cat, chiar de s'ar
perde vre-odath., sa se pOt a. tot-d'auna
OP
regsi. Pentru acsta, i s'a dat ca lungime a 10.000.000-a parte din distanta

de la ecuator pana la unul din polll

,
,z,

pmntului, msurata in lungul unul

meridian. Cu modul acesta, lungimea
metrului se afla, neschimbata chiar in
natura, i o putem tot-d'a-uria afla pi
verifica, masurand distanta de la ecuato-

rul pamentului pana la unul din poll.

Pentru tOte aceste motive, msurile metrice se intrebuinteza asta-zi de cele ma multe din popOrele civilisate.

www.dacoromanica.ro

97

Transformarea msurilor vechl in msuri metrice,

i vice-versa.

147. IacA valOrea unittitilor principale de tasurf vechi

in msurI metrice.
Muntenia

Stanjenul.
Cotul

Stanjenul patrat
Stanjenul cubic. .
Ocaua de capacitate.
Ocaua de greutate.
.

Leul (vechit)

Mol dova

1 m,9665

2m.,33

Om.,664

Om.,637

313)8671

4mP.,9729

7 me- ,6,047

lime. ,0896

1 ,228
1271gr.,86

1291gr

01' ,3704-

0L,32

11. ,52

148. Regula I. Pentru a transforma un numer de

uniMfi vechr in unitolz metrice, II prefacern in fraclie din
stiinjen, cot, stanjen plitrat, stnfen cub, oca saii iei2 (vechiii),
,si acestel fraetie 0 immultim cu nume/ul corespunz'etor din

tabela.

Esemple. I. S. se transfoi me in unitAti metrice 2 st.

Mold. 7. p. 3 p. 7 I.
Reducand acest num6r in fractie de stanjen, el devine
2451

simplificat

817

. AcestA fractie o Immultesc cu

num6rul 2m.,23, care este valOrea in metri a stanjenului de

Moldova, si am :
817
817 X 2m.,23
X 2m ,23 =
256
256

1281m.,91

256

ci facand impaAirea num6rAt. prin numitor, 7m.,1168359375.

Lungimea data face dar 7'11.4168359375.

U. SA se transforme in unitAti metrice 136111e,

8banite,

oca, 3litre, 33dramurT.

49137. Aritmeticd. Ed. VI.

www.dacoromanica.ro

98

Acest numr trebue prefAcut in fractie de ocale, 0 pen-

tru acesta trebue maI intaiii sa prefac chilele

i banite1 -3

in ocale. Numrul devine atunci 53670ea 3litri 33dram., care

prefacuta in fractie de oca este 21:7010'38 oca. Acsta fractie
o inmultesc cu numrul 1L.,288, care este valOrea in litri a
ocalei de capacitate, i am :
2147133 X lhit.,288
400

2147133
11".,288
400 X

2765507hit.,30

400

= 6913,76826.
Aa dar numrul dat face 69 hectobtri, 13 litri, 76,826
centilitri.

149. Regula II. Pentru a transforma un numilr de

unit4t metrice in unitlig vecIi, Ii exprimdm ca fracfie zecimalci de metri, metri patrag, metri cubict, litri, grame
sail let (no2), m pe ur,n

ii impair-Om prin numerrul cores-

punator din tabeld, prefeld,nd fracpa cdpdtald in numer

comples.

Esemple. I. SA se transforme 248 lei nof 14 ban1 in

lei (vechi) de Muntenia, parale i ban!.
Scriem num6rul ca fractie zecirnlle du leI 24810,14 ;
il impArtim prin numrul din tabela 0,3704, care este valdrea leului vechit in leI no! :
246 L.,14: 0,3701= 669 lei vec133424
3701
1

Fractia HD, simplicata cu 8 devine fic i pe acsta

o prefacem in parale i banl :
428
463

= 36par. 2 b

430
463
Suma data face dar 669 lel vechl, 36par 2b. 43g.

II. SA se transforme

3E,n1;

7Dm. PI- 8 cm. in stanjeni

erban-VodA.

Scriem numtirul ca fractie zecimala de metru: 375m.,08

qi acest numr ii impartim prin num6rul din tabela: 1m.,9665,
care c-ste valOrea stanienulul erban-Voda in metri.

www.dacoromanica.ro

99

3751'1)08 : 1,9665 = 190st. s. v.

14150
19665

Fractia 1 4450 o prefacem in palme, degete i liniT.

144-50

5palme gdeg. 71iniT 3329

12665

Aa dar: 3Em. 7Dm. 5m. gc..

3933
190st. s. v. 5palme 8deg.

7111111 8829

Esercip.t. SA se transforme in unitAtI metrice urmltOrele nurnere complese :

I. 28ccti munt- 5 rupi. lgr. in metri. (R. 19m.,018)

IL 38"0" 3298t. p. in are. (R. 191 7are,2167).

III 14st. e S. V. 7P' e. 5deg. c 8L C. in metri cubicl.(R.113mc.,
6712).
IV. 29oce. Mold. 21 58dra. it. in chilograme. (R. 38kgr).
2732).

V. 4781. v. 12par. 1 ban in lei nol. (R. 177'.,01).

SA se transforme in numere complese urmAtrele raA-

rimi metrice:
I. 6Km. 5Pm. 8m. 7dm. in stAnjenf domnesci de Moldova.
(R. 2653st. 6P- 5P. 61.).
II. 18km1). 86mP. 15dmP. in fA1c1

stAnjeni pAtratl de

Moldova. (R. 1256fa101 2627st P.)

fl gEgr. 5Dgr. 5gr. gctg. in ocale de Muntenia (R. 0 ea

2litre 63dr. 0 t. )
Iv. 56E1. 11. 2 cl., in chile de Muntenia (R. 10chlic 17banSoca 21. 48dr.).

V. 28361ei 45 b' in lel vechi de Muntenia. (R. 76581- v16P". 2banl).

www.dacoromanica.ro

100

CAPITOLUL X.

Raporturi 1 proportii, Regule de trei, de dobtinzi, de

scompt, de asociatie 0 de amestecaturi.
Raporturf

proportif.

150. Raport a doue numere se clziama catul impdrfirel unuia prin altul.
Esemple.Raportul lui 15 cake 5 este 15 : 5, sat 115 sat 3.

Raportul lul 13 catre 4 este 13: 4 sat y.

Raportul lui 8,2 catre 2,5 este 8,2: 2,5 sat 1 :
Raportul Jul 1 ct.tre 4 este 1 : i --- 1 X I -----1---- -1-.

151. Proportie se chiamd egalitatea a doue raporturil

Esemple. Raportul 2-71 este egal cu 3 ; raportul 1-55 estesi el egal cu 3 ; prin urmare:
15
5

21

7'

de Ore ce amndou sunt egale tot cu 3.

Egalitatea acsta se chiama 0 proporfie. Ea se pOte
scrie si asa :
15 : 5 = 21 : 7
Acest proportie se citeste asa: 15 este afire 5 precunt
21 este cdtre 7.
ffumerile 15, 5, 21, 7, carrformez proportia, se chianil
termenil firoporfiel.

TermeniI 15 si 7, carl sunt la margine, se chiamt,

marginag sat extremt; iar 5 si 21, cari sunt la mijloc, sechiamA miflocir, sat interni, satt meaTit.
152. Regula I. Intr'o proporfie, produsul extremilor
este egal cu produsul mefiiilor.
Esemplu. In proportia
15 : 5 = 21 : 7,
produsul extremilor este 15 x 7 = 105, iar al mecliilor este

5 X 21 = 105, si aceste produse sunt egale.

www.dacoromanica.ro

101

i5a. Regula II. Intr'o proporfie, se pote sclzimba artcum locul termenilor, cu condifie ca produsul estremilor sd
fie neincetat egal cu produsul mediilor.
Esemplu. Proportia
15

se pOte scrie i asa ;

15 :
7

5 = 21

7.

21 . 5

5 =21 :

7:

21 . 5

15 = 7 :

21
21

:
:

7 = 15

15 = 7 :
7 =15 :

7,
15,
15,
21,
21,
5,
5,

pentru cA In tOte aceste feluri de scriere, produsul meqiilor

,este egal cu produsul estrernilor.
154. Regula III. Cnd intr'o proporfie nu este cunoscut un medifi, 11 gdsim immulfind estremir intre
impiblind cu. medial cunoscut; iar dacd lipsesce un estrem,
11 gdsim immulfind meVii intre clan,rit, i impdrfind cu es.tremul cunoscut.

Esemple. I. Fie proportia :

9 : 12= x :

8,

in care x tine locul unui" media necunoscut. Pentru a'l afla,

facem produsul 72 al estremilor 9 si 8, i '1 impartim prin
rnediul cunoscut 12 ; cfttul 6 este mediul cautat, asa ca pro
portia intrega eAe :
9 : 12 = 6 : 8
II. Fie proportia :

x : 12 =25 : 20.
Pentru a gasi estrernul necunoscut, facem produsul
SOO al liff 12 prin 25, si impartim cu estremul cunoscut
20; catul 15 este eseremul cautat, iar proportia intrga este:

15 : 12 =25 : 20
www.dacoromanica.ro

102

MrimT proportionale i invers proportionale.

155. Doue mariml se chiarna proporfionale intre ele,

atunci cand una din ele facandu-se de 2, 3, 4. . . on mai
mare sat mai mica, cea alt se face si ea de 2, 3, 4 . . . orT
mai mare sat mai mica.
Esemple. I. Daca un lucrator face lnteo zi 8 metri depanza, 5 lucratorf vor face Inteo zi de 5 ori mai multa panza.

Asa dar numerul lucratorilor este proportional cu lucrulfacut.

II. 3 cot! de stof a costat 7 lel ; 6 coti, cari fac de
2 orf mai mult de cat 3 cot!, vor costa de 2 off 7 lef. Lungimea stofel este proportionala cu pretul.
156. Doue marimi se chiama inyers proporfionale intre
ele, atund cand, -una din ele facandtl.se de 2, 3, 4 . . . ori
mai mica sat mai mare, cea alt se face de 2, 3, 4 . . . or!

Esemplu. 2 lucratorl at facut un lucru In 8 zile ; 4

lucratori nu vor avea nevoie de cat de jumetate din cele &
zile, pentru c find de 2 ori mai multi, pot produce de 2
orf mai mult pe fie-care zi. Asa dar numerul lucratorilor
facandu-se de 2 off mai mare, numerul zilelor s'a facut de
2 ori mai mic. Numerul lucratorilor i acela al zilelor stmt.
dar invers proportionale Intro ele.
Regula de tref.
157.

Se numesce resula de trei o problem intre nisce-

marimi proportionale sat Myers proportionale Intre ele,

dintre care una este necunoscuta, si se cere s o aflam.
Daca numerul marimilor date este de trel, regula de
trel se chiama simpid; iar clan acel numer e mai mare decat trei, regula se chiama compusd.
Regulele de trel se resolv pnin metoda numita a rethicerd la unitate.

www.dacoromanica.ro

103

Esemple. I. Dad. cu SO lei s'at cumprat 8 metri de

materie, cu 14 lei cati metri se vor cumpra ?
Scriem numerele date in dou linil, precum urmza:
8 metri
20 lei
14

si socotim asa :
.
,
8 metri
Daca cu 20 lei s'a cump6rat . .
cu 1 let se vor cumpra de SO orl mai putini
8
metri ;
metri, adica
20
iar cu 14 lei se vor cumpra de 14 ori mai multi
8
metri de cat cu 1 let, adica
X 14 nietri.
SO
Asa dar cu 14 lei se pot cumpara
.

8 x 14

112

20

20

m etri,

sat 5m.,6 de stofa.

Observare.lerimile date in acsta problem,leil i metrif,
sunt proporVonale intre dinsele, pentru c imputinanduse
leil, s'at imputinat i metril. E de observat ca necunoscuta

x=

8 X 14
20
'

se pOte scrie i asa :

14

x =8 X 20,
adica ea este egaM cu nunarul 8, de acelaf fel cu dinsa
(metri), immulfit cu raportulinvers, 44, al mdrimilor de cel

alt fel, cart ag _fest proporlionale cu mdrimele de jelul ne

cunoscute.

II. 25 lucratori eosese o livada in 12 zile ; 18 lucratori

de cate zile ar avea trebuinta ca sa cosesca aceiasi livada?
12 zile
25 lucr.

18

Zic :

25 lucratori lucreza

12 zile ;

1 lucrator ar avea nevoe de 25 de ori

mai multe zile pentru a face acel lucru. .
12 X 25 zile;
.

www.dacoromanica.ro

.104

iar 18 lucratori ar avea nevoie de 18 off mai

putine zile de cat 1 lucrator, aclica, de.
sail de

300
18

=16

12 X 25
-

18

zile,

zile.

Observare. Marimile date in ac6sta, problem, lucrtoril

si zilele, sunt invers proporVonale intre dinsele, pentru c.
Imputinandu-se nurnrul 1ucratorilor, s'a marit numrul zilelor. E de observat ca necunoscuta
12 x 25
x =-_
18

se 'Ate scrie i asa:

=_-

12 X

25
18

adica, ea este egaM cu numh-ul 12, de acela,c fel cu dinsa

(zile), immulfit cu raportul direct, 7.2-, al mdrimilor de cel
alt fel, cart azi fost invers proporfionale cu mcYrimile de
felul necunoscutel.

158. Se pte dar da urrnatrea:

Reguld. Intr' o reguld de trei- simpl, dacd mdrimsle
date sunt proportiona1e intre dinsele, necunoscuta este egaM
cu mclrimea de acelas Tel cu dinsa, immulfitd cu raportul
invers al mdrimzlor de cel-alt fel ; iar daccl mdrimile date

sunt invers proportiona1e intre dinsele, necunoscuta este

egald cu marimea de acelas fel cu dinsa, immulfit cu rapor-

tul direct al mdrimilor de cel-alt fel.

III 53 de care ati transportat o povara de 58316 kilogr.;

cate care ar trebui pentru a transporta 10000 kilograme ?

53 care
58316 kgr.
10000
x
58316 kgr. se transporta cu . . .
12

1 kgr. s'ar transporta cu

www.dacoromanica.ro

53
53

58316

care ;
care ;

105

10000 kgr. s'ar transporta cu

sat cu 9

5156
58816

53 X 10000
care
58316

care.

De 6re-ce nu se p6te lua o fractiune de car, restul acesta 1nsemneza ca, dac a. ar fi numal 9 care, fie'care din
ele ar purta ceva mal mult de cat purtasera. cele 53 ; iar
-dae a. ar fi 10 care, fie-care ar purta ceva mai putin.
.

Observare. Marimile date, carele i greutatea sunt proportionale intre dinsele ; prin urmare daca am fi aplicat
deadreptul regula de maI sus (158); am fi avut necunoscuta
egala cu numrul de acela fel cu dinsa, 53, immultit cu
raportul Myers, Ms al marbnilor de cel-alt fel ; adica am
fI gasit tot valOrea de mai sus.
IV. 0 corabie plca pentru o caltorie de 28 de zile,
si ia provisiunl indestulatOre pentru a da fie-caru1 oin ate
1478 gr. de nutriment pe zi. Se intampla insa ca, din causa
vinturilor rele, calatoria trebue sa dureze 43 de zile. La cat
trebue sa se red uca portia pe zi a fie-carui om, pentru ca
provisiile sa le fie de ajuns pe tot timpul calatoriel. ?
28 zile

1478 gr.

x
La o calatorie de 28 zile, portia este de 1478 gr.,
43

,,

7)

daca calatoria ar fi de 1 zi, portia ar putea fi de 1478 x 28 gr.

iar daca calatoria se lungesce la 43 zile portia

trebue redusa de 43 de orl, adica la

1478 x 28
.

43

gr ;

ceea ce face 962 11 grame.

Observare. A.plicarea directa a regulei de proportionalitate (158) ne-ar fi dus la acelm resultat.
V. 25 Omeni all cladit un zid lung de 11 metri in 8 zile;
clar 18 Omenl cat1 metri de zid ar putea cladi in 6 zile?
25 Omen1 14 metri 8 zile
18

7)

Daca, 25 Omen1 fac in 8 zile

11

14 metri,

www.dacoromanica.ro

106
14

1 om face in 8 zile

25 in ;
14

1 om face in 1 zi.

M.

25X8
14 x 18

18 Omeni fac in 1 zi

m.

25 X 8

14X 18 x 6

18 Omeni fac in 6 zile

Lucrul va fi dar :
x 14X 18X6 7 X 9x3
25 X 8

rn.

25 X 8
189
25

'25

,56.

Observare. Comparand intre dinsele marimile ce ni

lucrul si numrul Omenilor sunt proportionale intre ele, pentru c6, imputinandu-se Omenii, se
imputinza i lucrul.
Lucrul i timpul sunt tot proportionale intre ele, penc imputinandu-se zilele, se imputinka i lucrul.
tm

s'at dat, vedem c

De alta parte, valOrea ce am gasit pentru x se pOte

scrie i aa :
6

x = 14 X 18 X
8
25
Aa dar ea este egala cu numirul 14, de acela,r fel cu
dinsa (metri), immulpt cu raprtele inverse, H g, ale marimilor de cele-alte felerl, cart ati fost proporlionale cu mii.

rimile de felul necunoscutet.

VI. 0 familie de 6 persOne cheltuesce in 14 zile o

sumA, de 93 lei pentru intretinerea sea ; cat ar cheltui III
5 zile o familie de 10 persOne?
6 persOne 14 zile 93 lei
20

6 insi cheltuesc in 14 zile

X
.

27

1 ins cheltuesce in 14 zile

1 in cheltuesce in 1 zi

www.dacoromanica.ro

93 lei;
93
lei.
6
93

6 X 14

lei.

107

10 insI cheltuesc in 1 zi.

10 in0 cheltuesc in 5 zile

93 X 10
let
6 X 14
93 x 10x.5

6 X 14

Cheltuiala ceruta va ti dar

93x10x 5 =.- 31 x 5X5=551e1 5

6 X 14

14

14

Observare. Ac6sta valre se capata i ea, immultind

numarul 93, care este de acela fel cu necunoscuta, cu rapOrtele inverse, y i /54-, ale marimilor de cele-1-alte feluri
(Orneni i zile), earl at fost proportionale cu mrimile de
felul necunoseuteT (lel).

VII. 8 Ornenf in 5 zile at scos 315 galetl dintr'un

put de 'Acura; daca ar fi numal 3 OmenI, ate zile ar trebui
sa lucreze, ca sa scdta 2831 galetI ?
8 dmeni 5 zile 315 ga1et1
2
x
28348 Omeni scot 315 galet1 in.
. .
5 zile;
1 om suite 315 galeti in.
.
5 x 8 zile;
12

5 X8

1 om scdte 1 galta, in

315
5X8

3 Omenl scot 1 glta in

zile

zile

315 x 3

3 OmenT scot 283} gale t1 in

'

5x8x283 4315

'
.

zile.

Aa dar :

5 x 8 x 2834315 X 3

11840
=12 zile.
945

Observare. Comparand intre dinsele marimile ce ni s'aa

dat, vedem ca :
timpul i numrul Omenilor sunt Myers propotionale,

pentru a imputinandu-se num6ru1 Omenilor, se maresce

num6ru1 zilelor.

timpul i lucrul sunt proportionale Intre ele, pentruca imputinandu-se lucrul, se imputin6z5. i timpul.

www.dacoromanica.ro

108

De alta parte, valrea ce am gasit pentru x se pte

scrie asa:

x=5X

8
3

2831-

315

Asa dar ea este egaM cu nunarul 5, de acelas fel cu

dinsa (site), immulfit eu raportul direct, 7, al mdrimilor
(6nzenZ.) Care sunt invers proporlionale cu mdrimele de felul

necunoscutel (zile , si cu raportul invers,2831, al mdrimilor

3'5

(gdleg, cart sunt proporlionale cu mdrimile de felul neounoscutet

159. Se pte da dar urmatrea

Regula. In regidele de treI compuse, compardm fiecare Tel de mrime cu mdrimele de felul necunoscutet, si
atunci necunoscuta va fi egaM cu namerul dat de acelas tel
cu dinsa,immulfit cu rapOrtele inverse ale mdrimilor proportionale cu mdrzmele de felul necunoscutei, cz cu rapOr-

tele directe ale mdrimilor invers proportionale cii mdrimile de felul necunoscuter.

VIII. Un zid lung de 11m., inalt de 2m., i gros de

Om,5 s'a facnt de 4 lucrtori in 6 zile; in cate zile vor
putea 7 lucratori sa fad un zid lung de 19m., inalt de 3m.,
si gros de Om ,4?

14m. lung 21. inalt Om ,3 gros 1 lucr. 6 zile

19m.

0m ,4

3m.

72

4 lucr. fac un zid lung de 14m inalt de 2m gros de 0111,5 in 6 zile

1

>7

"

"

71

17

17

.1

17

11

71

11

11

),

11

I;

11

11

11

17

11

11

11

"

11

14'n

It

1.

11

lin

11

2m
C:2111

l rn

lal

in'

1 'II

17 im

Ora,5

6X4 zile;

11

0111,5

1/

11

0131,5 ,,

11

11

11

11

6 1X44

<2

zile;
zile ;

6X4
zile ;
" 14X2X0,5
6X4
zile;
lin
1M

www.dacoromanica.ro

4x2X0,5X7

109
7 Jinn fac un zid lung de 19m inalt de 1m g os de 1 m in
7
7

77

11

11

17

11

, 19m

3m

17

17

21

11

19m

3m

Asa dar: x

77

11

6X4X19
1 4X2X0,5X7

zile;

X 1 9X
im "164 \<42 X 0 ,5 X37 zile ;

7X4X19X3X0,4

11

7,

m4 " 14x2X0,6X7 zde,

7X4X19X3X0,4 =547,2
98
14x2X0,5X7

5837

, de

'

Observare. Dan am fi voit s aplicam regula de proportionalitate (159), ani fi comparat mai inti diferitele felurl de mariml, si am fi v6zut:
ca numrul zilelor este proportional cu lungimile ;
este proportional cu inaltimile ;
este proportional cu gro.simile;
este invers proportional cu num6rul lucratorilor.
Asa dar vom lua rapOrtele inverse, 11, 4, 00:54 al pri
melor trel felurf de marimi, i raportul direct, 4;, al celui de al
patrulea fel de marinii, ti le vom immu1i cu 6 zile, asa ca
19

0,4

x o 14 % 2
X
0,5
7
ca si mai sus.
Probleme. 1. Cu 85 lel s'a cumparat 12 oca de vin ;
cat yin s'ar cumpara cu 47 lel ? (R. (Pea H).
II. Cate pogOne de vie s'ar lucra in 18 zile, sciind ca
13 pogOne s'at lucrat in 7 zile? R. 331- pog6ne).
III. Un caletor face intetth timp ore care 54- poste mer-

gnd cate 8 ore pe zi ; cata cale ar face in acelas timp,

merend cate 5 ore pe zi ? (R. 3/7-6- poste).

IV. 40 lucratori a facut un zid in 21 de zile; cati

lucratori ar fi trebuit pentru a face acel zid in 35 zile? (R.
24 lucratori).

V. Cat ar costa 251 oca de zachar, daca pe 8-1 oca

s'a dat 27 lei? (R. 8111 lei).
VI. 0 familie csheltuesce 284 lei in 23 zile; cate zile
Tar ajunge 529 lei? (R. 4211-1- zile).

VII. Un om face un lucru in 5 zile, lucrand cate 8

www.dacoromanica.ro

110

ore pe zi ; in cate zile ar face acel lucru, lucrand cate 7

ore pe zi ? (R. in 5,5r zile).

VIII. Un num6r de 214 boi a consumat in 18 zile o

cantitate de 18324 oca de fan ; pe cate zile ar ajunge pentru 45 bnl 2487 oca de fan ? (R. 20-MM zile).
IX. Cu 48 lel s'ail cumprat 13 cop de materie late.
de 2 coti; catl coti s'ar putea cumpera cu 85 lel din o matone lata de 4 cotI? (R. 1211 cot)).

X. 13 lucratori, lucrand timp de 8 zile, ate 10 ore

pe zi, castiga impreun 225 lei ; cate ore pe zi ar trebui
sa lucreze 4 lucraton, pentru ca in 15 zile s castige 140
lel ? (R. 10-fla ore).
XI. Intr'o cetate se afl .412 soldati, i ati hran a pentru
25 zile, fie-care soldat primind cate 956 grame pe zi. Mal vin
insa 113 soklatl. La cat trebue sa se reduc portia fie-caruia,
pentru ca hrana sa ajunga pe 20 zile? (R. La 937 -N-6 grarne).

XI. 0 cismea care da 3 ectolitri de apa pe ora, umple

un basin in 15 ore; in cat tinip va =plea acel basin o alt.
cismea, care da 4-13- ectolitri apa pe ora? (R. In 10r5-a- ore).
XIII. Venitul anual al proprietatilor dintr'o comuna
este la un loc de 428525 lel, iar con tributia ce percepe ea pe
an de la aceste proprietatl este de 34512 lel. Ce imposit va

trebui sa ptatesca un proprietar, a carul proprietate are un

venit anual de 11500 lel ? (R. 1167 lel, 78).
Regula de dobanzi.

160. Dobanda se chiama folosul ce aduce o suma de

bani data cu imprumut, pe un timp 6re-care.
Suma data cu imprumut se chiarna capital; imprumutatorul se numesce creditor; iar imprumutatul datornic saa
debitor.

Procent se chiama dobanda produsa de 100 le] intr'un an.

Esemplu. Petru ia cu irnprumutare de la George 5200 lel,
pe timp de 3 aril, cu indatorire ca pentru fie-care sun, de lel WI

www.dacoromanica.ro

111

plat6sca cate 6 lel pe an, cat timp va tine irnprurnutarea. Cat

se cuvine sa pthtOsca Petru lu George pentru intrga suma
de 5200 lei, si pentru tot timpul de 3 an1 ? (R. 936 lei).
In acest esernplu, George este creditorul, Pam debitorul, 5200 capita!ul, 6 procentul i 936 dobanda.
161. Regula de dobz are de scop resolvarea problemelor relative la dobanzl. Ea se resolva ca si regulele de trei.
162. Esemple. I. Can, dobanda produce un capital de
4525 lei, in 3 anT, cu procentul de 8 la suta (saft0)?
Intrebarea se pOte pune si asa: daca 100 leI del. dobanda 8 lei in un an, 4525 leI cata dobanda vor da in 3 anl ?

8 lei

100 lei
4525

1 an

7)

100 lei del in 1 an dobanda de 8 lei ;

8
1

71

II

71

4525

17

71

11

1)

17

4525

71

1)

"

77

11

"

7)

7)

7)

100

lel

8x4525
100

lei.

8x4525x3
100

lel;

Aa dar :
X

8x4525x3

=1086 lel.

100

II. Cath dobanda se cuvine pentru un capital de 528 lei

pe timp de 5 ani 8 luni, cu procent de 7 0/0 pe an?

Timpul imprumutaxiI coprinOnd luni, vom socoti timpul in luni :

1 an
= 12 lun! 7 leI
5 ani 8 1. = 68
x lel
100 lel in 12 luni da dobanda 7 lel ;
100 lel
528

1 leu

12

7
77

)7

71

100

www.dacoromanica.ro

lei

112

1 luna da dobanda

1 1ei in

528 lei

528

77

68 luni

100x12
7X528X68
lei -

))

7)

"

100X12 lel;
7X528 lel.

100X12

Aa dar :
7 X528 X68

1200

= 2091e ,44.

III. Care va 6 dobanda produsa de 4275 lei in tiny

de 8 luni, 20 zile, cu procentul de 8 00 pe an?
Timpul imprumutarel coprinzand zile, vom socoti timpul in zile, sciind ca in comercit anul se socotesce ca avand.
12 luni de cate 30 zile, sail 360 zile.
1 an
= 360 zile 8 lei
100 lei
4275 ,
8 1. 20 z. = 260
100 lei in 360 zile dab. dobanda 8 lei ;
1
1

4275
4275

360

77

72

72

27

72

17

7)

77

))

22

100

1)

260

Prin urrnare :
8x4275X260
x
36000

lei;

8
360x LCO

lei ;

8x4275
lei;
360x100
8x4275x260
360x100

let

=247 lei.

163. Observare. In tOte aceste trel esemple, vedem

ca dobanda este o fraclie, in care numereitorul este produsul

procentulul cu capitalul fi cu limpid, iar numitorul este zoo

dacd timpul este socotit in anr; Izoo, dela e socotit in luni;
,ci 36000 dacd e socotit in zile.
IV. Cat capital se dat la dobanda, pentru ca in 4 ant
cu procent de 500 sa'ml produca 425 lei 0obanda ?
www.dacoromanica.ro

113

2.

5 lei

1 an

100 lei

425

5 lei in 1 an sunt dobanda a 100 lei;

100
1

/7

77

425

425

7)

77

77

2)

)7

7)

77

"

"

lei;

100x425

77

lei;

100X425
lei;
"
5X4

adicA :

x=

100X425
= 2125 let
5X4

V. Pe eat timp sa dail la dobandt un capital de 4700

lei, pentru ca, cu procentul de 10%, sa, am la dinsul 1540
lei doband6.?

10 lei
1 an
100 lei
x
4700
1540
1 an;
100 lei dA, dobAnda 10 lel in
100
ani;
10
1 n
n
72

77

/7

7/

"

77

77

77

77

100
10

ani;

100

9700

4700

77

1540

10x4700
100)0540
77

ani

'

104700 ani.

Prin urmare :
x = 100x1540'
= 3 ani I 1-= 3 ani 3 luni 9 zile VT.
10x4700

VI. Cu ce procent se dat la dobandA, un capital de

8500 lei, pentru ca in 2 ani 5 luni 25 zile sA, dee dob&nda
1300 lei ?

8500 lei (2 ant 5 luni, 25 zile = 895 zile) 1300 lel.

100
(1 an = 360 zile)
x
))

49137. Aritmetica, Ed. VI.

www.dacoromanica.ro

114

8500 lei in 895 zile dab. dobanda 1300 lel ;

895

77

77

17

7,

77

77

71

1300
lei ;
8500
1300

8500x895

1300100

100

100

360

8500 895

71

lei ;

lei

1300 x 100x360

8500895

27

lei.

.A.a dar :

1300x100x360
8500x895

=6 As lei,

Probleme I. Cata dobanda se cuvine pentru 2100 leI

pu1 la dobanda pe 3 anI 4 luni cu procent de 4 0/0 ? (R.
280 lei).

II. Pe at timp se dail la dobanda an capital de 800

lel de la care vreail sa am dobanda 325 lei, cu procent de
12/o ? (R. 3 ani

31-).

III. Ce dobanda ne va da un capital de 11400 lei in

timp de 10 lunl, 5 zile, cu proced de. 7 0? (R. 854 lei).
IV. Cu ce procent se punem la dobanda un capital de 4200
lel, pentru ca in 7 anl s dee dobanda, 1200 lel? (R. 44400i(,)

V. Ce capital voig da cu dobanda, pen tru ca in 8 anl,

cu procent de 50 c sa, am dobanda 812 lei ? (R. 2030).
VI. Cu ce procent s'a dat la dobanda suma de 24800
lei de Ore-ce d, dobanda 1178 lei pe an ? (R. 4 1. A).

VII. Cu ce procent sa se dee la dobanda un capital,

pentru ca sa se indoiasca in 18 ani ? (R. Cu 5g cvo).

VIII. Un bancher imprumuta pe A cu 2600 leI, cu

procent de 7 A ; pe B, cu 1725 lei, cu 6 0/0; i pe C, cu 4420

cu 54 0/0. Cata dobanda primeqte de la toti pe

lei, 60 bani).

www.dacoromanica.ro

? (R,. 521

115

IX. Cine-va nu voesce sa dee 2100 lei cu dobandh, de

i peste 3 luni ii imprumuta
pentru cele 9 luni ce at mai rrnas pana la sfarqitul anulul
cu 54- (,. Bine a facia ? (R. Nu a facut bine, pentru ca a

Wo, ci tine banii in cash,

c4tigat cu 7 lei 88 b. mai putin, de cat daca 'I ar fi dat

-de la inceputul anulul cu 4

Regula de scompt.

164. Scompt se numesce suma ce platesce cine-va,

pentru a primi pretul unei polite sat unui inscris inainte
de termenul de plata.
Esemplu. Petru a luat de la George marfa de 800 lel,
la 1 Ianuarit 1.8Q8 ; si ne-av6nd a-I plati indata, i-a dat un
inscris ca 'I va plati peste un an, cu procent de 500 puntind
,s.i dobernda In capete, auica inscrhnd in polita ca datorie suma

de 840 lei, cat se va faces capitalul cu dobanda ml pana la

finele anulul.
Peste 3 lull:1, la

1 Aprilit, George, avnd nevoe de

bani, vinde polita la un bancher. Acesta insa nu 'I nurn6ra.
surna coprinsa in pohta de 810 de lel, ci o suma mai micL
Suma ce 'I opresce se numesce scompt.
165. Sum inscrisa intr'o polita se nuinesce valen-ea
el nominald. In esemplul precedent, valOrea nominala a politel era 840 lei.
166. Scomptul este de dou feluri : scompt din afar&
sat scompt comercial i scompt din intru.
167. Scomptul din afard, care esre singurul intrebuintat in comercit, este chiar dobanda valorii nominale a poIitel, din mornentul cand se scornpt6za, pana in ziva termenului de plata.
In esemplul precedent, daca polita s'a scomptat la 1
A prilit 1888, scomptul ei este suma de 31 lel 50 bani, care
ar fi dobanda suinei de 840 lei de la 1 Aprilit 1888 pana
la 1 Tanuarit 1889.

www.dacoromanica.ro

116

Scornptul din afard se calculezd dar intocmai ca st

dobnzile.

Esemple. I. 0 poliO, de 2000 lel este de plat5, pest&

50 zile; care va fi scomptul el, cu 70/0 pe an?
7 lei'
100 lel
(1 an = 360 zile)
2000
50 zile
x
La 100 lel in 360 zile scomptul ar fi 7 lel ;
11

"

360

"

2000

77

17

7)

2000

11

77

;)

"

lel

WO

'

1 zi

72

77

77

77

100x360

11

7X2000
11

50 zile

7)

lel;

100x360
7X2000X50
lel_
100x360

7)

71

lel;

71

Aka dar :
7X2000XF:0
= 1910,44.
100X360

II. Care este valOrea nominala a unel polite ce era de

plata. peste 130 zile, i pentru care un bancher a luat scompt.
24 lei, a 5 0/0?
100 lel
5 lel
360 zile
24 ,
x
130
5 leI este scomptul pe 360 zile la 100 ;
71

77

77

17

17

7)

7)

24 "

71

24

77

7)

71

100
Th

360
7)

1 zi

1)

130 zile

100X360
71

100X360x24
5X130

lei;

100x360X24
11

7)

= 13291e1,24.

www.dacoromanica.ro

lei ;

100x360X24
lel.
5X130

Aded :

x=

lel;

117

168. Scomptul din afara nu este destul de just pentru cel care vinde polita, pentru ca el se apnea asupra va-

loril nominale, pe care polita o va avea numal in ziva

termenulul de plata, iar nu asupra valoril el actuate.
SCOMptul din intru este acela care se aplica asupra
Taloril actuale a politel.
169. Problemd. SA se Ossca valeffea actuala a uneT

polite de 2000 lel, al caril termen de plata este peste 50

zile, cu 70 pe an.
Acsta va sa zica a gasi care este- suma care, impreuna cu dobanda el pe 50 zile, cu procent de 70 0 pe an_
face 2000 lel.
Zicem :

100 lel dat in 360 zile dobanda de

100 lei dail in

1 zi

100 lel dab. in

50

zile

lei;

7
f,

11

72

360

lei.
'

7X5
360

lei-

'

adica 011,97.

Aa dar
10011,97 insernn6za capitalul i dobanda pe 50 zile de
.

la 100 let
1 leil insemn6za capitalul i dobanda pe 50 zile de la
100
lel;
100,97

2000 lel insemnza capitalul i dobanda pe 50 zile de

la

100x2000
100,97

adia de la

lei

'

198011,78;

cu alte cuvinte,

19801'31,78

dati la do-

Una. cu 7/0 pe an, peste 50 de zile vor deveni 2000 lel.

198011,78 este valeffea actuala a politei de 2000 lel.
Aa dar valrea actuald a unel police se gelsesce immulfind valrea a nominald cu zoo, ,s.i impelrlind cu 100 plus

www.dacoromanica.ro

118

dobAnda la loo pe timpul ce ina remiine plina la ziva termenului de plata a polifel.
170. Diferenta 20001ev-19801e1,78 = 19101,22, este dobanda produsa de acestl 19801,78 in acele 50 zile ce mai
sunt pana la termen.

Regula. Scomptul din intru este dar diferenfa dintre,ci val6rea aauald a polilet, de vreme ce
el nu este alt de cat dobanda la valOrea actuala a politel.
In esemplul precedent, scomptul din intru al politel
de 2000 lel, pe 50 zile, cu 70 pe an, este de 1910,22.
Esemplu. Sa se calculeze scomptul din afara si din
intru al unei polite de 48500 lei, al calif termen de plata
este peste 17 luni, cu procent de 60 pe an.
Scomptul din afara se calculeza dupa regula dobanzilor (168 si 167).
valrea nominala

x = 48500X6x17
1200

= 4122101,50.

Scomptul din intru se calculz5 dupa regula de mai sus (170):

x=48500 100(48500 =4850011-44700 Iel,46 = 3799101,54,

108,50

pentru ca, dobanda la 100 lel pe 17 lunI este de 8 lei, 50.

Vedem ca scomptul din afara este ad mai mare de cat
scomptul din intru cu 3221,96.

Probleme. I. Care este scomptul din afara si din lam

la un inscris de 8000 lei, care espira peste 2 ani si 5 lunI
cu procent de 7/0 pe an ? (R. Scomptul din afara este de1353101,33, iar cel din intru de 1157101,13).

II. La o polita de 2440 lel, care espira peste 7 luni

12 zie, un bancher a luat scompt din af ara 75101,23 ; cu ce
procent s'a socotit scomptul acesta ? care ar fi fost scomptul din intru ? (R. Scomptul din afara s'a socotit cu 5 0/0 ;
scomptul din Intim ar 11 fost de 72101,94).

www.dacoromanica.ro

119

III. 0 polita de 654 lel se scompteza la un .bancher care

opresce la dinsa 41161,85, socotind scomptul pe 30/0 pe an ;
pe cat timp s'a scomptat acea
? care ar fi fost scorn ptul

el din intru pe acelas timp ? (R. s'a scomptat pe 2 ani 1

lunA 18 zile ; scomptul din intru ar fi fost de 39'61,34).
Scadenta comuna.

171. Cand un creditor are maY multe inscrisuri ale unui

debitor, earl nu espira tote in aceeasT zi, le pOte schimba

pe tOte prin invoiala cu debitorul, in unul singur, care sa
coprinda suma capitalelor ce se aflat in inscrisurile cele
cu un procent ore-care pus prin invoitala : insa este trebuinta

atuncl a se afla tirnpul pe cat trebue s se faca acest noir

inscris, pentru ca dobanda sa sa fie deopotriva cu suma do-

banzilor inscrisurilor celor mid. Acesta se numesce problerna scadentel comune.

Esemplu. Ioan are trel inscrisuri ale lui Dernetriu :

Unul de 120 lel, cu procent de 3 co, care espira peste 154
zile ; altul de 216 lel cu procent de 7 0/0, care espira peste
200 zile ; si al treilea de 355 lel, cu procent de 40, care

espira peste 85 zile. DQmetriu se invoesce cu loan, ca in

locul acestor trel inscrisuri, s faca unul singur in valOre
de 991 lel (=-- 42016' + 2161 + 355) cu procent de 6 o ; se

intrba Insa pe ate Die sa se faca acest noU inscris, pentru ea dobanda lui sa fie egala cu suma dobanzilor celor
trel inscrisurl
x72. Regul. Pentru a gdsi termenul scadenfet comune
a mat multor inscrisuri, immulfim capitalul coprins in fiecare inscris cu procentul sett si cu numerul zilelor ce med
reman ftn Ia espirare, si facem suma acestor produse;
acstd sumd o impdrfim cu suma capitalelor coprinse in tote
inscrisurile, immulfitd cu procentul ce trebue sd pOrte inscrisul

cel nod; catul va fi numerul zilelor pe cat trebue sii se jacd

inscrisul cel nod.

www.dacoromanica.ro

120

Esemplu. SA se resolve problema push mai sus.

Pentru primul inscris, produsul

capitalului cu procentul i cu numrul
.
420x3x151=194010
zilelor este
.
Pentru al doilea inscris, acest
produs este
216x7x200=302400
Pentru al treilea inscris, acest
produs este
355x4x85=120700
617140
Suma acestor produse este. . .
.

Suma capitalelor din cele trei inscrisurT este de 420

+216+355=991 lei ; o immultim cu procentul 6 al inscrisulul celui noU ; i cu produsul, 5946, impArtim surna 617140,

de mai sus. Catul, 1031M, este numrul zilelor pe cA,t

trebue fkcut noul mused&

In comerciti, este obiceiul ca fractiunile de zi sa se le

pede de tot. Prin urmare inscrisul se va face pe 103 zile.

Probleme. I. Peste ate zile sA se punk scadenta la un
inscris ce ar da procent 50 0 pe an, i care ar inlocui trei
alte inscrisuri : unul de 2500 lel cu procent de 8/0, care
espirA peste 28 zile, altul de 1400 lel, cu procent de 60/o
ce espirA peste 32 zile; i al treilea de 1800 lei, cu procent
de 4/o, ce espira peste 20 zile? (R. Peste 31 zile).
II. Peste cate zile sk, se punk scadenta la un inscris
ce ar da procent 810 pe an, i care ar inlocui patru alte
inscrisurI; unu de 750 lei, cu procent do 8% pe an, care
espirk, peste 18 zile ; altul de 1120 le! cu 50/0, ce espirA
peste 23 zile; al treilea de 890 lel, cu 7./0 ce espirk peste
36 zile ; i al patrulea de 600 lei, cu 4/o ce espirA peste
11 zile? (R. peste 18 zile).
Regula de asocialiune 0 de 1mpArVr1 propolionale.

Regula de imparfirl' proporlionale sail de repar

tifie, are de scop a despArti un numr dat in pArti proportionale cu alte numere date.
173.

Esemplu. A desparti pe 360 in trei OAT proportionale cu

www.dacoromanica.ro

121

numerele 5, 8 si 11, va s6, zica a gasi numerele 75, 120 si

165, a caror suing, este 360, si cart sunt ast-fel, a avem :
75

120

165

11

Problema acsta se resolva prin regula de repartitie,

sat de impartiri proportionale.
174. Regula de asociafiune este o regula de repartitie
care are de scop de a imOrti intre mal multi soti castigul
sat paguba ce at avut, potrivit cu capitalul fie-caruia si cu
timpul cat fie-care a fost in asociatie.
175. .51 regula de asociafie, 7. cea de repartifie, se resolvd cu ajutorul regulelor de trek.
Esemple. I. Trel insi se asociazA ca se faa comercit :
unul pune 28000 leI ; al doilea 12000 lel ; al treilea 15800

lei. Cand se despart din tovarsie, gasesc a at castigat cu

totul 8500 lei. Cat se cuvine fie-caruia ?
28000
Partea celul d'intait
12000
de
al
doilea
n
n
.
15800
de al treilea
.
55800
Capitalul total al tov5rasiei . .
8500
Castigul total al tovarasief. . .
77

)7

Asa dar :

Capitalul de 55800 lei a astigat 8500 lei ;

un capital de 1 let ar fi castigat

un capital de 28000 lel va astiga

8500
55800

lei

8500x28000

'

= 42651,23 ;

55800

8500x12000

12000

7)

15800 a

77

18271,96 ;
55800
8500X15800
= 2g061,81.
55800

Prin urmare :

partea de castig a celul d'intaitt este

n
n

n
)7

n
7)

de al doilea
de al treilea

42651,23 ;
18271e1,96 ;

www.dacoromanica.ro

24061,81.

122

Proba lucraril se face adunand cagigurile tuturor;

suma trelme RI' fie egald cu cii,stigul total care s'a dat.
426510,23
18271,96
24061,81
85001e1,00

II. Trel ini, A, B, C, se intovravsc pentru a lua in

arenda o moie. A pune 9500 lei, insa peste trei ani se retrage din asociatie ; B pune 4800 lei i rmane timp de 5
ani; C -pun() 13200, ins se retrage peste 2 ani: la sfirlit,
ei gsesc ca a avut o paguba, de 6700 lei. Cat vine din
acsta paguba fie-caruia din tovarai?
Mai intaiu observ ca A, care a pus 9500 lel i a stat
3 ani,etot atata parte are, ca si cand ar fi stat numal 1 an,
punand insa un capital de 3 oft mai mare, adica 95001X3.
Tot attB, ar fi pu tut sta numal un an, punend 48001X5,
C, punnd 132001X2. Putem dar face socotla ca 0i cand
A. B i C, ar fi stat fie-care cate 1 an, punnd :
A . . . . 95001e1x3 --= 19500 lei;
B . . . . 480010x5 --= 24000 let ;
C . . . . 13200lex2 = 26400 lei ;
Capital total
69900 lei;
Asa dar, dacd timpul nu este acela,s pentru toff asociafil immultim capitalul fie-cdruia cu timpul
lucrdm ca
aceste produse, ca ,si cand timpul ar fi acelafi pentru top-.
Prin urmare :
Capitalul de 69900 lei are o paguba de 6700 lei;
pi

6700
lei ;
69900
6700X19500
lei ;
"
69900
6700X24000 ,

un capital de ] let ar fi avut o paguba de

)1

19500 lei va avea

24000

)7

"

www.dacoromanica.ro

69900

lei;

123

un capital de 26400 lel va avea o paguba de

6700x26400
69900

lei ;

san :

partea de pagubh a luI A 186910,20

2)

1)

71

11

11

77

)1

23u01,43

253010,3 7

Paguba totala 670016,00

M. SA se despartA numrul 360 In treI pArVi proportionale cu numerele 5, 8 i 11.
Num6rul 5 + 8 -1- 11 ---. 21 rspunde la 360;
360

asa dar 1 rspuncle la 21

360X5
17

11

77

11

17

11

17

7)

11

1)

"

24

360x8 120;
21
360X11

165.

24

Partile sunt 75, 120 i 165; i suma lor este in adev6r 360.

IV. 0 movie este ImpArtita la patru proprietarI : A

are 2 041 dintr'Insa ; B, 3 part1; C, 1 parte ; i D, 5 041;
impositul mosiel Intregi este de 2640 lei pe an. cat se cuvine sa platsca fie-care proprietar ?
Mos'ia IntrOga coprinde 2+3 -1-1+5=11 partI ; asa dar
pentru 11 partI, se plAtesce . 2640
;

1 parte a luI C
77

261110
.

2 pArtI ale lul A .

1)

ale M B

11.

ale luI D

= 240 lel ;

2640X2

11

=48010 ;

2640x3

-720 lei;

11
.

2640x5
11

Total .

www.dacoromanica.ro

1200 lei.
.

2640 le).

124

.Problezne. I. Un ora, impartit in 5 colorT (despartirT),

trebue sa dee 484 tineri la recrutatie; despartirea I are 12500
locuitorl; a II-a, 15875 ; a III-a, 9625 ; a IV-a, 8625; a V-a.
138 /5. CAT tinerl se cuvine a da fie-care despartire ? (R.
Desp. I va da 100 tined.; a II-a, 127 ; a TII-a, 77; a IV-a,
69; a V-a, 111).

II. Patru MO se asociaza pentru a lua o pal:lure in

taere; A, pune 350 galbeni; B, 280; C, 420; D, 500, i castiga
impreuna 800 galbeni; cat se cuvine fie-caruia? (R. LuT A,
180S galbeni; lul B, 14414; luT C, 21634-; lul D, 258A-).
III. 0 societate de 8 barbatT, 6 femeT i 11 copii a
cheltuit 470 lei ; sa se imparta acesta cheltuiala, ast-fel ca

partea de cheltuiala a unuT barbat sa fie de 3 oil mai mare

de cat a until copil, iar a unei femei de 2 oil mal mare

de cat a unul copil. (Un barbat va da 30 lei, o femee 20

lei, un copil 10 lei).

IV. Trei inl se asociaza pentru a face comert cu cereale: A , pune 5200 galbenT, pentru 4 ani, 2 lunT ; B, 3600
galbenT, pentru 6 anT, 5 luta; C, 4700 galbenT pentru 7 aril,
3 luni; castigul total este 6400 galbenl ; cat se cuvine fiecaruia? (R. Lill A, 175874,11- galbeni ; lul B, 18754M-; lui
C, 2766-54M).
ilegula de amestecaturd.

176. Cand se amesteca materiT de calitatT qi de pretuff deosebite, se pot propune dou felurT de probleme:
10. Cand se cunosc cantitatile luate din fie-care calitate, i se cere sa se afle prqul amestecaturel;

2. Cand se cere ca, din dou6 materif de calittf Si

preturi deosebite, sa se fad, o amestecatura care sa, fie de
un pret dat.
177. Problenze. I. So arnesteca 183 litri de yin ce costa

85 banT litrul, cu 130 litri de vin de 1 lea 10 banT litrul;

care va fi pretul unuT litru de amestecatura ?
www.dacoromanica.ro

126

CeT 183 litri a 0',85 costa.

ceT 130 litri a 11,10 costh.

01,85x183=1551155
11,10X130=143',00

.
.

eel 313 litri de amestecatura costa

2981,55

asa dar 1 litru de amestecatua costa298"55 , sail 01,95.

313

Prin urmare,

Regul. Pentru a gdsi preful will amestecaturl, se inmulfesce prepil unitagi fie caria din substankle amestecate
cu cantitatea data din acea substanfa ; se face suma acestor
produse, ,ci se imparte cu suma cantitafilor substanfelor date.
II. Intr'un butoiti de 380 litri, se torna 208 litri de yin
a 65 bath litrul, 120 litri de yin a 80 bath litrul, si restul
se umple cu apa: pe cat revine litrul de amestecatura ?
CO 208 litri a 65 b. costa
.
01,65x208.1351,20
ceT 120 litri a 80 b. costa
01,80X120--- 961,00
ceT
52 litri de apa nu costa nimic
.
.
.
eel 380 litri de amesteca tura costa
2311,20
.

1 litru de amestecatura costa

2311,10-01,61.
380

178. Amestecaturile fAcute din metale deosebite se numese aliage.

Pretul aliagelor In care intra metale scumpe, aur sail
argint, se determina dupa tit/u/ aliagiulth, adeca dupa can-

titatea de metal pretios care intra in unitatea de greutate

de aliagit. Ast-fel, camd se zice ca un aliagia de aur are
titlul 0,912 acsta insemneza ca In lgr. de aliagit se aft
Ogr.912 de aur, iar restul pana la 1gr. este un alt metal
Problema. Se topesc la un loc dou6 bucati de aliagiil
de aur : una grea de 348gr., cu titlul 0,812, si alta grea de
523gr cu titlul 0,905; care este titlul amestecaturel ?
Fie-care gram din prima bucata, contine 0gr812 deaur ; asa dar:

www.dacoromanica.ro

126

349gr. din prima bucatd, a 0gr.812 de aur, coprinde

Ogr.812x318=-282gr.576 aur ;

tot asa, 523gr* din a doua bucatd, a 0gr.905 aur, coprinde Ogr.,905X523 =473315 aur.
Asa dar 871gr de amestecdturd coprind 755,905 aur,
iar 1". de arilesteCAtUra Coprinde 755871 =Ogr'8M.

Prin urmare titlul amestecdturei este 0,868.

179., Probleme. 1. Un negutator are An de 55 bani litrul, i alt vin de 75 banI litrul, i voesce ca cu dinsele sa
facd 500 litri de amestecdturd care sd coste 62 banI litrul ;
cAtI litri trebue s ia din fie-care vin?
La un litru de primul fel, se va castiga,621r---55b.-7b.
la un litru de al doilea fel, se va perde 75h.-621).=13bAsa dar, de vom lua 13 litri din primal fel, vom castiga 7'x13-91 bani; i dP vom lua 7 litri din al doilea fel,
vom perde 13kX7=91 ban1; adecd, dud amestecdrn 13 litri
din felul intSi cu 7 litri de felul al doilea (peste tot 20
litri) i vindem cu 62 bani litrul de amestecdturd, nici nu
castigdm, nici nu perdem.
In acestl 20 litri de arnestecatura a intrat : 13 litri de fe1u intiU, i 7
itri de felul al doilea;
litri de felul intaiii.
In 1 litru de amestecatur5. intr. . .
ai
litri de folul al doilea ;
-.27/1-

3X500

Iar in 500 litri de amestecatuthvor intra

20

=325 litri de felulintAid

7X 5700 =1751. de felul al doilea;

27

Peste tot.

500 litri.

Lucrarea ce am fdcut aci nu este altd de cat despdrtirea lui 500 in dou pArti proportionale cu numerele 13 si
7 (175, problema III si IV).
II. Cine-va are vin de 95 banl litrul, i vrea st facd 725
litri de vin maI slab, pe care sal pt vinde ca 70 banI litrul;
cdt1 litri de yin si catf litri de apa, trebue sd amestece ?

www.dacoromanica.ro

127

La 1 litru de vin se perde .

.
95 70=25 bani
70
La 1 litru de apA, se castig . . .
Asa dar trebue sa, desfacem pe 725 In dou partf pro.

portionaie cu 70 si 25 ; aceste WV sun t :

si

25x725
95

70 x725
= 531 nth, 21
95

190'm,79.

Va trebui dar sa amestecam 53111tri,21 de yin cu

190lit1i,79 de apa,

III. Cine-va are un aliagiii de argint cu titlul 0,900,

un altul cu titlul 0t800, i vrea sa, fan cu ele 1 kilogram
de aliagi cu titlul 0,835 ; cat trebue sa ia din fie-care ?
pi

Avem diferentele

0,900

0,835=0,065

0,835-0,800=0,035
Trebue dar s desfacem pe 1 kgr. in dou6 part1 proportionale cu 0,035 si 0.065; acele part): sunt :

0,035X1kgr. pkgr. 350

0,100
0,065X1kgr
kr
0,100 0g '76543.

Vona lua dar Okgr.,350 din aliAgiul cu titlul 0,900 si

Okgr.,650 din cel cu titlul de 0,800

Probleme. I. Se amesteca 15 oca de yin, de cate 8 lel

vechi ocaua, cu 10 oca de vin a 3 lei vechl ocaua i cu 4
oca de apa; care este pretul amestecaturei ? (i 5 lel ye 'lit)
II. Din grail de 80 lei chila, i din alt grail de 67 lel
chila voiesce cine-va ca prin amestecare sa fan nisce grafi
cu pret de 75 lel chila; cat, va pune din fie-care fel ? (R. 8
part1 din felul intahl si 5 041 din felul al doilea).
III. Se face o bucata de bronz, topind la un loc 54kgrde mama a 2161,31 kilogramul, si 16kgr' de cositor a 11911,95
kilograinul ; care este pretul bronzuluI? (R. 2101, 25 kilogramul).

www.dacoromanica.ro

128

IV. Cine-va are doua vergl de argint, cu titlul de 0,875

si 0,960, si voiesce a face o varga cu titlul 0,910; cat va

pune din fie-care? (R. 50 part1 din varga intaia si 35 parti
din a doua).

V. Cine-va are un bulgare de aur, cu titlul 0,904, si

altul cu titlul 0,830, si voesce sa, tack din 500gr. de aliagiti,

cu titlul 0,875: cat va lua din fie-care bulgare? (R. 304? r

din bulgarele ;ntait j 195 gr. n din cel de al doilea).
CAPITOLTJL XI.

Puteri

1 rdcini, pitrate i cubice.

Puterea a doua, safi Otrat.

180. Seim (96) a puterea a doua sat patratul unu

num6r este produsul acelul num6r luat de dou6 off ca factor. Asa 8X 8 este patratul lui 8.

Patratul WI 8 se scrie 82. Num6rul 2 se numesce

esponent.

Iaca patratele numerelor de la 1 pana la 10 inclusiv:

12=1 ; 22=4; 32=9 ; 42=16 ; 52=25 ;
62=36 ; 72=49; 82=64; 92=81; 102=100.
lifidficina pdtrat a lima numr Intreg.

181. Raddcina pdtratel a unul numr, se chiama un

alt numr, al caru1 patrat este egal cu numarul dat.
Ast-fel radacina patron a lui 64 este 8, pentru a 82=64.

Pentru a se arta ca trebue sa se scOta radacina patrata a until numr, el se pune sub semnul acesta :

V.

Asa dar, V64=-8.

182. Un numr se chiama pdtrat perfect, atund cand se

'Ate gasi un alt numr al drill patrat sa fie egal cu num6ru1

dat. Spre esemplu, 64 este un patrat perfect, pentru ca 82=64In cas contraria, se zice c numrul dat nu este pdtrat.

www.dacoromanica.ro

129

perfect.

Asa, 79 nu este pAtrat perfect, pentru a nu se

p6te gAsi nicf un numr, al cAruT pAtrat sh, fie egal cu 79.

183. Regula I. Pentru a estrage rdeldcina pdtratd a

until num& intreg mat mic de cat zoo, estragem din memorie rdeldcina pdtratd a celui mar mare pdtrat perfect care
incape in numerul dat.
Esemple. I. S. se estragA rAdAcina pAtratA a luf 49.
RAdhcina cautatA este 7, pentru ch, 72=49.
II. SA se afle rMAcina pAtratA a lur 79.
79 nefiind pAtrat perfect, luhm rAdAcina pAtratA a luf
64, care este cel maT mare din pAtratele perfecte ce incap
In 79. Zicem dar ch, rAdAcina pAtratA a luT 79 este 8; iar
diferenta 15, dintre 79 si 64, se chiam rest.

184. Regula II. Pentru a estrage rddelcina pittratd a

unur num& intreg mar mare de cat zoo, despektim nunzYrul
in despdrtzrr de cate doutY cifre, mergnd de la dripta spre
stanga ; desparfirea cea mai de la stanga pOte sd aibd ,ri o
singurd cifrd.
Estragem rdddcina pdtratd a despdrtirer celer mar de
la stanga, ci o scriem la drpta numerulut. Lill:gel rest, poorim ,ri despdrlirea urmatore a numi'rulur, di.i Miem cifra
de la urmd.
Raddcina ajlaM o inmultim CU 2; produsul Ii scriem
dedesubt, fi cu de"nsul imparlim ceea ce a mat Mnas din
rest, dupd Mierea cifrel de la urmd. Catul gdsit Ii scriem
aldturt cu indoitul rtadciner; il mat scriem o daM dedesubt,
,ri inmull'im. Dan& produsul se pte scddea din restul intreg,
cifra afiata prin impdrfire este bun& pentru raddcind, ,ri o
scrion la dripta cifrer de ja ajlate; iar dacd nu, trebue miccorat
incercaM din nog, pand and produsul se va putea
scddea din rest.
Langd restul acestet saideri, pogorim a treia despdrfire a numftulur, ,ri urmdm ca mar sus, pana ce se termina
tote despdrtirile.
49437. Aritmeticd. Ed. VI.

www.dacoromanica.ro

130

Esemplu. Sa. se scOta radacina patrata a nu mrului 347560.

34, 75, 60
. Radacina patrata
589
25
109 108
1169
975*

864
11160*
10521
.
639

9
981

864

9
10521

Rest . .
Dupa ce am despartit numrul in grupe de cate dou

cifre, am estras radacina patrata a grupei celei mai de la

stanga, 84. Radacina a fost 5, pe care am scris'o la drOpta
numrului, si am avut Si restul 9.
Langa restul 9, am pogorit despartirea urmatOre, 75, a
nurnruluf; si am despartit cifra 5, de la urma. Num6ru1

rmas, 97, l'am impartit cu 10, care este indoitul ci Ire! deji.
aflate, 5. Catul, 9, l'am scris la drpta lui 10, l'am mai scris odata
dedesubt si am immultit. Am gasit produsul 981, care este mai
mare de cat restul 975 ; prin urmare cifra 9 este prea mare. De

aceea am lasat'o la o parte, si am incercat pe 8. Am gasit pro-

dusul 864, pe care l'am scalut din restul 975, si am avut

restul 111. Cifra 8 find bung, am scris'o la radacina, langa 5.
Langa restul 111, am pogorit des partirea urmatOre. 60,
si am taiat cifra 0 de la urma. Num6rul ce a mai rmas, 11160
l'amitnpartit cu 116, care este indoitul raciacinei deja aflate, 58.
Am avut catul 9, pe care l'am scris langa 116 si dedesubt, si
am immultit. Am avut produsul 10521, care s'a putut scadea din

restul 11160, si a dat restul 639. Prin urmare cifra 9 a fost

buna, si am scris'o la radacin6, langa cifrele deja aflate, 58.

Asa dar radacina patrata a numrulul 347560 este

589, cu restul 639.
Esercifil. Sa se afle rdacina patr. a numerelor urmatOre :
88
56
36
117
1024

576081
42880
68500
1725863
38000006

www.dacoromanica.ro

131
Pdtratul i rdcina pa.trata' a numerelor zecimale.

185. PAtratul unu) numr zecimal are de dou orl maI

multe zecimale de cat numrul insusi.
Spre esemplu, ridicand la patrat pe 7,59 avem :
(7,59)2= 7,59 X 7,59 = 57,6081.

Vedern a pAtratul, 57,6081, are patru zeci male, pentru c fie-care din ceT dof factori a avut cate dou6.

186. Regul. Pentru a estrage rddlicina pdtratd a

unui numer zecimal, mai Inti, dacd nu are un, numer cu
sof de zecimale, Ii mai addogim o nuld la fine; pe urmd
sctem virgula, i estragem rdddcina pdtratd ca la intregi;

iar de la rdddcind despdrfim pe jumetate numerul de zecimale ce a avut numerul dat.

Esemple. I. SA se afle radacina pAtr. a n um6ru1ui 0,751437.

Acest numr are 6 zecimale, adecA un numr cu sot de

zecimale. LAsAm dar virgula la o parte, si estragern rAdAcina
numrululintreg 751437. RAdAcina este 866 cu restul 1481, pe
care '1 lepAdArn. De la 866 despartim 3 zecimale (jurntate din
6), si avem 0,866, care este rAdacina pAtratA a lui 0,751487.
II. SA se estragA rAdAcina pAtrata a lui 17,05863.
Numrul av6nd 5 zecimale, II mai adAogim o nulA,
estragem rAdacina ILA 17,258630. Ea este 4,154.
Esercilii. SA se afle rAdacina pAtratA a numerelor zecimale urmAtOre :
5,6174
0,0003b8
1,71852
PAtratul

487,814
19,00543
0,00019156432

i rdkina patrata a fractiilor ordinare.

187. Regula I. Pentru a ridica la pdtrat o fretcpe

ordinard,ridzcdm in parte pe nunzeratorul seii ,ci pe numitorul sell la pdtrat.
www.dacoromanica.ro

132

Ast-fel patratul fractieT --58- este -12- = 26: ; In adev6r:

I 52

5X5

52

25

==-8-`-8-2=8><8== 82=61

188. Regula II. Pentru a estrage reIdelcina peltrata a

uner fracId ordinare, data ambit' el' terment sunt pcltrate per-

fecte, estragem in parte racifIcina pdtrata a num&dtorulut

si pe a numitorului.
Esemplu. Sa se estraga radacina patratik a fractiel
AmbiI termenl, 16 i 49, fiind patrate perfecte, 'Adacina dal ta O. este :
A/16

4.

T'

V -0
-0
4- la patrat, regasim pe

pentru-ca ridicand pe

4.

189. Regula III. Pentru a estrage r4d4ina pdtratel a

tenet fracjir ordinare cand ambit' termeni nu sunt pittrate
perfecte, immulfim pe numerdtor cu numitorul, estragem rd-

dricina patratcl a acestid produs, i acestet rtidacint 'I'

de numitor pe numitorul fraciiet date.

de1m

Esemple. Sa se estraga radacina patrata a fractieI .

Niel unul din termenil 7 i 12 nu este patrat perfect ; de aceea immultim pe num6ratorul 7 cu nurnitoru112 ;
produsul este 83, a caru1 radacina paVata, este 9 ; 'I dam
de numitor tot pe numitorul 12 al fractieT date, si ast-fel
formam fraetia T92-, care este radacina ceruta.

Eserag. Sa se afle radacina patrata a fractiilor :

144

-289
49
-87
73
9

36

17
28

295
139-

8
9

11

5283

Sn

--61Y

www.dacoromanica.ro

5-8T

133

Puterea a treia sat' cub.

i9o. Seim (96) a puterea a treia saa cubul until num6r este produsul acelui numr luat de 3 ori ca factor.
Asa 8 X8 X8 este cubul luf 8.
Cubul In! 8 se scrie 83. Num6ru1 3 se numesce esponent.

IacA cuburile numerelor de la 1 OA la 10 inclusiv :

13=1; 23=8; 33=27; 13=61; 53=125;

63=216; 73=343; 83=512; 93=729; 103=1000.
RaclAcina -cubic a until numr Intreg.

191. Riaticina cubica a unul num6r se chiamA un alt

num6r, al cArui cub este egal cu numrul dat.
A st-fel, rAdAcinacubicA a lui 512 este 8, pentru ca 83=512.
Pentru Q, se arAta cA trebue sA se scOtA rAdAcina cubicA a
until num6r, el se pune sub semnul acesta
Asa dar ?/6i-2 8.

192. Un numr se chiamA cub perfect, atunci cand se

pOte gAsi un alt num6r al cArui cub sA fie egal cu numrul
dat. Spre esemplu, 512 este cub perfect, pentru cA 83=512.
In cas contrar, se zice c numrul dat nu este cub

perfect. Asa, 635 nu este cub perfect, pentru a nu se Vita

gAsi nici un numr al cArui cub sA. fie egal cu 635.

193. Regula I. Pentru a estrage

reYcleicina cubicli a

unid numb- intreg mat mic de ail' r000, esfragent din memorie radacina cubica a celur mar mare cub perfect care incape in nume(rul dat.
Esemple. I. S. se estragA rAdAcina cubicA a lul 729
RAdAdna cAutatA este 9, pentru c 93=729.
II. S. se afle rAdAcina. cubica, a lui 635.

635 nefiind cub perfect, luAm radAcina cubicA a lui

612, care este cel mai mare din cuburile perfecte ce incap
in 635. Zicem dar c rAdAcina cubia a lui 635 este 8 ; iar
diferenta 123, dintre 635 si 612, se chiamA rest.
www.dacoromanica.ro

134

194. Regula II. Pentry a estrage rdelacina cubic& a

unur numer intreg mar mare de cat woo, despailim nu-

merwl in desparfirr de cate trer cifre, mergilnd de la drePta

spre stnga ; desparfirea cea mar de la stnga pole s aibat
numar una saz doue cifre.
Estragem radelcina cubicd a desparfirer celer mar de
la stnga, ,si o scriem la drepta numerulur'. Langa rest, pogorim i desparprea urmatire a numerulur, si.t taiem doue
cifre de la urma.
Radacina ajlatd, o ridicam la pdtrat Fi o immultim czt
3;
cu produsul, imparlim ceea ce a mar remas din rest ;
duper tdierea celor doue cifre de la urmd.
Caul afiat, ii scriem la dripta cifret deja a/ate la ra.
dacind; numerul ast-fel format, il richt-dm la cub, )44 scadem din primele doue desparlii'l ale numerulia dat. Dacd
scaderea se pile face, cifra afiata este bund ; daca nu, mak
trebue mitorata, si repetata incercarea.
Langa restul acester scaderl, pogorim a treia desparfire a numerulul, )44 taiem doue cifre de la urma.
Radacina de doue' cifre, deja allata, o ridicam la patrat
.1 o immultim'cu 3; Fi cu produsul, impartim ce a' mar remas din rest, dupa tdierea celor dou'd cifre de la urma.
Catul aflat, ii scriem la drepta raddczner deja afiate.
.Numerul ast-fel format il ridicam la cub, ,ri-1 scadem din.
primele trei despdrfirr ale numerulut dat.
5i urmam a,ca,pand se termind tate despar firile nu merului.
Esemplu. SA se estraga rAdAcina cubic& a nun:16'111W 10712531 &
107.425.318
475
RaclAcina cubica
61
3 X 42= 48
471
473X472=6627
49
43421'5
475
829
49
107.425
475
1b8
441
103.823
2375
2209
196
360231;
3325
47
2401
107.425.318
1900
49 15468
107.171.875
225625
8863
2160
Rest .. . 253.413
475
106823
9604
1128125
117649
1579875

902500
107.171.875

www.dacoromanica.ro

135

Dupa ce am despartit num6rul in grupe de cate trel

cifre, am estras radacina cubica a grupei celei mai de la
stanga, 107. Radacina a fost 1, pe care 'am scris'o la dr6pta
numrului, si am avut si restul 13.
Langa restul 43, am pogorit despartirea urmatOre,
425, a numruluI dat, i am taiat cifrele 25 de la urmL
Num6rul Minas, 431, l'am impartit cu 48, care este proidusul patratului cifrel 4, deja aflate, prin 3.
Catul 9, l'am scris la dr6pta cifrel deja aflate, 4 si am
format num6rul 49, pe care l'am ridicat la cub. Acest cub
este 117649, si el nu se pOte scadea din primele dou6 des-

"partiri, 107425, ale num6ruld dat. Prin urmare cifra 9 a

lost prea mare.
Daca am Incerca pe 8, am vedea c

i ea este prea mare

Luand pe 7, vedem ca cubul numrulaI 47 este

103823, care se 'Ate scadea din 107425, si da restul 3602.
De aceia cifra 7 o scriem la radacina, langa, 4.
Langa restul 3602, am pogorit a treia despartire, 318,
a num6rului dat, si am taiat cifrele 18 de la urma. Num6rul r6mas, 36023, l'am impartit cu 6627, care este pro;dusul patratului radacinei 47, deja aflate, prin 3.
Catul 5 l'am scris la drepta radacinei deja aflate, 17, si
am format num6rul 475, pe care l'am ridicat la cub. Acest
..cub este 107171875, pe care l'am scaljut din primele treI desTartirl, 107425318, ale num6ruluI dat, si am avut restu1253143.

Asa dar radacina cubica a num6rulul 107425318, este

475, cu restul 253443.

Esercipr. sa se afle radacina cubica a nurnerelor uranatOre:

216;
479;
813;
2876;
17510483;

1587032914;
800001152;
10400314;
28000;
7514090013246.

www.dacoromanica.ro

136

Cubul Ei radcina cubic a numerelor zecimale.

195. Cubul unul num6r zecimal are de treI orl ma%

multe zecimale de at numrul Insasl.
Spre esemplu, ridicand la cub pe 7,59, avem :
7,593= 7,59 X 7,59 X 7,59 =437.245479.

Vedem c cubul, 437,245479, are s6se zecimale, pen-

tru c fie-care din cel treT factorT a avut cate dou.

196. Regula. Pentru a estrage rdddcina cubic& a unza
num& zecimal, mal intaiii, dacd nu are un num& de zecimale care sd fie divisibil CU 3, 30 addogim una sau" doze?
mule, pentru ca sd impliniscd acistd condilie; pe urmd sea-km virgula ,ri estragem rdeldcina cubic& ca la intregi": iar
de la rdeldcind despektim a treia parte din numerul de sectmale ce a avut numerul dat.
Esemple. I. Sa se afle rdacina cubicA a num6ru1ut
3,79r542.
Acest num& are 6 zecimale, i 6 este divisibil prin
LasAm dar virgula la o parte, i estragem r6.dcina cubic A.
a numrului 3791542. Radcina este 155, cu restul 67667, pe
care 11 1epa,d6m. De la 155 despArtim 2 zecimale, (a treia parte
din 6), si avem 1,55, care este radacina cubic6, a WI 3,791542.
II. SA se estragA rAdacina cubic& a luI 0,0014326.
Num6ru1 are 7 zecimale, .1 7 nu este divisibil prin 3 ;

de acea maI adaogim dou nule, ca sa se fad. 9 zecimaler

ei estragem radAcina luI 0,001432600. Ea este 0,112.
Esercitir. Sa se afle rAdacina cubic a numerelor zecimale urmtre :
0,007529 ;
0,153 ;
49,1514 ;
4,15134 ;
Cubul

3,3431 ;
3,1415926.

i rAdicina cubici a fractiilor ordinare.

197. Regula I. Pentru a ridica la cub o fraclie ordima, a, ridicam in parte pe numerdtorul seii ,ti pe numitorul
seii la cub.

www.dacoromanica.ro

137

.Ast-fel cubul fractieT

( (5 )3

este

53
83

125

512 '

In adevr,
7

125
5 5
5X5x5 53
8 '\ 8 X 8 8X8x8= 83= 512
198. Regula II. Pentru a estrage relcidcina cubicd a
5

unet frac/it ordinare dacd ambit et termen1 sunt cuburt

perfecte, estragem in parte raddcina cubica a nundratorulut
,ri pe a numitorulut.
Esemplu. SA se estragA rAdAcina cubia a fractieVM .
Ambil termeni aT fractiel, 343 i 729, fiind cuburl perfecte rAdAcina cAutatA este

13/ 343

V 729

V 343

43/

v 729
pentru c, ridicAnd pe ; la cub, regasim pe
199. Regula III. Pentru a estrage rdddcina cubicli a

unet fractit ordinare cand ambit terment nu sunt cuburt

perfecte, irnmullim pe num&dtor cu pdtratul numitorulul,
estragem rddlicina cubicd a acestut produs,
acestet rdoldant i ddin de numitor pe numitorut fraciiet date.
Esemplu. SA se estragA rAdacina cubicA a fractieT

NicT unul din termenii 28 i 549 nu este cub perfect ;

de aceea Immultim pe num6ratoru1 28 cu pAtratul 301401 al numitorulul 549 ; produsul este 8439228, a cArui rAdAcinA cubicA

este 203; 'T Om de numitor tot pe numitorul 549 al fractieT

date, i ast-fel formAm fractia PA39-, care este rAdAcina cerutA.

EserciO. S. se afle rdAcina cubicA a fractiilor :

8
27 ;
125
729
4

5
21 '
8

'

9'

25

10

129
13

132
143
,0 4
15

491,77. Arilmetica. Ed. VI,

www.dacoromanica.ro

Th

,,,,erThj

"tPr
Stab. grab I. V. SOCECO, Str. Bend

BLICURESCI.

r
t4P4b)

gr)

St

www.dacoromanica.ro
/