c'ail /7.7.

/77

CZ5Ue Lt re .5 //

vc379.5-.

www.dacoromanica.ro

A TIM ETICA
a

ELENIENTARA_
Gil TORE INCERCARI d RATIONANIENT

Bit UN MARE RIMER dB HERMIT 0 HOME

PE NTRU CLASA la DE CE RS SECUNDAR

D1.
a

TH. POPESCU
T.D 'ENT! AT iN MATE,MATICE, PROFESOR

AprObatet ca carte didacticci de ininisterul Cultelor fi instruct. pub/ice

EDITI-UNEA II,I1REVDITTA

BUCURESCI
TIPOGRAFIA GUTENBERG, JOSEPH GBL
23,STRADA DMNEL-23

1895

www.dacoromanica.ro

Pte esemplarele vor purta semnatura autorulta.

www.dacoromanica.ro

A RITMETICA ELEMENTARA

J. POPESCU

JENABE

AUTOR.

VOLoat
CAP. I
.

NOTIUNI PRELIMIN ARE

-- Cdnd avem in

fata nstr mal multe corpurT ..dezacelasl fel, putem se le considerdm sati pe fie-care in parte

-sad pe tete de o-ciftta. n casul d'Anteitr captain ideia de

Imitate sail ?Mime, intelgnd nUrnaI un singur corp. In
,casul d'al. douilea cdpdtam ideia de numr, intelegend esis-

tenta mal multor corpurl la un loc.

Ast-fel, arboril dintr'o grAdind, fie-care in parte ne
.ideia de unitate si tot,.I de o-datd., ideia de numr. Dec arboril sunt asedatl in rinduri, fie:care rind, desi
tcoprinde mal multi arboil, se pte' considera ca unitate in
.raport cu cele-ralte rindurI, si kite iindurile formzd numerul, adicd unitatea este si ea. un numer.
Unitate salt' unitne este ideia ce avem
Definitiuni.

-despre esistenfa unui singur corp sa a-ma' multora,

,considerate de o-data la un loc.
Num6r este ideia ce avena dispre esistenta mai mul-

tor unit* la un loc.

Ideia de unitate este feirte generald, chiar in esemplul nostru unitate e si arborele inparte i rindul de arbori.
Cdnd corpul, conii.derat singur, e naturalmente indivisibil
:sa. e format din WV care se completzd. una pe alta,

www.dacoromanica.ro

avem ideia de unitate intrgei, de esemplu : un om,

casa, o pane, etc.
.Cdnd nsa putem i chiar consideram Una sat' mal multe.
par din cele care formza o unitate intrga, captarn ideia
de fragmente sa peirti din, unit atea intrgei De esemplu
.

un sfert de pane, o felia de mar, etc.

Am dis ca mai multe unitatl, considerate la un loe, ne

dau ideia de numr ;and unitatile sunt intregl, avem limn&

de unitetri, (corpurI) intregi, numit ma scurt num6r intreg,
cand consideram fragmente de aceiasi mrime (numerilefractionare ordinare) sa i fragmente de mdrimi diferit,,
(marimile fiind legate ntre ele dup regule Cunoscute,
d'inainte, numerile fractionare .complexe

decimale) avem

ideia de numr de fragmente, numite mai scurt numere.

-fradionare.

-- Aritmetica (de la

c).

= num6r) este

sciinta;

numerilor, ea tie //map, a forma si a cun6sce numerile,.

operatiunile i proprieteitile .elementare ale lor.
Aritmetica se numesce elementaret cand studiz. in.
Mod resumativ operatiunile

i cdte-va proprietati ale flume--

rilor, si se numesce teoreticei sati rationatet, cand prin

rationamente cauta i generalisza resultatele si deduce.
consecrate din operatiunile i proprietatile numerilor.
OrI-cum vorn studia aritmetica, in mod teoretic sati
resumativ, vom studia la fie-care fel de numere patru partl

principale: I Nuineratiunea, II Operafiunile ce se Tao

asupra numerilor, iII Proprietcifile dementare ale nu-merilor, i / V Diferite aplicatiu,ni practice.

www.dacoromanica.ro

PAR TEA I

NUMERE INTREGI
CAP. I
NUMERATIUNEA
6.

Numerafiunea este partea aritmeticeI care ne Twat&

-a forma, a vorbi si a scrie flume); ile in modul cel mal

simplu posibil. Ea se sub-divide in doud prp I. Numerapuma vorbit si II. Nwmerafiunea scris
T. Numeratunea vorbig
Numeratiunea vorbitd este partea numeratiunii care
-ne Invat ca cu putine vorbe s formrn si s numim
-cdt de ..multe numere.
Numerile succesive se formzd prin addogarea unitatilor una cate una si fie-cave numr ast-fel format numin7
du-se cu o vorbd, deosebit de cele-l-atte. .Ast-fel esisten(a
unu singur. corp. l'a. un loc ne cld icleia de unitatte si o

exprimam prin vorbele unu sag o; dc la aceSt corp

-(unitate) addogdm enc unul, formAm un numr pe care 'I
numiin (conventional) doui sail cloud; acestui nod numr
:addogandu-1 nc o unitate, formam un alt numr, pe care
'1 numim trei, asa urmdncl s'a format si s'a numit nume-

rile patru, chid, Ose, se'pte, opt, noud clece.

Numrul clece are un rol Mile insemnat si a facut ca
.acstd.numerotatiune se nurnsca qecimalei, iar el in sine

www.dacoromanica.ro

se mat numesce unitate de al douilea ordin sag de c

doua md rime si la plural face deci.
Urmdnd cu adaogirea unitatilor una cdte una, formam
ort-cdt de multe numere succesive ; dca le-am numi pe.
fie-care cu numire nou, am avea multe vorbe deosebite,
pe care ar fi frte greil i chiar imposibil se' le tinem minte.
Pentru a ajunge scopul numeratiunif vorbite, s'a cautat ca
numerile ce vom forma se" le numim cu compuse ale celor
qece vorbe de One acum ; asa : addogdnd numerului gece
o unitate, formam un alt numer pe care '1 numim unu si
(pee sati un-spre-dece, acestuia add'ogand ncd o unitate
formam numerul not' pe care 'I numim doui si dece satr
doui-spre-dece si asa formam trei-spre-dece, patru-spre
dece, etc., numrul format din noud-spre-dece i nca
unitate, '1 consideram ca format din dou, grupe de ded
si '1 numim doud-deci. Numerarea succesiv este cloud -ded

si doui etc. Tot asa putern forma nurnerile

unu, cloud
trei-ded, patru-ded cind-deci, etc.., ached facem cu gecile tot
cum am facut cu unittile simple sit de aceia considerand

cile ca uniml, le numim unit ati de al douilea ordin

de a doua meirime. Numrul dece-ded fiind cam gretil de
pronuntat s'a numit cu. vorba noua sutd , care s'a numit
unitak de al treiled ordin sag met rime, cad putem lucra
cu ea ca cu unitatile de dritiul si al doilea ordin, adica
putem face o sut'd, doud sute, trei sute, etc. Numeratiunea succesiva este o sutd i unu, o sutd clout o sift&
trei, etc.
Num-erul format de (pm sute, '1 numim cu vorba noua

mia, pe care o consideram ca unit ate de al patrulea ordin,

cad putem forma doud mii, trei mil, etc. Tot asa formam
cled de mil, sag unitat21 de al cincilea ordin, sute de mil sail
unitatt de al sselea ordin, miline, biline, etc.

www.dacoromanica.ro

Cu aceste putine vorbe patru-spre-cleceputem

.t de multe corpuri de acelasi [el,
numra si vorbi
9.

Eseniplu. Se numram i se spunem nucile dinteo grdmada mare : formarn mal anteifi, cat se 'Ate de multe.
deci i inem socotla cate- unitatl simple ne a
grupe
-remas, fie opt nuci ; dupe acsta reunim grupele de clecI cate
clece la un toc, adica forynam ,stitele i inera socotla cate c,iecT

singure.ati remas, fie trei-deci, i asa'reunira grupele de sute

in mii, miile in deci de mii, clecile de mil in sute* de

sutele de mil in miline si asa mal departe., tinnd
socotla de cele de acelasl ordin care n'ati putut forma o
grupa de cjecer; se presupunem, c in esempltil nostru, ne-a
mal remas Singure, cinci mil, opt-deci de mil, nouei sute de
mii i patru miline. Num6rarea fiind facuta, vorbirea o
.facem, -dupe natura omenesca, sriunend; succesiv grupele, pe
.rand de la cele marI spre cele miel, adica: patru mili6ne nouei
sute de mii opt-deci de mii cinci mil, trei-deci i opt nuci.

Aci observam -ea grupele nota sute de mil, opt-deci

de mii, cinci mii coprind tte vorba mil, si se pot vorbi
mal scurt nouei sute opt-deci i cinci mii, adia ordinele
IV, V si VI, formza o trpteta miilor. Tot asa sutele de
milic5nele formza trpta milinelor, i prin deductiune clicem ca sutele, cjecile i unitatile simple formza _trpta sutelor sati a unimilor.
EsemplUI de sus se va ceti: patru miline nouei sute
miline, clecile de -miline

opt--deci $i cinci de mii trei-eleci si opt de

nuc. 1.

E de observat ca in vorbirea numerulul nu spunem de.loc

ordinile care lipsesc. Din acestea avena:
.

10. - Regula numeratiunil vorb- ite. Pentru a vorbi un

numer format spunern multimea si ordinele in 'repte,
dcei s'a putut forma trepte, de la cele mari ctre cele
ne spunnd de loc fipsa vre-unui ordin sai trpta

www.dacoromanica.ro

In eSemplul nostru xara,. rioud -sute, opt-cleci, cinct

irei. i opt sunt multime,. ia Mili6ne,. mil si sute, dea
unimi simple, sail nuci sunt trepte si..ordine.
II. Numer.atiunea- scrisg,
Numeratiunea scrisA 'este partea numeratinnil.care.
ne invat." .ca cu putine semne s scriem ort-Ce numen.
Semnele i numerile .corespuncletGre. ce ,rePresirit. sunt
urmtrele :
I

'Nninerile unu set O, doni sari dona, trel, Patru, cinci, se, pte, opt, nona..

Semnele :

i,

2,,

3,

4,

5,

6,

7,

.8,,

9.

Lipsa unuI numer de orI-ce ordin, se iriSmn. Cu sem- nul O, nurnit zero sati nula. Cu aceste doce .semne nurnite
tifre, dise si arabice), putem se scriem orl-ce numer.
12.

'Scrierea. nurnerilor cu tifre se baszA pe urmA-

trea cOnventiune :

crisei la skinga alteia

arate( un ordin de dece ori mai mare, dect cea scrisei

la drpta aratd 'un ordin de dece ori mati mic.
den' scriem alaturate tifrele 9 si 3, adic. 93,
Arat decI si 3 .uniml dc. 3 ar representa sute,
9 ar.: represen ta un ordin. de dece orI 'mal mare,. adic.
9-Tar representa sute de mii, 3 .ar representa
un ordin de dece orl mal mic, adich (poi de -mi.
13. -- Regula .numeratiunii scrise. Pe acest conventiune s'a format 'regula pentru A 'serie cu tifre orI-Ce numer : Ca s scriem -C24 tifre 'Un .nnmC'r .enuntiat prin
Ast-fel,-

*) Pentru-c se dice c ar fi luate de la Arabl;

www.dacoromanica.ro

vorbe, scriem, incepnd de la steInga spre drpta, titre

care se" represinte multimea din ordinile succesive enunfate, pun nd cero in local celor neenuntate:
Esemplul enuntiat Mid sus (9) : patru miliOne nou'al sute

opt de nucI, se va

opt-deci si cincI de mil trei-clecl si

scrie 4985038 nuci.

Am scris mal Ant6iti. pe 4 care represint miliOne, apol,
sciind ca tifra scrisa la drpta lul 4 represinta sute de mil,
am scris pe 9; dupe- su tele de mil' ordinul de gece ori
maT mic este c,lecl de mil, scriind la drpta lul 9 pe 8,

acst VIA va represinta clecile de mi,.ifra 5 scrisa la

drpta luI 8 va represinta miile, tifra scrisA la drpta lul
.va represinta sute si pentru ca in numrul nostru nu
avem sute, scriem un zero, 0, de asemenea tifra 3 scrisa
la drpta luI zero represint decile si 8 scrisa la drpta
.

luI 3 reprsintA. unittile de mid.

Regula cetirei : &Ind un numgr scris e de mai

multe titre, pentru a-1 cet:i de o-datel raportandu-1 la
14.

uniM7i,

'1

despartim In trepte, adicd in despar(iri de

celte trei titre, incepnd de la drplar. spre steinga

ast-fel ciinoscnd. felul treptelor cetim nriatimea i felul
lor de la cele Mai 'mari ccitre cele mid, farei a spune
lipsa celor care n'ar fi.
Esemplu: 653049207 desprtit in trepte da.-207 unim4
sati sute), 049 mii, 653 mili6ne si se citesce ast-fel 653
miiine 49 de. Mil 207 unit'atI.
Esercip : S6 se emu* dupe regulile numeratiunilor vorbite si
.scrise esemplele urmAtere :
.

.4i

1) Opt milioane treI-deei spte sute de mil patru mil cincI sute
- noui-i unitatI.

.2)

'

se mil treI-deeI doll& decl de mil patru unitgl. -

www.dacoromanica.ro

10

Doa-c,leel milioane opt sute trel unittI sse mil trel .mili6ne
septe sute de mil'.
TreI biline dou6 inii treI sute si nou'a unitatI.
70325, 8000500, 3206000507.

CAP. II
OPERATIUNI CU NUMERE INTREGI

I. Adunarea
15.

Adunarea este o operafiune prin care reu-

nim inteun singur .num0, numit suma sait total,

unitei file de cliferite ordine coprinse in mai multe
numere date.
Semnul acestei operatiunf este +, numit plus sati se seadune cu; ast-fel 9 +7, insmna si se citesce: 9 plus 7
satt 9 s se adune cu 7.
-

-16. La adunarea-numerilor intregi avem dou casurl: I-

Cdnd numerile de adunat sunt de dite o singur ti.

frei si II. Ccind numerile de adunat sunt de cede mal;
multe fitre.
1.7.

Casul I. Esemple : a) 9 +7.

Aicl, dup modul formrii numerilor si difinitiunea adu-.

narii, trebue s adunm lui 9 unitatile coprinse in 7, una

cate una; prin exercitia ajungem s adunPim de o data numerile de cate o singur tifr i zicem 9 si cu 7 fac 16..
b) 26+5+8. In acest esemplu trebue s adun'am lu't 26,
pe cele 5, apoi pe cele 8 unit'ay;le vpm aduna qicnd 26
si cu 5 fac 31, 31 si cu 8 fac 39, 39 este suma totala.
Din acestea avem :

www.dacoromanica.ro

11

18. Regula casului I. Ca se aduna m numere de cate

o singurd tifra, adana m, dupe ordinea scrierit numerului d'anteif, t6te unitatile celui d'al doilea, sumei
aflate unitatile celui d'al treilea, i ciwt urmdm pne
ce aditn'dm Me' numerile date.
Alt esemplu: 8+3+7+9.
cu 7 fac 18, 18 si.
Vom dice 8 si cu trei fac 11, 11
cu 9 fac 27; 27 e suma ceruta.
Pe tabla yran. arata operatiunea ast-fel:

8+3+7+9=27 sail 8+
3+
7+
9.

27 Suma cautala
19. - Casul II. Esempin: 6328+12507+649+38615.
Dup' definitiunea adunaril, pentru a forma suma, trebuie

s adunan la un loc unitatile simple din tte numerile,

adica 8 cu 7 cu -9 si cu 5, apol- decile sati unitatile de al
din tte numerile si tot asa unitatile
din cele-l-alte ordine. Observarn ca suma unimilr e'29 adica

dOilea ordin iarasi

9 UlliMi Si 2 dect decae trebuie s le adunan la decT

asa si cu suma decilor, sutelor etc. De aci:

20.Regula casuluT II sail regula generald. Ca se adundm

numere de cate mai multe fitre, le scriem unele sub altele
ast-fel ca unimile se fie- sub uninat \clecile sub deci,

tele sub sute i aqa .cu tte ordinele, apot tr agend o

linie orizontald pe de desupt, incepem a aduna pe colne de la drpta spre stnga. Deca suma dinteo col6nd e inca mica de cal zece, o scriem de desubtul colnet

dca ensd e mal mare, scriem numai unimile iar (pede

le adncim la colna urma tre. Aqa lucram pene la cea.
din 'arma col6nd a ccirui suma o scriem. complectd.

www.dacoromanica.ro

Esemplul dat se va dispune si lucra ast-fef :

6328-F
-

41'

12507+
649+

Sensul in care s'a facut Eidunarea.

38615
58099

Suma unimilor 8 +.7+9 +5 este 29, am- scris unimile 9

'sub colna lor iar clecile .2 le adunam la collna urrnatelre,
laceste 2 cileci i cu 2+0+4+1.fac 9 qed, suma e mai mica' de
--cat -4ece, o scriem complecta de desubtul cole.nel" respective;

apoi 3+-5+6+6 fac 20 sute, scriem O sub.colna respectiva

iar pe 2 '1 adunm la colema urinatre, clicnd 2 si cu 6+2+8
,fac 18 mil, scriem pe 8 sub colljna lor, iar pe 1 '1 adunam. la
colna urmatre, adica 1 si cu 1+3 fac 5 pe care 'I scriem
de desubtul colOneL Suma cerula este 58099.

21. Proba adiara'. Proba une operatiunI este ope-ratiunea complimentara prin care ne asigurAm ca cea d'An-

ti a fOst facut esact

22. Regula.: Ca se facem proba adunarit adunam

&Jai o .data. in ordine inversa, adica, dca am adunat
einti pe colne de sus. in joS, aduneim a doua 6rel,
.-tot pe colne, -de jos In sus i dca" ne va da acei,asi
suma e probabil, cd operatiunea d'ntOifc a foSt bine
,jet- cutd

'

Esemplu :

_Adunarea 46326+
12507+

3469+
38675+
100977

Sensul adunilril:

Proba 46326+
12507+
3469+
38675
100777

www.dacoromanica.ro

Sensul adunrif

13

Suma fiind aceias1 in -anibele adunan, dicem ca

d'ant6i1 adunare a fos.t bine Malta.

cea-.

Esercifil : 8+5+3; 6+2+5+7; 9+3+2+6+4; .34+9+8+6+3+2+5;

628+1500+7256;

g,3 2 9 + 27 3 5 98 + 4 0 56.09 ;

1206538+4800+653282715.

PrObieMe:. 1) Intr'un cos sunt.Pgr- zahAr, 2Kgr. calea, 51gr. pane

6Kgr' carne; ale. kilograme sunt in cos ?
Intr'o gradina de forma trhinghiuldra arbnriI stint asedatI in

rindurl: in primul rind e 1, in al doilea rind sunt 2, in al treilea

rind 3, etc., in ultimul rind, al septelea, sunt 7 arbdrI;.catI sunt in
tta gradina'?
.Cat fac la un loe treY mosiT alittUrate, una de 6348 Ectare,_
a doua de 3752Ea. si a treia de 907Ea?
Cata lungime ar da la *un lc mai multe lini ferate; a'nteia de
481 kilometri, a doua de 32Km, a treia de 55Km, a p.atra de 374Km
si a cincea de 294Km?
Cine-va lasa prin 'testament: sotlei sale 26538 lel,.pentru. .sc(51e-

9500 lei, .pentru spitale 8000 lei- si pentru saraci 2564 lei; OM:
avere a avut ?
Un elev dice coleguhil
: Ed am 8-5 bani, (WA 'ml-aI da tu
20 banI, am avea am&idol sume egale; catl banI avea cel d'al

doilea elev ?

6) Avnd 12 scaune asedale In linie drpta i departate intre

ele cu cate 10m; cat drum ar. fade un *um ca s le adune pe .t6te
la un loe?
8). TreI lucratorI
linpaittit o suma de banI : _anteiul a luat
76 lei, al doilen .cu 14 lei mai mnft de cat cel.d'ntia si al treilea.
cu 28 lei mal mult de cat cel d'al doilea; cate .cat a luat fie-care
si cat a foSt suma de impartit ?
.

II. Sciiderea

23. -, -Sat' derea, este o operafiune prin care &In.du-se cloud, numere, unul _Mai mare numit desceidut,
qi altul ma mic numit scei getor, ni se cere s sc6tent
.

www.dacoromanica.ro

14

-din desceldut unitatile de diferite ordine coprinse in

sccid6tor*)

Semnul operatiunei este, numit minus sati s'e se scada ;

descadutul se pune la stanga semnului iar scadrtorul la drpta

semnuluI sati de desubtul descadutulul. Ast-fel 9-5 sal' 9

5

insmna.' si se citese 9 minus 5, sal) din 9 s se scada 5.

Resultatul operatiuneI se numesce r6mas satt diferintei,
-- La scderea numerilor intregI avem dou casuri
I. Cand set' cletoral e de o singurei _tifra gi 11. Cand scet-

46torul e de mai multe fifre.

Casul L Esemplu : 9-5.

Dup met(ida formaril numerilor si definitiunea scaderil,

trebuie s sctem din descadut unittile coprinse in seadtorul 5, una cate una. Prin esercitia asa ajungem a le
scadea pe bite de odata., dicnd 5 din 9 rman 4.
Asemenea, in esemplul 26-7, vom dice 7 din 26 rman 19. De aci : -

Regula casuluI I., Cand sea ddorul e de o singura tifret

invaleim se '1 sceidem de o-datci din descadut.
26 -- Casul II. Esemplu 93624--81203.
E evident si resulta si din definitiune ca trebuie s seadem unitatile 3 ale scadtorului din 4 ale descadtoruluI,
decile O din 2, sutele 2 din 6 si asa mal departe, de unde
:

avem :

Regula casului Itsati regula generala. Ca se facem o scadere de casta al doilea, scriem pe _sea d6tor sub descadut,
a st-fel ca unimile se fle sub unimi, decile sub deci, sutele
Scderea este o operatiune invers adunril : ddndu-se suma a dou4
numere f i unta din ele, ni se cere sei aficlm, pe cel-l-alt.

www.dacoromanica.ro

15

sub sute, si asa mal', departe, apoi, trgnd o linie orizontala pe dedesubt, scei dem pe colne, incepnd de la drpta
spre steinga, tifrele de jos din cele corespunclare de sus.
Esemplul dat se va lucra ast-fel :

93624 descaqutul
81203 scaetorul
12421

rmasul sa diferinta.

picem 3 din 4 rmane 1, apol O din 2 tot 2, 2 din 6

1.6m:d'II 4, 1 din 3 rmane 2, si 8 din 9 rmarie 1; resturile le sriem de desubtul colneI respective.

Observare. Dca vre-o tifra a saigtorului e mal mare

'de cat tifra corespuncitre a descazutulul, marim tifra descadutului cu o cjeci=10 unitati i scadem; apol, marim tifra urmatre a scaltorulul cu o aceiasi dcci si asa urmarn
scaderea p.n la fine.
Esemplu : 5634 .-2875-2759

sail 5634 descaclutul.

2875
2759

scacltorul.

5 din 4 nu se pede, marim pe 4 cu o 4eci=10

unitatl de felul lui 4 si qicem 5 din 14 rman 9, apoi marim pe 7 ca aceiasi qeci, .adica 7 si cu t fac 8, 8 din '3
nu se pte, marind iarasi gicem 8 din 13 rman 5, de
asemenea 8 si cu 1 fac 9, 9 din 6 nu se p6te, 9 din 16
rmen 7 si in fine 2 si cu 1 fac 3, -3 din 5 rman
Rmasul saa diferenta cautata este 2759.
Dicem :

Proba Saderi. Proba scaderil se face in doua

modurl: I. Prin adunare si If. Prin scddere.
T. Prin adunare : Adunara scacplorul cu rmasuli dcei
ne va da pe desceiclut; operatiunea a fost bine fcicutet
27.

www.dacoromanica.ro

16

II. Prin scadere : Scddem r'masul din desccidut $i

dcd ne va da pe sceicRtor, operatiunea a fost bine

fdcutd.

tsemplu

Saderea

Proba

93624 desc'.d. I) 81203+

81203
seal*:
.12421
12421

rmasul

93.624

If) 93624
12421
81203

Dup resultatele gAsite se vede c. scklerea a fost bine

facutii.

Esereipti: 8-3, 7-5; 9-2, 15-8, 27-6, 836-325, 9305-9273,

45627-38654, 36720950-8407503.
Probleme: 1) Intr'o clasa sunt 65 de elevi, la finele anuluI scolar
ail fost promovatI In clasa Urmateire '56; .catI a r'mas repetentI?
2) Dinteo bucata de postav de 57m. s'a taiat 15m. ; ci ati mal
rmas ?

3)r Cu cat trebue s marim pe 9504 ca s avem 12654.

0 persna s'a nascut la 1819 si murit la 1893 (aceiasI luna
Catl anl a trait ?
Intr'un moment dat distalnta de la pamnt Oa la Ore es1e
de 1492376000 Km. iar distanta Oa la luna este de 380000
.

cu cat e maI departe srele de cat luna

Un tata avea 32 de anI la naseerea fiuluI sil: ce etate va
avea fiul cand fatal va avea 53 de anI?
7) In Franta a lost revolutiunI la anil 1789, 1830 si 1848, la ce
intervale a lost revolutiunile ?
. 8) In
dou gradinI sunt. 400 de arborl, inteuna sunt 74 arborI
.

maI mult de cat in a doua; cate catI arbori sunt in fie-care ?

III. Inmultirea
28. --- Inmulfirea, este o operafiune prin care &Indu-ni-se cloud numere, unul numit deinmulfit si cel-l-alt

www.dacoromanica.ro

17

inmultitor, ni se cere sa afidm un al treilea num6r,

numit produs, format din deinmultit precum inmultitorul s'a formal- din un:i,tate. *)
Semnul operatiunii este X sati. . , Care se citesce inmulfit 'cu. Ast-fel 7X9 sail 7.9, insemnzh" Si se citesce 7 Inmltit cu 9. Deinmultitul se pune la stnga semnului iar
inmultitorul la drpta semnutuf saft de desubtul inmultitorulut

Cu .b singur vorb deinmultitul i irimultitorul se numese factOrti.

La inmultirea numerilor intregI &veril trel ca-suri

I. ainddeinmUltitul i inmultitorul sunt numere de cdte

o sin gura tifrei ; II. Celnd deinmultitul e de mal, multe
tyke si inmultitorul numai de una; III. Cdnd i danmulfitul si inmul(itorul swat numere de cate ma' multe
tifre.

Casul I. Esemplu : 8X5.

Inmultitorul 5 s'a format adunnd unitatea de Cinci, or',
dup definitiune, pentru a 'forma produsul trebue s adun.m
30.

pe deinmultitul 8 tot de cinci orT, atila... 8+8+8+8 +-8,

.suma este 40, deci produsul cAutat, 8x5, este .40.
Prin esercititit vom ajunge a sci pe din M'ara produsur
lui 8 cu 5 si In genere, vom invata: produsele a doild numere de cate o singur. ifr. Aceste prodUse sunt coprinse
si se My*" usor din Iabela urmatcre numit tabela

multirit

*) Inmultirea numeritor intregl este adunarea repetata a ace1uias1 numgr.

2

Art. Elem.

www.dacoromanica.ro

18

12

I3

10 12 14 16 18

..--._

8,

9 12 15 18 21 24

27

12 16 20 24 28 32 36
5 10 15 2.0 25 30 35 40 45
612 18 24 30' 36 42 18 54
7 14 21 28 35 4'2 49 56163
8 16 24 32 40 481 56 64 72
9 18. 27 36 45 54 63 72 '81
4

Acst tabelA,se formza ast

Facern un Vatrat mare
A B C D, pe care '1 despArtim prin 8 linil verticale si tot
atfttea linii orizontale in 81 de patrate niici. Scriem apol* in
prima linia orizontalA cele d'elntatt nouei numere consecutive ; in a doua linie scriem indoitul primelor numere, in a
treia intreitul, ma patra inpatritul si asa mal departe, pn
In a noua lini. in care scriem cele .d'Anteitil numere luate

de nouet oil. De aci se vede ca: Fie-care colnet orizontalet coprinde produsele numerilor din eintia colnei
orizontalei , considerate ca demnmulii, prin nuntrul de
la inceputul colnei orizontale, considerat ca inmultitor.
De esemplu: colcna care incepe. cu 5, coprinde produsele numerilor din colcna antia prin 5, asa 40 e produsul
luy 8 prin 5; de asemenea colcna care incepe cu 7, coprinde

produsele acelorasI numere prin 7, asa 42 e produsul lui

6 prin 7.
31.
Regula casului I. Inmultirile numerilor de Celle
o singuret tifrei , prin ajutorul tabeleI, se nvac i se scia

pe din afar&

www.dacoromanica.ro

19

32. . Casul If. Esemplu : 4839X6.

Aici Inmultitorul 6 s'a format adundnd unitatea de sse ori ;

ventru a forma produsul,.trebuie s' adunarn pe deinmultitul

4839 de sse orT, adicd. 4839-1-

4839+
-

- -+

de sse orl.
Cdutnd a face acst adunare, vedem cd, pe 9 '1 adundm
-de 6 orT i unimile\ 4 le scriem sub colna lor, iar cjecile
.5 le adunm la colna urmtre, acsta este a inmUlti pe 9
-cu 6, 9X6, a Scrie unimile produSuluT sub 9, iar decile s le
.adundm la produsul urmdtor; apoT, s adundm Pe 3 *de 6
- - -

sumei aflate s adundm pe 5 din colna precedent.,

s scriem unimile 3 ale acestuT ordin sub colna lor, iar
-clecile. 2 s le adunam la colna urmdtre, acsta este a
tnmulti pe 3 cu 6, 3X6, la produsul aflat .s6 adundm
c,lecile de la produsill precedent, si- s scrien.1 Tinirnile sub
,-ordinul respeetiv (al deInmultituluT), iar decile s le adundm

la produsul urmAtor, si asa mal departe, de aci

33.
Regula casului II. Pentru a face o inmultire de
casul 11, scriem' Otra inmul(itorului sub fifra de unimi
a deinmul(itului,apoi cu ea inmultinz pe rind bite tilrele
.deitmultitulu, incepe'nd de la drpta spre stinga; dcei
.vre-un produs e mai mic de cal 10,7 scriem dedesublul
corespunc,l6t6re a deinmultitului, iar decid e mai

,mare, scriem ntma unimile iar decile le adunam la

ultimul
43rodusul urmeitor, si asa lucreim, p6n6
produs pe care scriem complect.
,

Esemplul dat se va dispune ast-fel pe tabla' :

4839X
6

29034
j.j)ici3nd :

produsul

6 orl 9 fac .54, scriem 4 si tinem 5; apot 6 orT 3

www.dacoromanica.ro

20

fac 18 si Cu 5 fac 23, scriem 3 si tinem 2; 6 ori 8 lac

48 si Cu 2 lac 50, scriem O si tinem 5, in fine, 6 oil 4
fac 24 si Cu 5 lac 29, pe 29 'I scriem complet. Produsul
cautat este dr 29034.
Casul IIIqis i casul general. Esemplu : 7298X356.
Inmultitorul 356 este format din 6 uriitti, de Ordinal I,
din 5 deci, sail 5 unitdri de ordinul II si din 3 Sute sali 3
; pentru a forma produsul; vom lua
unitati de ordinul
pe deinmultitul 7298, considerat ca unitAtT de ord. I, de
6 or', adich 7298X6, apoT, considerat ca lec' sawnitdi
de ordinul Il, de 5 oil, adicA .72984e0X5 i produsul va
fi (led, in fine, considerat ca sute sail uniteiti, de ord.
III, de 3 orT, adica 8298s1te X3, pro.dusul va fi sute; tte
aceste produse, numite partiale, le adun'am la un loc,
avem produsul general. De aci:
Regula casului III sag regula casuluI general. Ca
facem o inmultire de casul 111, scrim, ca la adunare,

pe inmultitor sub deinmultit, apoi inmulfim pe rind

cu fie-care tifrei a inmul(itorului pe t6te cifrele
multitului, observdnd ca produsele sej incepem a le SCrie

din dreptul fifrei cu care am inmulfit ; dup aceia

tragem o linie orizontald pe de desubt adundm, suma
va fi produsul cciutat.
Esemplul dat se va dispune ast-fel:
-7298X
356
43788
36490
21894
2598088

deinmultitul
inmultitorul

prod use partiale

produsul total

www.dacoromanica.ro

21

35 bis. Observarea 1. and vre-unul din factorl sat' aTn'ndoi de odata a zeror1 la fine, inmultim numai tifrele
:semnificative si la drpta proclusului scriem zerorile cate
ati fost.
Obs. Il. Cand inmultitorul este 1, urmat de zerori, dup"
obs. I, scrim zerorile la drpta deinmultItului i num'erul
ast-fel format va fi produsul cautat.
Obs. iIi. Dca intre tifrele inmultitorulul sunt zerori, nu
ci,
produsul cu zero este tot zero,
inmultim cu ele,
sarind peste ele, Mmultim cu cele-l-alte tifre.
Esemple :

1) 28500X4200; II) 96512 X100 ; 1H) 4629X309.

HI) 4629X
1) 28500X
II) 96512X
100
9651200pradutg

4200
570
1140

1430361 produsul &big

119700000 produsul chid, -

36.

309

41661
13887

- Produs de rna multi factor. Se numesce pro-

tlus de mal multi factor' resultatul ce obtinem cand inmulVm pe rind mai multe numere. Asemenea inmultiri se fac
- inmultind numrul d'anteiti cu cel d'al doilea, produsul aflat
.cu cel d'al treilea si asa maI departe.
Esemplu : 38X15X28x425.
1H)
15960X
Il) 570X
I) 38x
15

190
38
570

produsul
anteiti

28
456
114 /
15960 prod. al
doilea

425
7980
3192
6384
produsul
6783000 cdutat

37. Puterea unui numn Cand inteun produs de

mal multi factori, fa.ctoriI sunt acelasI numr, qicem ca avem

www.dacoromanica.ro

22

putrea acelui numer Vscriern -mal scurt scriind..nu-merul numal dat si o tifra mal mica scrisa la di'pta,
ceva mal Sus, rtumitei esponent, arata de cate orI acel:

numr e luat ca factor.

Esemplu : 7 X7 X7 X7 insemnzas si _se serie 74, citindu-se-

7 la a patra piftre:

Proba Iiimultira Ca se lacen?, proba inmulschimbain ordinea factorilor, adicci, face;n pe de4it inmultitor si" pe immultitbr deinmultit Si lacera,
inmultirea si (Mea gasim attelaS ;produS; inmulitrecv
cintia a tost bine facie&
38.

Esemplu: 7298X356.
InmiAirea

Proba

7298X
- 356
.43788
36490
21894

356X7298
2848
3204

712.

2492
2598088

2598088

In ambele operatiunI gasind acelas' produs, operatiunea-,'.

d'antela a fost bine facuta.
Observare. De aci deducem ca intr'un produs de doul factorI putern considera pe orlcare ca delnmultit si pe ce1-1-alt.
ca inmul(itor.
-

Esercip: 439X7;-.7325X9; 30608X5; 48324X6291; 6600492X

3408;. 48300X6324; 654000X2606; 98305408; . 65X3X29X75 ;.
49.56X309X370500X6380900.
,
Pyobleme: -*) 1) Ce i 5 moscenitorI. (Ipmult4orul)

unel averi

*) Produsul. fiind format din_ delanultfi, In probleme, (lea facCorif sunt de-7
felurl diferite, "produsul va fi' de .acela0 fel cu delnmultitul ; (Ida factorg sunt:
de acelasT fek, produsul va fi reSultatul problema.
.

www.dacoromanica.ro
e

23
.

primesc He-care Cate

7856 lei

(deinmultitul); cat a. lost WA averea ?

th lucrator. lucrez.a. 305 4ile (inmultitor) intr'un an cu cate

4 lei diva; cal va Primi peste" tot ?
**) piva cu .neptea_aa 24 de. ore ;. cate ore sunt ,inteun an ?
Ifiteo di sunt 86400 secunde ; cate secunde stint intr'o luna?
/5) Cine-va cumpera o mosie de -6,49 Ea. cu cate 425 lei Ea'; cat
va pint pentra intrega mosie ?
Intr'o fabrica lubrz pe di 62 de lucratort, He-care e platit
Cu. 3 lei pe di:cat se va plati- la toti trite luna?
Pe o mosie de 7825 Ea', intre altele se smena, i gilt-I.,. pe
fie-care- ectar, cate 1:2 L; cat grail se va Semena pe 4250 Ea..?
Un comerciant a cump&at

600 Ectolitri

de vin cu cate 19 lei ecto-

litrul, si 400 Er' cu cate 25 lei dtolitru, cheltuelile de transport si

allele se radica, la 4 lei de eetolitru. Cernerciantul vinde tot vinul cu
cate 28 lei. un ectolitru; cat a castigat: -peste :tot ?
9) Intr'o lmilie de lucratorf, tatal castiga.: 5 lei pe di, fiul.cel
mal Mare 4' lei pe di; si cel mai mic. 3 lei -pe di;. pentru tinbraca,
mihtea tutulor- se platesce 600 lei pe an pentru -maneare si altele
cate 6 fi pe di. Cata economie se face pe an, socotind anul de
.

300 de dile de lucru?..

10) Trebtie se se paVeze cu para cubica 25.strade, He-care trada

lairgimea. de 8 m). Pe mede cate 3376mP.,. (lungimea de 422 m.
;
tru Patrat se .Intrebuinteza., .48 petre cate petre se vor intrebuinta
.

in total ?
-

IV. ImOrtirea,
Iowa rfrea, este-o operafiwneprin care deindu-se
39.
dou,' d numere, Unul nuln. it debnpeil;fit 0, cel-l'alt bnpcir:

titor, .se cerd a gcsi /an al treilea Twiner, nicnvit

ceit,

ne dea .pe deimpartit.

care 4,n4nulfit cu "limpet ilitorul
.bnp_er(irea numerilor ixtregi se In. a.4 definesce: Operas.

*1') S se spina., in probleme ultericire, car este delnmultitul i care este

,
inmultitorul.

www.dacoromanica.ro

24

fiunea prin care delndu-se douel numere' unul mal; mare

onumit deimpeirfit i altul mai mic numit. impecrtitor,

ji se cere a vedea de celte ori impetrtitorul se coprinde

4n deimpd r(it.
Numrul care arath de cte ori imprtitorul se coprinde
m deimpArtit se numesce U.

Semnul imphrtiril este: sati I; deimprtitul se pune la

.stlinga punctelor sati a liniel verticale, impar(itorul la drpta
punctelor sati in unghiul de d'asupra si ctul la drpta

imprtitoruluI dupe un semn de egalitate sat in unghiul

de desupt.
40.

La imprtirea numerilor intregl avem trei casuri :

I. Celnd deimpeirtitul e mai mic de ccit 90 Si impet rtitorul de o singurei fifrei, care- este mai ma re de colt
tifra de oled a deimpeirtitului ; II. Cnd.deimpartitul si
imprtitorul sunt de cede mal multe tifre, en/set impeir-

fitorul inmulfit cu 10, da un produs mai mare de celt

eimpeirtitul; III. alud deimpeir(itul e de mai multe tifre
impeirtitorul de una sa de'mai Multe, &set inmultit
cu- lo da un produS mai mic de cal deimperfitul.
41.ImpArtirea numerilor intregI se pote considera ca nisce
scaderI succesive ale imprtitoru luI din deimpArtitui dat i diferitele resturi succesive. Ast-fel in imprtirea 38 : 9, deimprtitul

38 (produsul) este format din 9 luat de mal multe orl, ca s

gsim de cale orT s'a luat, trebue s vedem de ate ri
se pote scAdea -9 din 38. Scend pe 9 din 38, primul rest

e 29, din acest rest scadem a doua rd. pe 9 si avem al

douilea rest 20, scalnel a treia rd pe 9 avem .restul al
treilea 11, din acest rest scAgnd a pira rd pe 9 gsim
nitimul rest, 2, din care nu se mal pote scdea 9. Aci ve-

dem a 9 s'a scqut de patru orT din 38, rmanend

www.dacoromanica.ro

25

timul rest 2, care este tot-d'a-una mai mic de cat imprtitorul. Patru, 4, este catul cdutat.
Acest drum frte usor in casul de fatlt, devine Mute gret1
in multe casuri.
In lucrarea precedentd am scdut pe 9 de 4 oil
42.

si am avut i restul 2; invers, dca', ludm pe 9 de 4 ort

adic 9X4, i la produs ada'ogdm si restul 2, gsim pe
deimpd'ititul 38. Mill intreg este 4, iar catul esact este

38

In general, la impArtirile nurnerilor intregt vom lua partea

intrgh a catului.
Consecinta I. Deimparfitul este egal cu impdritorul in-

multit Cu cdtul plus Hmasur)

In acest cas dicem ca impdrtirea nu s'a fcut. esact.
In esemplul de imprtire 27 : 9, gsim ch 9 se Ole scdea
de trei ori si numaY remane nici un rest, sati putem dice
cd remasul este zero. In acest cas luand pe 9 de 3 off
gdsim tocma pe deimprtitul 27. De ad:
Consecinta Il. Cdn,d rmasul unei imprtiri este zero.
deimpdrtitul este egal cu impdrtitorulinmultit cu cdtul**).
In acest cas dicem cd-impdrtirea s'a fdcut esact.
Din acestea deducem ca: pentru a face o limpet rfire

de numere. intregi trebue s cd utdm ea ce numr se

inmultim pe impdrtitor ca produsul/ se fie

cel

mare num& coprins n debnpdrtit in casul impartiril

sa cigar deimpd rtitul, in casul impartirii
neesacte
esacte.

43. Casul J. Esemplu 59 :.7:

Dupe cele -ce vedurdm, trebuie se ghsim numerul care
*) Acesta se esprim prin formula D----dxc-f-r; D represint pe deimprtit,
,d pe Irnprtitor, c catul si r rmasul. *4) Acsta se esprim prin formula 'D=dxc.

www.dacoromanica.ro

s. arate de cate oil 7 se cnprinde in 59 sail, c alte vorbe,.

se gasim. numrul nuMit cat, care itimultit Cu impartitoruf
7 s de, ,pe deimpartit sad un 'pro.dus care se difere de

deimpartit cu un numr restul maI mic de cat'impar.titorul. De la inmultirea numerildr de cate o .singura tifra.
.gasim ca dca inmultim pe 7 cu 8, produsul e 56, maI mic
de .cat 59, iar dca inmultirn cu 9, produsul e 63, mal
mare de cat 59 ;* dUp cele de mat, sus, catul este 8 si rmasul

3. Produsele numerilor de cate o singurA tifra sciindu-le pe

din gall, qicern :

Regula casului I. Pentra ca s facem o impdrtire de- casul I, -cdutdM ci inintea, num6rUl cu careinmultind
pe 4/mpartitor se- ne .dea pe deimpdifit sail pe eel ma.'1,
mare produs. coprinS in el.
.

Esemplul dat se va dispune i vorbi ast-fel:

I) 59: 7-43
II) 59 7
56

--

56 a-3

7 in 59 se coprinde de 8 orI, aPol, de 8 oil 7fa.c 56, 56 din 59 rmane 3; ccitu/. cautat ..eSte 8 cu rDicem :

masul 3.

Casul II. Esemplu' 6394 875.

Acsta impartire este de casul JI pentru c impartitorul
875 inmultit cu 10 da 8750, care este un numr mai mare
de cat deimpartitul 6394.
Produsul 8750, 'End maI mare de cat. deimpartitul nu- mrul 10, consicierat ca. cat, e prea mare, trebuie se atu.

tam un numr mai mic de cat 10, adica un runner de o

singur ifr, cu care inmultind pe impartitor s. avem un
produs care s se coprinda in deimpartit Cu cdtul inmul,
tind tifrele de diferite ordine. ale impartitoruluI, trebuie s
I

gasim produse care s se -coprinda in tifrele de aceleaW

www.dacoromanica.ro

27

ordine ale deimpartitului ; 'in esemplul dat cu catul inmultind stitele. imprtiforului 8, treubie se avem un produs de
sute care se se coprind in sutele, 63. ale deimprtitului,
ca se gsim cu ce se le inmultim, trebuie se impartial pe
63 cu 8. De aci :
Regula casulul II.- Ca s". facem o impel rfire de casur
cdti tam de ceite or fra din steInga iMpcirtitorului

se -cOprinde In ifra sart tifrele de aceiasi ordine de la

skinga deMtpertitului. Cu tifra aflatet, ininukhn pe
limpeirtitor si produsul'l scei dem din deimpetrtit.Diferinta
cicest produs este ~ami impdr- ,
dintre deimipetrtit

tira Dcd scetderea se p6te face,' restul fiind ero sa

mic de ccit hrtpetrtitorul, cettul ales este bun ; cleat
scetderea nu Se p6te face, celtul ales este prea. mare, si
Micsordm al/ cede o unitate, pn6 aflebn caul lixtreg:
cdutat.
Esemplul dat se va dispune i vorbi ast-Je!:
-

'6394

875

6.t25

:2-69

875 se coprinde in 6394 ca 8 in 63 de 7 orl, apol de

7 or' 875 face 6125, (125 se pede scadea ./clin '6394,
deci ceitul cAutat este 7 cu Hmasul 269, eare remas
fiind mal mic de cAt imprtitorul tifra catulul, 7, este bund.
Casul III. Esemple :-- a) 98637 : 2518 ; b) 8756 : 9.
45.
In esemplul a) impartitorul 2518, inmultit.cu 10, da pro-

dusul 25180, care este un numer mal mic de cat de_

imprtitul, deci imprtirea este de casa al
Produsul 25180 al implitorulul 2518, cu numrul 10,
fiind prea mic, numerul 10 este mic ca cal; (leca inmultim

pe 2518 cu 100, gsim produsul 251800, acest numr,

Iiind mare in raport cu deimpartitul, numrul 100 consi-

www.dacoromanica.ro

28

derat ca cdt este mare. Catul intreg Bind mat mare de cat
10 si mal mic de cat 100, va fi un numr cOprins intre
unimi.
aceste cloud, adica va coprinde deci
Acest cat (mal mare de cat 10) nu'l putem afla de odata, ci vom afla tifrele de diferite ordine, care'l compun,
incepend de la cele marl catre cele mid.

Pentru a afla decile catulul, judecam ca aceste qed e

lifra co care, inmultind pe impartitor, se gsim un produs
care se se coprificla in partea corespundelre din deimpartit, adica in 98634', trebuie dr s impartim pe 98634"i
prim& deimpartit partial, cu 2518. Acsta este o impartire
de casul II, pe care scim se" o facem i gasim cdtul 3 deci
cu remasul 2309 deci. Am gsit dr cjecile catului.
Remasul 2309 deci, facut uniml inpreuna si cu cele 7
uniml de la deimpartit, da numrul 23097 uniml (al douilea deimpartit partial). Aceste uniml coprind produsul impartitorului prin unimele catuluI; ca se aflam unimile catulul, impartim pe 23097 prin 2518, care este tot o impartire
de casUl II, pe care scim se o facem, i gsim caul 9 u-

nimi i restul 435 tot uimi, Tot asa am fi continuat,

&eh la deimpartit am fi avut mal multe tifre. De aci :
Regula casului III sail regula generala. Ca .s6 facem o
4mpeirtire de casul III, despeirtim de la skinga deintpdrtitului atdtea titre cdte coprind pe "impel rtitor, cel
patin odatei i cel malt de 9 oil, (primul deimpartit
partial) si facem acst impel rtire ca la casul II, /Covet
primul r6mas coborbn tifra farmdt6re de la deimpeirtitul dat si pe acest numgr (al doilea deimpartit partial)
'1 impeirtim tot prin lintregulibnpeirtitor, tifra atiatei ca
cdt o scrim la drpta celei deja aflate i produsul
cuimpei rtitorul '1 scei dem din deimpei rtitul ast-/el format ;

14120 Hmas cobord tifra urmeit6re Si lucreim tot asa

pn'e cobordm t6te tifrele deimpeirtitului.

www.dacoromanica.ro

29

numr, luat de la stanga_

Cel
Observarea 1.
deimpartitulul .si cele formate din resturl i ifra coborata.
de la- deimpartitul dat se .numesc Weimpeirtifi par(iali.
Dca vre-unul din deimpartitiI partiall
Observare a JI.
nu coprinde pe impartitor, punem ze'ro la Cat i continudm
1nainte impdrtirea.
ESemplele date se vor dispune si vorbi st-fel :
b) 8766 : 9=97.3
a) 98637-2618
66
39
7554

23097
22662
435

35
8

In, esemplui a) qicem: 2518 in 9863 ca 2 in 9, de 3

.orI, pol de 3 oil 2518 sail 2518X3 faee 7554, Care se
-pelte -scadea din 9863; avem dr prima- tifra a catuluI 3 si

primul r6mas, 2309; Fang 2309 coborain pe 7 si 'qicem.

2518 in -22097 ca 2 in 53, de 9 oil, apol de 9 or' 2518
sa 1518X9 face ,22662r care se pte scadea.- din. 23697,
tifra 9 a catulul este build., 6 scrieni la drpta celer deja.
aflate: Ne mal -avnd tifrd de _coborit, am' terminat impartirea; cettul este 39' cu Hma-sul. 435.
- In esemplul b) vorbirea este identica numat cd_pe scag6toril

succesivl nu '1-am scrfs sub descklutif lor, i 1-am scklu. t

de-a dreptul; aceia ce 'se va face, dupe Ore.-care esercitil,.
la tte impartirile. Am Ois 9 in 87 de 9 ori, apol de 9 off

9 sail 9X9 face 81, 81 din 87 rmane 6; langa 6 am

caorat fie 6 si am clis 9 in 66 de 7 orI, apol de 7 ori 9
sati 9X7 faCe -63, 63 din 66 rmane 3 si asa mi departe...

Am aflat.si aci ccital 973 ca rdmasul 8.

Ambele aceste impartiri nu s'ail fdcut eSact.
Observarea 11-1.

Cand-impartitorul este unitalea 1. ur-

mata de zerori, -catul se and. lasand 'de la drpta deiinpartitulut atalea tifre cate zerorl sunt la drpta dnitatel iar
_

www.dacoromanica.ro

30

restul este numkul formal de ifrele la'sate la drpta delmpartitulul.

Observarea IV. Cand, Impartitorul are zerorY la fine, le

lasam la o parte si lasam tot atatea tifre de la drpta; dei fhcem impartirea intre tifrele rmase, la. III' timul rest al -impartirit facute; ca s avem. restul impartiriT
propuse, scrierd tifrele lasate la -drpta deimpartituluI.
Esemple: a) 28596: .1000. Catul este 28 si rknasul 596;
impartituluI

'

-b) 275796: 7300. Avem 2757 : 73 37.

567
56

Catul impartiril b) este 37 cu :rmasul 5696..

46.* Proba impitrtirri. Ca s *facem proba impartiriT
inmultim pe. cat cu .impArtitorul si la produs adunAm
-masul;. dcA numkul ast-fel format este tocmaI
operatiunea impastirii a fost bine facuta.
Esemplu: 98637 : 2518

r-

'Proba

linprtirea

98637 2518
23097 39
435

2518X

98202+

435
39
22662
98637
.7554
98202
Prin inmultirea catuliff 39 cu impa.rtitorul 2518 si adao-

girea. la produs a rmasulut 435, am gasit tocmai pe deimpartitul 98637, qicem ca impartirea a fost bine facuta.
Esercitfi: 38:6; 49:5; 6)58:785; 84691:9457; 738625:8073;
26348:13; 59614:8; 3265000:332; 9654329:85000; 36542000:833600.
Probleme *). 1. IntFo casa se cheltuiesc 63.161 (deimparitul) In

9 dile; cat se cheltuesce pe di?

*) In problemele de impdilire, cftnd detmpdirtitul esprirnd fel diferit de al
implAitoruluf, cdtul e de acela .fel cu deimpailitul; dcd. ens deimpartitul
implirtitorul sunt de acela fe!, cfttul arar, resultatul problemeT. Restul e tot-d'auna de acela0 fel cu ultima Vra de la drpta.deimpfttlittiluT.

www.dacoromanica.ro

31

2) Pentru 48 sterf de lemne s'a filatit 334 lef (deimpartitul); cu

cate cat se platesce sterul?
3) Distanta futre Bucuresci si Vrciorova este de' 492K"; in cate
ore va ajuuge la Vrciorova un tren plecand de la Bucurescf
care face 41K" pe ora?
.4) Intr'o 'fabrica s'a lucrat inteo di 7536 metri de postav, cate
bucatI de cate 52m. s'a lucrat in acea ct
Cine-va are o datorie de 2300 lef, se invoesce cu creditorul
ca set' platsca lunar cate 125 lei; in cale luni se va achita ?
Circumferinta pamntulul e de 40007600m.; s se ele lungimea liniara a unuf grad, a untif minut si a unel secunde.
Ihtr'o carte sunt 430 pagini cu 17889 rindurT; cate rinduri
sunt pe o pagina?
Pe o mosie de 4520Ke. se smna 51000-6 de grti, cal se
smna pe Ea?
0 persiana are 2)20 leI venit pe an. Ea vrea s economissca
1 lea pe Ii, cat trbuie s cheltuiasca pe qi ?
o suma de 81 le a fost platita cu un egal numr de bucati
\de cate 5 le si de cate 2 leT. Care e numrul bucatilor ?
.

Probleme compuse asupra color patri,' operatiuni

cu numere intree.
I) Un Oran din 86 of, 4 bol, 2 yac si 6 -ca, vinde 15 of si 2
ca, cate capete (din aceste animale) 'Pa maI rmas?
2)

Cine-va din dou mosif, una de 1648 Ea. si alta de 358K3., da.'

primuluf copil 862Ea., i celuf d'al doilea 786Ea7; cate .'f-a maf r6-

mas id?
3)

S'a cumprat marta de 2536 le si s'a vindut cu 3964 Id;

cheltuidla este de 8561. ; cat ,s'a castigat

Cine-va datorza 7256 leY, adresandu-se altuia dice: da-mi
3520 lei i de,.,cPi yoi platI creditoruluT, vol maT rmane dator 279h
dca n'as1 plati, am avea amandoI sume egale ; cate cal avea fiecare si_ cat era dator cel d'antlt ?
CatI ani lac 2154-38 ore, anul fiind socotit de .365 ile si -6
.

ore si diva de 24 ore ?

.6) 0 armata de 8500 menT, intr'o manevr, a ars 2836099 car-

www.dacoromanica.ro

32

tuse, fie-care om a ars cate 28 cartuse pe c,li; eke lile a tinut

manevra ?
Cine-va vinde 4682EL. de grail In cloud rinduel, 'LAMA a yin-

cu cate 22 leT hectolitru; cu cat a vindut EL. din rest,

stiind c peste tot a luat 100648 leI ?
Un ceasornic intarc,lie cu 7 minute pe qi, ltul cu 4 minute,
care va fi diferenta intre cele cloud ceasoarnice dup6 20 de lile ?
Un- parinte lasa prin testament ca averea sa de 250000 lei
s' se Impart'," ast-Id:cel d'antAi copil s ja a cincea parte, a
dut 860

duoilea s6i a a patra parte din rest cu mal put,in 2500 lei.; al treilea
a patra parte din rest cu maI mult 10000 lei, din ultimul rest sotia

s. dea 10000 lel pentru sade si tot 10000 pentru saracT; cat a
uat fie-care copil i cat a .luat sosia
La 49 de lucratorl s'a platit 381 leI, &ea num'aul lucr? torilor s'a marit cu 16; ea' t s'a plait la
Intr'un basin de 1920EL curg cloud litni (cismele), cea d'an-

tlti l'ar umplea singura in S ore, cea d'a doua in 12 ore; basinul
fiind plin, pe o cana, s'ar goli in 10 ore. Curgnd ambele fntanl
si canaua tiind deschisa; ct apa ar fi In basin dup' S ore ?
ParnnEul se invrtesce in jurul axel. sale In 24 ore, lungimea
circumferentei ecuatoruluI este de 40068578'.; cata lungime

percurge inteo secunda un punct de pe ecuator ?

www.dacoromanica.ro

PARTEA I'
PROPRIETATI ELEMENTARE ALE NUMERILOR

CAP. I
DIVISIBILITATE

1. Divisibilitatea cu diferite numere.

Divisibilitate este aflarea unor regule simple dup6 .care s cundscem mai rePede ac un num6r
dat se Imparte esact sail e divisibil Cu altul mai mic.
-

48.

Un num& se gice divisi bu printealtul, cnd cei

d'dntlti se imparte esaci prin cel d'al douilea.

Esemplu : 24 se dice divisibil cu 6, cad' 24 se imparte

esact cu *6; de asemenea 42 e divisibil cu 6.
&umerile 24, 42,1.26 i altele care sunt divisibile cu 6
se numesc multipli de *6, adicA sunt formate din 6, luat
de mal multe ori ca -factor. De.. aci reese

I. "Multiplu al' unui numr este produsid acelui numer prin ori-caie altul.
II. Ori-ce multiplu. al unui num6r e divisibil Cu acet
nUnz6r..
Art. Elem.

www.dacoromanica.ro

34-

Divisor sail sub-multiplu mai multor numere

se numesce nuin6rul care imparte esact acele numere.
Ast-fel 6 se numesce divisor sail sub-matiplu al numerilor

24. 42 si 126.

Pentru a. gAsi

intelege regulele de divisibilitate,

vom arata doua propriet4 ale divisorulul.

I). Cel nd un numAr 'imparte esact alt3 dotal, sa mai
multe numere, va impel rti esact swma sa diferinta lor.
In adevr numerile care se impart esact prin altul, sunt
multiplil luI (49); suma sail diferenta lor fiind o suma
o diferent de multiplil va fi un multiplu mal mare, dca e
suma, sati maY mic (WA Mere* i dect tot va fi un
multiplu si prin urmare divisibil prin acelasl numr.
Esemplu: Numerile 1827 si 630 sunt clivisibile Cu 9,
suma 2457, ca si diferenta lor, 1197, sunt divisibile cu 9.
II). Gaud avem, cloud sail, mai multe nium,ere dintre

,care unul. nu e divisibil cm, un num& dat pe at' nd

cele-l-alte sunt divisibile, nici suma 'aid diferinta acelor numere nu e divisibila cu num6rul dat.
Mal AnteitI, multiplul al until numer dat, este divisibil cu
acel numr (49) ; num'erul care nu e divisibil cu cel dat

coprinde pe lnga un multipld al acelul numr si un alt

Acum, dch facem
care e rmasul mpririi.
num'er
suma satt diterenta a dou numere, unul ne divisibil si altul divisibil cu numrul dat, suma ca i diferinta va fi
.

formata dintr'un mulliplu si din partea numrulul nedivi-

'deci nu se va divide nicl una.

Esemplu. Numrul 1834 nu e divisibil cu 9 pe cand 648

sibil,

e divisibil; nicl suma lor, 2482, precum niel diferenta, 1186,

nu e divisibila cu 9
52:

Din

aceste proprietati reese ch.

: pentru a cu-

nsce dcd un nome'r e diVisibil printeun. numgr dat,

www.dacoromanica.ro

-- 35

vom descompune In dotter, pa IV, Una, ori cat de .mare,

,cctre se se vda uSor ca e divisibila, iar alta cat se p6te

,de mica, care se dea caracterul de divisibilitate.
Regula J. Un numr se divide prin 2 .dca
-,53.
-unimele sle swat 0 sulk' o fifret cu sot. Si se divide cu
&al unimele sle sunt O sa 5.
In adevr, orl-ce numer 'I putem descompune in dou
decile si unimile sle, (784-79 declf4 unimi-7801-4)
;Pecile sunt multiplu de 10, prin urmare si de 2 si de 5,
(cdci 2x5_10) deci divisibile i prin 2 si prin 5 ; dcd
yunimele ver fi divisibile sea cu 2, sag' cu 5, suma partilor
;adic numrul dat, va fi divisibil prin num'rul cu care
sunt divisibile si unimele.
Esemple : 568 e divisibil cu 2, chef 8 e cu sot, 495 nu

divisibil cu 2, cci 5 e fla sot ; 568 nu e divisibil cu

ccI unimele 8, nu e niel O niel 5, 495 e divisibil cu 5,
ccl unimele sunt divisibile cu 5.

-6,

Regula II. Un numr e divisibil prin 4 sait

Trin 25 dup cum partea sa / ormalet de (lea i unimi
.e divisibil cu 4 swa prin 25.
.54.

Dedt partea de deci i unimi nu e divisibil cu niel

,unul din aceste numere, restul mpririi numrului va li
;:acelasi ca 'al impartiril acesteI partI prin 4 sati prin 25.
.

In adevr, ori-ce numer '1 putem descompune in sute plus

4ecile si unimile Sle (628=6st",28=600-1-28).

Prima parte sutele, multiplu de 100, se pte considera

ca multiplu si de 4 si de- 25 (4><25=100) prin urmare
-divisibile sati .cu 4 sa cu 25, dca i partea a doua format
-de 1ec' i unimi va fi divisibil prin 4 sari 25. suma lor,
adic numerul .dat, va fi divisibil sati prin 4 sat]: OM 25,
Aup cum sunt quite cu unimele.
Esemple : 628 e divisibil prin. 4, cacI si 28 e divisibil ;

www.dacoromanica.ro

36

acest numr nu e divisibil cu 25 cad' nicl. 28 nu e divisibil, restul va fi 3; 1275 e divisibil cu 25, nu "ensa cu.
4, caci 75 e divisibil cu 25 nu si cu 4.
55.. -- Regula IR. Un, num6r e divisibil cu 3 sen

9 cdnd suma tifrelor sle adunate cu simple unimi e

divisibil cu 3 sa cu 9.
In adevr, unitatea urmata de zerori impartita cu 3 sail
numr format de o
Cu 9 da tot-d'auna rest 1 si
Oft% semnificativa urmata de zerori va da rest tifra sa
semnificativd, (1000: 3 da rest 1, 7000 e egal cu 7X1000

si restul va fi 7X1-7).
Orl-ce numr se pote desface in partile sle reduse la
unitate, ast-fel 28935=20000+8000 -000 -F--30

Me dividem aceste OAT cu 3 sail. cu 9, vom avea ca

resturi tifrele semnificative; suma partilor, (51) numrul dat,
va da rest suma resturilor, dca acsta suma e un

de 3 sail 9 si numrul dat va fi multiplu i prin urmare

divisibil cu 3 sag cu 9.
Esemplu: Numrul 7259436 e divisibil cu 3 si cu 9,

cad suma 7+2+5+9+4+3+6=36

divisibila

cu 3

este Onsa divisibild cu 9.

Numrul 14253 e divisibil cu 3, nu nsa cu 9, cad suma

tifrelor 3+5+2+4+1=15 este divisibila numai cu 3, nu

este ensa divisibil cu 9.
Numrul 72542 nu e divisibil nici cu 3 nicl cu 9, cad suma
tifrelor 2+4+5+2 -F 7-20.nu e divisibila nici cu 3 niel cu 9.

Un, num0 e divisibil cu 8 sail cu

125, dupe' cum partea sa formatet de sute, deer; $i unimi, e divisibilei prin 8 sa prim 125.
Esemple*): Numaul 3248 e divisibil numal cu 8, nu
56.

Regula IV.

) Rationamentul pentru acst. regulA si cele urmt6re fiind mal dificil, se

va face in aritmetica teoretic.

www.dacoromanica.ro

37

,Ansa cu 125, pentru ca 248 e divisibil numal cu 8; numerul

26375 e divisibil numaT cu 125 nu Ansa cu 8, pentru ca

375 e divisibil numaI cu 125.
57.
411/visibil

Regula V. Un man? e divisibil cu 6 cdnd e

cu 2 si cu 3..

EsemPle: Numrul 6534 e divisibil cu 6; numerul 872

,nu e divisibil.
58:

Regula VI. Un nwmgr e divisibit cu 11, cand

,adundnd de o parte tifrele de rind nepereche, so.cotite de la dre'pta spre skinga, si de alta pe cele de
rind pereche si sea' cle'nd suma a doua din cea d'dn, gdsim diferenta zero sa un numgr divisibil cu
11, atunci numeral dat va fi divisibil cu 11. Deed suma
doua nu se pote scei dea. din cea d'cilltdift, o mdrim
pe acsta cu atelti 11 p'en6 se va putea face scciderea.
Esemplu. Fie numrul 643957.
Tifrele de rind nepereche sunt 7, 2, 3 si 6. suma lor

este 18; tifrele de rind pc_reche sunt 5, 9 si 4, suma lor

este 18; diferenta sumel a doua din cea d'anti fiind
mero numerul dat e divisibil cu 11.

Regula VII. Ca se vedem deed un mum& e

despeirtiri de cale trei
,divisibit cu 7, 'l despeirtim
:tifre, incep6nd de la drpta spre steinga, ultima despeirfre p6te s" fie de douei sail de o singwrei tifrei ,
punem apoi pe rind d'asupra tifrelor din fie-care desp eirtire tifrele 1, 3, 2. Inmultim tifrele de d'asupra cu
.cele de desubtul lor *end suma produselor din despeirtirile de rind nepereche intr'o parte si a pelor de
rind pereche intr'alta, sceidem &tuna a doua din cea
d'nii si (Wei diferenta este zero saii tot ntonr di59.

www.dacoromanica.ro

33

ntumerul dat va fi
storm a doua nu p6te sceidea din cea

vi Sibil cu.

cu 7.. Dceid'd nteift,

7,

maxim pe acsta Cu atqia 7 pne se. pte face scei dereal

Esemplu : 45678240937.
31

231

231 [231:

.45 678 240 937

IV III II I desp.
Suma prod. din desp. neper.

7+
9+
'18+

0+

i2+ 11 .despartire

I despartire

4+

51

21-1
8+1-k,

12

Suma prod. din desp. *per.

III despArtire.

12

desParfire

33

75 Diterenta sumelor prorduSelor, 75-33, este .42, 42 e divisibil cu 7, prin urmare tot tiumrul va: fi divisibil.

II.. Cel maI mare comun divisor.

60.--- and 'un. numr divide esact Mai multe numere

date, acel hum& se nurnesce divisor. comun al lor.Nulnerile 2,, 4, 8 fie-care divide esact pe 24, 56, si 72;
fie-care in parte se numesce divisor comun al .numerilor. (Tat dOilea. Gel maI Mare dintre ele, 8, se numesce cel mat

mare comun divisor al lor.

61.
Regula I. Ca se a/kiln pe cel mai, mare comum,
*divisor a. douset numere, limpet' rtiM, numerul cel marq

prin cel mic, Vet inipeirtirea se face esact, numerut

cel mic este cel mai mare comun divisor; deed nu,.
fmpeir(im numerul col mic prin dnteiul reg, dcei acstei devisiune se face esact,- primul rest este cel mat"
mare comm.:. divisor at numrilor, dette (Mc. ci nu,. 4,0z-

peirfim pe primul rest "prin al douilea qi contina nt.

www.dacoromanica.ro

39

asa pnd geisim rest zero ; atunci, ultima divisor e cel

mal, mare comun divisor cetutat. Dcef gefsini rest 1,
numerile date n'etif divisor comun.
Esemplu : Se se afle c. m. m. c. d. al numerilor 72 si 168.
Caturile
3
4
936

216

72

Resturile 72

Am imparlit pe 936 prin 216, primul rest a fost 72,

clec)." 216 nu e cel ni. m. c. d.; am 'impartit pe 216 prin
primul rest si aid impartirea s'a facut. esact, numrul 72 este

dr cel m. m. c. d. cautat. In adevr, 72 divide esact si pe

936 si pe 216.
Cantand, dup regula, pe cel m. m. c. d. al numerilor
693 si 115, dup impartirea a dona, gasim rest 1; clicem
ca aceste numere n'art divisor conmn.
Regula II. Ca s'e' aflei In pe col m. m. c. d. intre
62.

mai mult de dorm numere, ase date in ordine descrescnclei afleintii'f pe cel rn. m. c. d. intre cel
d'cintiff i cel din urmei numen opoi mire al douilea
-

num'r si divisorul deja aflat, apoi filtre al treilea $i

divisorul al douilea aflat, si asa pen' ispret vim tac numerile. Dcei primele douei 'numere saic un numr si divisorul aflat pne" la el, n'aff divisor coman, oprim lucrarea

si dicem ca tac numerile date n'aft divisor comun.

Esemplu : S se afle cel m. m. c. d. al numerilor 3785,

2340 si 744.
Cautand mal antitl pe cel m. c. d. intre 3785 si 720, avem
8
4
Caturile
1
3
5
5
185 165 20
3785

7f

Resturile

185 165

20

Cel m. m. m. c. d. intre 3785 si 720 este 5. Acest nu-

www.dacoromanica.ro

40

cm& 5, se vede (53) ca divide si pe 2340; 5 este dr cel

an. m. c. d. cautat.
Esercip: S6' se afle c. im m. d. al numerilor: 1140, 720; 1768,
310, 3785, 819; 2340, 22, 80; 1881, 420; 1989, 266; 528, 342,
84; 2565, 1440; 935, 884, 286; 780, 627, 187; 4725, 2145, 180,
45; 5720; 626, 585 si 269.

III. Cel mal mic comun multiplu.

Cel mai mic comun multiplu al mai multor

~mere se numesce acel num6r care se divide prin nu63:

merile date.
Numerile 1512, 1008 si 503 se divide cu fie-care din
numerile 72, 24 si 56, fie-care din cele d'Antia se numesce
ni. c. al celor d'al douilea ; 504 cel mal mic dintre ele se

numesce cel m. m. c. in al numerilor date.

Regula I. Ca s aflei m pe cei mai mic comun
multiplu a dowi numere, inmultim pe unul din ele prin
cd tul intre cel-l-alt si cel m. m. c. d. al numerilor date.
Exemplu: S se afle cel m. m. c. m. al numerilor 792
si 168.
Ara aflat (61) ca' cel m. im c. d. al lor e 24; cel m m.

c. m. va

fi

792X168 sati 164792 adic 5544.

\ 24
24

Regula II. Ca s afleirn pe cel ni. m. C. ni. a mai

.mult de douei numere, inmultim pe primul numr prin
ccitul intre cel din urma si cel mai mare coman divisor,

apoi acest piodus prin ccitul intre num-rul al doilea

cel ni. m. c. d. al produsului si al numrului al
douilea si asa mai departe. Ullimul produs va fi cel

mai ni. in. c. ni. cautat.

www.dacoromanica.ro

41

Esemplu : S se alle cel m. m. c. m. al numerilor 936,884

:si 286.
Cel m. in. c. d. al numerilor 936 si 286 este 26; cel m. m,

c. m. al lor este 936X186 sail 286 936

10296. Gel m.
26adica
c. d. al numerilor 10296 si 884 este 52; cel m. m. c. m. al lor
26

prin urmare al n,umerilor date este 10296X884, sati

52

884X10296 adica 175032. In adevr, acest numr 175032

52

se imparte exact prin numerile date.

Esercifii : S se arte cel ma mic comun multiplu al numerilor
264, 58; 3950, 480; 4380, 36, 7296; 834, 7534, 328; 4560, 3640, 834;

12645, 836, 5492 si 785.

CAP. II
NUMERE PRIME

.Numgr prim se numesce acela care nu se imparte

esact cu niel' un mina& mal mic de al el. Nu consideram

divisiimea esacta prin el insusI sa prin unitate.
Esemple : Numerile 2, 3, 11, 29 sunt numere prime, cacl
fie-care din ele nu se imparte esact Cu niel un numr mal
mic de cat ele.

Sunt infinit de multe numere prime, cacl ele se

carl .stint nemarginit de
.af1a dintre numerile naturale
Eratosthene.
prin metoda numita Ciurul
multe
Acst metod, consist in a serie numerile naturale, dintre care .voim s gasim pe cele prime, apoI s tergem pe

cele care se :Avid cu numere mal micI de cat ele, cele

,rmase vor fi numerile prime Cntale.
Tabela aflril numerilor prime de la 1 pan:). la 100.

www.dacoromanica.ro

42
1,

2,

3,

4',

5,

6,

7,

8,

9, 10,

11, f 13,-14, 175, 16, 17,

19, 20, 21, 22, 23, 24, 25, 26, 27, 28, 29, 30, 31, 32, 33, 34,
35, 36, 37, --38, 39, 40, 41, 42, 43, II, 45, 46, 47, 48, 49, 50, ff,
52, 53, 54, .55, 56, 51, -58-, 59, 66, 61, 62, 63, 64, 65, 66, 67, 68,
69, 70, 71, 72, 73, 74, 75, 76, 77, 78, 79, 80, 81, 82, 83, T4, 85"
86, 87, 88, -89, 90, 91, 92, 93, 94, 95, 96, 97, .68, --, 100.

Primele trei numere 1, 2 si" 3 stint prime, 4 nu e prim,

cad se devide c 2 si asa tOte numerile Cu sot fiind divi-sibile cu 2, nu sunt prime, van sterge dr din doua in

douti bite numurile, incepnd de la 4; 5 e prim, 6 nu eprim, cad se divide si Cu 3, tte numerile din .-treI in trei
sunt multiplil de 3, sunt divisibile cu 3, le vom sterge ;
primul .numr care a rmas nesters ; imediat dupe 3 este 5,
el este un numr prim, vom sterge tte numerile din 5 in 5
cki, fiind multipliT de 5, sunt divisibile cu 5 si asa urmam,,
stergnd din 7 in 7, din 11 in 11, etc., 0'16 ispravim seria.
Numerile rmase nesterse sunt numerile prime cautate.Ast-fel in

seria nstra numerile prime sunt : 1, 2, 3, 5, 7, 11, 13, 17,

19, 23, 29, 31; 37, 41, 43, 47,. 53, 59, 61, 67, 71, 73, 79,-

83, 89 si 97.
Prin acest mijloc s'a format tabele de numere prime:
Cea mal complecta este a lui Burckardt, C.re coprinde nu--

merile prime de la 1 pana la 3036000.

Esercip : SO' se afle numerile prime de la 1 LAO la
la 86, 0(16 la .120, Oa la 150 i One' la 200.

50 p'n'

CAP. Ill
APLICATIUNI ALE NUMERILOR PRIME

Descomptmerea until num6r in factori primi.

.

68. - A descompune un numr in factorli si primi esteal exprima printeun produs de numere prime.

www.dacoromanica.ro

43

69. Regura. Pentru a descompune un numdr in

factorii si primi, tragem o linie verticald la drpta
numdrului

impel rtim cu cel mai mic num'r prim

cu care se p6te impeirti esact, scriem pe divisor la

drpta liniei iar catul de desubtul num6rului, pe acest
cat 'l mpr,tim iareisi cu num'rul prim cu care sekite 'mpri esact si continuant ast-/el pn' mat gei si
ca cat un nume'r prim, pe care I inipartim prin el insusi. Divisorii scrisi la drpta liniei sunt factorii primi
cdutati i produsul lor exprima numrul.
Observarea /. Dca un numer e divisor de mai multe
ori, '1 vom lua tot de alatea et ca factor; '1 vom scrie
ensa nutnal o data, aratancl cu o pa mat' mica scrisa la
drpta si ceva mai sus, numita esponent, de cate ori acel
num.& s'a luat ca factor.
Observarea II. --In ori-ce ordine vom face impartirile
pentru descompunere, vom gasi tot-d'a-una aceiasi factor'
Cu aceiasI esponenti.

Esemplu: Se se descompima in factoril sel primi, numrul 4680.

4680 2
2340 2
1170 2
585 3
195 3
65 5
13 13
1

Numerul 4680 se imparte esact Cu 2, catul e de 2340;

acest cat se imparte esact tot cu 2, si da ca cat 1170, pe
care '1 impartim iari cu 2, noul cat 585 nu se mai imparte esact Cu 2, ci cu 3 si da cat 195, care cat se imparte esact tot cu 3, cA.tul 65 se imparte esact Cu 5 si da

www.dacoromanica.ro

44,

cdt numerul prim 13, care fiind prim, '1 impArtim prin el

ins4.

Asa dar 4680, descompus in factorii se1 primi, este

egal cu 2X2X2x3X35XX13, sa (dupe observarea I)
4680= 23X22X5X13.
Esercitii: S'e' se descompund in Taetori primI numerile urmatre :
312, 406, 6292 si 10296.

II. Allarea tutttlor divisorilor mid numr

70. A afla toti divisoriI until numer este a gAsi tte
,numerile prin care numerul dat se pelte imparti esact.
Am vgut (62) Ca 24 care divide ,esact pe 504, se coprinde in el, decl top' factorit care forrnza pe 24 se coprind, se gasesc, intre cei care formzd si pe 504. Prin
extensiune admitem teorema ca : Toti factorii primi
ai unui impeirtitor trebue se. se geisscci printre factorii primi ai deimpeirtitului Cu esponenti mai mid sa4
cel mull egali. De act.:

Regula. Pentru a afla to,ti divisorii unui numr, descompunem acel num6r In factorii si primi.
dupe" aceia scriem pe .1 In linie verticalci de atatea ori
71.

ceiti factori primi sunt, apoi in. linie orizontalet, In drpta

unitetfilor, fle-cave factor de atcitea ori cede unitecli are

esponentul, cu esponentii succesivi de la unit ate peW

la cel mai mare cu care se geisesce. lnmultim apoi numerile din unja eintia cu cele din a doua, produsele
aflate cu cele din a treia, nouile produse cu numerile

din linia a patra si asa m,ai departe. Uttimile pro_

duse sunt loft divisorii cciutati.
Esemplu Se se afle totI divisorit numerulul. 4680.

www.dacoromanica.ro

45

Avem (69), 4680-22X33X5X13. Aplicand regula g'asinv

1
1

2
3

15
113

32

23

32sati.

24.8
3

15
1
1

13

Produsele numerilor din unja anteia cu numerile din unja

a doua sunt:
(1. 2, 4, 8)X1; (1, 2, 4, 8)X3; (1, 2., 4, 8)X9,
adica 1, 2, 4, 8, 3, 6, 12, 24, 9, 18, 36, 72:
Aceste produse trebuie se le inmultim cu numerile din.
unja a treia, Cu 1 si Cu 5.
Inrnultile cu 1 sunt: 1, 2, 4, 8, 3, 6, 12, '24, 9, 18 36. 72.
5, 10, 20, 40, 15, 30, 60, 120, 45, 90,.
5
180, 360.
Aceste produse trebuie s le inmultim cu numerile din

unja a patra, cu 1 si 13.

Inmultite cu i sunt : 1, 2, 4, 8, 3, 6, 12, 24, 9, 18,

36, 72, 5, 10, 20, 40, 15, 30, 60, 120, 45, 90, 180 si 136.
Inmultite cu 13 sunt: 13, 26, 52, 104, 39, 78, 156, 312,
117, 234, 468, 936, 65, 130, 260, 520; 195, 390, 780,.
1560, 585, 1170, 2340 si 4680.
Aceste ultime do sera de produse sunt tot divisoril
lui 4680, ordonati dup m6.rime sunt:
1, 2, 3, 4, 5, 6, 8, 9, 10, 12, 13, 15, 18, 20, 24, 26,
30, 36, 39, 40, 45, 52, 60, 65, 72, 78, 90, 104, 117, 120,
130, 156, 180, 195, 234, 260, 312, 360, 390, 468, 520,
.

585, 780, 930, 1170, 1560. 2340 si 4680. In total numerul 4680 are 48 de divisor].
Observara I. MArind esponentii cu cate o unitate i Mane]

produsul acestor numere, vom gltsi al" divisor' are numera

In esemplul de mal sus numerul divisorilor se ala prin
produsul (3-1-1) X (2-1-1)X(1+1) X (1+1)=4X3X2x2=48.
adic 48 de divisori.

www.dacoromanica.ro

46

Obsekvarea 11. Cel mal mic divisor e unitatea si. cet

.mal mare numrul insu9i..

,

Esercip: S6 se fle totI divisorii numerilor urmitt6re:. 3.12, 406

6292, 2064; 9756, si 15830.

III. Col mal mare comun divisor i cel 9.0." mic coma
multiplu.
Proprietatea pe care am admis'o la aflarea tutulor
.divisorifOr unu numr, servesce .pentru a fla si pe cel m.
72.

m. c. d:- si pe cel m. m. c. m. al mal multor numere.

I. Divisorul comun al unor numere trebue s .coprind
nurnai factoril primi aflati in teote riumerile cu espohentl
mal mici, cel m. m. c. d. va coprinde aceiasi facldri ,-cu
esponenti cel mult egali cu cei mal 'rnicI de lp fa_ctori.1 nu-

merilor. De ad :

73.Regul. I. Pentru a afta pe cel m. ni. c. d. al mal

multor numere, le descompunem in lactorii lor primi,
apoi, ludm tactorii comuni cu esponentii cei mal mid_
.0'l in,inultim intre dviiI, produsul afiat va fi el
m. c. cl. cciutat.
Esemplu: S6 se afle cel m m. C. d. al numerilor 4680,986

si 792.
Acesle numere descompuse in factorii lo t primi.(59) devin:'

4680-23X32X5X13
1224-23X 32X 17
-792----23X32X 11

Factorii comuni sunt 2 si 3, priidusul lor cu esponentii

cei m6.1 miC1 cu -cate se af16. in aceste numere' este 23X32

sag 8X9 Ojal 72. Nurri rul 72 este ce! m. M.

numerilor date.

www.dacoromanica.ro

c.

d. al

47

Observare. Dc nu lisim factorI comunI la numerele

-date, acele numere n'ati divisor comun si se die numere
prime intre ele.
Multiplul comun al mal multor numere fiind un deirnprtit al lor, trebue s' coprinc1 pe tot,I factorii de la numerile date, cu ori-cdt de marI esponentl; cel yriai mic co_
mun multiplu trebuie
coprincla cu esponentil ceI maI
raid, adica' egall cu ceI mal marI care se gAsesc la numerile date. De aci:
H.

74. -- Regula II. Pentru a afla pe cel m. Inke' c. m. al

mai multor numere, le descompunem in factorii tor

primi, apoi lueim factorii comuni i necomuni cu esponentii cei ma'i mari
inmultim "Mire Misil, produsul aflat va fi cel m. mc:c. m. cautat.
Esemplu : S se afle cel m. m. c. m. al numerilor 4680
.936 si 793.
Descompuse in factorI prirni (69) aceste numere devin
4680-23X32X5X13
1224-23X 32X17
792-23X32X11

Factoril comunI i necomunl cu esponentil (TI mal marT

inmultitI intre el sunt 23X32X5X11-X13X17 sal" 8X9X

5X11X13X17. Produsul acestor factorI, 875160, e cel m.
m. C. m. cantal..
Observare. Dc nu g.sim factori primI comuni la nurnerile date, cel m. m. c. ,m. al acelor numere este chiar
proclusul lor.
Eserci(ii: Se se a% cel m. m. c. d. si cel m. m. c. m. al numerilor 525, 344, 84; 1440, 2565, 90; 936, 286, 884; 780, 6277,
187; 4725, 2145, 180, 45; 3520, 10296, 626 si 585.
.

www.dacoromanica.ro

PAR TEA III

NUMERE FRACTIONARE
CAP.

NOTIUNI PRELIMINARE

Cantitate se numesce orI-ce pote fi supus una

operatiunI matematice.

Mcirime, ceva material, se numesce orl-ce este susceptibil de crescere sati descrescere. Tabela e o =rime cacl
se pite considera o alta mal mare sati mal mica, asemenea unja, banca, casa, etc., sunt
Pentru a lace mal usor diferite calcule asupra marimilor,
le representam prin numerile care esprima msura lor.

bnitate de mesura' este to marime bine determinata si

cu care msuram marimile de acelasi fel cu ea.
A mesura o marime este a vedea de cate-orI unitatea sati partl de ale ei, se coprind in marimea data.
Esemplu : S msuram unja A

b ca unitate i vom vedea de

Vom lua o alta, linie a
cate orl ea sail parll d'ale el se coprind in AB.

www.dacoromanica.ro

49

Se pot presenta mal multe casuri :

I. Se presupiinem ca unitatea ab. se coprinde esact, de
esemplu de 5 ori in marimea AB. In. acest cas voin J'ice
-

III'

Al

1B ca marimea AB coprinde de
,

i5 ori unitatea ab, AB =-75ab sati AB=5, .Adica, Marimea

data se esprima. -prin numrul intreg .5 ; operatiunile
proprietatile acestor n'amere le-am studiat. ppne actim
(partea I. si II).

II. Unitatea ab nu se cprinde esact ci de 4"orisi remane partea CB, Marimea" 'CB, fie ca rest din acsta

Ali, ii B mesurabire, fie ca marime seaTTFM-lb-

parta,' 'nu se pele mesura cu unitatea intrga; cl vom 'mesura

Cu o parte a -4-s'ir esemplu Cu a opta parte (divisiunea

principal. Se -presupunem ca apesta, a opta parte s'a coprips de .5 orT in CB.' picem ca Marima. CB coprind.e 5
de ci opta d'ale unitatil;., iar mariinea AB co.prind duni:
tap intregl si 5 de a opta, sati pentr ca o unitate coprinde
8 partl, cele ire' unitatT vor coprinde 3X8=-24 i in. total
rriarimea AB vai coprinde 29 de cc opta. Numerile 5 de a .
opta,/ 3 intregi si 5 .de. a -opta sati 29 de.' opta, care
esprima mesura marimilor, CB separat sati al -liniel AB cu
.

divisiuni principale d'aje _unitatel sati cu unitate si'cu di-.

visiuni principale, sunt numere fractionare ordinare; saa

numal fra6tiuni, ordinare, pentria ca divisiunea principala
e ordinara, 'arbitrara.
ilL Dck parto. CB nu' s'a putut mesura esact cu a. opta
parte a 1.mitatei. ci a remas o particica ,DB, vom mesura
A1

fl

II

DB

sacesteia a opta parte (subdivisiune sail divisiune. secundara

4

. Aran'. elem.

www.dacoromanica.ro

50

de esemplu cu ,a'4ecea parte a el, o decime

d'a luT cb. Se presupunem ca acsta noua unitate s'a coprins esact de 7 ori in ,BD. Vom qice acum c marimea
AB coprinde 4 unitat,I intregi, 5 de a opta (optimi) si 7
de a clecea (ecimi) d'ale optimii sati 4 intregi 5 divis.
a unitatiT),

principale si 7 divis. secundare. bivisiunile principale,

secundare pot sa _aiba nunairl determinate (Esemplu steinjenul de lungime di Romania are divisil principale pal.

mete, divis; secund. degete)..Acest fe l de numere se numesc

numere ...iractionare complexe.
W. Calad' unitatea, divisiunile principale, secundare, terhare etc. Sunt din clece in gece, numerul care resulta se
numesce numrl eciinal.
Numerile resultand din niesuratorile II, III si IV, pentru-ca

coprind si fragmente, se numesc in general numere fractionare.

In .aceste casurT sati orT de cate ori o metrime
77.
1,
se mescra esact cu unitatea sati, Cu divisiunT d'ale el., marimea se qice comehstirabild Cand ense, orT cat de mici
ar fi: divisiunilb unitatei,r nu putern mesura complet' metrimea dat, ea se Oce- incomensurabil.
.

CAP.

NUMERE FRACTIONARE ORDINARE

I. Definitiuni.

78

- Rum& fractionar ordinar sal fractiune or-

dinaret (76), este una sa4 med multe p 'drti egale d'ale
unitdtei.
Cand qicem tra-cleci si septe de sa cincea d'ale uniteitei esprimam, prin vorbe un numr tractionar ordin'ar:
.

Vorbele de a cincea d'ale unitateT, arata c unitatea s'a

I

www.dacoromanica.ro

51.

imOrtit in .5 .parti egale,- acstA impArtire constitue. numitorul fraqiuneT, ,iar vorbele trei-4eci si fpte,..arata cte de
s'a laut, M-ulOmea prilor egale i constitue
-a.ceste.
numrat.ordl fra'ctiuneI.

in scris. o fractiune- se arat prin dou'a numere, unul

de 'asupra celui.-1-alt Si-despArtite printr"o linie briz. ntala. Cel
de desubt'.6 numitorul fractiuneT i ce!. 'de d'asupra. e nurnrdtorul. As-t-fel .cele:treI-deci i'spte de- a cincea se' Nior
'37

p.. este numitorul si 37 numrdtoru1.

O fracpne se citesce ast-fel : citim, numratorul ..ca pe
si. dicend- a safi mai corect de a' cetim
ori-ce nu.
scrie,

' 49 .
munitorul. Ast-fe! 17 se citesce 49 a saft de, a 17.
.

II. PrOprietitile fractiunilor:ordinare

:79.

E.vielent.c o fractitine in valdre.elinferiara (sub

-unitarA),. Vale (ecuiunitara.)

'superi6rel (suprauni-

tara) unitatei, dupe cum numeratorul.

.egal sa mal mare de, cat numitbrul.
7

el,

Ast-fel 8 e subunitara., -8 e ecuiunitar

.unita4.:
7
In scris valrea fractiunilor se afatb. ast-fel

15

e mai mic,
15

8 e supra1,
-

8= 1,

8> 1. Din acsta fesulta : Fractiunil care aft acelasi

numitor sunt
ordine de val6re -dupe' num6ra lora
.10, jar. fractiunile care aft aCelasi numerei tor sunt
O rdine" de val6re inverse& cu numitorit
.

Esemple : , a)

15.

b).

80.
Gaud o Jractiune 'e supraunitara, -se pte cere ,a
-vedea cti intregt coprinde, a sc(ite intregit din* acea fractiune.

www.dacoromanica.ro

52

Regula I. Pentru a scte intregii dinteo fractiune su-

praunitara impartim, pe numrator prin numitor,

ccitul va arta cate unitafi intregi coprinde fracfiunea
iar restul cate parti, mai putine de cat Jinteo unitate,.
mai coprinde.
35

358

coPrinde 3 intregl si 8 de a '9

In adever, unitatea coprinde 9 parti egale, fractiunea
Esempl u :
35'

va coprinde atatea unitati de cate orl 35 coprinde pe 9_

Impartind pe 35 prin 9 gasim cat 3 si restul 8.
9

Adica -9-=35 :9=3 intregi si

,

Numerul

89 sa. 3 + 9.

din intregi si
8
3+-9 sail 5 formate

fragmente se numesce numer mixt

adesea oil' e necesar

d'a reduce un numer intreg sati unul mixt in forma fractionara ordinara. Pentru acesta procedam dupe regulele
urmakire.

Regula Ii. Pentru a transforma un nwmgr intreg in

forma fractionara ordinara , "annulpim acel intreg
num6rul . ce vain a7i da de numitor produsul va fi
nwmOrator, iar ca nwmitor dam pe inmulfitor.
Esemplu : Se se transforme 7 intreg1 in forma de frac. time ordinara cu numitorul 9.
Unitatea coprinde 9 parti, cele 7 unitatt intregl vor co-

9X7 63
prinde de 7 oil maI mult. 9X7 de a noua sati--=-9
adica 7=

63
9.

Regula III. Ca s' transforma m un num0 mixt

is forma de fractiune, invmultim intregul cit monitorul
si la produs adusam sa sea dem pe numgratorul frac-

www.dacoromanica.ro

53

resultatulti
iinei dup6 cum avem semnul+sall ,
deim de numitor pe numitorul fractiunel.
Esemplu : S se transforme in forma. de fractiune or.

,dinara numrul mixt 3-6.

5

arata, prin numitorut el, ca unitatea in:trga coprinde 6 part' egale; cele 3 unitatl vor coprinde
Fractiunea

arata ca maT coprinde si ea

6X3=18 parti. Fractiunea
.5 parti, in total. avem dar 18 i-5=23 parti de a 6, adica

3.6X3+6=
6
5

23
6.

Asemenea7

8 =9X7-8 55
9-

Propietatea I. Meet' inmultim worn& Clitoral unei

83

fractiuni sa deed impeirtim numitorul Cu un numr

6re-care, fractiunea se face 'in val6re de atatea ori
Inca mare cede unit ati coprinde nu/mOrul cu care am
-4nmultit sail am impartit.
Esemplu.: Fie fractiunea rdinard-7
8
I. Dch inmultim numratorul acestel fractiuni ordinare cu
gasim

-3

7X3
8

sail

21

21

Fractiunea ordinara -8- coprinde de

irei ori mai multe fragmente de Cat fractiunea

tru-ca fragmentele sunt tot atat de marl,

si pen-

in vabire

21

8-

este de treI orI mal mare de cdt'

din care a provenit
8
,prin inmultirea numratorului el cu 3.

7. 7,

II. Deed impartim numitorul fractiunel -3-- cu 2, gaSim

7

82

coprinde, dup cum arata

4
ammitorul, fragmente :lie cloud ori mai mar i de cat ale

,sail

4 ' Fractiunea ordinara

www.dacoromanica.ro

54

fractiiinef8si pentru. c. ambele tractiuni ati ':acelasI nuT

7
dila' de fragmente ; in _valCsre Teste de doud ort mai Mare
.7

din care a proVenit pria inipartirea- ilumitorulut

8
el cu 2.

de cal

ProPrietatea II. Dcd impeirtim numgrettorul unei:

nwnvitorul, fracfiumea
fractiunii dcd
84.

ordinard se face in val6re de atdtea ori zai mi cdte uni-

ti copriode.nUmrul cu car am riimpetrtit scai

Esemplu : Fie fractiunea ordinara

I. Dca impartirifimm0.toru1 acestel fratiunl cu 2,,gasim

6:

.3.

sail
.

--7- '

- Frac tiune.
6
7

de cat

3.

2'.

'coprinde de_ do?id or i mi putine Partir

7.

'

si pentru-ca partile Sunt. tot atat, de marY inipAn,

bele fractiunl; valcrea

frac(luney -:37 - este -de- doua ce' mal
,
6

mica :de' cat b. tractiuniLT, din care a ,provenit prin im--..

.
,

pArtitea .numratorului cu 2 i
6
'6 11. Dca-,inmulim numitorul fractiuniiT cu 3, gasim 7><3,
-

6
sati.21'.
-,

'

Fractiunea coprinde' duiik .curri :arata rnimitdrul, traga].

-.

mente de trei ori mai, mici- de .cat--7si- pentru-ca

in am-.
,
'bele .fractiunI .,avem acelasl - ininer .de fragmente, valrea.

fractiunil21O-- este de trei ori mai mica, de cat a frac-

7- din ;care a Provena prin inmultirea numitbruluy cu -3..

tturiiI'
7
85.

'Proprietatea III. Dod inmultim sad impd rtim ,

'

www.dacoromanica.ro

55

ambit termenU une' fractiuni cu acelagi wwqr, val6rea

fractiunii nu se schimbei
7
Esemplu: Fie fractiunea.
Inmultind si numratorul si nuniitorul fractiunel ---cu 3
P
7X3
21
21
.
ea devine
8X3 sati 24' In fractiunea 24 partile de unitate
I.

'

sunt de trei oil mal micI (84) ensa sunt si de tret orI mal
multe (83) adica cat s'ar perde prin micsorarea- partilor se
castiga prin multimea lor, ambele fractiuni ail dr aceiasI

valelre1
Pe acsta proprietate se basza aducerea fractiunilor la
acelasl numitor.
21

II.

Din fractiunea 24, prin Impartirea ambilor termeni cu 3,

21:3

gsim fractiunea 24.3 sati --8-. Dup cum vduram mal sus,
21

aceste fractiunl sunt egale In vabire, adic. 24 8 '

Pe acsta propietate se basza simplificarea fractiunilor.
5

.gsercip : Se se serie In ordinea mArimI, fraetiunile :

128 18.28 28
77'

T'

7'

28. 3 2 9
' IT) -7-5' T'

17.

'

'

17

29 815. 756

Se se set intregi'l din fractiunile: 5-,

7
73
13--, -6;

' Yo' -1-5.

3

6-594

312'

Se se transforme in numere fractionare ordinare numerile 'mixte

3
4; 156i -T.--; 9,
8-- 5

187

3 30.

Se se- !ad. de 7, de 5, de 13, de 29 si de 127 de off mal' mari

apol mal miel, si apoI se se arate cand nu se sehimba \valrea frac3 , S 15 17
-

tiunilor, dupe propietAtile de mai sus, frac

:
4tiunile

32 68 315 1560
1-8' Id' 420' 780

www.dacoromanica.ro

20

5'1

36

III. Simplifiearea fractiunilor ordinare.

---- A simplifica o fractiun.e sat' a reduce la cea mal
simplk 'espresie, este a gasi o ala fractiune egal in valre
cu fractiunea data, ens cu termenI mal micI si care terment
s fie numere prime intre ele.
simplificam o Tractiune OrdiRegula I. Ca

nara, impartim amb4" termeni' e prin aceleasi, numere

prin care pot impel rti amnduoi, de- o data.
70
emplu : S se simplifice fractiunea . 9
70

Ambit termenii al fractiunit 126 se impart esact (53) cu 2,

70
70 :2 35
dupe proprietatea III (99, II) avem 116 126:2. 63 Ambit
35
se impart esact cu 7, asemenea avem
terrheniI fractiuniI
63
5
35 35:7 5
'Termenii fractiunil 9 la .care am ajuns nu se
63 63:7=9.
mai pot itnparti amndoul de o data cti nici un numr,

sunt prime intre ele,

87/,',

75

deci T2-0-

devine prin

succesive,
In loc 'd'a face mat' multe imprtirlsimplificare87.

putem, simplifica de o data, imp artind ambit, termeni

fractiunii prin cel in. m. c. d. al lor.

Gel m. m. c. d. al numerilor 76 si 126 este (73) 14; avem

70 :14

126 126:14

9.

70

Esercitii S'" se simplifice fractiunile

618, 1650, 5045, 9126, 405405
828 2430 9370 13725 219219.

4, 8, 48,28, 108, 512

6 12 120 96 144 624:

www.dacoromanica.ro

57

IV. A ducerea fractlunilor ordinare la ace1a0 numitor

5

lut fractiunile 8 si 8 unitatea e impartita tot in

.88.

atata pdrO, adic partile sunt tot atat de marl', si dupe

proprietatile de mai sus putem scicare din ele e mai mare,
putem compara intre ele, aduna, scadea etc:
In fractiunile

5 13
si
9 17

numitoril drat& ca partite nu sunt

tot atat de marl,--nu sunt de acelasI fel, niel numratoril nu

.sunt egali, asa ca nu pineal sci usor care dintre ele e mal
mare'. nu le putem compara, aduna sail scadea. E dr ne.cear adese ori ea s .le facem de acelasI fel, adica s aiba
acelasi numitor.

aicsta operatiune basata pe ptoprietatea III (99) se face

In doll& modurI, ambele moduri, in realitate formza aceiasi teorie.

Regula I. Prin produsul tutulor numitorilor. Ca sd

89.

aducern mai multe jractiuni ordinare la acelasi, numitor, prin produSul numitorilor, inmultim ambii termenii fie-carel fractiuni prin produsul num,itorilor
.celor-l-alle.

Esemplu: S se aduca la acelasi numitor fractiunile

81s1
j

17

35
46

24

Fractiunea

nu'si schimba valeirea deed

'

inmultim ambii

,termen1 Cu mai multe numer saa 'cu produsul acelor numere.

Adica:

De asemenea

3x6><9><24

3>< 1296

5><4><9><24

5>< 864

6><4><9><24

6 >< 864

4 4x6x9x24= 4 >< 1296 =

5
6

www.dacoromanica.ro

3888
5184
4320
5184

De asemenea

8x4x6x24
9x4x6x24
9
17 17x4x6x '9
24 = 24x4x6x 9
8

: .

'

8 x 576
9 x 576

4668
5184

17><16

3672
5184

24 x 216

Ast-fel putem Mlocui fractiunile propuse prin allele' 'egale,

358
lor si care t6te att acelasl numitor, adica 4,6,9

17

aduse-

3888 4320 4668':3672

la acelasl numitor sunt respectiv F484' 5184' 5184' 5184.

Regula II. Prin cel mat mic comun multiplu _al

numitorilor. Ca se' aducem mai multe frac(iuni ordinare
m. c. m.,- aficim pe cet
la acelasi numitor prin cel
90.

m. m. c. ni. al numitorilor .apoi, impel rtindu'l cu tof4.

numitorii, cu diturile muiim ambii.termenii fractiunii
respective.
35
Ca esemplu s luam tot fractiunile de mal sus: -

17

-A. Gel m. m. c. m. al numitorilor (74) este 72.

3 x 18

54

5 5x 12

60
72

72 impartit cu

4 da OA 18, avem 4

Asemenea 72:

72:

72: 24

In fine

12,

418 72

12-

8
9

-8 x 8.64
9>< 872

17

17>< 3- 51.

2424>< 372

Ast-fel fractiunile ordinare propuse aduse la acelasI nu-

54 60 64 51

mitor prin cel m. m. c. m. al numitorilor devin72, 72, 7-2, 72

Observarea L'Prin acest mijloc se aduc la acelasl numitor

numal fractiunile ordinare care n'atl numitoriI numere prime.
Observarea H. Calculul aduceril fractiunilor ordinare la

www.dacoromanica.ro

59

acelasI numitor e mult mal simplu cdnd fractiunile ordinare

sunt simplificate.
Esercip: Se' se aduca la acelasI nurilitor fractiunile urmg,t6re :
11 1 4 13 29 4 3 7 9 3 7 11 13 17 29 16 28

13 47 9

15; TV 7'10'30;7'72' 30' 20 --4'T3' 12' 18' 24' 36.'19'103'

17 143 595

72-'71'75;7-'

103 175 528 55

137' 891' 1166; 88' 205' 207' 1129

Y. Ad-unarea fractiunilor ordinar-e *)

La adunarea fractiunilor ordinare vem cloud, ca-

91,

sue': I. Gland fractiunile ordinare ce se &al a se aduna

a. acelagi nwmitor. II. Ceind fractiunile ordinare date
acela0 nunvitor.
92. -- Regula I. Ca set adundm mai multe frqctiuni ordinal-e care aft acelasi flumitor, adundm nudam de
mratoril, fractiunilor ordinare si, sume'
numitor pe nimitorul comun.
Esemple : S se faca adunarea fractiunilor ordinare ur5

15

mdtcre 8+-8+-8-r-8-

Esemplul dat e de casul I, pentru ca fractiunile ail acelasi numitor.

Partile flind tot atat de marl in bite fractiunile si multimea
lor fiind aratatd de numrator, trebuie s-1 aduna'm pe eI, mdrimea partilor flind data de numitor, sumeI '1 vom da de numi.

15

tor pe cel com. ; avem dai . 8+8+ 8 +8=

Suma

36

5+9+15+7 36
8

s-I
8 e o fractiune 36supraunitara, trebuie
4

8
sceltem

4
intregI. Dupe' (94), avem 8 -- 36 :8_ 4 8' fractiunea -8 se
*) S se repete definitiunile generale date la operatiunile Cu numere in tregl..

www.dacoromanica.ro

60

'pOte simplifica, adic5.-8

;2,

ast-fel suma ceruta este 4

-- Regula II. Ca s' adunam mal, multe fractiuni

.ordinare care n'aa acelasi numitor, le aducem mal',
.cinti'A la acela0 nwmitor (89 sati 90) 0, apoi le adunam ca mai sus (92).
semplu : S6 se adune fractiunile ordinare urmatelre
93.

3 7 13 27'
-+-+
--F4 8 14
28'

Esemplul dat este de casul II, pentru ca fractlunile .n'att

acelasI numitor,
AducOnd fractiunile la acelast numitor prin cel m. im c.
m. (90) adunarea propusa se reduce la adunarea. frac.
42 49 -52 54
urmatre56+ -r
--r- 56'
56- 56
,

29 197
4
.,ast-fel4+8+14+28
56

197
Dup6 regula I (107) su m a este-5-ri

197

Scotend intregt avem -gw=3

13

29

Observare. Adunrile numerilor mixte se tac sal' aclunand intregii de o parte si fractiunile de alta sati transfor-

mand numerile mixte in forma de fractiuni ordinare

(95 si 96) apoi adunam fracfiunileresumate dup regulele de mai sus (92 si 93).
Esereqii: Se se adune
13

17

20

27

3
:

13 178

73

15

7+T-F 7+W+2-*+-27 ;

-mi+T1- E - - 5+7; 9-5 +7; (8-7) + 4; (15 +7) + (27);

i

17

17

.-3

7-8 + 3 + ---1-+9+ (4-19)

6
12
Probleme: 1) Inteo casa. se aprind sera 4 lainpI; in antia se
9
5
3
arde ,-, din oca, in a doua7, in a treia si a patra 7; cat s'a ars
o

.peste tot ?

www.dacoromanica.ro

61

_1

2) Se tArguesce si se pune inteun cos: iKgr. zaheir, 1- Kgr. ca'

lea, 46Kgr. carne, 2 6Kgr. zarzavat; cata greutate e in cos?

3) Dintr'o bucat de materie s'a luat 8 coi pentru hainele celuI
7
maI mare copil, 5 si 3 pentru ale celui d'al douilea, si restul
pentru ale celui maI mic; catl coi coprindea bucata intrglt ?
5
3
4) Pe o mosie sunt 638 Ea. arAtur6., 25 Ea. Ian*, 1252- Ea.
4
8
padure, pentru islaz (loe de pasunat) i conac s'a socotit 58 Ea.
cat intindere are mosia ?

5) 0 butie are treI canale ; pe antMa s'ar goli In 15 ore, pe a

1
cloud In 131 pe a treia in 12-- cat s'ar goli din butie inteo ork_
5'
2'

curgnd yin prin cate trelele canale.

2
Kgr. de
6) Un agricultor retezand 6 stupl, a gAsit in antAiul
3
5
2
miere, le douilea 1-- Kgr., in al treilea 1 Kgr., in al patrulea
6

1 -7-

Kgr., in al cincilea 2 Kgr., i in al sselea 3115 Kgr. ;

ea-0,

miere a luat din totI stupiI?

VI. Sader ea.

La sd,derea fractiunilor ordinare avem cloud ca-

I. Cerad ambele fractiuni ordinare, desceidutul si

sceidgtorul, a acelagi numitor i II. (kind fractiunile'
ordinare date Waft acelasi nwmitor.
surl:

Regula I. Ca se' facem scei derea de casul

ceind fracfiv,nile ordinare za acelasi numitor, sceidem
numgrdtorul fractiund a doua din al cele' d'd
sidiferentel 4 eta' m de numitor pe numitorui comun.
Esemplu : Se se fad. sdderea

13

14-14'

In esemplul dat ambele tractiuni aVend acelasI numitor

sdderea e de casul I.

www.dacoromanica.ro

69

Paitile de divisiune ale unitatel sUnt tot alai de mar'

in ambele fractiunI, in antia avem 13, in a doua 9, ca

se vedem cate avem mal multe in anleia; scadem din
4
.13 9
3-9

13 pe 9 adica 13-9, dci

-----

14

14'
4
13
9
Diferenta
se pc5te simplifica cu 2 si ave
14
n114-14
14--19

2
..
-77

Regula II. Ca s, facem o scddere de casul al

96.

II, bid fraciunile ordinare n'aft acela0 numitor, le

aducem,mai anteilft la adela0 inumitor (89 sail 90)
apoi le scddem ca mai sus (95).
Esempla, S se faca scaderea :

17

28

Acsta scadere
de casul JI, pentru ch" fractiunile date n'ati acelasi numitor.

47: 8<28
28'9 X28

Dup (89) avem

17X9 _224

153

28 X9 252 25-

17 224 153 224-153

Dup (95) avem

28-252 252

71

252.
Observare. Scaderea numerilor mixte se face sati
c,lnd fractiunile de o parte si intregil de. alta, sail reduc'nd numerile mixte in forma de fractiunI ordinare i apoi
facnd scaderea dup una din regulele precedente.
Esercip.

T
3

4 '

,10

Se se face, scaderile urmatre

(395

6 '

252

7.15

,,-3
75

9 36 ---1
:6.6
3-8
.

17-17

12.

17;

15

(2

(5

T); (717-1)

11

21) ;

4 --358 +7 J.
Pr
:
1) Din

treI sterturI de pne s'a mncat

mal r'mas ?
2)

Dintr'o huata de postav de

15

m. si

a mal. rmas ?

3) Un butoiti gol! cantaresce 23 Kgr.

ta.resee 195 Kgr.

ct a
Aobleme:

-9s'a
13

si2-9,

vndut 9n.

si-6-

at

iar plin cu vin can-

cat vin, pe greutate, e in butoia ?

www.dacoromanica.ro

62

din drum sta se se odilinsci;

4) Un caltor dup ce a mers -7
are de Mcut ?
.tat
3
5
5),-Inteo srA se ard 2L /Ara--gaz, intr'alta 1L si -;- cu cAt s'a
'
ars maI mult in sra Antia ?
3
pe o ama. basinul
6) 0 .lontna..umple un basin in 4 ore i
-

,s4

--'
-4

s'a goht 1n5 ore fdr6, -7--; cata ap ar rmanea mnbasin, dc6. 1636.m
i
s' curgA bite ord si lontna i canaua ?
4
0 persenn are trebuint de 8coti' si5-- de materie pentru un
'
costurn de haine, are deja 5eoti' cat s mal cumpere
8) Un comerciant a vndut dintr'o bucat6.--,.-cotI, '1.-am al rmas
18

rar

4-'

de call cotI era bucata ?

VII. Inmultirea.
.97. La. Mrnultirea numerilor Iractionare ordinare avem

tref ,gasurl: I. Can& ave/in se' inmltim un num6r fraction&r rdinar-printeurn nu/mAr intreg ; II %nd avem
-s inMultiM wn, rtume'r intreg printeun nunir frac-.
tionar dr-d,inar si III. Gel nd avem s64/nmult*,,douci nu-mere fra ctionare ordinare.

-- Regula I. Ca s iniiniatim un 'Incin6A

nar ordinar sa un liumr mixt transformat

aco"Pa' forma

de fractiune ordinal/d printeun numr intreg, inmul-

OM itumreitorul fractifiwii ordinare cm, ixtregul -0 prodam de numitor pe nunnitorul fractiunii,

,ordinare.
.

cu 4; b) 5-4 Cu 6.
Esemple : S se inmultsd. a)
Dup6 definittunea inmultiriI (28) trebue s form'am din
deinmultit pe produs precum inmultitorul. sa format din

www.dacoromanica.ro

64

unitate ; inmultitorul s'a format adunand unitatea de palm

ori, formand un numr de patru ori maI mare de eat

unitatea, voin forma si poi din -7 un numr tot de paint
8
7
ori mal mare de catscim c pentru a face o fractiune
-

ordinara de palm or' mal mare (97) '1 inmultina numera-

7X4 28

torul cu 4; deci produsul eautat va fi

- - 8 sail -T

23

Esemplu b) 5 -4:X6 se reduce (96) la -4-X6, care se face'3X6 138

intocmal ca mai sus, adica 5 -3.x6_23
4
-74
4
4
2

X6

138 : 4 34-4 sail

,

34-2.

Regula 1I, Ca se inmultim, un numer intreg.

printeun numer fracfionar ordinar, sa printeun flume'r mixt redus mai cintlil in forma de fractiune or99.

dinarei, inmultim intregul cu numereitorul si produsului

detm de nuiiiitor pe al tractiunei ordinare inmultit6re.
3

Esemple : Se se inmultsca.: a) 4 cu o si b) 7 cif (2 7)..

3

In esemplul a) inmultitorul -g, s'a format din unitate impartind'o maI antig in cinci parti, si acsta parte luand'o,

de trei ori; pentru a forma din 4 pe produs, '1 vom face

4
si no' de cinci ori mal mic, impartindu-1 cu 5, adica
si acest numer '1

4XX

\Tom lua de trei ori, adica (97)5---

Acesta este produsul cautat.

In esemplul b) inmultitorul 2--4 sei,reduce

(96) la
5
3

inmultirea 7X(2--)
se reduce la 7XAcsta
inmultire4
4
3
7X5 ,35
scim s o facem

decI produsul 7X(2--z este -4

www.dacoromanica.ro

65

100. -- Regula III. Ca se" inmultim douei numere frac-

tionare ordinare, saft cloud numere mixte reduse mal

alifeliti in forma de fractiuni ordinare, inmul(ini num'ereitorii,

i numitorii lor in parte.

Esemple: S se inmultsc: a)

Cu 6i b) 2g Cu

In esemplu a), inmultitorul -6 s'a format din unitate impArtind'o mal antiii in sse prtl, si pe acsta parte luand'o de
3

orI; pentru
pentru a forma
frma.din
din 4- pe pro dus, 'I vom face maI_
cind orI;
3
antela' de gse ori mal mic, adic (98) 4? 6 si acest numer
3X5
'I vom lua de cinc t orI, adic (97) 3X6. Acesta este pro-

dusul cutat.
Efectuand inmultirile
3

5 3X5 16

simplificrile necesare avem :

6 4X6 24 8
7

Esemplu: b) 2-X
(4-7) prin transformarea numerilor
8
23 22
mixte in form de fractiuni ordinare se reduce 8la X7
efectuand acsta inmultire ca mal sus avem: 2-7x (4_j)-___

23 22 506

.856

956-9-28-

Observarea I. O fractiune se dice inversa sati se inversz eand lean pe nume-rtorul el ca numitor, si pe
numitor ca nume'riltor. Ast-fel

-3
-7

se face inversa' in 3

Produsul unel. fractiunI prin inversa sa este egal cu u5

30

nitatea. Esemplu.><t---Tei= 1.
5

Art. Elem.

www.dacoromanica.ro

66

Observarea 11. and avem se inmultim. mal' multe numere fractionare ordinare, le reducem mal ant'eiti in forma
de fractiuni ordinare, dca nu suni, apol, facem produsul
primel fractiuni prin a doua, produsul aflat '1 inmultim cu
a treia i asa mai departe.
5
3
4
Esemplu. Se se faca produsul : X (8-4.)X7X(9-7).
Transformand numerile mixte in fractiuni ordinare, inmultirea
5 35 7 59

propusa se reduce la inmultirea

fi

5,5 35

X1--X1xT. Produsul va

591 5X35X7 59 5X35X7X59 72225

I-9V( 4 )XIX 7J

9X4X1

9X4X6

216

101
334
216.
3

Eserci(ii S se faca inmultirile urmatAre: -5-- X9; 15 X

25

-3- ; 4-6 X 23 ;

7
27 39 415 56
15 3
8
71 X-a-d;
75--5 X-77-;
F361xi8ix129; 7 x 4; (12T ) X 5; 8X

15

7
4
8
8
2
9X(2.-4-);
7x5 13-T;(75---)x12-8-;
111-6x
(236 ---i-- 7

15,
-- 3:f-(9 4 )X (4-- -8----Ox (25-177

-I X f.-6 X9-i-; 2-6 X

);
- ).

Probleme*): 1) S'a dat la He-care din 9 (inmultitor) gracif cate

-8

dinteun leti(deinmultit); cat s'a dat la top

Intr'o Ii nisce lucratori lucrza la o sosea 56m. si

(dem-

multitul) cat vor lucra in 15 pe (inmultitor)?

Cate kile de grail se ala in 329 de sacI (inmultitor), in fie_

care sac fiind cate

d nteo
icare

kila (deinmultitul)?

Se vinde o bucata de postav la 4 cumpratori, fie-care ja

cate25m. sil9-5 (deinmultit). De cal' metri a fost bucata?
7
sciind ca metru se platesce cu
Cat se va plati pe 5m. si
21!

si

(deinmultit)?

Dcg. factoril sunt de felurl diferite produsul va fi de acelas lel Cu dein.

multitul; dcg, factoril sunt de acelasl fel produsul va fi resultatul problemel.

www.dacoromanica.ro

67

(3) 0 fontana da intr'o ora 71' si 413 cat va da in

51

Cu nptea se socotesce 24 ore).

0 lamp arde trite ora

,arde o oca ?. (frac. inversa).

8) Huilia produce cock aprpe

13

dinteo 4i?

dinteo oca de gaz; in cat timp va

4
(

,din greutatea sa. Dupe siste-

rmemele cele maf noui de furnale un kgr. da 24 m. c. de gaz de ilu-

Ininat; se se afle cat cock se produce Pe an inteun oras In care

:se produce si consumit 2700 m. c. de gaz
9) Inteo fabrica lucrz6. 376 barbatI si 11 copii, copif sunt prertuitl la lucru pe jurnetatea 136rba0or, se platesce pentru barbat
2
-5.:nate 21. si T. pe qi; cat se va plati la toti pe treT
.

:scAdendu-se 15 serbatorI ?

10) 0 fontana are doua canale prin care curge apa inteun basin
5
de 100 de oca; printr'o cana curge pe minut cate 3 oca --;prin cea2
6
1-alta curge tot inteun minut die 5
lAsand se curgA ap
fara-3;
n basin prin ambele canale In th-np de 50 minute; cata ap maI
.trebue ca se se umple basinul.

VIII. Impgrtirea.
La impartirea numerilor fractionare ordinare aweal trei casuri : I. Gand deimpartitul este un num&
101.

,/racionar ordinar si imparfitorul numr intreg.

Gaud ileimpartitul este numr intreg impartitorul
inum& fractionar ordinar si III. Cebu./ i deimparfitul
imparfitorul sunt numere fractionare ordinare.
102.Regula I. Ca s imparfim un num0 fractionar

ordinar sa( un, num& mixt redus in forma de fracpane ordinarci printr'un num& intreg, inmulfim numitorul fractiunii deimpcirtit cu intregul, pa strand nusnra torul neschimbat.
Esemple : Se se fac6. impartirile : a) 5
6

www.dacoromanica.ro

7 0 b) 4 si 8

.
.

3.

." 68..

Ambele aceste esemiile unt impartir' de casul J...

In esemplul a), cdtal este numerul -caree Inmultit, Cu' 7
5
(deimpartitul) este format .-dinse ne dea pe -,dica
6

tr'un numer (catul) luat de- 7 &I, 76 este dar de 7. orf

mal mere de cal. catul, ca se' gasim catul yom face deci.
5
pe-6

.5

'
de 7 orl
mal mic, adica (98)

Catul cautat este.

6X7.
dar
ceia
ce
inVederza
regula',
6 X7'
5.
5
Facend calculele gasim

5..7
U*
6 X7, 42

8
Esemplul b), prin transformarea numerului mixt -4 -9 In
forma de fractiune ordin'ara'., devine44:3. Dupe rationamen-

tul de mal su's, avem dar 4 8

.

'

-44 _44

44

9:"

9X3

163.Regula II-. Ca sg impd rfim un - numr intreg-'

printeun nuiner frac(ionar- ordinar, sa4-priktr'Un numer mixt redus mai dntjiti in forma de frac(iue -Ordinard inmulfirn numeria intreg prin ' numkul frac-tionar ordinar inversat.
,

ESemple : Se. se faca impartirile : a) 5 : 3

56. -.

b) 7 :

3'

In esemplu 'ci) calul este .numerul care inmuftit

ne da pe -deimpartit,-satt deimpartitul ,5 este format din-.

tr'un numer (catul) luandu-se 'mira 'parte 11.1I de tret
bri ;, ca se gasim a pa tra' parte a calulul facem pe 5 de- trel
oil niai mic, adiC'a -5 ai apoi din acsta a patra parte gasim
5 X4
.catul facend'o .de .patru ori-mal mate,. adica
_

'

'
4 invederza
Catul este del. X4, care scriindu-se
5X-

regula.

.
.

www.dacoromanica.ro

69

5
Esemplul b), prin transformarea numruluf mixt (2)
in
-

-forma. de fractiune ordinarA, -6- se reduce la 7:ts.. Repetand

rationamentul de mal sus avem 7

5-7

(2-5)_7 : 6

6-6,
7

Ca se mprim ;Wire ele cloud

numere fractionare ordinare saft doua numere In ixte
recluse ma nti in forma de fractiuni ordinare, res.turnam fractiunea limpet rtit6re facem inmultire
Regula III.

104.

loe de limpcirtire.
Esemple: S se faca impartirile urmatre : a)
b)

2 g (9-7-)

-3: -5-

si

6.

In esemplul a) catul trebue sa fie numrul care inmulcu -5 s ne dea pe -3. -3 este dr format dinteun nu.

44

in& (catul) luandu-se a sea parte a sa de cinci nil Ca

s avem tocmal a sea parte a catului, facem pe de 5
4

4 x5, apol ca se gasim catul luarn a3

3X6
cesta parte de 6 orl. adica X6. Catul cautat este dr
-orl mal mic, adica

4 X5

4 X5

Acest resultat se pte scri-3x -6 ceea ce Invederzil regula.

4 5'
Esemplul b) prin 'reducerea numerilor mixte in _forma de
23 56
iractiunl ordinare se transform& in 8 7.
Repetand rationamentul de ma): sus, sag aplicand regula
dreptul avem : ;

7
2:(9--8
.

6
7

23 56 .23
8

-- 8
7

161

56 448

2.3

64.

_E'sercitii. S se lac impaqirile urmAtbre : -3;5; 2-5:17; 4-21:137;

7

www.dacoromanica.ro

91

70
15

29: - -5; 265 : 12

3

37

(7-1-+T):(8

17
:

5
8T

TT;

);

22

37
:

3
2

53-7-3-;

4
7

7
Probleme.* 1) In 3 Serif a ars -8- (deImp.) dintr'o luminare; cat al
"

ars pe sera?
2) Un calkor percurge 48 Km' pe di; _in cat
156

--5-(deinip.)9

3) S'a impartit

75n1

va perpurge-

K.' 5

dintr'un galben la 7 Arad; cate cat s'a dat.

fie-caruia ?
4)

Iile

sPentru o Ming -trebuia 3m. 9

4
7

; cate haine - se :vor face din

de aceiasI marime ?

In ce cas catul a dourt fract:unI e un num6r Intreg

29
6) Intr'un basin sunt 156 EL' 'apa fara
pe .o cana curge pe3
ora 7EL. j
In cate ore se va goli basinul.
35
7) Un agricultor: vinde 178-4--kile de grail si 937- de porumb, a,
3u
luat peste tot 161,931.1, pe grail a luat 11498-41.; cu cat a vndut kila de grail i ca cat pe cea de porumb
9
j primesce8) Un agricultor vinde 256E. rara
U.
de graft
5
93651. 8 Cu 26391 cump6ra rapila platind un ectolitru cu 931. 9
31'
25'
cu cat a vndut un ectolitru: de grail, catI ectolitri de rapit a cum5)

p6rat si catI bani' I-a malrmas.

9) Nile cand .r6ta dinainte a uneI traSuri face 30 de invIrtiturl cea dinapoi face numaI 23 -7-. Cate lnvirtiturl va lace rta
dinainte pna cand cea dinapoI va lace 30?
10) Inteo butie sunt 210 L'. de vin, sC ja 40 litri de vin si se.

inlocuesce cu 45 de ap6.4, din amestecatura se ia iarasI 45 b Si seinlocuesce cu apa, In fine se ja pentru a treia &TA 451' Si -se Inlocuesces cu apg. Cal vin i Mg' apti se .gasesce in butie.
'

*) In .problemele de ImpArtire and deImplrlitul exprim fel diferit de al Im-pdrtitorulul, cdtul e de acelasI fel cu dempArtitul;_ dcl nsd dempArtitul L.

ImpArtitorul stint de ace1as1 fe, cdtul arati resultatul probtemell

www.dacoromanica.ro

71

CAP. III
NUMERE FRACTIONARE DECIMALE

I. Definitiunea, scrierea i cetirea numerilor gecimale.

Msurdnd marimea AB Cu unitatea ab, s presu-

105.

punem ca s'a coprins' de 6 el si a rmas partea CB, pe

A

n' b

a TIMM-CI

acst parte, fie ca rest din msurdtre, fie ca mdrime deose-

bitd, o msurrn cu a decea parte (o decime) a unittei, s

dicem c s'a cuprins de 4 oft i rmane pd.rticica DB ; pe
acsta pdrticic o msurdm cu a decea parte a divisiuneT mb,
adica cu a sutea (o sutime) a unitAtel ab, s presupunem

s'a coprins esact de 3 it Dicem ca mdrimea AB este comensurabild i coprinde 6 unitAtt intregY, 4 de a decea si 3
de a decea d'ale decirnei satit 3 de a sutea d'ale unitteI,
sa maT simplu, 6 intregi 4 de a decea si 3 de a suta
d'ale unittel; de asemenea numaI CB coprinde 4 de a decea
si 3 de d suta sail zero intregi 4 de a decea si 3 de
a suta. Acestea sunt numerile fractionare decimate sail
-.

mai scurt numere decimate, adica:

Se numesce nurn'r- fractionar decimal sad numaI num.& decimal, o reuniune de unitati intregi si fray-

mente de diferite ma rimi d'ale uniteitii, marina subordonate una alteia din 10 in lo.
Pentru scrierea numerilor decimale, aducndu-ne
aminte de la scrierea numerilor intregi (12) deducem :
Regula I. Pentru a scri un num'er decimal scrieni
100.

mai antaa intregii, Wed nu sunt intregi scriem un

zero in locul lor, apoi punn,d o virguld, care desparte partea intrga de cea decimala , scriem catre
drpta cu prima tifra partite de a decea, cu a doua

www.dacoromanica.ro

72

rtile de a suta, cu a treia peirtile de a miea i cwt

mai departe.

Ast-fel numerile de sus se vor scrie respectiv 6,43 si 0,43.

Observa tia I. Ddi veri-o divisiune lipsesce scriem cero

in locul el.
Observa tia II. La numerile intregI decile comparate ca
positia unimilor sunt a doua tifr'a spre stanga, su tele a
treia, miile a patra ; ca parte decimalh, partile din dece
(decimile) sunt ntia dup virgula spre drpta, partile din
sut6., sutimile, a doua, etc., adica ea o ordine, mal putin.

Acsta servesce pentru scrierea mal usor a 040 deci_

.

.male. and clicem 28 intregi si 6309 de a milicnelea, stiind

ca la intregl Milionul este a 7-a titrd, ca parte decimala
a 6-a, adicA vom scrie ast-fel ca 9 se fie a 6-a iii
va
drpta virgulei i avem 28.006309.
Obseivatia HI. In esemplul Anteitl am avut 6 iniregI

de a suta
aceia- ce putem spune 6 intregi si 43 de a suta ; de aci.

si 4 de a decea sail 40 de a suta

apoi 3

107: Regula II. Pentru ca s cetim un numr decimal

cetim. mai nti partea in,trget apoi ctinj partea

&maid ca pe ten num6r intreg spunnd felul ultimel

titre, ca divisiune a uniteifel.
Observatia I. Tot in esemplul AnteltI eel 6 intregl se bot
socoti

i 600 de suta din unitate i partea decimald cetit'a

ca mal sus, face ca se' putem cell -kit numrul 643 de a suta
Esercifig : I. Se' se serie ca numere decimal :

Patru-deeI si opt intregl si sese mil treI sute cinel-decl

patru din dece mil.
Opt-decl si nou6. din dece mil.
Patru miI treI sute doul intregI i opt-deel i patru dintr'un milion.
se-c,ledi si opt de mil doug, sute cinci-decl si trel diateo mie.
II. Se se citsscl: 934,6732; 48, 04507; 0,07002; 0,00027; 3,8200;
628,000720. .

www.dacoromanica.ro

73

II. Proprietstile numerilor deeimale.

108.

Prin proprietAtile nutnerilor decimale intelegern di-

feritele schimbarI ce incre un numer decimal cAnd 'I

scriern zerorI la drpta sail la stdnga partei decimale,
cAnd '1" mutarn virgula spre drpta sati spre stdnga.

109.Proprietatea I. Cnd scriem sa tergem zerori,

drpta petrtii gecimale, val6rea num6rului nu se
.schimbet, ci numai cetirea.
Esemplu : Fie numrul 726,485. Dcd scriem dou zeTorf la drpta Wirth decimale avem 726,48500.
In numeral dat dupe 5 nu mal unnzd niel o tad, adich
Till mal avem niel o divisiune a unitateI mal mica de cdt
ele representate prin 5,. in numrul format, dupe- 5, primul 0, arath ca n'avem pArti maI mid de cat cele representate prin 5, adied mal mid de cat pArtile de a miea,
al duoilea 0, de. asemenea ca n'avern parti mal 'Incl. de eat
cele de a miea i nici mal mid de cdt cele de a decl de
mil. In nurnrul d'ant6in nu spunem lipsa pe cand in nu.4n6rul al douilea o spunem, enuntarea numrului s'a schimThat nu 6ns6 si valrea lul.
Consecinta i Orl-ce null-16r intreg se pote face nurn6r

decirnal, punndu'i o virgula la drepta sa i apol scriind

orI-cate zerorI vom voi ca parte decimald;
Esemplu: Numeral intreg 27 se 'Dote seri 27,000.
110.Proprietatea Ii Gland scriem zerorila stcing a Orgecimale a unui num0, partea intrget nu se schimbet

iar partea lecimal se face de 10 ori, de 100, de 1000

de or); mai mica, duke cum am scris una, cloud saft
trei zerori. Invers se intmpla Wet tergem zerort de la
etceiasi parte a numerului clechnal.
Esemplu : Fie tot numrtil de maI sus 726,485.

www.dacoromanica.ro

74

Dca 'I scrim doua zerori la stanga partii decimale, acest

numr se face 726,00485.

In antiul numr 'sunl 726 intregi si -6 de a decea, .8
de a suta si 5 de a mica; in numrul al douilea sunt tot
726 ens nu sunt pArti nicl de a decea, nicl d'a suta. Partile de a decea si cele de a suta fiind mal mar! de cat cele
de a mia, deci de mil, etc., se vede ca partea- decimal& a
primului numr e mai mare de cat a celui d'al douilea. Mal
-observArn ca 4, care in primul nurnr represinta parti de a
decea, in cel d'al douilea represint parti de a mia, adica_
de o suta de ori mal miel, asemenea 8, care represinta
primul numr parti de a suta,- represinta in al douilea.pArtl
de a cjecea mia, adica tot de o suta de orI mal mici, ast-fel
partea qecimala, prin scrierea la stanga sa a dou zerori, s'a.
facut de o sutti de off mal. mica.
Consecint. Vallirea NAO decimale nu. 'sta' in multimea
tifrelor, ci in marimea cele!. mal apropiate de virgula.
Esemplu: Dintre partile decimale 0,386; .0,59 ; 0,07954,
'cea mal mare e 0.59.

111.Proprietatea III. Dcei mutm virgula spre drpta

cu o tifr , cu doud , cu Ira, etc. numerul decimal se face

de dece, de o sut, de o mie de ori etc. mea mare.

Esemplu : Fie numrul 654,9327. Mutandu-i virgula spre
drpta cu o tifra avem 6549.327. Fie-care tifra din numrul al

do-uilea represinta ordine de qece ori mal mari de cat in

nurnrul cl'antal, deci, prin mutarea virgulei cu o tifra spre

drpta numerul dat s'a facut de dece ori mal mare. Tot
asa se va arata ca se face de o suta, de o mie de ori mal
mare etc. prin mutarea virgulei spre drpta cu doua tifre,
cu trei, etc.
Consecinp. Un numrul. decimal se inmultesce cu 10,.

www.dacoromanica.ro

75

cu 100, cu 1000, etc.; mutandu-i virgula spre drptit Cu o

tifra, cu dou', cu Ire', etc.
Observare. Oka catre drpta virgulei n'avem destule tare,
scriem mai anteiti mai mulle zerori, apoi mutam virgula.
112. Proprietatea IV. Dcd mutant virgula spre std nga

cu 6 fifra, cu doua, Cu trei, etc., numrul se face de

dece, de o sutd, de o mid de oil mai, mic, etc.
Esemplu : Fie numrul 895,624. Mutand virgula cu o
.

ifr spre stanga avem 89,5624. Fie-care lifra din numrul

d'al douilea e de cjece orI mai mica de cat in numerul
d'antiti, decf. numrul dat s'a facut de clece ok mal mic
Consecinfd Un numr gecimal se imparte cu 10, 100
1000,1 etc., mutandu-f virgula spre stanga cu o tifra, cu
doua, cu trei, etc.
Observare. Dca la stanga virguleY n'avem destule tifre,
scriem la stanga intregilor mai multe zerori i ap.ol mutam virgula.
.

Esercitii: 1) .96 se arate c scriind zerorl la stdnga partel valtirea numrulul nu se schimb.
2) S se serie dup6 mdrime numerile decimale: 3,45;.2,6564;..
7,100; 0,007954 si 4,7529008.
,3) La numerile din (2) stergendu-se zerurile unde sunt i scriindu-se cum s'a ardtat mal sus, s' se vdd ce sehimbAri se produc.

S se faa de 10, de 100, de 1000, etc. maI mare si de 10,

de 100, de 1000, de 10000 de oil mai mid numerile urmdtbre:
4)

81,563; 395,504; 6509,327; 0,00732; 0,7529640; 0,00005436.

III. Adunareal
113. -- Regula generala. Pentru a aduna mai multe
nitmere decimale, le scriem unele sub altele, ast-/el ca

Se se repete definitiunile general date la operatiunile Cu numere IntregL.

www.dacoromanica.ro

76

,virgula i ifrele de aceiasi ordin e saft mei rime se fiei

unele sub altele, adunan?, apoi pe colnel, ca la numerile
intregi, observeind ca la suma aflatd se' panera o virgula in dreptul col6nesi virgulelor.
semplu: S se adune 27,7853 cu 0,25, cu 7856,009735
si cu 359,673291.
.
Dup regula, le aseclam si lucram ast-fel:

28,7853
0.25

-I-

7856.000735+
359.673291
8244 709326

Suma cautata este 8244,709326.

Eqerci(ii:*) 32,756 1-7,2.163 +-48,32; 9,2507+0,257+395,00528 f
4359,2; 0,017+0,000654 -1-0,00073050,00+12007305.

IV. Seiderea
1141.
Regula generala. Pentru a lace o scddere de
numere decimale scriem num'erul cel mic sub cel mare,
ast-Idl ca virgulele i ifrele de aceiasi ordine sa meirime se flei unele sub altele, sceidem apoi pe col6nd ca
la numerile intregi si la diferentd punem o virgulci
dreptul col6nei virgulelor.
Esemple: I) 783,56932-218,345. II) 53,61-4,9658.
.

I) 783,56932
218,245
565,32432

II) 53,6400
4,9658
48,6742

Desc4utul

. Sciiptoral

Pina:

Observare. Dch descaclutul n'are tot atatea tifre clecimale

cate are sccytorul, '1 scriem zerori la drpla i apoi facem
scaderea (esemplul II).
Eserci(ii: 6,395,-28,615; 318,4532-12,659; 6531,9-85,3928
-5-3,475; 0.7596-0,357298.
*) A se vedea probleme asupra numerilor decimal la sistema metriel.

www.dacoromanica.ro

' 77

Y. Inmtatirea
115. -- and deinmultitul sag inmultitorul sag amandoui
de o-data. sunt numere decimale, operatiunea ja numele de
Inmultirea numerilor decimale.
116.La inmultirea numerilor decimale avem cloud casuri :

I. Ceind deinmultitul este numr decimal i inmultitorul

numr intreg i II. Ccind amcindoui factorii sa4 numaf

inmultitorul e numer decimal.

inmul(ire de casul
inmUltim ca la numerile intregi, gird a observa virgula, dr la drpta produsului despetrtim atd tea decimale ccite a avut deinmultitol.
Esemplu : Fie se inmUlti 7,459 cu 68.
Dupe regula inmultim pe 7459 cu 68, apoI la drpta
117. -- Regula I. Ca se- facem o

produsuluI 507312 despdrtim de la drpla spre stanga tret

decimale. Pe label& lucrarea se va dispune efectua
7,459X
ast. fel :
68

59 672
447 54
507,212

Produsul c'utat es'te 507,212.

118.Regula 11. Ch se facem o inmultire de casul Il,.

asedcim pe inmultitor sub deinmultit ca (ifrele se fie
unele sub altete, fetrei a tine smei de virgult, mul(im apoi ca la numerile intregi si de la drpta Produsului despcirtim ateltea decimate cdte wet' avut ameindoui factorii.
Esemple: Fie inmultirile: a) 39,547 X0,48 i b) 496X5,076.
Pe label& aceste exemple se vor dispune i efectua ast-fel :

www.dacoromanica.ro

78

a) 39..547X

b) 496X

0,48-*

5,076.
2976 -

316376.
158188
18,98256

3172
2480
2517,696

Arnbele nmuliri s'a.6 facut fara a tine sma de virgule

de la drpta produselor respective s'a despartit numerut

-si

de decimate dupe regula. Primul produs cautat este 18;98256,

deCimale, suma "numeritor de decimate de la

ambil *toil; produsul al 1I este 2517,696, Cu treti decimate cate a avut inmultitorul.
Obsevare. Dca avem se itimultim
multe numere
Cu

,44ecimale, le inmultim dupe regula produsuluI de mal multi

factOrI (36) .si la ultimul produs OW despartim .atatg de:
cimale cate aU avut, totl factoriI.
Esemplu : 3,675X0,642X25,6.

Inmultind pe 3,675 cu 0,642 ga8irn ca produS *2,359350.

lAcest produs inmultit cu =25,6 da 60,3993600. Ast-fel pro:
-dusul cautat est 60:39936.
Esercqii: 692,8)<15; 0,436 X 2 ; 36,25X1-,89 ; 3,6089 X0,27 ; 00795X

.4,427; 0,79036X0,00502: 64,59X0,0592; 325,64X3,72X0,81 ;0,59X

3,74602

0,09307.

I. Impgrtirear

119. , La impartirea numerilor clecimate awn). doua

I. Cdnd deimpartitul este num6r- decimal im._peirfitorul flume,- tintreg. II. &Ind cleiniparfitul fiind
num6r intreg satl decimal .imparfitorul e tok-d'auna
numer decimal.
-casurI :

120.Regula I. Ca 8.6 facem o impd r(ire de casurl

- impel rfim ca ki intregi numerile gird a observa virgu/aii
www.dacoromanica.ro

79

la cat- desparfim, de la drp. ta spre stanga, ata tea deci.male

le ar avut_deimpartitul.
Esemplu : :78,359: 128. 78,359 128
s

155
279

0,612

23. atul este 0,612 si r6mas 0,6,23

Regula II. Ca se facem o impel rfire de casul

al douilea, facem ca deimpartitul, dca nu are, se cad'.
mal multe decimal de -cat_ _imparfitorul (Orin scrierea
zerorila la drpta), apoi neconsidera nd virgulele, facem
impel rtirea ca .la numerile intregi qi la cat desparfim

aid' tea decimate Ole a avut deimpritul meet multe

4e cat impcirtitorul.
Esemplu : I) 65,2973: 58,29.I) 65,2973 58,29:
7007
1,12
11783.
14-5.

Catul este.
Rrnasul

1.12

0,0125

It)

136:. 2,748.

II) 136,0000 . 2,748

26.080 49,4
1,3480
2488
CAtul .este 49,4
Restul 0,2488

Impiirtirea'numerilor intree s.aqecimale ea

o aproimatiune de un ordinqecini' al -6re-eare. C;and o
impartire de numere intregt sag decimate nu se face.esact,-putern s- gAsim un cat, care.s6, difere ode eel -adevrat, cu o er6re

-mai mica de cat o unitate de un or.din decimal brelcare

.dup regula urmabire:

Regula IL. Ca se' gasim catul intre -cloud numere in.tregi 'sa decimale,a" caror impartir. e nu se face .esact, cu.
o aprO ocimafiune decimala 6re-care, faceni ca del mpri.tul se' aiba atatea decimate mai multe de cat impartitorul- cate. se cere la ,Ceit i efectua nd impartirea. de la drePta

catului desparfini numerul de: decimale indicat.

www.dacoromanica.ro

80

Esemple : Se se gassca ctul cu o aproxirnatiune maD

mica de cal 0,001 la impartirile a) 85 : 39 si b). 4,9 : 98.
La exemplul a) facem (81) pe deimpartitul -85 s aiba ira
clecimale, adica 85,000; in esemplul al douilea facem pe
deimpartitul 4,9 s aib cu tre'i cjecimale mal multe de cat
impartitorul, adica 4,90000, Dup.* acsta facem imprtirile
dup regulele sciute si la cat desp'artim cate frei clecimale.
Pe tabeld esemplele dale se vor dispune i efectua ast-fel:
a)
85.000 39
b)
4,90000
70
310
370
19

2,179

920
1,231
1240
460
62

CAtul la esemplul a) este 2,179, in loc de 2 intregi si

re'masul este 0,019; la esemplul b) catul este 1,231 cu rmasul 0,00062.
Esercip: 789,25: 83; 6,954: 49; 0,572:: 29; 865,4417: 34,257;
47,63205: 975,31; 37: 25; 0583: 45,2; 75: 27,352; 4; 465,37020;
2805,: 68954;92507.

CAP. IV
TRANSFORMAREA NUMERILOR FRACTIONARE
ORDINARE IN NUMERE FRACTIONARE DiCIMALE

123 A transforma un numr fractionar ordinar, redus

la cea mal simpla expresie, in numr fractionar
este a gAsi un numr clecimal egal in val6re cu cel dat.
124.Regula I. Ca se" transformel m un nu. ngr- fractionar

ordinar num6r fractionar decimal, inipei rtim pe num6rator fd cut n,umr decimal, prin srierea de zerori
la drpta sa, prin numitor. aitul va fi num6rul cie--citnal cauta&

www.dacoromanica.ro

81

In adevr, pm vdut ca pentru a Visi vabirea .uneI

ftactiunI .trebu -s impdrtim pe numrator prin -numitor.
De la imprt.irea nurrierilor _decimate (120) scim' ca (idea
deimpar(itul este un ribmr decimal i impArtitorul intreg,
.catul va fi un numr decilnal. Tot de la numerile: decimate
(109, eonsecinp.) scim c orl-ce numr
intreg se Ole face
,
numr decimal.
.

Esemplu : S se transforme- in numr fractional' decimal.

vem

7,000
=7,000 : 8=0,875.
=
8
8
7

125'. --L. Regula II. Ca s6 tedem dcei o fractiune ordinaret, .redusil la cea mai simplci espr esie a sa, se trans-.
forma' esact sa nu, in fracfiune (led/amid, descont patient

nionitorul sat in factorii pi:inv i dicem;

10 Mat numitorul confine named p6 2, sail numuli pe
5, pulen sa produsul Ion (esemplele a si b), fracfiunea
ordbtard se transformet esact n fracfiune gecimalei.
.2" Mai, wwrnitorul nu cwprinde. nici pe 2, mid pe 5,
.

ci alte numere 'primie, puteri sa _produse d'ale acestora,

fracfiunea ordiniarei nu se transform et esaq, ci inteo

fracfiwne dedmalei periodicei simpler, (esemplu c).
3 Meet' monitor ui coprinde pe lei ngei 2 sal 5 puteri
-

salt' produsul lor, pe ori-cdre alte numere prime, fracfiunea ordinarei nu se transformei esact, ci inteo fracfiune gecimalei periodicet mixt, (esemplul d).
In adevr, Ca o impartire s se fac5 esact, trebuie ca fa.ctoril irnpailitorulul s se gssca intre al deimpartitulut
'Prin scrierea zerorilor si stergerea virguleI se introduc la
deimpattit factorn 2 si 5 dc ei se gasesc la impilAitor,
-imp'Artirea s pote face esact, dcA nu, impartirea n se va
.termina-nicI o datA.

'

.Aritm. elem

www.dacoromanica.ro

82

Esemple : a) Se se transforme750306
10 in fractiune gecimala :
Numitorul 1000 fiind egal cu 23X53 Transformarea se va
face esact.
Dupe (109, I) avem

7536

7536,00

1000 --1000

7536,00
7,53600
Dupe (112, consec.)
1000
7536
este egal cu 7,53600 sat.' cu 7,536,
Ast-fel der
1000 17
in fractiune decimala. Numitorul
Se se transforme

avem
8

8 fiind egal cu 23, transformarea se va face esact.

17

Ca si mal sus avem 8

17

adica

17.000
8

17,000: 8=2,1250,

2,125.

Se se transforme 11 in fractiune clecimala. Numitorul

11 e numer prim diferit de 2 si

5.

Fractiunea data se va

transforma intr'o fractiune clecimala periodich mixta.

Dupe esemplul d'anteip avem

9,0000
11

--9,0000: 11

=0,81818
Aci vedem ca ori-cht vom continua, impartirea nu se va termina si ca tifrele catului, 81, se repeta merea. Un asemenea numer se numesce num'r decimal periodic simplu.
d) Se se transforme

25

in fractiune decimala. Numitorul

14 fiind egal cu 2X7, coprinclend pe MO 2 si alti factori,

pe 7, transformarea nu se va face esaci, ci va da o fractiune cjecimal periodica mixta.

In acest esemplu introducnd la numerator pe 10 introducem o data pe 2 cal este si. la numitor i cu acesta
vom avea o impartire esacta, ; prin scrierea until zero la

drpla lui 25 am introdus pe 2 si 5 nu insa pe 7 si ori

www.dacoromanica.ro

83

de die orT vom inmulti pe numrator? Cu 10, nu vom introduce nici-o-dati pe- 7 de la numitor i ded impartirea
:nu se va termina.
.Dup regulele sciute, avem :
25 25.600600
25,000000 : 14=1,7857142857.......
-

14
14
ObservArri ca tifra 7 de la cat nu se repeta ci numal 857142;

un asemenea numr se numesce-numr decimal periodic mixt.

6U). V
TRANSFORMAREA NUMERILOR FRACTI6NARE pECIMALE IN NUMERE FRACTIONARE ORDINARE

Vduram c numerilq decimate se pot presinta

"sub trel forme : I. Nume'r 'decimal esact salt cu num6r
finit de titre decimate._ II: Num. dr- decimal periodic simplu, ifrele decimate care se repel& incepnd_cu cea d'antiti
titra dura virguld. III. 1Vuindr decimal periodic mixt; tifrele decimate .care se repeta nu iricep indata dup6 virgula,
Yom avea dar tret regule pentru transformdrile acestea.

:z Regula I. Ca se- transform,dm un numr fracfionar decimal esact in num.dr fractionar ordinar, fa-

cem acel nume'r decimal ca numrfor, .dupd ce am

sters virgula zerorile de la stanga primei titre semni'I dam de num,itor pe 1, urinal de atatea
ficative,
zerori cate fifre aft fOst .la partea decimala.
Esemplu S se transforme 3,658 in fractiune ordinara.
Dup regula a-vem 3,568

3568

1000.

Cand se Ole simplificam fractiunea ordinara, aid sim-

plificam cu 8 si avem 3.568

446
.
125.

www.dacoromanica.ro

84

128.

Regula IL. Ca se transforma in un numer frac-;

Omar decim'aaperiodic Wimplu in numer fraCtionar

ordinar, deed sitrit intregi scrim, tot ca intregi si la
numerul trachonar ordinar, iar pentru transformarea
peirtii decimate Nam c,a numerator o peri6del ; ster.

gndu'i, zerorile dca sunt la std nga prima hfre, semnificative si ca numitor darn Napa 9 cate (ifre a avut
peri6da.
Esemplu : S se transforme 7,594594... in numer fractionar ordinar. Partea periodica fiind 594, dupe regula, avene
594
7,594594... ,7999. Aducnd numerul mixt in forma de frac843 281
thine ordinara avem 7,594594...-7587
37
999 111

TI) Se se transforme 0,073073073... ita numer fractionar

73

ordinar. Dupe regula, aVem 0,073073073... 999'

129.

Regula 11E. Ca se transformarn un numer de-

cimal periodic mixt inteun numer /ractionar ordinar,

dcet sunt intregi scriern tot ca intregi $i la fractiunea ordinard, iar pentru transformarea petrhi decimate,
luelm ca numerator numerul format din partea neperiodied; urmat de panca periodicei minus parka neperiodicer, iar ca numitor dam atatia 9 cede titre sunt la;
partea periodicei i atettea zerori caste tifre sunt la Partea neperiodicel.
Esemple : 1) S se transforme 75,9372547254... in numer fractionar ordinar.
Partea periodica fiind 7254, dupe regula, avem 75,937254...

75

937254-93
999900

www.dacoromanica.ro

85

937161
reducnd numrul
999900
75929661 .
.mixt in forma de fractiune ordinara, gasim999900 simpli-

Faicnd scaderea, gasim 75

8436629
Ast-fel 75.93725472524.
ficand cu 9,
11
ga'sim1100
8436629
111109'
If) Asemenea luer'and vom gsi
52874 sim0,475113519131... .=475913-47 475866
999900 111100
999900
26437
plificat cu 2, gasimasa
dr 0,4759135913 .. . =
55550'
26437
55550.

Observare. Fractiunea ordinara gasit din aceste transforman l

se numesce tracfiunea ordinarei generattre a

numrului decimal.
Esercip: 1) S6' se transforme in numere fractionare decimate
8
3 7 9 17 39 5 9 27 173 5
numerile ordinare urmAtre :

4 ' 8 ' 10' 25' 75' 7 '13' 53' 97

97 139 824

6 ' 55'

125' 252' 233F

2) S6 se transforme in numere fractionare ordinare numerile fraciionare decimate urmatre : 0,332; 0,1648; 0,05793; 0,657657...;
,6932932 .. . ; 2,43507350 . . ; 4,35666 . . . ; 10,59744743 .
.

28,79156345634 .

; 0,45016969 .

. . .

www.dacoromanica.ro

PARTEA IV

PUTERI SI RADACI
CAP. I

RIDICAREA LA PATRAT SI LA CUB

130.

Am numit produs de mai multi factori (37)

resultatul ce obtinem cand inmultim antiul nurnr prin al

doilea, produsul aflat prin al treilea, etc.
Cand numerile factorl sunt egale intre ele resultatul se
.numesce putere.
Ast-fel 7X9X15X97 este un produs de mal multI factorI, dca in locul numerilor 9, 15 i 97 punem tot 7,
produsul factorilor datl devine 7X7 X7 x7, alca' 7 luat de

patru orl ca factor, acesta se dice 7 la a patra put ere.

Dca un numr se inmultesce numal o-data prin el insasl,
adica e luat de dou6 orl ca factor, avem, puterea a doua
sau pettratul numruluI. Esemplu : 8X8=82.
Dca un numr se inmultesce de dou orl, adict e luat de trel
ori ca factor, avem cubul aceluI numr saputerea a treia.
*) Acstl parte se p6te lasa pentru clasa III, la aritmetia teoretick%

www.dacoromanica.ro

87

Esemplu : 4X4X4=43, sail 4 X4X4=42X4, adica cubul

unui-numr e peitratul lufln/mulfit ncei o-datei cu numrul.
Puterea satii de cate ori un numr e luat ca factor se arata

printr'o tara scrisa la drpta numerului, mal sus si ceva

mal mica, numita 'esportent. In 43, 3 este esponentul.

intreg, fractionar decimal sail fr.

ordinar, se ridicet la peitrat inmultindu-1 o-data prin
el insuO, sa lutindu-1 de doug ori, ca factor.
131.

Un n'unn

Esemple. L SO se ridice la patrat numerile 5

395.

Dup regula avem : a) 52=5 X 5 = 25.

Asmenea b) 3952= 395 X 395 = 156025.

II. Se se ridice la patrat numrul decimal 7,0329.

Avem: 7,03292= 7,0329X7,0329 sail 49,46168241.

Observarea I. Pettratul unui num6r decimal are un

numr indoit de decimale.
28

III. Se se ridice la phtrat fractiunea475

--28
28
28
28 X 28
Avem
(--)_
sail
475
470
475 X 475
475
2

282

784

4752225625V

Orservarea Ii O fractiune ordinard se ridicel la patrcit ridiceind in parte pe nwine'rettor fi in parte pe

/monitor.
132.

Un nwmgr intrg., fractionar decimal sa4

fractionar ordinar se ridicet la cub ilimultindu'l de

dou ori prin el insuO sa4 lueindu'l de treiorca
factor.
Esemple : I) S se ridice la cub nnmerile 5 si 395.
a) Dupe regula, avem a) 53=5X5X5 sal:1 52X5=25X5=125.
Asemenea b) 3953= 395 X 395 X 395=3952x 395 =156025X
395 = 61629875.

II. Se se ridice la cub numrul decimal 7,0329.

www.dacoromanica.ro

88

Avem 7,03292=7,0329 X 7,0329 X 7,0329 =7,03292 X 7,0329 =49,461682 t2 X7,0329=346,859066221289.

Observarea i Cubiel unui limn& fractionar decimal are mi num6r intreit de decimale.
" 28
1II. S6' se ridice la cub fractiunea ordinard 457
28
784
28. 28
28
282

Avem

(475)=475 >( 225625-44752

21952

4475

28

225625

4475 --

28

107172275'475

Observarea II. 0 fractiune ordinard se tidied la cub

ridicnd in parte pe numreitor i in parte pe numitor
Observarea III. Pei tratele si cuburile numerilor de cale
,o sing urei Kra si a lu 10 se pot sot; `si trebuiesc rtinute
minte pe din afard, ele sunt coprinse 'in tabela urmdtdre :
Numerile

Pitratere

Wide

27

4!

10

81 100
64 125 216 343 512 729 1000
16

25

36

49

64

Esercitil : S6 se ridice la p61rat si la cub numerile

35; 79; 1215; 4, 2; 3175; 0,56; 2, 0079; 32, 45091;
158
.13 ;

2317

7
21
tirmAtre:3
4
15' 11

256
CAP. II

ESTRAGEREA RADACINE PATRATE

A estrage rei dei cina peitratei a unui numr

-intreg, fractionar decimal, sail fractionar ordinctr, este
a gei si un numr de acelasi [el cit cel dat, care ridicat
la peitrat se dea pe nu/mrul dat sape cel mai mare
peitrat coprins in el.
133.

Estragerea radcinil pdtrate se art prin semnul

-, nu
numit radical. Partea dntia se numesce unghi radicalului

www.dacoromanica.ro

89

si in deschiderea lul se pune indiciile, o Vrt care arat

de ce ordin e radcina, partea a doua se numesce braful.
radicalului si se intinde cat e numrul.
Indicile 2, fiind del mai mic, ni se mai scrie in unghiul radicalului.

134. Regula I. Rd &wino pa trata a numerilor

tregi mai m'id de cat 100 se face in minte cu ajutorul
tabelei.

In adeVr, sa numrul dat este unul dintre patratele

nunnerilor de cate o singur.a !AA scrise in tabela i atunci

si rddacina lui e nunarul din colina d'asupra sa, sa ea

difera, flind mal mare de cat unul din ele si mal mic
de cat cel urmator si atunci se ja ca radacina aproximativa rddcina Wrath' a celul mai mare patrat coprins in
mumerul dat.

Esemplu i S se afle radacina patrata a numrulut 64.

Acest numr se gsesce in tabel si in susu luT in linie
se gasesce i rddacina patrata a lui, care este 8. Numrul
64 se dice patrat perfect, iar 8 este ra da cina esacta.
II. S se estraga' radacina patrata a numrului 92.
Acest numr nu se gasesce \in tabeld, cel mal" apropiat
patrat de el, cel mal mare coprins in el este 81, a caruI
rd'elacins. e 9. picem ca 92 nu e palrat perfect, radacina
lui aproximativa este 9, restul fiind 11.
Regula II. Ca se estragem rada cima patrata
135.
a /mid n'ama intreg mai mare de cat 100,1 despartIm,,
incpnd de la drpta spre stnga, in despartiri de cate
dou tifre, ultima despartire despre stanga p6te s fle
0, de o singwra ifra. Apoi estragem r ada cina patrat'a
a ultimei despartiri despre steinga, ;ra dacina aflata o

_scriem la drpta numralui In felul scrierei "imp arfitorulid, iar langa rmas coboram despartirea urma-

www.dacoromanica.ro

90

tire; de la drpta despetrtim o tifrei numgrul format in steInga '1 dividem cu indoitul reidei cinel, deja
aflate, tifrct cat o scriem la drpta impdrtitoralui si
produsul, dcc't se 'Ate, '1 sat dem
de desupt
din tot nwmrul de jos, Wed' nu se pte scd dea, micsore/Cm cdtul cu o unit ate. Tifra atlata" ca cat o scriern
la drpta reidd cinei. Langer, Mnas coborelm ictreisi despei r-

tirea urmdtre, despetrtimt o tifrd de la drpta et etc. si asa

lacrdm pn isprei vim de coborett t6te despdrtirile.
Esemplu. Se' se estraga. radacina Wrath a numrulul
76534.
Dup regula data, avem :

ti7,65,34 276

2 X 2=-4 im par titor

36,5
329
363,4
3276
358

catul 7; 47X7=-329
2X27=54 impartitor
catul 6; 546X6=3276
rmasul

Dupe' ce am despartit numrul in despartiri de Cate -doua

cel mat mare patrat coprins in 7 este 4,. a

caruI radacina Wrath este 2, apoi 4 din 7 rmane 3;

tifre licem :

laugh 3 coborim despartirea 65, despartim o tifra de la

drpta, numrul de la stanga, 36, '1 dividem prin 2X2=4,,
caul este 7 apoI scriem pe 7 la drpta luI 4 si numrul
47 '1 inmultim tot cu 7, produsul, pentru ca se Ole. '1
scadem din tot numrul 365 rmasul este 36 ; tifra 7 estebuna, o scriem la drpta radaciniI; langa rmasul 36 coborain despartirea urrn'atcre 34, de la drpta el. despartim.
o lift& si numrul 363 '1 dividem prin 2X27=54, gasim

cat 6, acsta .tifr o scriem la drpta luI 54 si numrul

www.dacoromanica.ro

91

format 546 'I inffultim tot .cu 6, produsul, se pte, 'I scadem

din tot numrul 3634: tifra 6 e bund, o scriem la drptaradacinel, remasul este 358. Ne mal avend despartid decoborat, am i spravit lucrarea. Radacina, cu aproximatie,
numrul dat ne thud pdtrat perfect, este 276; rmasul
este 358.

136.Regula III. Ca se estragem radacina patrata, a

unui -*um& dei/mal, facem se fie deed nu era* un
.

nwmer sot, de de,cimale apoi estragem, netinnd se,ma"

de virgula, rada'aima peitrata ca la un nu/mer intreg,.
&Ise de la drpta rckZcinei aflate despartinn atatea de-cimale -cate perechi am format.
Esemplu: Se se estragd radacina patrata a numrulul 3,752.
Mai anteiti scriem un .zero la drepta partii clecimale

avem 3,7520. Am fa.cut ca

'
-

ecirnaIele s fie cu sOt, cac.

numerUl qecimalelor prin. radicarea la patrat se induo.esce si e evident ca prin estragerea raddcinei pdtrate'Se se Injumatatsca, i facem asa ca injumatatirea se fie.
esacta.
Estrag'nd radacina pa.trata a numrulul 37520 gasim.

radacina 193 i..reinas 271.

Rddacina numruluI dat trebue se' aibd doila qedimale
rmasul se arate ultima tifra. a .numerului ; despartim dr de
a drpta raddcineI 2 clecimal si avem r da visa 1,93, facem

ca tifra 1 se fie a paira clecimala in .rest, adica restul e.

0 0271. Ast-fel dr \i3,752 este 1,93 cu remas 0;0271.
Observare. Putem serie mai multe perechl de clecimale
si atuncl rddacina se apropie mal mull- de Cea. adevrata.
De aci vedem ca putm se scriem perechl de zerorl la
Arpta until nurnr intreg care nu e pdtrat perfect si

www.dacoromanica.ro

92

,estragem raddcina mal apropiatd de cea esact, cu orl-cdte

decimale voim.

Regula iV. Ca se" estragem- r add cina pitratei

numitorul ei nu e pa,ct
, /and fractiwni, ordinare, Wed
137.

-Oat perfect, 't facem inmiatind ambii tevmenfi fractiucu numitorut e, apoi, estragem Wei cina. pdtratd
in parte a nwmitorului.
-In parte a numrettoralu4
25

Esemple: I). S se estragh raddcina pdtrata a fractiuniii.

In acest esemplu i numeratorul si numitorul sunt patrate perfecte.
Pentru ca rdacina patrata, e un numr care inmultit
prin el insusI trebuie s dea pe cel propus, in Casul de
fat'd trebuie ca si raddcina s fie o fractiune ordinara; vom
estrage Tddcina patrata a numrtoruluI i gasim num'_:ratorul raddciniI i extrdgnd rddacina patrata a numitorului
25___V25 5

.vom gasi numitorul radcinil, avem \/16V

16

Raddcina

25
4
,este esacta .1-,
b si dicem ca fractiunea de-16 este ptrat perfect.

II. S se estrag rddcina patratd a fractiunil 14.

29

Aci numitorul nu e pdtrat perfect, avem

,

14 14X29 406.

29 -29 X29 292

/406

2b---=N 292. Sub forma d'a doua numitorul e pa'Prin urmare\/14

, /406 V406 .20
trat -perfect si avemN292 v292=N. picem ca raddcina

:fractiunil

14

20

este prin aproximatie 29, aproximatia e mal mica

.de cat. 2-9.

www.dacoromanica.ro

93

Radacina patratra a lui 406 este coprinsa intre 20 si 21

(407 e coprins intre 400 si 441) radacina pirata esacta-_

20 21

a yractiunil este coprins, intre Tet 29. Aceste- fra:ctiuni difera

intre ele cu

29,

si fie-care difera de radcina esacta cu mat

putin de cat 29, luan pe ce mal mic ea rdcin

matia e mal mica de cat

i aproxi-

CAP.

HE

ESTRAGEREA RDACINII CUBICE

138. A estrage ra dacina cubica ci unui numr intreg,

fractionar decimal saff, fract. ordinar, este a ga si un
alt nwmr, de acela0 fel cu cel dat, care ridicat la
cub s .ne dea pe nwmral propus sall pe cel mai mare
cub coprins in el.
f
Estragerea radacinil cubice se arata printr'un radical (133)

punndu-se indicele 3 in unghiul radicalulul; ast-fel 1325,

insmna si se citesce: s se estraga,' radacina cubica a
numruluI 325.

139. -- Regula I. Ra da cina cubica a numerilor

tregi, mai mici de cat 1000 se face in minte cu ajutor ut
tabelei (132, 'as. III).
In adevr, numrul dat sati e coprins in tabla si
linia
cina cubica a lui e numrul scris d'asupra tul in radacina
numerilor, sati nu este si atuncI luarn cubul cel mal apropiat de el, in minus, si rada.cina cubica a acestul numt
este prin aproximatie radacina cubica cautata.

www.dacoromanica.ro

94

Esemple Se se eStragt rAdAcina cubic& a .numrulul

-343, adic6 043.

Numrul 343 se gdsesce in tabeld

d'asupra lui, in,

unja numerilor, numerul corespungetOi- este 7. ,picem 343
este cub perfect i ra dacina cubica a lui esactd este 4.
II. Se se estragd raddcina cubica a numerului 639, ai

diCA 1639.
.

Numerul 639 nu se gdsesce in tabeld, cel Mal apropiat

cub este 512, a cArui rAdcind este 8. picem 639 nu este
cub perfect, rada cina lu prin aproximatie este 8, remasul fiind 127.

Regula II. Ca s6 estragem rd ddcina c-uti6d a

unui warn& mai mare de cat 1000, 1 despeirtim, ince140.

pnd de la drePta spre steenga, in desPeirtiri de cede

trei tifre, ultima despdrtire pte s fie de doua sad de
o singurei tifree. Estragem rada cina cubicei a ultima
despeirtiri despre stanga, tifra aflatd o scviem la drpta
numrulati, cum s'ar scrie un impeirtitor. Langei rmas coborim despeirtirea urmeit6re de la drpta ceireia
despdrtim cloud* tifre, ntemritT rmas spre steinga
dividem ctt intreitul patrat al reideicinei, tifra aflatee ca
cOt o scriem la dreipta rdcine' i t6tei 'We dacina o ridiceim la cub ; dcd acest cub se pte scddea din -des-

pdrtiririle pdn unde am lucrat fifra scrisei in urmd

bund dca nu o mai micsordm cit cede -o unitate pn
cdnd cubul acestei dekini se pte scddea. Lingee remas coborbn despertirea urmatre etc. $i asa lucrdm
OW' isprd vim de coborit t6te despeirtirile.

www.dacoromanica.ro

95

Esemply : Se se estraga radacina cubica a numerului

80867408

dica. \/80867408: Dupe regula, avem

80,867,408 432.
64
3X42=48 impartitorul
I 68,67
79507

3 catul, 433=79507
3X432=5547 impartitorul

13604,08 catul 2, 4323=80621568

80621568
245840
Radacina cu aproximatie este 432, remasul 245840.

Dupe ce am despartit numerul In despartituri de Me 3

tifre, qicem cel mal mare cub coprins -In 80 este 64'; a ed-

mi radacina este 4, 64 din 80 rmne 16: Lana 16 coborInf despArOrea urmatre, 867rn de la drpta el despartim
doue tifre si nufnerul remas 168 'I dividem prin intreitul patrat
al radacinei, 3><42=48.; Catul e 3, 'I scriem la drpta lui
4 si numerul 43 'I radicam la cub, cubul 7.9507 '1 scadem
din primele doua despartiy1; rmasul e 1360, tifra 3 ,e }Nina
ca radacina. Ldng5. rmasul 1360 oborim despartirea ur-.

408, de. la drpta el-- despartim doua titre .si nuraerul iemas,- 13604, 'I dividem prin 3432=5547, catul 2,
'1 scriem la drepta lul 43, Wnumrul 432.'l ridicam la cub ;
cubul 80621568; '1 scadem' din tte despartirile, remane
mAtlire,

245840, lifra 2 e buna. Ne ma" ,avend despartid de co. borit, clicern ca numerul 8C867408 nu e cub perfect, ra" (facing. lui aproximativa. este 432 cu remas 245840.

Regula III. -Ca se estragem rddelcina cubicd

dateift ca la partea
a unui numer r decimal, facem
dciniald a nurnrulu' se fid , dca -nu stint grwpe de
vale trei, titre decimate, apoi, neconsiderd nd virgula,
estragem, rd detcina cubic,d ca la nu/write fntregi, &set

141.

www.dacoromanica.ro

96

do la drpta redekind despeertim atd tea decimale

grape de cede trd decimale am format.
Esemplu : Se se estraga radacina cubica a numrulut
.

..7,8935, adica 7.8935.

Scriem ma ntitt dou'a zerorl la drpta nutnrului si

avem,

893500. cad numrul dat trebue s aiba un numr

intreit de decimate de cat radacina sa (132, I). Ca radacina se aiba-una numrul trebue s aiba trel, ca radacina

s aiba 2 numrul trebue se aiba 2X36 etc.

Acum extragem radacina cubic& a numrului 7893500;
gasim radacina 198 Cu rmas 131208.
Radacina cubic& a numrulul qecimal 7,893500 va fi dr
1,98. Rmasul, indicand ultima tifra' de la drpta, este
0,131208.

142.-- Regula IV. Ca se' estragem rd cl dcina cubicei a

unei fractiuni ordinare, dcd numitorul nu este cub

perfect, 'l facem innvultind ambil termenii fractiund
cu pettratul numitorului, apoi estragem ree dekina cubled

parte a numereitorului, $i

parte a ,numitorului.

Esemple : I. Se se estraga radacina cubical a fractiunel

125
125
343 adica
Aci

si numratorul

numilorul sub -cuburI perfecte

avem

Fractiunea

125V125_5
343-

125

este cub Perfect, rdacina el. este 2.

7

II. S se estraga radacina cubica a fractiuneI

-s /8

adica ti

v9
9
Numitorul 9 nu e cub perfect, Mmultlin ambiI termeiii cu

www.dacoromanica.ro

97

9 2 ave rn

'8

648 , deci
=
9X92
8 X92

93

8048

Soy radacina aproximativa e

'
9

81-8-

16.18.

\9

A po'

8/648

93V6488

aprOximatia
e
e <.1- adica

=
8

nu este cub perfect, radacina el aproximativa este ,aprosima,

Oa e mal mica de cat

In adevr, radacina lui 648 este coprinsa intre 8. si 9,

cad numrul 648 e coprins intre 512 si 729 ale caror rdcil sunt numerile 8 si 9, prin urmare' radacina cubica
648
8
9
Aceste fractiuM
a fractiunels 9T- este coprinsa intre' i

difera intre ele cu

'
1

radacina esacta fiind coprinsa Tntre ele

va diferi de fie-care malt' putin de cat

Esercitii : S6 se estraga radaeina patrata i cubicA a numerilor

37; 956; 8347; 27596; 18853928;5,6;25,739; 0,4857; 0,01592;2,054079;

38,0207005; ;

7 15 27 85 198
;

4 .16 ' 19 ' 64 ' 31 ' 215

A r itm. El em .

www.dacoromanica.ro

PARTEA V

MESURI VECHI SI NOUI

CAP. I
MSURILE VECHI

Sistemul de msuri intrebuintat actualmente,

afar de mOsura de moneda introdusa de la anul 1867, n'a
fost legal si obligatoria de cat de la anul 1884. Inainte de
aceste msuri se intrebuintati altele, cunoscute acum sub
numele de m'esuri veda,.
Pentru-ca se intrebuintail alta data si se intrebuintz
cate o-data i acum, vom studia pe scurt msurile vechI
calculele la care dad nascere aplicarea lor.
1. MiSsuri de lungime
Unitatea principala pentru me'sura lungimilor era,

atat in Romania al si in Moldova, skinienul de lungime,

Cu aceiasi numire in ambele trl, avea nsa marime
divisiuni diferite.
Stanjenul din Romania, cunoscut sub numele de stanjenul

www.dacoromanica.ro

99
:

erbin-Vodp., se divide in 8, .palme, palma In 10 degete

degetul in 10-

Stanjenul domnesc de Moldova se divide, in 8 palme,

.palma in 8 palmace i palmacul in 12 unit.
Pentru distante lungi se intrebuinta poqta, care pretuia
cam 10000 st. .Prajina e o msura de 3 atPentru msura stofelor se intrebuinta cotul, care, de ma:rime deosebita in Romania si Moldova, se dividea in amentin 8. rupi i rupul in odoui grefl.
dou.

II.-316suri de suprafati
Unitatea principal pentru msura suprafetelor
,era stdnjenul ~al, un patrat cu laturea de 1 st. lungime.
Stanjenul patrat din- Romania se divide in 64 de palme
,patrate, palma patrata in 100 de degete patrate i degetul
patrat. in 100 linii patrate.
Stanjenul _patrat in Moldova se divide in 64 palme patate, palma ,patrat in 64 de_ palmace patrale, i palmacul
ipatrat in 144 linii patrate.
145.

Pentru msura suprafetelor marT se .intrebuinta:

'In Romania pogonul Care, avnd de ordinar forma dreptcounghiulara, lungimea de 72 st. V. .si lata de 18 st,
9st. P. S. V.
,prinde 1296-stanjenT pAtrati. Prajina patrata coprinde
(9.t. S. V. iun_
..i prOjina,pogonsca, de forma dreptunghiulara,
:.gimea si .6 't.' V. latimea). coprinde 54 St.
In ...Moldova,' ca msura agrara era falcea, de forma drep,unghiulara, (lungimea de 240 st. m. 'latimea de 12 't' E')
care coprinde 2880 stanjeni patratl. Prajina falasca (lun.146.

tmea de 12 14. M.

latimea de 3

coprinde 36 st- P,

www.dacoromanica.ro

100

III. Basuri de velum i capacitate

147.

Prin volum intelegem locul ce'l ocupa, un corp-

in spatia.
Ast-fel cand gicem volumul aceste case, al acestel gramedi de gratl, a acestel cantitatI de apa, intelegem locul.
ce'l ocupa acsta casa in spatiti, locul ce'l ocupa lemnele.
apa in spatia, in magasil sail in vasul in care s'ar pune.

148. Unitatea principala pentru mesura volumelor corpurilor solide e stdnjenul cubic. Un cub, o cutie, cu 6 fete,
fie-care fata de cate un stanjen patrat.
Stanjenul cubic din Romania se imparte in 512 palme
cubice, palma cubica in 1000 degete cubice si degetul cubic
In 1000 de linii cubice.
Stanjenul cubic de Moldova se imparte in 512 palme
cubice, palma cubica in 512 palmace cubice i palmacul,
cubic in 1728 de liniI cubice.
Pentru a evalua volumul cuburilor sau paralelipedelor
dreptunghiulare drepte, mesurara liniar cele fret demensiunl
perpendiculare intre ele, care plca dintr'un ved, iar pentru
paralelipipedele paralelogramice drepte sa oblice, mesurara

basa si inaltimea i produsul acelor numere va ara'.ta volumul cautat.

Pentru licide unitatea principala era ocaua, disa,
149.
de capacitate cu un singur multiplu, Vadra care coprinde,
10 oca. Ocaua atat cea din Romania cat si cea din Mold ova
se dividea in 4 litre si litra in 100 dramurl
Pentru bbe i fainuri se intrebuinta banita, care coprindea 20 de oca si chita care in Romania coprindea 20 de
banite sati 400 oca, iar in Moldova chila coprinde 10 banite
sati 200 oca.

www.dacoromanica.ro

101

150. Msurile pentru licide sunt facute de o materie

impermeabila si de forma invariabila pe cand. aceea pentru
bale si fAinuri pete fi de orl-ce materie. Formele cele mal.
comune ale acestor mesurl sunt formele cilindrice ; pentru
licide inltimea hind indouit de mare de cat diametru basel
iar pentru bbe inaltimea hind egala cu diametru basei.

IV. 316sur de grentate

151.

Unitatea principala de greutate era ocaua, clisa

de greutate.

Atat ocaua de Romania cat i cea de Moldova se imparte in 4 litre, litra in 100 de dramurI i dramul in 2
tenchiuri.

Ca multiplu se intrebuinta ceintarul care pretniea 100

de oca.
V. 316suri. de moneda

Unitatea principal& de moneda era leul vechiti,

,care se imparte in 40 de parade si paraua in 2 lescai sail
152.

-3 bani.

Leul nu era moneda materiala ci se raporta la monedele de argint ca sfantu, care pretuia 2 1. v. si 10
parale.

Monede de aur era : galbenul austriac care pretnia 32

lei vechI, napoleonul trances car pretuia 54 lei vechi, lira
turcscei care pretuia 72 de leI vechI i cea englezsca
care pretuia 671. si 20 Pa' Aceste preturi 'ale moueelor ere.'" variabile dupe localitati si dupe timpurl.

www.dacoromanica.ro

102

CAP. II
NUMERE FRACTIONARE COMPLEXE

1. Deflnitiun

-- Mrimele mesurate Cu unitgile vechi da nascere

numerilor complexe.

Definitia unui numer comple* este : O reuniune de uni-

tati intregi st divisiuni de diferite mei rimt d'ale unita

purtand fie-care nume particular, si subordinate
una alteia inteun mod arbitrar nset determinat pentru
fle-care fel de mesura.
Esemple : 1) Distanta intre doud puncte se esprima:
3p. 51. 91. 2) Suprafata uneY gradini se espriind 2568t.
37 P.p. op.p. 851 v. o) Vinul dintr'o butie se esprimd 25'ed.

2lit. 38 dram..

II. Transformarea numerilor fractionare complex in

numere fractionare ordinare i in numere lecimale i

vice-versa
154.

Regula I. Ca sg transformam un numr frac-

tionar complex in fractiune ordinara, transformam

pa rtile lui succesive din cele mail in cele mid, adunand la locul lor Pet rfile din _1:numr si suma ast-fel
formatei o facem numrator iar ca numitor dam pretul
unitii principale in cea mai mica divisiune ce se aflei
Esemple : 1) S6 se transforme numerul complex 256't.P'
`1. P. 851. P. in numer fractionar ordinar.
Un stanjen pdtrat are 6413. ceT 256 vor avea de 256 de oil
mal multe adidi 64. P X256=16384 P., aci adundm si pe cele
37 P. P.

www.dacoromanica.ro

103

37 de le numer, avem in total 16421 P. P.; o palma patrata.

are 100 d. P, cele 16421 vor avea de atatea or' mat multe

adica 100 ". X16421-1642100' P., flind-ca in numerul

dat nu avem degete patrate, nu adaugam nimic. Un deget
patrat are 1001. P., cele 1642100 vor avea 'de atatea ort
mat multe adica 1001.P X 1642100-1642100001. P. Si cu
cele 85 de la numerul dat avem in total 1642100851. Acest
numer va fi numerator, iar de numitor dam 1 stanjen patrat
transformat in linii patrate, Aid!. 640000.
J.
Ast-fel 2568' P37P. P. eP. 851' P =164210085st.
640000

2) Urmand tot asa vom gasi ca 683 chile 13 banite 7

oca si 3 litre fac

1093871
4

oca.

Regula II. Ca se transformdm un numer comnumer fractionar decimal, transformd m mal

plex
cintei4 acel numr complex in nume'r fractionar ordinar i apol; numerul fractionar ordinar in numer fractionar decimal. Asemenea transforman t nu sunt tot-d'auna
esacte si se intrbuintza rar.
Esemplu: Se se transforme numerul complex 683 chile
13 banite 7 oca si 3 litre in numer fractionar decimal.
Numerul complex transformat in fractiune ordinar6. (dupe

154) este

1093871
oca. Transformand acsta fractiune in nu4

later glecimal (127) gasim ca. 683 chile 13 banite 7 oca

si 3 litre fac 27346 "., 75.
Regula III. Ca se transfok'mam o fractiune or-

dinara in num6r complex, imp artim pe numerator prin

numitor, cdtul va exprima unitatile numrului complex indicat de fractiune, primul rest 'lvom
cu pretul unitatei in divisiuni principale numerul

www.dacoromanica.ro

104

eisit

vom mpri tot prin numitor, catul va arei

divisiwnile principale al numrului complex ; al duoilea

rest 'l vom nmuli cu pretul divisiunei principale in

divisiuni secundare, numrul gel sit I vom inipri tot

prin numitor $i asa mai departe.

Esemplu: S se transforme 794 oca vin in nuMr complex.

13
12
Avena 57943 oca vin.=5794 : 13=445 ", 2 lttre, 76 dr.
1
13.
59
74

9 inmultit cu 4
produsul 36 'I impartim tot cu numitorul 13
10 inmultim Cu 100
produsul 1000 '1 impartim cu numitorul 13
90
12

Impartind pe 5794' prin 13, caul 445 va .t1 oca ; primul

rest 9.1'am inmultit cu pretul ocalei in litre, cu. 4; produsul
36 impartit cu 13 da cat 2, care represinta litre, al douilea rest '1 inmultim cu pretul unel litre in dramurI, Cu 100
produsul 1000 impartit cu 13' da ca cat 76 ar..

restul-12.
13

Numerul de unitati principale se pte esprima in multipliI. Ast-fel cele 445 o", impartite cu 10, pretul unel vedre in ocale, va da 44 ved" j 5 oca. .Asa dr. putem serie
5794 oca =44 vedre 5 oca 2 litri 76 dr. 12
4 .
13.

157. Regula IV. Ca se" transformei m un num6r de-.

cimal in num. complex, transformam nunzai partea
decimal in fracfiune ordinarei (124) qi apoi pe acsta
ifft,

mime"). complex (156). .Unitectile numrului decimal

sunt unit.* si ale numrului complex.

www.dacoromanica.ro

105

In unele casuri cand sunt multe uni1511 se pot exprima prin multiplii al msuratoriT respective.
Esemplu: S .se transforme in numr complex nunArul
clecimal 695 t. P'

432432

Pariea decimal& 0," P' '432432 (dup 128) este432999

432
Dup6 regula II (156) fractiunea 999

P.

va da O ". P' 28" P

43P-P' 24'. P. 247.

999

Ast-fel avem : 695t' P. Ir', 432432... = 695

43P. P. 141' P'

P. M.

25' P.

247

999'

Eserci(ii : 1) S6 se transforme numerile fractionare complexe

urmatre In numere !racionare ordinare sa in numre fractionare

4eCimale.
1) 658t. 7p.,3d. 51.
2) 39ved. 600. 3lit. 75dr._ 3) 49Pn' 3588t. P. 271' P
4) 3660antare 3litr. 12dr .-5) 654ga1b. 301. 15P"- ..6) meoti 7rnp.. lgret_
7) 4960h. 12banite 9 oca._8) 415P. P. 69P. e. 1210d. C..

II) Sl se transforme in numere fractionare complexe fractiunile

urmatbre :
1)

395
i

45'686512

st. S. V..-2)- 5 pogne.

3)

653812

38

cot1.-4)

75
j-

4357
oca cap.-7) 634st. e.,50._56oca grettt.,497373._
4
47chn.,358235823.

-5) 94 pc. gr. 6)

3

III. Adunarea numerilor complexe 4)

158.Regula., Ca se' aduna m mai multe numere conplexe, le scriem unele sub altele ast-fel ca unitfile
divisiunile de acelasi [el se" se cokespunda, apoi le
.aduncim pe col6nd incepnd de la felul cel mai mic
4) S 'se repete definitiunile generale date la operatiunile cu numere Intregt.

www.dacoromanica.ro

106

cettre cele .mari. ,Dcil suma din vre-o colnei prefuesce.

unitetti din telui imediat superior din stetnga el, le adogdm la acea colemet .scriind in aceste col6net pe
cele mal pufine de o unitate superirei. Dca ladean
numer lipsesce vre-un /el inlocuim cu zero..
Esemplu: S se faca adunarea nunierilor fractionare
complexe urmatelre : 6361"g.-1588t. P. 28P' P 56' P.
'

936.t. p. 37p. p. 25d. p, 735p.g. 48P. P. 49d.

,1215Pg'

5
781 p. 3

Aplicand regula, a' venr.

639P0g.

168d. P' 28P' P'

65'

Od.

1215

936

25

735

48

59

78

25m
89. 1095' P.
FracOunile

12P' P' 85'. p.

.19
15'4
si 3 adunate
fac0
20

1
5

341.P.19

20

o scriem de desubt ;.

suma liniilor patrate a fost 134, care fa un deg. patr.

(100'. P), si 34'. P', scriem liniile iar degetul p6.trat '1 adunan'
la colna degetelor. 'Dicem 1 i cu 59+25+0 fac 85,

acsta suma nepretuind cat o palma patrata o- scriem 'com-

pleta sub collina sa. Palmele adunate fac 76, fiinchca 64

palme patrate pretuesc un stanjen patrat, scriem numat 12;
iar 1 st. p. '1 adunam la collina stanjenitor. Apol 1 .si cu 0+

936+ 158 fac 1094, care nepretuind un pogon '1 scriem

sub cplna' lor. Adunan' in fine si pogriele gasim ca suma_
ceruta este 2589Pg. 1095' P' 12". 85d. p. 341. P

www.dacoromanica.ro

19

20

107

Esercifii: 1) 315e01 7rup lgref.+25c0t1. 1gref.+167c41' 3r

2) 725'1'11 3ban. 1700.3lit +12ban.30n.2nt. 784dr.

+215ana 19b. i it.

17 dr.2
3.

3) 95eant. 370e. + 211t, 296dr. 4_ De. 31. 47dr. iten. + 180. 7800. 21.
4) 43451 i1es.+7ga1b. 251. 14p.

les.+256naP 391 11

IV. Saderea
159. -- Regula. Ca s scei dem un num& complex dintealtul, scriem pe cel mic sub cel mare, ast-fel ca
tilesi divisiunile de acelasi fel s'e" fie unele sub altele
incepem a scei dea de la felul cel mic ccitre cele mart
Dca vre-un [el din desceidut este cero saiC mai mic de
cit cel corespundtor de la scacrtor, meirim cu pretul felului imediat superior si ca r6masul s nu, se
schimbe mrini si pe sal dlor (felul imediat) tot cu atcit

Esemplu : Din 735ch11e iranit. noca Vt. 75dr. s se scad.

289ehi1e 19banit. 12oca 2litre 63dr.

Dup regula, avena. : 725chn 17banite 12"a Vt. 75dr._

19
63
2
12
598
126ebile 17banite noes, 31itl 12df
Diferinto. este

Esercip: 86 se fad, urinaterele

seAderl : 1) 25fa1e' 3438at" P.

9fale, 604st P, 28f- P', 39P' P*, 651 P.

272vedre, 9oc, 311t. 28dr._179vedre, 40ea 211t., 95dr.
694 gaib., 15par. 2bani_ 158ga1b., 291. mar., iban

56P' 1'131'

4) 1594st. . 428st. e. 325P. C. 5701 e.

V. Inm-altirea i impsrtirea rimer. fractionare complexe

160. -- Inmult,irile i imprtirile numerilor fractionare
complexe se fac, de ordinar, prin ajutorul fractiunilor ordiflare, clup regula urm'at6re :

www.dacoromanica.ro

108

Regula. Pentru a: face o 'inmultire sa'a o imparfire

de 'numere complexe, transformara numerile complexe
In fractiuni ordinane, apoi facm limmulfirea sa impartirea asupra acestr numere resultatul transformam in, numr complex.
Esemple I. Un stanjen costa 125P".; cat vor costa
5m.218st. P.34' P'? Acsta este o inmultire pentru ea se cere
pretul total. Vom fnmulti der. 11. v.25Par prin 51'1218'
34d. P' Deimultitul 11. v.25P" transformat in fractiune ordinara
65
devine--1v. Inmultitorul 5P0g.2188t.P.34d. P. asemenea devine
40
.42867234
st. p.
6400
.

65

Ast-fel inmultirea proyusa se reduce la inmultirea -1152\

.42867234. Efectuand acsta inm ul ti re gasim 27863702101. v.
25'6000
6400

transformand fractiunea ordinara in numer complex ga:sim

10884'. 10P. 1.1".208800sail10884'.10P. sati 340ga1.41.10P

25600
II. Cu 45381.25P' s'a cumperat 529"(11'7"a 311tre; cu cat

:s'a platit ocaua ? Acsta este o impartire pentru ca se cere

.pretul unitatel. Se se imparta dr 45381.25P.'prin 529.
700a 3litre
Transformam numdrile complexe in fractiunl ordinare.si impartireapropusa se produce la o impartire de fracitiunl ordinare, adica : 181545 21191
40
4
181545
4
1815451.v.
Impartirea devine
40 X21191 211910
.

Facend in fine transformarea fractiuneI ordinare in numer complex (156) gasim ca o oca va costa 01.34P".11eso.
(prin esces).
Observare. In problemele de inmultire si de impartire ale
.numerilor complexe, cand se srie pret.ul pe ,o mesura aul-

www.dacoromanica.ro

109

tipla mai Mare se da ca numitor fractiunI ordinare, valrea,.

aceleI unitatI in cel mal mic fel de marime.
Esem- Pe de inmultire i impartire, efectuate d'a,.
161.
.dreptul cu numere complex :

Cat se va plati 37 col sciind ca un cot' se platesce

cu ale 21.37P.21'.?; adica se se inmultsca 21.37P.21). cu 37"ti.

Vom inmulti fie-care fel, incepnd de' la cele met micl

catre cele mall prin inmultitor.
Uu cot costa 2b"i, cel 37 cotI vor costa 2'X37=74baa
sa 24P".2ba"'

Tot pentru un cot se da si 37w., pentru cel 37 col se

va da 37Par.X37=-1369"r. sail 34", 9Par.

Pentru un cot s'a dat i21ei, pentru eel 37"ti se va da

2105< 37=741.

Peste tot se va plati dr 74`+34`. 9par.+ 24par. 2bani, adica

108', 33P"-. 2ani
Un lucrator sapa pe gi (12 ore) 42'. P. S. V', 51P. 361'
.

cat Va sapa pe ora?, adica s impartim 42d. P. S' v., 55P.P.,36'. P'

prin 12.
Vom imparti, adic vorn lua a 12 parte din fie-care marime din numr.
Impartini 42 din 12, catul-3se.P:81', restul 6.
Restul 6 '1 transformara in palme si adunana si pe

cele de la numr, adica 6X64+57384.+57=441; acest .

resultat 1 impartim Cu 12; 441 : 12 da cat 361). P. si rest 9
Restul 9 '1 transformam in degete i pentru ca n'avern.
degete nu adaogam nimic produsulul, adica 9,x.100=900.

acest resultat '1 impart* cu 12; 900 : 12 da cat 75d. P.

Acum impartim si pe 36'. prin 12 gasim cat 31.P:
P*

Acel lucrator va lucra pe ora

3st. P' S. V., 36p.

75d, p., 31.P.

Esercip: I. Inmultiii: 6. 7P. 9d 31 X 2878t. 6P. 5d.; 251. A.

www.dacoromanica.ro

110
15Par X 64k11. 121,- 700a; 328t. 7P. 5a. X 2728t. 2P. si produsul prin

134. 5e. si.; mi. v. 25P". x 4988t.. M. 215E- 7911.0.

II. ImpartirI: 72500t. 6r. 1gr : 13 5r' ; 6481. 15Par
31. 1.36falc.; 16968i P* 57P. P. : 251'1.
2
, 3 : 956hu. 7b. 89dr.

21).

58600.

24508t. P. 18PP.; 728341., 17P0

7*

Probleme as.upra celor patrn operatinni en numere

complexe
1)

Cine-va avOnd trei mosii face: pe anteia 569 kilo

16ba.n. 1300a

pe a treia 83 1,11.
21t., pe a doua 695461e l iban. 170011 3lit. 15dr' -2
7
5
900. ilt 83dr.
vinde 1250k116- liban 811t. sCat '1-a mal l'Unas?
2)

Pentru construirea unel case s'a cheltuit pentrn var, nisip si

caramida 735gaib. 31' 25P' ; pentru lemnarie 496ga1b. 121- 30P., pen-

tru acoperit si altele 215ga1b. 171. 2P.

685ga1b. 13L; cal a ,costat casa?

cu arChitectul si lucratoril

3) Dintr'o bucata de 6804! 3r. ' s'a vindut 4704 6r ; cal a maI

r6mas?
4) -Dintr'o mosie de 2665P0g. 8346r. P 38P. P. s'a, dat fiuluf celui
maI mare 836P0g. 6208t. p. 24P. P., celta' mai mic Cu 125P0g. 378t

93i, p,mai putin de ea cluI d'antela. Cat s'a dat

celul mai mic si cat a rmas tatalui?
58p. p. 29a. p.

31t. cu 131, v, ocaua, din cari cumOra graa de 12561, v,; catI bani 'i-a maT. rmas?
6) Pe un pogon se seam6na 50011 2 lit, 75.", de grail; cat se -ya
5) Cine-va vinde 736v. 90011

semna pe 3456 pog6ne ?

7) Cinci persdsne se invoesc se'

cumpere impreuna o mosie, !le:

care din cei trel d'antia cumpra. cate 945m11 15918t,P, 60 P'P'
fie-care din cei-l-altI doul cate 318f11101 625P' 35P. P.; cat in n- dere a avut mosia ?
7 (vale 2 1itri5dr, s'a
8) CM, costa vadra de vin cand pe 125 v,
.

plata 3751, v, ?

'
9) Cate oca de Mina se vor -cump6ra cu 734.. 25P -3 sciind
-.ocaua s'a platit cu 31. 17 ?

www.dacoromanica.ro

111
10) Cap' lucratorl vor sapa o vie de 2PoOne 756 Bt P, 37 Pp,,sciind
ca un lucra.tor salpa 47 St' P, 75 P. P, 72 1, P; ?
11)

Cine-va a cump'erat o mosie de 76614 695 st, 1); cu cate

12711, V, 30 P; falcea, vinde 2 din mosie cu 13001, falcea, si apoI

3

137 fal; cu cate 1280" v, 2014 falcea; ct 'I costa pe el falcea din rest?
12) 0 linie erata cu dou rinduil de sine e de 497568 81,. De la
capetele el plca doua trenurT, unul cu o iuWa. de 15000 8t, pe ora
altul cu o iuWa. de 20000 st, ; cel d'ant-eid plca la 6 ore 35 ni, diminta. S'e se afle: I) La ce ora s'e" plece cel d'al doilea ca s" ajunga
o-data cu ce! d'anteiti ? II) La ce ora se vor ntlni, si III. La ce
distant& parcursa de cel d'antl va avea loc intalnirea.

CAP. III
SISTEMUL METRIC SAU MSURI NOUI

I. NotiunI preliminare

162.- Definitiune. Sistemul metric este o reunire de

unitclti de m'eSuxel, pentru lungime, suprafap, vo/unt,
etc., legate intre ele ap ca s6 se 1360 deduce una din
alta, av'end ca basc-t. metru de lungilne dat de francesii
Mchain, Delambre qi Borda in anul 1799.

.163.- Formarea sistemului metric. Multimea

diferi-

telor unitAti de msurd intrebuintate in diferitele provincil

ale Franciel presinta inconveniente mar' atat guvernulul
central cat i comertulul. In timpul marel revolutiuni Francese din 1799, cO4I-va (5meni lumingl din Constituant., pro-

fitnd de situatia lor, se gandira a da Franciei un sistem

unittitI de msurA generale si uniforme, si insArcinara
pe Borda, Lagrange, Laplace, Monge i Condorcet din
Academia de sciinte, ca se aleaga unitatea fundamentahl
si se" indice mijk5cele necesare pentru a o determina. Comisiunea sciind, C pamentul se 'Ate considera ca un elipde

www.dacoromanica.ro

112

soid de revolutie, turtit la poli si umflat la equator, si ca.

un plan secant, trecnd prin axa polilor determina un me-

ridian, a admis ca unitate funda;nentalet a decea miline parte din lungimea portiuni4 unui meridian de
la ecuator pdn la pol si acstet unitate a numito metru.
Apot, dupe" cum die Laplace *) ddentitatea calcululul numerilor decimale cu al numerilor intregl nu lash nicI o indouiala asupra avantagelor impartiriI tutulor felurilor' de

mesurI in partf decimale a admis ca miltipli' sub

multiplii 86 fie decimali.
In timpul marel revolutiunl franceze Mchain, Delambre
si Borda msurand dupe ideia Comisiunil, lungimea meridianului pamntesc care trece prin Paris de la ecuator Onela polul norod, a gasit'o de 5130740 toises **) si a decea
milidne parte adica 0'i86,5130740 aU luat'o ca lungime a
metruluI. Adunarea legislativa francesa in diva de 4 Messidor anul VII (22 Iunie 1799) a admis aceasta lungime
Ot'",5130740 ***) ca metric legal i un metru etalon de
platina la temperatura 00 si un cilindru tot de platina cu
greutate de un kilogram s'ag depus la achive.
184. Introducerea sistemului metric 'in Romania
Indata dupe unirea principa.telor s'atl ivit marl greutgl in
administratie i in diferitele transac(iunl particulare, din

causa diverselor mesurI usitate unele in Muntenia si allelein Moldova. Aceste greut4 unite cu ideia seiintifica generalmente admisa ca telte statele se aiba aceiasl unitate de
*) Exposition du sistem du monde.
**) Vechia unitate de lungime francesa, pretuind 1.,,94904.
***) Prin masurl ulteridre s'a gasit ea lungimea din meridian de la ecuator

pn la pol este de 5131276 toises. Dca am lua a 4ecea milina parte din
acest resultat am gasi o lungime ceva mal mare de cat cea actual & a metrulul,
fiind-ca alta data s'ar gasi o alta valtire mat mica sad mal mal mare, s'a admis
ca metru.egal, resultatul, dat de Mchain, Delambre si Borda aprobat de adunarea legislativa francesa din 22 lunie 1799.

www.dacoromanica.ro

113

mesura pentre intelegerea guvernelor si inlesnirea transactiunilor comerciale, aa facut pe guvernul de atund ca

s fac legea din 15 Septembrie 1864, Kin care se adopta

in Romania sistemul metric.
Prin regulamentul de la 12 Ianuarie 1866 sa stabilit formele, dimensiunile i materialele din care s'a fie facute diferitele unitatI de msura. Dispositiunea legit din 15 Sep-

tembrie 1864 ca introducerea definitiva i obligatre a

sistemului metric se inepa. la 1 Innuarie 1866, a remas
neaplicata i prin legea din 18 Februaria anul 1875, s'a

prelungit termenul pene la 1 Iannarie 1881. In fine prin

legea din Martie 1884 s'a recunoscut diferitele amanarT
si s'a dat ultimul termen pene la 1 Iulie 1884, de and
a si devenit obligataria i adoptat in tta sara.

II. 10s-tn.)." de lungime.

165. Unit atea principalet pentru mesura lungimilor,

este metrul, care se inseamnd cu m.
Pentru Msurl mai mail satI mal miel, se intrebuinteaz
multipli si submultipli al metrulul, format" pe scara geci,

maid ; multiplI representand lungimI din clece in glece maI

mar" si submultipli divisiunI din gece in gece maI mid.

Numele multiplilor sunt formate din numele unitatii principath' precedat de vorbele grecesti, deca, eco, kilo si mina,
care inseamna respectiv dece, surd, mid, clece-mi'. iar ale
submultiplilor din numele unitatiI principale precedat de cu-

vintele latinest", deci, centi, mili care se insemne respectiv, a decea, a mia, a suta (satl clecime, sutime, miime).
Aceasta lege de numiri este generalmente ad misa pentru
Mite felurile de mesur" metrice.
Aritm. elem.

www.dacoromanica.ro

.114

Msurile de lungime sunt coprinse in taliloul. urmator :.

pretuesce10000"
se inseamna_Mm.
= Miriametru care

.
.-a. Kilometru
Km.

- 1000"

o Ectometru

Em.
100m.
.a.

10
.
Dm.
'Decametru

Dletru
1'. '
m.

4.-.:
Decimetru
.dm0rni,1
E

Centimetru
cm.
Om.,01 .
0
. .

,
cn Mtlimetru
0',001 mm.
.

rata cal la lungimi o unitate este de cl6ce

orl mat mare de cat cea imedig inferira, ..prin urmare* ,o
.unitate se esprima printeo ifr. si numerile care .soprinde
diterite unitAti de lungime se -pot scrie printeun . pumr .
-Acest tablog

intreg sa.. decimal.

Ast-fel o lungime 9 miriametri. 6 kilometri 3 ectometri

5 metri si 8 centimetri se va scrie .:.96505'1'08.

166.. Dup cum marimea ce msram este trial Mare sag

mal mica,. resultatd1 obtinut 'I .putem exprima pr-intr'un
'multiplu sail printeun .submultiplu al metrului. In msurile i.ti-

nerarii (de drum), distanta o mSuram in kilome4sati India- .

metri. In msdri mid, ca in espefientele fisice, resultatul se
espr' ima In centimetri sa in milimetri.
Este. evident, ca dca inteuti . resultat esprimat voim s
schimbam unitatea, n'avem de. cAt s pudem virgula la
dreapta titre' care esprimi imitatea aleasa. Ast-fel dca void). '
ca numrul 96505",08 se 'esprimA, kilo metri, plinem. virgula
la drpta Oel, 6. care. represinta chilometru si 96K",50508.
In orl-ce cas, unitatea: adoptata s nu fie hid prea mare
nicI prea. mica re-lativ cu marimea ce avein a msura.
Uniteifi reale sau efe. ctive. Prin unitAtI real sail'
167.
efective..intleem pe cele autorisate de legea din 15 Septernlye
.

www.dacoromanica.ro

115

1864 si de regulamentul din 12 lanuarie 1866 si usitate

asta-dI. Ele sunt urnAtiirele :
Dublu decametru, decametru i jumatate decametru

formate din lanturI compuse din verigl de fer de 2 sail 4

,decimetri legate intre ele prin inele de fer, afar de cele care
corespund la lungiml de 1 metru care sunt de alma. Aceste \
unitalf de msura se maI pot face din o panglica de otel pe
care sunt crestate liniute de ter perpendiculare pe lungimea
despartitre de decimetri i liniute de alma despArtitcre
de metri.

Adese-orI aceste unitall se fac din panglice de esatura,

invartita asupra eI insasI si inchisa In cutil de pele. Aceste
unitatl, se numesce rulete si nu presinta esactitatea panglicilor de (AO sail' a lanturilor. Unithtile aceste a se intrebuinteaza cje inginerl si hotarnicl si de architectl.

Metru in forma de rigid' In muchii cu basa patrat sac' dreptunghift de metal sail de lemn. In cas
cand e de metal, are pe o fat divisiunile sale in decimetri,
centimetri i milimetri ;- iar cAnd e de lemn capetele sunt
armate cu metal si are divisiunl numaI in decimetri si
centimetri. Une-orl se intrebuintRaza i dublu metru.
Aceste unitati servesc comerciantifor de stofe i esOturl.

Metru diw bucari de lemn, de os sail de metal,

este format de 5 soul 10 par,ti egale $i articulate ca se
se stranga una lngc alta.
IV. Dublu-decimetru si deci/m,etru formate de lemn sati

de os sati de metal, impartit in centimetri

milirnetri.
Aceste unitatl se intrebuinteaza pentru lungiml micI, ca
i

lungimI de figurI de desemn i cu ele se pot pretui repede

lungimi 1)6116 la o jumtate de milimetru.
V Stalpi, 1cilometric' ectometrici. Pentru a esprima
pe drumurf (sosele, cal ferate etc.) lungimI de chilometri
se intrebuinteaza.' stalpi de peatrit in forma de trunchiurl

www.dacoromanica.ro

116

de piramidd pe care se scrie numrul kilometrilor de lungime, distantele de ectometri se aratd, prin stalpI de lemn,
pe care se scrie numrul de ectometri de la un kilometru;
la altul.

III. 3I6surI de suprafat.

168.- Unitatea principald pentru mesura suprafefeloreste metrul pdtrat, pdtratul tdcut pe lungimea d un.
metru.
Multipli metrulul ptrat sunt din suta in sutd mal mari,
iar sub-multipli sunt din sutd in sut. miel.
Pentru a intelege aceastd scud, se consider'dm pdtratutABCD ca representdnd un metru pdtrat. Se impdtim,
latura A B in cjece pri egale, fie
care va fi un decimetru; prin a- 1111111111111
ceste puncte de divisiune, s ducem

paralela la latura A D. Vom imparti pdtratul in 10 bande (dreptunghiur1) avend lungimea de 1'
si latimea de Onl.,1. Impartind si la

111
11E
11~111110

tura A D in clece parti egale, care

vor fi decimetre si ducnd prin A
punctele de divisiune paralele la latura A B, vom impdrti
fie-care bond in cate clece patrate mid, avend fiecare lun,
gimea i l.timea de Cate de Oul.,1 adicd, in 4ece decimetri

patratI si in total vom avea in metrul pdtrat AB CD,

o suta de decimetri pdtratt.
Dupe regula adptat pentru numerile ecimale si dupe.
demonstratiunea precedentd, formdm urmAtorul tablo de.
unitAti de suprafatd.

www.dacoromanica.ro

117

_Miriametru pcitrat care preluiesce 106000000' P.

10000001'P.
_Kilometru pettrat

se

_Ectometru peitrat

Decametru peitrat

10000n1.

1001P.

inseffina 11ImP.

metral patrat

1m.

Kmp.
Emp.
Dmp.
mp.
dmp.
cmp.
mmp.

P*,01
Decimetru peltrat

0 P.,0001
Centiimetru peitrat
.
0m.P.,000001
Mitimetru peitrat
Acet
tabloti trata ca o unitate de suprafata se represinta
prin dqua lifre (qed. si -unimi) i dca vre-o ilr lipsesce
complectarn. "cu zero ; aSt-fel suprafata care ar coprinde
7 Kilometri patratl 9 ectometri patratt 36 decametri pa11'4 5 metrilaPatrat1 si 4 centimetri patratI. se va serie:

7093015m. P.,0004

169.

Ca si. la lungiml, dupe cum. marimea ce mesuram

mal mare sail mal mica, putem se o-esprimam printr'un

rnultiplu sat sub' multiplu re-care (care s nu fie disproportionata Ca" suprafata de msurat) punend virgula la drpta
tifrel de unitatl care esprima multiplut sa submultiplul ales.
Supratata de sus esprimand'o n eclomotri pAtratt -numrul

se va srie :

709' P.,36050004 sag' 709,3605.

Suprafetele de mosil se esprima in decarnetri
i
mal
obicinuit in ectometri patratl' si in acest cas
Wrap.
decametru patrat se numesce ariejat ectometrul patrat care
pretdiesce 100 de decametri, prin urmare 100 de ariA, se
numesce .ectarie. Aria are ca submultiplu centiaria, care
pretuiesce a suta parte din arie, prin urmare cat un metru patrat.
intre metru i multiplil
Legatura intre aceste unitatl
Jul, -se vede in tabloul urmator:
170.

www.dacoromanica.ro

118

Ectaria care se insmna. Ea pretuiesce 1EmP. sati 10000m

Aria
Centiaria

ca

11".
1 ni.P.

100mP

1n1P.

Cu acest tabloa putem se trecem usor de la mesurile

esprimate in metri la cele in ectaril Si vice-versa.

Mesura de mal sus se va esprima 709E. 3605

sal

70936',05 sail 7093605.

Msuri, reale sail ofective de suprafatd nu avem,.
171.
cad suprafetele nu se meselra nicl o data cautand de Cateorl unitatea alsa se coprinde in suprafatA, ci mesurand
lungimI (lungimea

i latimea ) i Maud produsul lor, cum

se va vedea in geometrie.

1Y. lasur de velum 1 de capacitate.

Uwitatea principald pentru m6sura volwmelor
este metrul cubic(*), cubul flcut pe lungim,ea de un metru.
MultipliI metrulul cubic sunt din o mia in o 'Ilia maI
mari, iar submultipliI sunt . din o mia in o mia mal
Pentru a intelege aceasta scara se consider6.m cubul
172.

ABCDEFGH ca representand
un metru cub. Basa luI ABCD

este un metru patrat care

coprinde o suta de deci- H
metri patratl. Ducend plane '9
prin unible de divisiune per- 5
pendiculare pe basa for-

mam 6 suta prisme avnd

fie-care ca basa, un decimetru patrat si ca inaltime
un metru, muchea AH. Dca a
impartirn muchea AH in 4ece A o
*)

Ve41 Geometria.

www.dacoromanica.ro

119

parr egale, care paill vor f decimetri ;de lungirne .si prin
punctele de divisiune, ducem %plane parplele cti basa ABCD,

Impartim fie-care prism& in qece cuburI mid, care avend

,fie-care lungimea, latimea si inalfimea de cate un decitnetru,

stint decimetri qubicI si pentru ca glint_ o suta de prisme,

vom face in total de 100 de orI qece, adica 1000 de deciinetri &add; ded metrul cub coprinde o mia de decimetri
cubid:

Aceasta demonstratiune 6 putem repeta, pentru ori-ce

mulfiplu sa submultiplu al metrultn patraf.
Dupe regula adopfata pentru numirl si dupe acsta demon-

- stratiune, formarn urmatorul tabloa de unitatI de volum :

Kilometru cubic care pretuesce 1000000000!"

se ii;seamni Mmc.

Ectometru cubic
Decametru .cubic
MetrU cubic
cimetru cubic
Centimetru cubic

Milimetru" cubic

1.040000mo
.

Emc..
Dmc-.

1000nic.
lme.

Miitate de velum.

' O';001
Ome.,000001
010.,000000001

dmc..
cmc.
mmc.

Acest tablott arata da o unitate de volum se represinta

cu treI tifre (sute, led i nnitatl); ast-fel un voluni care ar
fi de 7 ectomefri cubicI. 59, decametri cubid. 8 metri cubia
- si 496 decimetri s'ar scrie In numr gecinial: 7059008' ,496._

Cand voim *se trecem de la 6 unitate de mesura la alta,

punem virgula la drpta tifrel de unimI a unitatei de me-sura alsa; ast-fel voind s esprimAm mesura de .mal sus
In decametri cubicI vom pune virgula la drpta tifrel 9
vom avea
7059.Dme ,008496

Evident, ca voin alege tot-d'auna- unitatea de mesura in

raii6rt Cu. marimea- sa Micimea volumelo-r de mesurat.
173.
Mesurile corpurilor gemnetrice, ale umpluturilor

si sapaturilor de pament, ale blocurilor de peatra sail ale

www.dacoromanica.ro

120

mineralelor estrase din cariere, etc., se esprima in metri

cubic'. Lemnele de foc msurate cu metru cubic se esprima

de ordinar in sterl, un ster pretuesce cat un metru cubic

Sterul are un singur multiplu, Decasterul, care pretuesce
10 sled sail 10 metri cubic)." si un singur submultiplu decisterul, care pretuesce cat a clecea parte dintr'un ster sad
dintr'un metru cubic.

174. Ilksuri, reale si efective. Volumile corpurilor enumerate mai sus, afara de al lemnelor, nu se mesr, ca la
lungirni, de cate orl o unitate se coprinde in volumul considerat ci, dupe cum se. va vedea in geometrie, mesuram
In lungime treI dimensiunI (lungimea, latimea i inaltimea)
si produsul lor esprima msura- volumulul considerat, ast-

fel nu avem unitatl reale pentru ast-fel de corpuri, ensa

pentru lemnele de foc (pentru incallit) avem doue msurI
efective numite cadre si anume:

L Decasterul este format dintr'o talpa solida i doul

stalpl vertical', fie-care Malt de 2' implantaL in o t.alpa
solida de lemn asa ca distanta intre stalpl se fie de 2'. 5;
stalpii mal sunt sustinuti de proptele.
Dubluster format absolut identic ca decasterul numal"
c a inltimea stalpilor i distanta pe talpa !titre el, e Cate
un metru.

Lemnele vor fi taiete in lungime de 2' Talpa i stalpii

vor fi impartitl in cate 10 par' egale, ca se se pt mesura si fractiunl d'ale decasterului i dublulul ster.
175.Unitetticte cOacitate. Baele, fainurile, licidile ati
volum, ens volumul lox este de forma variabila cu locul
unde sunt .aseqate, si de aceea s'ail format unilati de mesura care se coprinda in interiorul lor un volum determinat
din asemenea materii i aceste unitap de mesura sunt numite mesuri de .capacitate.

www.dacoromanica.ro

121

176. Unitatea principalei pe'ntru capaciteiti, sati unitatea principala pentru msura volumului licidelor, bbelor,
fainurilor este litrul, care nu este alt-ceva de cat volwmul
vomit decimetru cubic.
Multiplii si sub-multiplii litruluI sunt forma' pe scara
clecimala ca i multiplii si sub-multiplii metruluI de lungime.
Unitatile metrice de capacitate sunt cuprinse in urma-

torul tabloa.

Kilolitru care pretuiesce 1000' se insrnna KL

Ectolitru
100"
EL
Decalitru
10 L.
DL

Litru
1 L unitate de capacitate
0L.,1 se insmna. d L
Decilitru
Centilitru
OL.,01.

L
Mililitru
',001
in L
0 capacitate care ar fi 29 ectolitri 7 decalitri 6 litri
3 centilitri se va scri 2976 ',03.
TreCerea de la o unitate la alta se face punnd virgula
la drpta tifreI care represinta unitatea aleasa, ast-fel voind
a esprima numrul de maI sus in decalitri, punem virgula
la drpta WI 7 si avem 297,603.
-

177.

Observare. Metru cub pretuesce 1000 dme.

i Ki-

lolitru 1000 L. prin urmare Kilolitru este egal cu capacitatea (cat incape) au volumul unwi metru cubic. Pentru
a vedea in general ce volum in metri cubi esprima o mesuit de capacitate o red ucem la kilolitri, ast-fel 2976,03
scrisl in kilolitri fiind 2',97603, sunt capacitatea a 2',97603.
178.
llidsurile reale satI elective pentru
stint urmatcrele 13 si adica :
Ectolitru
care pretuesce 100 L.

Jumetate ectolitru
50 L.
Dublu decalitru

20L.

www.dacoromanica.ro

capacitastint

122

Decalitru

'

. care pretuesce

Jumetate decalitru
Dublu litru
Litru
Jumetate litru
Dublu decilitru*

'

51'
2L.

.iL

0L. 5=___5dL.

0-rJ.

Decilitru

0L. 1=1ar...

Dublu centilitru

Centilitru

Jamtate decilitru05----5gL..
-

OL 02-2cL.
,OL.;01=--1A*

Aceste mesurI dupe materiile ce mesurdm se impart in:

patru seril ;
1. Pentru mesura In detalia a vinului, rachiulul etc. seintrebuintzd 8 unitdti 'de mesurt formate dintr'un
de cositor (835 cositor si 165 plumb la 1000 "de ..aliagiti)
avend forma cilindricd ihaltimea fiind cat indouitul diametruluT basel, dimensiunile acestea. sunt considerate in inte-riorul unit*. Aceste 8 uniall sun- t
Dublu litru
Decilitru
Litru
Jumtat decilitru
Jiitnetate litru
Dublu centilitru
Dublu decilitru
Centilitru
II. Pentru mesura untului de lemn, laptelui etc., se Intrebuinf,z7 unitdt,1 de msur, care sunt formate din fa....
alb (tinich). Forma lor este ci1indri4A, avend ind4imea. egald cu diametru basel. Aceste' .7 unitat,1 sunt :
-

Litru

Jumetate de litru

Decilitru

Jumetate de decilitru

Dublu decilitru

Dublu centilitru i centilitru.

.III. Pentru mesura vinuluI si altor lichide- in Cantitate.

mal mare Se intrebuintzd 5 lunit641 de mesura fgute de

amid, sail de. fontd, a-vend forma cilindricd, cu trtd

www.dacoromanica.ro

123

Cu mAnusA, inAltimea interir este egal ca diametru in-

terior al basa
Aceste 5 unitgl sunt urmAtrele
Ectolitru
Jume.tate ectolitru

Decalitru

Jumetate de decalitru

Dublu decalitru

W. Pentru msura fainurilor, baelor si a materiilor uscate in genere se intrebuintz5. 11 unit'all de msurl, fcute din stejar, avend inAltimea egala cu diametru basel.
In cas cand in interior se intrebuintza cercuri de metal
pentru soliditatea unitgilor de msurd, inAltimea va fi mal
mare de 61 diametru basei, ca se compenseze volumul ocupat de adaosele interire. Aceste 11 unitatI sunt :
Ectolitru

Dublu decalitru

Jumtate de Ectolitru
Jum'tate de decalitru
Dublu litru

Jumtate de litru
Dublu decilitru

Litru

Decilitru

Decalitru -

Jurntate de decilitru

V. 1116suri de grentate.

179. - Unitatea: principalet pentru mesura greuteitilor

este gramul care se inseam,net Cu gr. sa pu g. Gramul

este greutatea in vid a unui centimetru cubic de apei

distilatet la temperatura de +4 grade centigrade*)
Multipla

submultiplil metrulul stint formatI pe scara

*) S'a luat greutatea apeT distilatg, adicg chimiceste curatg, pentru cA greutatea apel variazg dupg materiile ce tine in suspensie si s'a ,ales temperatura
de+4 centigrdae pentru cg greutatea variind cu temperatura are maximum
la-I-4 centigrade* s'a luat in vid, pentru cg greutatea e impresionatl de starea
atmosfericg si de pgrticele ce se ah. in aer.

www.dacoromanica.ro

124

decimald ca i multiplii i submultiplii metrului de lungime

si sunt coprinsI in tabloul urmdtor:

Tona
care pretuesce 1000 Kgr. se inseamnd cu T
Q
100 Kgr.
ntarul metric
Kilogra/mul
Ectogramul
Decagramul
Granral
Decigramul
Centigramul

Miligramul

1000 gr.
loo gr.
10 g'

Kgr.

>>

>> Egr.

Dgr.

1 gr. unitatea de greutate

0 gr.1
se inseamnd dgr.
Ogr 01
Og' .001

cgr.

mgr.

Dupe acest tabloti si dupe regulele scriril numerilor decimale o me-surd, care ar coprinde 18 kilograme 7 decagrame 3 grame si 5 centigrame, se va scrie 180 73 g".05.
Trecerea de la o unitate la alta Se face punnd virgula
la drpta tifreI care represintd unitatea aleas., ast-fel dcd,
msura de mal sus am vrea sd, o esprimdm in ectograme,
punem virgula la drpta lul 0, care represintd ectogramele
si a vem : 180Eg".7305.

Alegerea unitatil se va face tinndu-se ne-apArat soco-

tld de marimea ce avem se msurm.

Gramul fiind prea mic pentru greutatea corpurilor
comune se obicInuesce a se esprima aceste greutAti in kilograme. Cuvntul pentru care s'a admis teoreticeste ca
unitate gramul, este cd, .dcd s'ar fi luat kilogramal ar 'fi
fost necesar o scar prea mare pentru submulkipli.
180.

181. --- Kilogramul, pretuind 1000 de grame, represinta

greutatea a 1000 centimetri cubici de up& distilata in con-

ditiunile indicate, este ecuivalent dr cu greutatea mad

decimetru i prin wrmare a ulna' litru de apei disti-

www.dacoromanica.ro

125

laid *) la temperatura de + 40 De asemenea tona pretuind 1000 de kilograme represinta greutatea a 1000' de
apa distilata ,adica a until kilolitru satt a unul metru cub.
Greutatile marl' se esprima tot-d'auna in tone.
182. --- Msurile reale sail efective ad mise de regulamentul din din 12 Ianuarie 1866 si usitate in viata practied, sunt in numer de 24 si adich:
501g"
Jumcltate de cdntar metric care pretuesce
20Kg'

.
Doita-deci kilograme

10Kgr.

pece kilograme
5Kgr.

Cincl, kilograme

2Kgr.
Dublit kilogram'

.
1Kg'
Kilogramul
=500gr.

0Kgr.,5
Jumatate kilogram

0Kg',2 ---200gr.
Dublu ectogram
0Kgr-,1 -=100g'

Ectogramul

0.,05 = 50g".
Jionatate ectogram

0Kg',02 = 20g'
Dublu decagram
0Kg'.01 ---- lOg'
Decagram
;0Kg",005= 5g'

Jwmatate de gram

0Kg',002--= 2gr.
Dublu, gram
.

1gr*
Gramul unitate de mesura

Og',5
Jwmatate gram

0gr.,2
Dublu, decigram

Og',1
Decigramul

Ogr.,05

Jwmatate decigram

0g02
Dublu centigram

OP', 0 1

Centigram

0gr',005

Jwmatate centigram

Og',002
Du,blik miligram

.
Og',001
Miligramul
-ate

*) De aci vine er6rea ce face poporul diand un kilogram de yin in loc de

un litru de yin.

www.dacoromanica.ro

126

Aceste unitatI de Mesura duWforma si materia din care

sunt facute se impart. in patru seril :

I. Pentru. cantarirea greutatilor marl se Intrebuinteaza

unitatl de mesura facute de font, in _forma de AriunghiurI
de piramida cu basa dreptunghiulara:
exagonala, prevegute cu belciuge -cu care se pot ridica i car ail loc.
In masa unitatii. LAcestea sunt in numer de 10 bucatl,

thfonettatea de - cdntar metric 0 douet-deci de kilo:prame, aceste amandoua ail basa dreptunghi, cel-l-alte
ail basa esagon.
Jumatate kilogram Doua ectograme

Dece kilograme
Cinci kilograme
Doua kilograime
Un kilogram

Un ectogranri

Jumatate ectogram

Pentru cantarirea greutatilor mijlocil se intrebuinteaza

unitatl de mesura de ohm& in forma cilindrica; cu o Thaltime cat indouitui basel, terminate sus Cu un buion, de
care se pelte,ridica. Aceste mesurI sunt In numer de 12
bucal i adica:
CincI kilograme
Doua kilogrameUn kilogramJumatate kilogram
Dona ectograme
Un

Jumatate -ectogram

Dublu decagram
Un decagram
Jumatate decagram
..Dublu gram
Un gram

Pentru cantarirea greutatilor mid se intrebuinteazb,

unitatI de mesura de alamd sail de argint, 'sail de platina
In forma de lemn subtirl si patrate, avend -o Margine indouita in unghitl drept, ca sese apuce. Aceste unitatl sunt
In numer de 9 bucall
III.

www.dacoromanica.ro

127

Jumatate de gram
Doua decigrame
Dublu Centigram
Centigram

Un decigram
Jumatate decigram
Dublu miligram
Un miligram

Jumatate centigram
IV. Pentru antdrirea greutatilor mijlocil se mal intre-

buinteaza, unittT de mesura de alma in forma de pahare

conice, cum se vede in figura, asa ca se pun unu intealtul.
Tte la un loc -formeaz un kilogram sat' o alta unitate
pe fie-care pahar esterior este greutatea lui plin cu cele-l-alte.

Raportul dintre kilogram si litru si a multiplilor

-si submultiplilor respectiv't ne da posibilitatea de a gasi
volumul unel mare de apa distilata cand greutatea este
cunoscut si vice-versa.
Ast-fel dca o masa de apa distilat catresce 75Kgr.,846
183.

ea ocupa o capacitate de 75',846 sat' un volum Con.c.,075846

sati

c.,846.

Asemenea un volum de apa distilat 6',508472 va

ocupa o capacitate de 6508',472 sail 65' 08472 si va
cantan i 6508Kg',472 sari 6',508472
Deca am cunsce greutettile specifice *) ale corpurilor
am pu tea stabili raprte aprcpe identice. Sciind ca densitatea marmoril este 2,8165 se se gaseasca greutatea until
bloc de 3m. C.,597. Dca am avea un volu-m egal de 3m.C.,597

de apa distilata, el ar ocupa o capacitate de 3597

i ar

cantari 3597Kgr.- set 3T.,597; pentru ca acelasi volum de

marmurd este de 2,8165 oil' mai greti de cat apa, greutatea
blocului de marmurd va fi 3T.,597X2,8165=10T.,431. Invers dca s'ar cere volumul ce are o grind& prismatic de
brad cantaresce 426Kgr.,58, sciind ca densitatea bradului
*) Greutatea special a unul corp este raportul greutglil sale cgtre greutatea
unel mase egalg de apg distilatg.

www.dacoromanica.ro

128

este 0,673. Dca greutatea de 426Kgr.58 ar fi apei destilate ar fi o capacitate 426L.,58 prin urmare un volum de
426'. c.,580; pentru ca salcia e mal useira., &lied acelasi
volum de salcie, cantaresce mal putin de cat volumul de

apa in

raportul0 673'

resulta, ca. pentru a gasi volumul

salciel, vom impar" pe 426dm- c.,580 prin densitatea salcia

0,763, adica 426,580: 0,673.

Facnd imparfirea gasim, ca volumul grindei de salcie

este de 633"1.e.,848

VI. 111Isur de moneda.

In urma legii sanctionata cu inaltul decret regal

Nr. 837 din 12 Martie 1890 *), unitatea nstra monetara
184.

este leul de _aur. Un Kgr. de aur cu titlul

10

valorza.

31001.

Pen6 la acea data aveam ca unitate monetara leul de

argint, care si astadl se intrebuintza pentru operatiunI ordinare.

Leul de aur nu este o moneta realA, ci numaI unitate

conventionala.

Pentru nlesnirea operatiunilor comerciale s'a fixat, prin

sus (lisa. lege, ca multiplil i submultiplii al leului, monede
de diferite aliagiuri de forme cerculare i anume :

*) Ve 41 Monitorul oficial No. 275 din Martio 1890.

www.dacoromanica.ro

129
o,

cd

Specificarea
monedei

,.....

fa

13

'1!-,';

,..

'.11
C.>

li,,

-04

H
gr.

gr.

6,452
1 10'. *) 3,226
51.
1,613

0,00 2

20 L

AUR

5L

ARG1NT

4,002
0,003

0,003

25gr

0,015
0,015
0,015

t
-8

+.'

gli.=.'
cd i-, g

-,-'

I,

900 aor fin

310
612

100 arama

argint fin
40 - 1900
1100 aran

200
400

0,015-

..

155 -0

1
0,005
5
0,50 2,gr.5 0,007

0,10 lOgr.
5
0,05
0,02 2
1
0,01

1E1.

Z,'"'

100

LO

'

o ,z, pl'-'

0,005

I.

BRONZ

.,,,A,

15-74:9 Titlul esact

100
200
500
1000

186355 aarlinat En

195 arama

40 cositor

lo zinc

,-

tilor intr'un
nietru de kmgime

m
0,21

0,019
0,017
0,037

3 0,027

27
37

3 0,023
3 0,018

1
1
1

NunArul bucti-

7 0,030
7 0,025
7 0,020
7 0,015

40
50

*) Monete de aur de 5 lel nu avem ne.

Probleme asapra sistemeI metrice I asupra numerilor

-

ecimale

Dintr'o bucata de materie s'a luat 6m.,37 pentru haina, 0 ,875

pentru versta si 311%5 pentru pantaloni; cat 'a_ luat in total?
Dinteo mosie de 616 EmP.,34 s'a vindut 285Ea-,34ea.,5 ;
a mal' rmas ?
Dintr'o provisie de 616Bter' s'a ars in luna antela 117st,r.,5498
In luna a doua 87ster.,93, in luna a treia 1258ter.,72954, in luna a
patra 96st".,541 si in luna a cincea 348ter.,6; cal a mal remas?
Un zidar lucrz, 27 (pe cu cate 31.50 pe 1;li, primesce inainte
201., cal mal are s'e primsca ?
cu cate 4751.,23 Ectaria, din acestea:
S'a cumprat 635
s'a vindut 400 Ea., cu cate 5001. Ectaria ; cal costa Ectaria din rest ?.
6) Call Ectolitri fac 71'10.,695 de aloa destilata?
Cat cantresce 351- de spirt a carui densitate e 0,85?
0 mosie de forma dreptunghiulara are lungimea de 752Em.,4
si l'Almea de 274Em.,597; sa se arate cate Ectarii are mosia ?
9) Cal este volumul in dublu-decalitri a 3T.,65934 lemne cu _den-.
sitatea 3,645?
9

Aritm. e!em.

www.dacoromanica.ro

130

0 masing, de vaporl consuma in 10 ore de lucru pe di 9T

de carburil Prin diverse inibunatMirl' se reduce consumaVa la 47.78

In 7 ore ; cata econdmie in carbunI si banI s'a realisat in 325 4ile,

tona de carbuni cost;and 52 161 ?

Din 100Kgr- de huilie se sc- te 21 me., 5 gaz de iluminat,

45Kgr.,02 'coks Cu cate 41.,50b. Rita. de kilograme, 6Kg',73 de gudron Cu cate 51. suta de kilograme si 7Kgr.,30 apa amoniacala Cu
cate OL,50 s-uta de ligr. S'e' se calculeze pretil metrului cubic de
gaz, In fabrica, sciind ca 100Ng de huilie adusa in fabrica 'costa
.

'Se platesce metru cubic de 4iciarie cu 1460 L, 50, cu cat se

va plati un zid de fortificatie lung de 428m:,54 ; gros de 412.,259
si inalte de 7m.,3692.
, 12)

CAP, IV
TRANSFORMAREA MESURILOR VECHI IN NUOI
I VICE-VERSA

Pentru a se putea sci ecuivale* mesuratorilor

vechl in now' si vice-versa, s'a m6surat unitgile vechl cu
unitatea principal din sistema metrica si s'a format ur185.

matorul tabloti:

Stanjenul de lungime.
Cotul.

Stanfenul-patrat . .
Stanjenul-cubic . .
Ocaua (capacitate)
Banifa
Ocaua (greutate) .
Leul(vechiti) .
.

MOLDOVA,

ROMANIA

UNITTI YECHI DIN:

Im.,9665

2',23

Ora.,664

Om.,637

3mT,8671

4.,9729

71fle.6047 11'0896
1'520
1L.,288
21',50
33L,963
.

1Kgr.,27186

www.dacoromanica.ro

0,37

1Kgr.,291

131

Cu ajutorul acestui tablar transformarile se fac dupe

regulele urmAtre :
186.

Regula I. Pentru a transforma o m-Swret veche

in cea nou corespunda6re, transform m num6rul com-

plex in frcicfiune ordinal* raportat la -unitatea principalet, poi inmulfind cu acst fractiune val6rea unitte veche in cea nou din tabel o transforme:1'm in
,

limn& decimal.
Esemplu : Se -se afle 'cat pretuesce in Ectaril o mosie
de 697P0g.127st P.56P.P

Numrul complex dat este egal cu

5780152
st. p.
64

inmultind acsta." fractiune cu 3m.P.,8671, a vem

57820153
3m. P. 8681 X 57820152
3'.4',8671- X
64
64
223596309' P ,7992
= 3493692" P.,3406.
64
-

Acest numr 3493692'. P.,3406 exprimat in Ectaril este

349E',36923406.
AdicA : 697P 127'1 56P. P. est ecuiv. Cu 349',36023406.

Regula II. Ca s. transforma m o me'suret nouet

-

in cea veche corespundl6re, imprtim m6sura nou

raportatet la wn,itatea principal Cu metal unittel
,

-bechi in cea nouet

cettul '1 esprimeim in numr complex.

Esemplu : Se se afle cat pretuesce in vedre si oca de

Moldova 978" .2346.
Nurnrul decalitrilor dat, redus la unitatea principal, este
de 97821,346,
Acest numr 1 impArtim cu 11,52 si catul va fi ocale
de Moldova, adich

9782,349
oca.
1,25 .

ncend impa.'rtirea gAsim ctul 6435

www.dacoromanica.ro

i restul

1,146
1,52

132

Acest rest '1 vom transforma in litre si dramurl, vom

3 lit, 14dr. 72 sati
152

lit'

15

dr. (prin esces).

gasi

Cele 64350" fac (ImpArtim cu 10) 643"d" 5" Ast-fel

978 ',2346 ecuivalza cu 642 "'Ire M. 5 oca 3 litre 15dr..
ESerCitii :
urmAtAre:

I. S6 se transforme in msurI noul, m6surile veclif

839st. 7 P' 5 a.; 496 cot R 5r

2P

7d

1 gref ; 1256 at.

31inii.

7P. 11 I;

7858r' P' 56 P' P 36 d' P. ; 9 fal 375 st . 167.3Pg' 296 st. P. 751. P.;
475 p P. 61d. P. 931' P
25 st. c. S. V. 43 P.C.; 556 at. o. NI. 19 .p. o. ; 371 kilo R.; 15 baniti;
18 ved. M. 3 oca 3litr. 63 dr.; 2150ved' R. 700a 56 dr. 98st.c. 157pc. 893 . e..
280e. R. 28 dr ; 9 can 7500a M. 65 dr. ; 437 de. 59 dr. 3 lit. 6dramuri ;

4695 dr'
47 1. 35 P.; 125 alb' 27 1.; 558 nap. 39 1. 15 p.; 64 bot. 30 I. 21 P';
649 Par'.

II S6 se transforme in msurI veclif de Muntenia sad de Moldova urmatrele m'suri vechT:

437m., 569; .87 Dm., 48Km., 264 Km 56 cm.; 18 mm.; 1 Din' '88 ma.'

8957 m., 36; 415Ea', 64 c. a.; 1504 d' a'. 094; 864lia' ; 495
48m. C. 350721; 1564EL., 4753; 94E. m. c.
e.
7201.; 739m.

726Kgr', 62; 428Egr', 56; 34

7;315D1, 72; 9K. m. e.;

405 1', 72095; 4738m. gr' ; 6300".

5) 841., 15; 3694 .1, 29; 01.. 75.

www.dacoromanica.ro

PARTEA VI

RAPOARTE

PROPORTIIAPLICATIUNI
CAP. I

RAPOARTE Si PROPORTII

Raportul a cloud' numere se numesce resultatul compararil _Orin scadcre sa imparfire a acelor
numere 'mire ele.
188.

Raportul intre doua marimI de ace1as1 fel este resultatul

comparatii prin scdere sat impartire a acelor mrim, sari;
pentru ca se putem face diferite operatiunI aritmetice asupra
mdrimilor esprimand acele marimi prin mesura lor, putem

dice: Raportul intre cloud meirimi, este resultatul com-

pareirii prin scei dere sa impartire a numerilor cari

esprima msura lor.
Raportul se numesce aritmetic sat' prin diferinVa cand
compararea se fa.ce prin scAdere si se numesce geometric
sari prin cat cand compararea se face prin impartire.
Raportul se numesce comensurabil cand numerile sunt
comensurabile si incomensurabil cand numerile sunt incornen-

surabile, ca numerile decimate cu numer nelimitat de tifre,

(7r= 3,141592....) caturi de imprtirl neesacte, rAddcini patrate

www.dacoromanica.ro

131

sa cubice ale nnmerilor cart nu sunt patrate sat cuburI per-.

fecte. etc.
.

Esemple : a) 8--'5 este un raport comensufabil i prin

difetinta;

b)--5

eSte un raport.coinensufabil prin ca;

1,436536 . ... este un raport incomensurabil prin diferinta si

V -7

1,536536..

este un raport incomensurabirprin

iat.

In cursul nostru elemntar. nu ne vom ocupa de cat de

raprtele comensurabile. prindat- sati raprte -geonietrice:
Formele obicinuite ale rap6rtelor geometride sunt : -a) Intre
numrile 8 si 5 este,. intre 7 -si. -8 'este
,

; b) intre .marimre -

A-

sati cu Lmerile care

A si B, care represinta doua mosil,
1258i'g. 395', P.
sati Mire dou6. clase
es-prima msura
837Pg 912: P*

286me. 392
:
250m 728.
ACeste .raprte, diip' curii le-am scris, sunt intocmal da
fractinnile ordinar& si re vom utea .aplica Vote proprietatile
invatate la acele fractiuni. adiCa : simpliacarea unul raport,

adunarea, scaderea, Mmultirea, impartirea- mal multor _raporte, ridicarea la putere i .estragerea radacinit
Valrea Unui raport geometric se numeSce .catul Impartirii
numratbrului priri nuniitor.

Proprietate ..rap rteloi egale. Inteun sir de rap6rte egate suma 'numkeitorilor Catre s. ama. numitorilor formzd un ,raprt ,egal cu fie-care din cele-l-alte.
189:

'7

la 19

Esemplu: .Fie J'aprtele ega_.le'

10'T426
lor 'se scrie
.

..5

.7

Egalitalea

13 - si19'
ayear-s ' aratA.m

10-14 26

38'

'

www.dacoromanica.ro

38.

ca'

135

5+7+13H-19

este egal cu orl-care din rapfirtele date,

10+14+26+38

7.

de esemplu cu 14.
7

Valrea orI-cru1 din raprlele date si a kif 14 este

adunrile 5+7+13+19 si 10+14+26+38, gasim

respectiv 44 si 88, astfe1'c raportul prin cat al acestor
fricnd

'

17 5

numere este
si

fiind

44

44
simpliticand acest raport cu 44 gasimolvi

.7 13 19
5+7+13+19
egal Cu 14m 10-14 26-38 10+14+26+38

clec' proprietatea e invederata.

Proportie geometrica se numesce

egalitatea a douci rap6rte geometrice.
190.

Proportie.

Egalitatea raportului

63

Cu rapOrtul 108 constitue o pro63

portie geometric, care se serie 12=108, (1) si se citesce :

7 se are catre 12 precum 63 catre 108.

:
Proportia geometrica se serie i ast-fel 7 : 12-:: 63 : 100 (2),
avnd aceiasI cetire.In acst, - din Lima forma' 12 si 63, pentru ea sunt scrisI

in mijloc, se numesce miflocii sa medit lar 7 si 108,

pentru ca sunt scrisi la margine, se numesc mei rginasi,
estremi. Aceiasl termenI formnd proportia de sub forma (1)

se numesc opui in crudisi; cu o vorb numerile dintr'o

proportie se numesc, termeni.
Nol vom intrebuinta numirile d'Antela,
Proprietatea I.
Proprieftile proportillor.
inteo proporfie geometricei produsul mediilor este egal
cu al estremilor.
Pentru a invedera acst proprietate asupra proportiei
191::

www.dacoromanica.ro

136

24,6
considerm cele doua raprte ca nisce fractiuni or:41 ,
dinar egale si scim, ca, pentru a le putea compara
3

trebue s le facem s aiba acelasI numitor. Aducem dr

3X41 24,6X5
.

tractiile la acelasi numitor si avem 5X41

- 41X5.

Aceste dowa

fractiunI fiind egale, pentru ca att nujnitorit egalI trebue ca

numratoril s fie egalI, adica`3X41=24,6X5. Efectund
inmultirea, egalitatea produselor invederza acst, proprietate, adica 123=123,0.
Consecinta. Din 3X41=24,6X5 cleducem ea patru nu-

mere formzei o proportie, ac, produsul a douei din

ele este egal cu produsul celor-l-alte douei
Observarea 1. Cand intr'o proportie geometrica cel dota'
ceI doui estreml sunt representat1 prin acelas1 numecliT
mr, acel numr, acel termen se numesce media geom,e11

trica a celor-l-alti doui. Esemp1u 181 15,125.Dup proprietatea demonstrata avem 11X11 sal 112=8X15,125
.

de unde 11=\/8X15,125.
Observarea II. Orl-care termen dinteo proportie se numesce al patrulea proportional ; cand vre-un termen nu are

o vahre cunoscuta se insmna Cu x si se dice termenul

necunoscut.

Proprietatea II. Pentru a .afia termenul necunoscut, al patrulea propor(ional necunoscut, dinte o
192.

propor(ie geometricet, inmultim termenii de nume di/ente

de al celui necunoscut (media sati estrem) i produsul 'I

impcirtim cu terMenul cunoscut de acela0 nume co cel

necunoscut.
9.

25

Esemplu: 12 = x.

www.dacoromanica.ro

137

Dup'e proprietatea I avem xX9=12X25, adica x luat de

9 orI este egal cu produsul 12X25, numai o dat, x va

fi

egal cu acelas1 produs facut si el tot de 9 or1 maI mic,

adic, x =

-'193.

12)05
-

Proprietatea Ill.

Inteo proportie putem in-

versa ambele raprte, putem schim,ba termenii de acelasi

flume intre e resultatul va fi tot o proportie..

Esempl u: Proportia 3=724,6 este tot proportie sub oil-

care din formele

-

5
5

41

541 24,6 , cad in fie-care

24,6-41'24,63' 5 3
3

41

din ele este verificata proprietatea I.

CAP. II
.1.

Mirimi care varii, direct sail in-vers proportional

Doud mcirimi se (lice cc varizd direct pro-

portional- sail in raport direct cdnd, fiind legate intre

ele asa ca varia fiunea uneia s atragd dup sine variatiunea
dcd una se face de cloud', de

trei sail de un numr 6re-care de ori mai mare sail

mai mica i cea-l-altd se face de acelasi numb- de ori
mai mare sa mai mica. Mal putem dice ca cloud mdrimi varizd direct proportional cdnd raportul a cloud
valori din mdrimea a dntia este egal cu raportul valorilor corespuncltre din mdriniea a doua.
Ast-fel ddi 5m de postav cost. 40 de lei ; indouind numrul metrilor din aceiasi materie, adicA 10m, vor costa
pretul indouit al dolor d'nti, adic, 80'. Acsta se pte
*) Mrimea care variza" Ant6iti, de la sine, se numesee marime saq variatiune independent& iar cea-l-alt6 care varizA dup6 ea, se numesce mgrime sag
variabil" dependent'a.

www.dacoromanica.ro

13S

dice ca raportul

510 este egal cu 4080. Aceste marimt, can-

titatea i costul variza direct proportional.

De asemenea variza direct proportional, lucrul cu plata,

lucrul cu timpul, lucrul Cu puterea, etc.

195. -- Douei meirimi se dice ca variz invers proportional sail in raport invers at' nd, fiind legate ;Wire,
ele asa ca variatiunea uneia sd atragei dup" sine variatiunea celei-l-alte, nset dcei una se face de cloud
de trei sail, de un numr. 6re-care de ori mai mare
salt' mai micei cea-1 alta se face de acelasi num0 de
ori, invers, mai mica sail mai my are. Mal putem dice :
Douet mrimi sunt invers proportionaie ceind raportul
a cloud valori din met rimea dntia este egal cu raportul
invers al vlorilor corespundl6rea din metrimea a doua.
.

Ast-tel : dca 21 lucratorI lucrza im lucru Ore-care in

6 dile ; 7 lucratorI, de tres ori mai putini, pentru a face

acelaSI lucru vor intrebuinta de trei ori mai multe dile.

Aci se pte dice ca. raPortul lucratorilor
al timpurilor

sati

21

este invers cu
271-

Puterea cu timpul variza

dr invers proportional.
Asemenea variza invers proportibnal.: calitatea cu carititatea, timpul cu iutla, lung imea cu let timea suprafetei
190.
In natura se intrnpla rar ca o marime se' depinda numal de o a doua, de ordinar ea depinde de mat
multe de o data.
De esemplu. Greutatea unul drug de Metal depinde de

lungimea, de grosimea si de -densitatea metaluluI. Cand

vom dice ca greutatea drugului variza direct proportional
Cu lungimea, vom considera cele-l-alte marimi (calitatl)
care determina greutatea ca invariabile.
.

www.dacoromanica.ro

139

II., Regula de tre'i simplg

Gaud aveiiz douet mcirimi care varizet direct:

saf,t invers proportional si douc valori cunoscute dintr'o marime si una din cele cloud valori corespunc16t6re din met rimea a doua este necunoscutet si ni se
cere se- o aflam cu ajutorul valorilor cunoscute, avem,
o problema' de regula' de trei simplei.
Dup cum marimile variza direct sail invers proportional,

regula de trei siniplet se \Va numi directa' sat inversa.

Problemele de regula de trei simpla se resolv in doua.

moduri: L Prin proportii. II. Prin redttcerea la unitate.

198.

-- Prin

proportie. Regular'. Pentru a afla necunos-

cuta clinteo regula de trei simplei , inmultim val6rea

de felul necunoscuta cu raportul drept sa invers al
valorilor cunoscute, dup6' Cum mrimile varizei direct
sa invers proportional. Consideret m tot-d auna ca

num'reitor al rap6rtelor valorile din unja orizontalet

in care se aflei necunoscuta.
S se afle in ceite elite se va sapa O vie de
41)g. 572' P., sciind ca in 9 dile s'a sapat de aceias1 lu-scratori c, alta vie de 6"g. 858' P.
in acsta problema, lucrul cu timpul variz'a direct proportional, cac dca lucru s'ar indoi, va trebui i timpul
indouit, avem dt;
Esemple

4pog. 5728t.

1,408.

6Pg. 828". P.= 9-4iie

De .aic1 av-em x=91-fleX

4p. 572

*)
I.

4`) Pentru a gsi ciilele vom reduce raportul al douilea in stanjenl, adia
4Pog. 572st. p,

5756

6Pog. 858st p, 8664 st' p.

www.dacoromanica.ro

140

A poI

5756 9I. X5756 51804

- 6 *dila,
8634
8634

91"e

X 8634=

Adica cele 4. Pg 572' P. se vor lucra in 6 gile.

II. Se se Ole in cate dile, lucrandu-se cate 9(',5 pe di,
se va sapa o vie, sciind ca alta-data s'a sapat aceiasi vie,
de aceiasi lucratori, in 8 que lucrandu-se cate 11're pe di?
in acsta problema dilele cu orele variaza invers proportional ; dca se va lucra in jumatate que, in fie-care qi
Se va lucra un numr indouit de ore. Avem dar xo" este
9ore,5
invers cu
INCA' inversam raportul al douilea,. avem :
.

11

11 "

8qiie - 9,5

,aici avem x - 8 dile, X

11 841eX11 88 (Ille
9,5

9,5

9,5

efectuand

impartirea, avem : 88.0 : 9,5-9Ve 3^" 34" (prin exces).

Pe tabla, nu- se vor sale mrimile ca raport ci numai

cele de acelasl fel, unele dedesubtul celor-l-alte. Ambele esemple se vor scri :
Direct prop.

j.

de

6"g. 838st p.
4
572

aci x = 9 due x

4pog.572st. p.

6Pg.888' p.

etc.

Invers prop.

9ore 5

8016

11

11

deci x=811 X9,5 etc.

Prin metoda reducerei la unitate : Pentru a resolva prin reducere la unitate o _problem. de regula
de trei simpla aflam val6rea necunoscut pentru va199.

16rea din mi rimea a doua de care depinde, apoi

aflam val6rea pentru val6rea cu care corespunde din
marimea a doua.

www.dacoromanica.ro

141

Ca esemplu s6 luarn tot problema a doua. In cdte dile

lucra* nd cate 9Q", 5 pe qi se va sapo, o vie, sciind ca
alta data s'a set pat aceiagi vie, de aceiasi lucrOtori., in
lucrand cate 11Te pe cy.
Aflam val6rea pentru unitatea de ora (11 ore se gasesce
in raport i rind cunoscut), gicend:
Lucra nd cate 11're pe di s'a lucrat un lucru 6re-

care in 8

Lucrand numen; cate 11.1 pe di, se va lucra, e evi-

dile, adica x=84" X1 .

Acum aflam valrea corespundetelre pentru 9"e, 5 dicnd :

dent, in de 11 ori mal multe

ci cate 9"e, 5 pe qi, in cate

Lucreind nu cate
dile se va lucra ; se vede ca. se va lucra in de 9,5 ori
putine dile. adica

8h xii
9,5

Ore
Acsta este valelrea clilelor corespuncytre celor 9 ,5

11

este tocmai necunoscuta dautata, adic x=811.X

III. Regula de trei compusii

200. - Cand mal mult de doua marina sunt legate
intre ele asa 'ca variind una s' atragei dup" sine variatiunea direct saft invers proportional a celor-l-alte,
si din fie-care din ele avena cate douei valori formand
dinteo marivne
doica serii de valori corespundlre
o val6re e necunoscutei 0 ni se cere a o afla cu ajutorul belor cunoscute, avem o problema de regula de
trei compusei saft o regula de trei compusel.
Problemele de regula de trel compusa se resolva in doua

moduri: 1) prin proportie, 2) prin reducere la unitate.

Prin proportie. Regula I. Ca s6 resolvam o.
7201.

problema de regula de trei compusei , prin proportii, compara m fie-care meirinte cu aceia care coprinde pe necu-

www.dacoromanica.ro

14 2

noscuta i scriem pe meirime felul variaiuie, apoi va16rea necunoscutei este egald Cu valrea cunoscutet din
met' rimea de cicelasi fel cu ea inmultitet prin raprtele

drepte sail inverse dup'e citm mdrimea care coprinde

pe necunoscuta varizet direct sail invers proportional Cu
cele-l-alte mdrimi. Numereitorii raprtelor-ii vom considera tot-d' auna in aceiasi linie orizontalet cu necunoscuta.

Esemple : I) 28 de lucreitori sapet o vie tunga de

564'. latei de 741. ;in 31i'.lncrdn,c1 ccite _irre pe cfit in
cite. que 19 lucrettori vor setpa o vie lung de 329m. gi

latet de Sr., lucrcind cdte Mr', 5 pe di?

Marimile sunt: Jucreitori, lungime, ltime, zile si ore.
Prima serie de valorT este 191"""t'

564Iung.

7414.

34ile

si

Wre pe gi.; a doua: 191' 3291"g. 8114. 10' i 5 pe qi,

necunoscute sunt clilele. Voind a te afla avem o problem-a.de regula de trel .coMpusd.

Scriem valorile din aceiasi marime din seria a dona de

desubtul celor din seria dnteia adiCa :
invers
281ucrAt.

19

dir ct

. d irect

564.. lung.

329

Apoi comparam lucrAtoril cu

74dile

3dile

81

x
;

invers
11ore pe 4.i

10,5.:

28 de ludrAtrl .1u-

crza un lucru Ore-care in 3 dile, 19 lucrdtori, flind mal

putia, vor lucra acelasi 1peru in dile maI multe, lucreitoril Cu lUele variza invers proportional, scriem d'asupta lucrat. invers.
.

.APoi comparAm lungimea cu dilcle, gdsim ch variza_

direct proportional, scriem cl'asupra lungimeT direct ;
Com parAm apoi ratimea cu dilele, gAsim ca variz direct

proportional, scriem d'asupra ltimei, direct, in fine comparara oree cu ciIele i gasim ca variza.inVers proportional
.si scriem d'asupra orelor invers.

www.dacoromanica.ro

143

Acum x va fi egal cu

28 329. 81 11
/
31118 Xi9X564,X74X10,5

-34"X28X329X81X11 =--_24620112
8216332
19X564X74x10,5

d'

cu

He.

Transformand fractiunea ordinara. In numr complex ;

sim x=24650112: 8326332=2 dile 10 ore
II.

Minute.

La o mrei cu aburi, umblelnd 12 ore pe di, s'a

; ct se va arde
tirs in 21 de dile 9600 kilo grame
in 30 de dile umblcind cdte 11 ore pe di? Apoi cal va
.costa combustibilal, sciind cd_tona costei 28 lei i 50 bani.
Lucrand Ca in esempltil d'antela, avem:
Direct

Direct

2 cine

12"e
11

390
Apoi x = 9600Kg'X-21

31680000

252

9600Kgr.

300
11. 9600Kgr' X300X11 31680000
252
=
21X12
19

de unde x

=-125T,714286.

Apoi, o ton& Ostand

de attea ori mal mult, adidt

vor costa
X 125,715286 saa

28'50, cele 125T.,714286

35828',5715
202.

28'50

sa 35828,60,

Prin redtwerea la unitate Regula II. Pentr a

resolva o problemd de regula de trei compuse, prin

metoda reduceri' li. unit ate, a/id m valrea necunoscutei
pentru valor ile 1 ale meirimelor de care depinde, apoi
aflcZm val6rea necunoscutd pentru valorile Cu care co'respunde din cete4-alte
: 28 de lucrei tori lucrzd
Se luArn tot esemPlul
o vie lungd de 564".,latci de 74'. in 3 dile lucrdnd cd te
11 ore pe ,di; in ccite. dile 19 litera tori, vor lucra o vielUngd
de 329' .i latd de 81"., lucrdnd cale 10 ores pe di.
Dicem 28 de lucratori lucrza via In 3 ile.
1 lucreitor o va lucrd in de 28 de ori mui multe dile
.

www.dacoromanica.ro

144

adicd, in 3 c,I.X28. In acest limp tot lucrtor lucrzd Via,

lung de 564m; dca via ar avea 1m. lungime o va lucra

In de 564 de or' Mal putine dile, adicd numal in

3 4X28
564 'In

acest limp un lucrdtor ar sapa o vie lunga de un-- menu

si lata de 74, dc via ar avea i letfime, o va lucra in
34-. x28

de 74 de orl mal putine dile, adicd, in 564Xr 4. In acest limp

1111r. ar sap. o vie lungd de1" i latil tot de 1m., lucrand

ate i10

pe qi, dr dcd ar lucra cate i ora pe

lucra via in de 11 oil maI multe dile, adica in

Am redus la unitti. acum :

qi, va

3'1. X28 X 1

364X74

Dcd, nu lucrz un lucrator ci 19 lueredori. el vor lucra via

34.X28 X11

In de 19 orI mai putine dile, adica in 364X74X19

Apoi cei

19 lucratorI nu lucrzd o vie lung de

metru ci luaget de 329m, o vor lucra in 329 de oil. mal

3d.x28X11X329
multe dile, adicd in

364X74X19

Apo)." dc. eel 19 lucratorl lucrza via lunga de 329m. si lata

de 1m., o vie laid. de 81m., o vor lucra in de 81 de orI

3d.X28X11X329X81
.MaT multe dile, adicd in
364X74X19
In fine dca eel' 19 lucratorl lucrzh o vie lung de 329m
3d.X28X11X329X81
dile lucr'and cateo
lata de 81' in
8 64

74X19
ora pe qi, lucrand cate 10',5 pe qi, o vor lucra in de

10 ",5 ort mal putine cjile, adicd. eel 19 lucratorl vor lucra
via king de 329m., laid'. de 81, lucrandcate 10",5 pe qi in
3X28X11X329X81
dile. Acesa este timpul cautat. '
364X74X19X10,5
Vedem c valrea necuoscutel ast-fel aflat'a este iden-

www.dacoromanica.ro

145

tic. cu cea AMA. prin proportiT, deci i acsta valc5re este bunk

Problenze 1) Cu 57 leT. 35 hut s'a plata 74,562 metri, cu cat

se vor plati 43,15 metric?

Intr. casa in 2 lunt si 13 dile, s'a ars 3 stanient cubicl, 356

palme cubice de lemne ; cat se va arde. in 6 luni ?
La 68 de sgracI se da cate 01,65; cat se va da la He-care
dca num6ru1 lor se micsorzd cu 25?
Intr'o corabie e provisie pentru 60 'foment, pentru 28 dile pe
drum se ja 12 naufragiatI; pentru cate .dile va ajunge provisia ?
Un gnomon inalt de 7 mefri, arunca o umbra de 5 metri,
cat de inalt e un far care arunch o umbra de 23 metri ?
6) 0 cismea cu un debit de 7 Ectolitri pe ora, umple un basin,
in 4 ore; in cate ore l'ar umplea alta cu un debit de 9 Ectolitri
pe ora ?
7) Cat cantaresce aerul deplasat de 314gro , 159 fer, sciind ca un
decimetru cub de aer este deplasat de 7Kgro, 788 fer i 7dra e' de
aer cantaresc 1 gr. 203187?
.8) Cu 1800 site lung" de 48 centimetri si late de 32 centimetri
s'a acoperit o suprfata lung'd de 60 metri i laid de 3,25 metri
cu cate site lungI de 36 centimetri si late de 27 centimetri se va
acopen i o suprafata lung. de 30 metri i lata de 4 metri
9)- S" se calculeze pretul uneI grind" de stelar lunga de 9,40
metri, lata de 0nL,52 i inalta de Om.,35 centimetri, sciind ca metrul
cub de stelar pretuesce 140 ley.
10) Cu 48 lei s'a cumprat o materie lungd de 15 matri, lata
de 1,60 metri; cata latime va avea o materie lungd. de 64 metri
cumprata gu 145 let ?
11) In timp de 3 sptamant lucrnd cate 11 ore pe o;li, 74 lucratort ad tesut 217 buctiVI de panza lungt de cate 30 metri
late de cate 1,30 metri; ce lungime Vor avea 400 bucal late de
1,40 metri, lucrate de 120 Jucrdtori in 5 s6ptamant, lucrand cate
12 ore pe qi.?
12) Provisia de legume socotita pe cap facut ar ajunge 50 dile
pentru 800 soldatI, 32 caporal", 20 sergentt si 8 sergentt-majorI.
Inainte d'a incepe acsta provisit se liberza 175 soldatl, 3 caporall
si 1 sergent, si se inaintza 12 soldati ca caporalt i vin 200 recrutt.
Pentru cate dile va ajunge provisia facuta ?
Artitm. Elem.

to

www.dacoromanica.ro

146

IV. DobAnda

Dobnda se numesce folosul ce se ia la o suma

de banl imprumutata pe un timp Ore care.
203.

Dca, dobC,nda e proportionala cu timpul si cu capitalul si-se

la separat, atuncI se numesce dobndei simpid. Dc aisa

dobenda se adauga pe fie-carean la capital, si se ja o data
cu Capitalul atunci se numesce dobe'ndet compusei .
Nol vom studia numal probleme de dobnda simpla.

Persna care imprumuta banii se.numesce creditor, aceia

care se imprumuta se numesce debitor.
In .problemele de dobenda sunt clout termeni invariabill:
tOO (ca capital unitar) si 1 an (ca unitate de limp) si patru
termenI variabili, adica : capitalul imprumutat, care se insemnza pe scurt cu C, timpul pe cat s'a imprumutat, insemnat
eu t,dobnda la sute-t. numita si procela insemnat cu P/o,

si doUnda la cap italul imprumutat, insemnata cu

D.

Prin problemele de dobnda se intelege aflarea

unuia din ceI 4 termeni variabili, Cand ceI-1-alt trei sunt
204.

cunoscuti.

Ptoblemele _de dobnda seresolva' intocmai ca regulefe

de trei compuse.
Gel doul termeni invariabilI i cel patru variabili formancl
o problema de dobnda s pot pune sub patru forme deosebi te.

I. Ce -dobendei D=x va aduce capitalul C in Um:pul t,

sciind Cd 100 da p In timp de un an.

Avem necunoscuta dob8nda D, dup. cele ce preced avem :
di,

D=x

p 100

pXext
t de aci x=D 100X1".' de unde:
1

Dobnda se aflet inmultind eapitalul ca procentul si cu timpul i imp drtind la 100, (Met timpul t
205.

www.dacoromanica.ro

147

.e numai ani, impartind la 100 inmultit cu 12 (Pn =

dca timpuV t coprinde si luni sa impartind la 100

inmultit cu 360 (r"7360q), ac timpul t. coprinde:si dile.
Esemplu : Ce dobnda va aduce capitalul de 86501. dat
,cu dobenda de 41,,50 la suta pe timp de 2 ani si 3 lunt.
Timpul coprinde

lunI, transformand 2' si 31' in

lunI, gsitn 27 lunI, aplicnd regula avein : D-

Facnd calculele, gasim D=1050795

8650 X 4,50 X 31.

100X12
19 (prin lipsa,).

1200=12001.
Adic'a va aduce dobenda de 1200'. 19. .
II. Cu ce procent (p=x) se se dea capitalul 100 pe timp

de un an, sciinetc capitalul C in timpul t a adus dobesnda D.

Acum avem ca necunoscut procentul p, dup cele ce preced avem:
DX100Xlan
t
C
D
adica
de
unde
x=p=
100 px 1"
CXt
,

Procentul se afta inmultind dobnda cu 100

dcei timpul t e ani, si inmultind ncei cu 12 dca t coprinde si luni, saf4 inmultind cu 360 dc timpul t coprinde si dile, si impartim la capital inmultit cu timpul.
Esemplu : Cu ce procent se se imprumute capitalul
de 12600 ca in 300 dile s dea dobanda 945'.
206.

00X360
12600X300

Timpul t e que, aplicand regula avem: x=p=945

ca procentul este 9.
III. In cat timp t-=x capitalul C dat la dobenda va produce dobnda D, sciind ca 100 a produs procentul p in
.timp de un an.
Aici avem ca necunoscuta timpul t, dup (202) avem
Fac6nd caleulul

iny,

100

D t=xX.

dir.

DX100X 1 an
D 100 adica :
sau
de
aci
x-t.
1"
CXp
CXp

www.dacoromanica.ro

148

.Timpul se afld inmultind. dobnda cu 100 qi

impd rtind la capital imm,ultit cw procentul.
Esemplu : in cdt timp capitalul- ;94251,30, dat 'eu procent 6, a dat dobnda de '683%15 P
207.

AicI avem ca necunoscut timpul, plicand regula, avem

683,15 X 100
68315.
x=t= 3425,30 X 6 sati
k.20551,80
3Iuni
261e.
x=3"'

aplicand regula,- avein :

IV. Ce capital C=x se dam la dolAndd ca se aducd dobnda D- In timpul t, sciind cd 100 a adus p in limp de
1 an.
Necunoscuta este capitalul C, dup cele ce preced, avem:
,

direct

invers

C=._x

t-

100

p.

1".

aci x-C-

100 X D X 1"
,

C=x

pXt

adicd.

Capitalul se afid inmultind dobnda cu 100,

dcd timpul t e ala, inmultind ned -cu 12 dcd timpul
208.

t coprinde luni, scat amultind cu 360 clcci timpul t co.:

prinde qi, c,lile qi impcirtind la procent inmultit Cu tiimput.

Eseinplu : Ce capital s Mili la dobnda cu progentul

de 6,50 ca in 3ii 51"' 15que sail in 12454"e s aducd- dobnda 4500'.
Aci necunoscuta e capillnl; aplicand:regula, a.vem :
4500X100X360 162000000 =20018',o3.
C=
8092
6,50X1245 -

V. Scomptnl.

urnesce suma de bani ce se opresce din val6rea nom,inald a una ,polite cand se
tic/4W inainte de scaden.
209.

-Scompt se

210.In comer, (Mea negutatorul ia marta de esemplu

de 75001 de la fabrica B i se irivoesce s'o plats.cd. Peste 6

www.dacoromanica.ro

149

lunI, A va da Jul B un inserts numit poli ta sati bilet la ordin,

prin care se recunsce dator 7800-1e1 (valrea mrfei plus

dob6nda la acea valre pe 6 luni) platibil peste 6 lunI de

la facerea politel.

Suma inscrisa in polita se numesce valrea nominala

a el, (Aid valrea nominal =7800).
Valen-ea marfel (7500) constitue valrea realer,' in momentul cumprarel, iar valrea realer, a polite'i inteun
moment 6re-care este valrea m'arfa plus doblida avalori pn in mom,entut considerat.
Scadenta Safi termenul de plata se numesce data cnd
imbue s6 fie achitata polita.
Dca.' polita se achita inainte de termenul de plata, se
pltesce mal putin de cat valeirea nominar, diferinta acsta
este scomptul.

Scomptul este de doua felurl: I. Scomptul comercial scat din afara _; II. Scomptul legal sa din intru

-- Scomptul comercial este mai des intrebuintat

qi este .dobnda la valrea nominala.
Esemplu: Care este scomptul comercial la o polita de
18000'. platibila peste 91"', scomptul la suta pe an fiind 8.
Schimband vorba scompt in dobnda, problema propusa
se va enunta : care e dobnda. la capitalul de 18000 in
timp de 91uni sciind ca 100 aduce 8 pe an. Adica i scomptul
se va r6solva ca o problema de regula de treI compusA.
Avem dr :
direct

dir.

La 100 se ja 8 in limp de 12'.

La 18000 = Vn cal se va Wet. x = Sc. in timp de 9'.
Lucrand dupe regulele sciute la regula de dobanda, gasirn:
18000X8X9
Sc. =
sati inlocuind vorbele care le represinta
100X12

www.dacoromanica.ro

150
-

cu literile corespuncletre, avem : Sc. _

enuntd. :

213.

VnXeioXt
lOOXian

care se

Regula I. Scomptul comercial se aflet' inmulfind

val6rea nominald" cu scomptul la sutd pe an inmultit

cu timpul transformat in ultim fel ce coprinde si impdrfind la 100 inmultit cu ian tranSformat in acelasi fel
de timp ca i la num6rd tor.
Fdcend calculul in valcrea de mal sus gsim: x.=--Sc=
1800X8X9
=1800
100X12
Observarea I. In problemele de scompt comercial avem
ca si in cele de doLenda : doui terment invariabili 100 si
1'; si patru variabill: valrea nominald, scomptul la sutd.,
scomptul lapoIi.i timpul; deci ne putem propune aceleasi
patru feluri de probleme si le resolvdm dupe aceleasi regule numal schimbAnd vorbele capital in valelre nominald,
procentul In scompt la sutd, dobenda in scompt la polit.
1

Esemplu: Care este valcrea nominald, a unei polite

care scomptat pe 75 clile cu 870 a dat 351j.?

Dupe regula 208 avem: C sa V. =

100X350X360.
8X75
Facend calculele ghsim V11 =21000'.

100.XScX1"
s/0Xt

214.
Scomptul din intru. In esemplul cranial 's'a
oprit scomptul (= dobenda) la valelrea nominald., adicd la o

sumd care era atRia tocmal la scadentd ; ca scomptul s

fie drept, trebuie se se oprscd dobnda = scomptul, la
vallirea real a politei, adicd la suma Cat pretuesce polita
In momentul vindarel.
Acest scompt este drept si se numesce legal sail din

intru.

www.dacoromanica.ro

151'

214.

Regula II. Pentru a aria scomptul legal saft

din %tiara, facem, diferenta Mire vlrea nominalei .si,

val6rea reala a politei in momentul vindeirei.

Valrea reala a una polite se afta inmultind .val6rea nominalei cu 100 si Imipeirtind cu 100 plus scomp-

tul la sutei pea la scadenta.

Esemplu. S se afle scomptul legal al unei polite de
18000 lei platibila peste 9 luni, scomptul la suta pe an
fiind 8.

Trebue st calculam mai antera valrea reala .a -politel.

dir
8X9
picea?, in 12 luid la o suta si a 8

In 9 luni cat se va lua, x

s10 de undeS(70=---= 6.
dir

Apol, 100 Id acum pretuesee peste 9 luni 100+6=106

18000
cett, x -= V, vOr pretui ac ton cei
sati V=--

100000
facend clculul, gasim V,----168911. 13.
1.06

In fine scomptul din intru, dup regula, este Vi, Vr, adied S1--=18000-16983,13=-1018',87.
Observarea II. Diferenta intre Scomptul comercial si cel
legal 1080-1018,87=61%13, este tocmai dobnda la .scomp-

tul corr ercial pene la scadenta, adica la 1980 pe timp de

9 lunT.

VI. ImOrtirea in psrti proportionale.

Asociatinne.

216. A impeirti o suma in mal, multe parti direct

proportionale cu nisce numere date este a o desfacein
parti, ast-fel ca rap6rtele acelor parti, catre numerile
date se fie egale. .
Pentru a geisi partile unc .sume direct proportiOnale
cu numeriie .date,' inmultim, suma .data cu fie-care din .

numere si s3mpar-0,m la suma numerilor...

www.dacoromanica.ro

152

Esemplu : Se se imparta 8500 leT direct proportional cu

numerile 2, 3, 7 si 8.
Suma numerilor este 20. E evident di impSrtind pe 850
in 20 de prtl i acstA parte luftnd'o de 2, de 3, de 7 si
de 8 orT, vom avea resultatele cerute.
85

este

impartit in 20 de pArtl este

8500
p0
--A 61
partea antgia
20.

8500=8500x2.
X2
20
20

Tocmai resultatul indicat de regale., ded aplidind regula

vom avea p.

I=8500x2=850500X3
20
20

8500X7

1275, p. III=

OX8

=2975 si p. IV
3400. Verificarea se face
20
20
adundnd partite tuturor, adia. 850-1-127542.2975+3400 se"
gsim suma de impartit pe 8500. sati dc'a raportul par850 1275 2975
tilor cAtre numere este constant adidi.. 2
3
3
3400
=425.
Suma
i raprtele arata ca s'a lucrat bine.
8

AsOciati/une se numesce unirea mai iultor

pers6ne, care depunnd fie-care Cate o suma de bani,
intreprind o afacere 6re-care si la finitul afacerei trebuie s mpartd c4tigul ;sail paguba direct pr. Oportional cu cap italurile depuse $i cu tiMpurile cat aft lasat capitalurile.
La Problemele de asodiatie se presinra cloud casuri :

I. Gaud diferite capitaluri stall acelasi timp in intreprindere. II. Gland capitaluri diferite stall
timpuri
cliferite In intreprindere.
Regula I. Casul I. Pentru a gdsi partea de
cdstig sa pagubd a fie-cdrui asociat,cd nd capitalurile
stat acelasi timp, immultim cdstigul salt' paguba _comuna

www.dacoromanica.ro

153

cu cap italul asociatului si Imp drtim la suma tutulor

capita lurilor.
Esemplu. Patru asociatt: A depune 45101., B depune
36001., C depune 7000' i D .depune 5200' i intreprind
un comerciil de grane; la finele comerciulut gasesc ca att
castigat 100001. Se se impart& castigul direct proportional
Cu capitalurile.

E evident ca, aid avem repartitia sume." 10000 proportional Cu numerile ce represinta capitalurile.
nite capitalurile, adica 4500+3600 +7000+5200 fac
20300. Acestt 203001 a castigat 10000, numal 4500 cat
va castiga?

Avem x=P1 10000X4500 2216',75 (exces).

20300
Asemenea, aplicand regula, vom gasi:
D
D

= 10000x3600-17731,40
20300

(exces)

7000=34481,27 (lipso
in= 10000'K
20300

D1V_10000X5200-25611,58. (esces).

20300
Verificarea este ca 22161,75+1773,40+3448,27+2561,58
face tocrnal. 10000'.
220.

Regula TU. Casul. II. Ca se" aflam partea unta

asociat inteo pro-blema de asociatiune de cas. 11, inmultim capitatul depus cu timpul (redus la tott in acelast

fel) si cu ctigul sa perderea comuna si impeirtim

la sunia produselor capitalurilor depuse, -inmu?tit fiecare prin timpul se-a.
Esemplu : Trei perseme, se asocizA pentru un negot:
A depune 27001 in timp de 1" 31"1, B depune 3500 in

www.dacoromanica.ro

154

timp de 1" si C depune 7200 in timp de 81uni. Din acest

negot perd 2500'. Se se imparta perderea direct proportional
cu capitatul depus i cu timpul cat fie-care a lasat capitalul.

picem : Asociatului A la capitalul 2709' pe timp de 1"

31' sal 151"1 i se cuvine o perdere 6re-care.

La ce capital, X, pe timp de 1' i se va cuveni

aceiasi perdere.
Gasim

ca X---=-2700 X

15

-=-2700X15------35100.

Asemenea gdsim cd asociatul B depunnd capitalul

de 3500X12 va avea in o lund tot aceiasi perdere pe
care ar fi avut'o depunend 3570 in 12 luni.
Si de asemenea cd C, ca s aibd aceiasi perdere pe
care ar fi avut'o depunnd 7200 lei 'in 8 luni, trebuia
se depund inteo lu,nd 7200x8.
,

Ast-fel problema propusa s'a redus la acsta: A depune

2700X15 'lute luna, B depune 4570X12 tot lute luna i.
C depune 7200X8 Lot in acelasi timp i perd impreuna 2500.

S se imparta perderea direct proportional cu capitalurile ;

adica, am revenit la o problema de casul I. Aplicand dr

regula I (219), Mira:

Padicd, resultatul indica. de

2700X1.5X2500

2700><15+3600><12+7200x8'

regula 220, *end calculul gdsifli 131=7221,70 (exces),

3600><1.2><250

asemenea PTT--72700><15+3600><13+7200x8 7491, - 46 (lips).

7200X8x2500

si in fine PM-2700><15+3600><12+7209x87-10271, 84 (exces).F:

Verificarea este ca &una. perderilor 7221,70+7491,46X

10271,84 face tocmai 25001.

www.dacoromanica.ro

155

VII. Amesteciturg
221.

-Prin aniestecatura se intelege amesteparea la

un loe a unor materil, de acelasi el nsei de califet ti

diferite ca s'e. se formeze o calitate mijlocie.
222. Asupra ameslecaturilor se pot propune cloua felurl

1) Cand cantitatea pretul unitar al fiecarui, /el de materie sunt cun,oscute si se cere- preful
de probleme :

unitar al materia amestecatd ; 2) Cand se cun6sce pretul

unitar al materiilor de amestecat, preful unitar al

amesteceitura si calitatea de amestecatura si se cere a
sci cdt s se ia din fle -care [el.

223.Regula I. Ca s aflam preful unitatil, de amestecaturd inteo problema de- casul antift, inmul(im can-

tittile cu preturile lor unitare si suma produselor o

impartim la suma cantitatilor.
Esemplu : Se amesteca trel ca1itt1 de vinur1; din antela
cate 71.,50 decalitru, din a doua 48' Cu, ate

36' cu

8',20 decalitru si din a treia 125",5 cu cate. 6' decalitru;

cii cal s se Vincla decalitru ca s se ja acelasf pret ca si
(leca s'ar fi vindut vinurile separat.

Evident ea: pe antiul vin lua 7'.,5.0X36=-270'.; pe al

duoilea lua 8`.,20X48-393',60 si pe cel d'al treilea lua
6'.X125,5=753'.. Adic. vinclnd 36' L4-48"-1-125",5 sati
209,5 va lua 270'.+393'., 60+753'. =14161,60.
De aci clicern, vinclaid o amestecatura de 209 DL, 5 ia
14161. 60, Ud.' ar vinde numai, un decalitru de ameste,

catura va lua de 209,5 oil maI putln, aclica 1416,601.

209,5
Inlocuind sumele cu pretul care le-a dat, avem pretul.
unitatel de amestecatura=

7,50 X 36+8,20 X48+6 X 125,5

36 + 48 + 125,5

www.dacoromanica.ro

156

Regula este justificata si alta -data o Vom aplica d'a dreptul.

Facnd calculul,gasim ca un decalitru de amestecatura se va

vinde Cu 1416,60_61,76.

224. In casul II, la amestecatura, ca 'problema s .fie

determinat6., trebue s . se lucreze numal cu doua calitap.
RegUla II Ca s afleim cal se Se ja din dpuel-calit'dri
ale caror preturi unitare le cunscem, pentru a fOrma
o cantitate data de amestecetturci 'cu pre(ul unitar dat

(coprins intre cele dmia); pentru- calitatea antia in,mu/fim

cantitatea de amestecaturci cu diferin(a dintr e 13' retn

unitd fa. de amesteccititrei- prefia unit(e' a dofia si
produs I 1 impeir(im cu suma diferinfelor. Pentru ca:
litatea a doua: inmultim cantitatea de amesteca turd cu
diferin(a dintre pre(ul unitegei de amesteceiturei preul unitcifei cqlite ntia $i produsrl
rtim la
suma diferintelor. Diferintele se fie .reduse la numer e
tin tregi.

Esemplu : Pentru a se face 68 de amesteca.tur6. de

grm cu. 131., 50 Ectolitru, s se afle cat s se ja din doua

calita41 una cu 18' Ectolitru si alta cu 12L Ectolitru

Dca am considera un din antia (de 181.) cu 13'. 50
am perde 4'., 5 (450), apoT dca am considera 1". din a
doua: cu 13'. 50 am castiga 11.50 (150).
Acurri -dca, am considera 150'. din antia perderea ar
fi de 41-: 60 x 150

6751.:

Dca am" considera 450' din a- doua, castigui ar

1'50 X-440 = 675.
Aci vedem ca vincltid 150E" din antia

fi

j 450': din a

doua, in total 600E2 cu pretul de 13'.,50, perderea de la

calitatek antia e compensata de castigul de la calitatea
a doua. Din acestea deducem :

www.dacoromanica.ro

157

La 600EL. de amestedtura, ca s.nu

nu perdem nicl se nu
castigan'. luam din ant'ia 150EL..

Dr la 68E1 de amestec.tur, ca se nu perdem niel se

castigam ea( se luam, =-- x.
68x150
68 X 150
sal
--- 17' regula se vede
Avem x
450+155'.
600
justificat si o aplicam d'a dreptul pentru calitatea a doua
.

68 X 450

Y=

600

51EL

Aliagi se numesce amestecarea prin topire

a metalelor,
Numele aliagiului se da dupe metalul cel mai preps, iar
titlul unui aliagiti este cantitalea din unitate a metalu225.

lui cel maf pretios. Asa topind 895gr. argint curat cu 85 gr

atama si cu 20gr. de zinc se formza un aliagiti de argint
de un kilogram 'ell titlul de OK. 4', 895.

226. La aliagi se presinta aceleasi casuri (r_loua) de

probleme ca si la amestecatura: I. Cel nd se curtsce cantita-

titlurile lor si se cere titlul altagiului

tea aliagelor
resultant. II. Cand so eundsce cantitatea si titul atiagiului resultant (titlul coprins -intre cele doua titlud) si
titlurile a dou aliage si se cere a se afta cat- se se
ia din fie-care.
aliagiului
227.Regula 1II. Casul I: Ca se afldm
respective
si
resultant, inmultim cantitd tile cu titlurile
suma produselor o impel rtim cu suma cantitettilor.
Eemplu : Se amesteca 19K0 monede de argint de cate
51- una (titlu 0Kgr..900) cu 26Kg' de monede cate 1'. (titlu
titlu
0Kgr,835) si cu 3Kgr* de argint cu titlu 0Kgr.,759;
va avea aliagiul resultant ?
Eviclent ca in cele 10'gr. de monede de cate 5'. este
17Kg', 100.
argint curat . . . 0Kgr., 900 X 19
.

www.dacoromanica.ro

158

De asemenea in 26Kg' de monede de cate 1' este argint

curat 0Kgr.,835 X 17 = 22Kg',545

In fine, in 31gr' de aliaga" cu titlul de 0Kgr.,750 este

2Kg',250,
argint curat
0Kgr.,750 X 3
In ti:Ste aliagele topite la un loc, 49Kgr. va fi. argint curat
.

41Kg1.,895.

Inteun singur kilogram va fi de 49 de oil mal putin,

adica x

41Kgr., 859

49

0Kg'55-.

Titlul cautat este 0Kgr.855 si regula este buna.

228.Regula IV. Avnd a resolva oproblevn de aliagi
de casul al II, ca s'e" afleim cal sd luei m din aliagiul

inmultim aliagiul resultant cu diferenta dintre

titlul shl si titlul aliagiulut al douilea produsul '1
impa" rtim prin suma diferentilor ; pentru a afla cU s
lueim din aliagiul aZ douilea, inmultim aliagiul resultant cu diferenta dintre titlal s6a i titlul aliagiului
antili i produsul impa rtim prin suma diferentelor
Diferentele s fie reduse la numere intregi.
Exemplu : Se face un aliagi de argint de 1'gr cu titlu de
0Kgr70 din dou aliage, unul cu titlu O 'gr,820 si cel-l'all
cu tiitul 0Kgr,900 ; cate cat se se ja din fie-care ?
Diferenta antela este 50, diferenta a doua este 30, suma
lor e 80, aplicand regula avem :

Din anteiul se va lua 530==15O=11,875

80
80
5 x 50
Din al duoilea se va lua
80

'Suma
250--3K" ,125]
80

La 5Kgr aliaga" resultant se ja din anteiul 1Egr.,875, la

Pgr%

cat se va lua, avem : x--

1Kgr.75
5

0Ng'..,375.

menea gasim ca din al douilea se va lua y=

(",625.

www.dacoromanica.ro

Ase-

3Ngr.,125
5

159

Probleme : 1) Ce vdobenda va produce capitalul de 12648 lei cu

procent de 5, pe timpurile 8 lunl, sail 2 anI 3 huff 10 dile, sail. 73 dile ?
2)

Cat timp a stat la dobendti 30000 lei ca cu procent de 6 s

se face, 32754 Tel ?

Ce capital produce in an 6 lunl 5 iJe, cu procentul 7, dobenda de 2350 lel ?

Cu ce procent s'a iMprumutat 25000 leI ca in 15 aril se se influoiasca ?

Ce capital se se dea la dobnda ca pe fie-care an se se primesca dobanda de 4000 lei procentul fiind 7?
Cu cat se la mai multa dobenda la capitalul de 24000 leI dat
Cu 5010 pe 5 ani de cat (Mc& va fi dat cu 7010 in timp de 3 anI
8 lunI.

Se se afle scomptul comercial si legal a uneI polite 'de 8500

lei pe 5 lunI si 13 dile, scomptul la suta fiind 8?
S'a luat 256 scompt comercial la 7590 lel pentru 2 lunI si 24
4i1e; cu cat s'a scomptat suta ?
Care este valra real& a uneI polite de 1000 lel
peste 3 luni, scomptul fiind 6010 pe an ?
Care este valrea nominal& a uneI polite pltibil peste 42
dile, sciind ca *scomptul la suth fiind 7, a primit 3177 1-,60.

S'a amestecat 43 chile cu cate 711' ,30 chila, cu 365 - chile

cu cate 62 lel chila si cu 117 chile cu eke 70 lei chila, cu cat
se va vide chila de amestecatura.
Un debitor platesce suta cu 70 de lei, cat va perde creditorul cu 12600 lei, cttit cel cu 10500, cat cel cu 8400 lei ?
Avem 4274' de vin cu 01,80 litru; cata apa se' punem ca
vineem cu 0610 ?

Patru lucratorl a castigat 2570 lei, cel d'anteiii a lucrat

ile, cel d'al douilea 50 dile, cel d'al treilea 84 dile si cel d'a
patrulea 20 dile, cate cat se cuvine fiie-caruia ?
-15) Un om murind lasa copiilor 400900 lei se se impart& direct
proportional cu etatile lor, etatile sunt 9 ani 1/2, 11 si 13 ant 1/4;
ale cat se cuvine la cei treI copiI fie-c6ruia in parte ?

45

Cat& aram& se punem inteun aliagiti de 495:Kgr' cu titlul de

-0 Kgr,934 ca s aiba titlul O Kg1,S71 ?
Bronzul pentru clopote se obtine aliind 11014r. cositor, 390 Kgr.

www.dacoromanica.ro

160

arama, 5 Kg' zinc si 4 Kg' Plumb, cate cal se se puna din fie-care ca
se formeze 5T de bronz ?

Cate cal .se se ja din doul calitaff de vinuri, prima cu pretul d 01. ,70 litru, .doua cu 01.,05 ca se se formeze o amettecatara de 2701' cu pretul de 01. ,80 litru?
Se. alie .32 Kg' Ca titlul de O Ko.,878 cu 27 Kg' cu titlul de O Kgt', 495, cu 49 Kg' cu titlul de O i(gr.,940, cu 37 Kg' Cu titlul O Kg',900

si cu 79 Kg' CU titlul O K,85; ce titlu va avea aligiul resultat ?

Cate cat s -se ja din doua aliagiurI, tinul cu M'al de

oKgr.,950 si 'altul de O Kg'95 ca se

0:Kgr.,917 ?

ise

formeze 78

FINE

www.dacoromanica.ro

cu titlul

TABLA DE MATERII
Pagina

Capitulul I.

- Noliunl preliminare
PARTEA I

'

Numere intregi
Numeratiunea (5): -- Numeratiunea vorbit5. (5).

,Capitulul I.

Numera-

tiuneascrig (8)
Capitulul II. Operatiunl cu numere intregl: Adunarea (10). Spliderea

(13).Inmultirea (16).-ImpArtirea (23)

10

PARTEA II

Propietatile elementare ale numerilor

Cap.

I.

III

Divisibilitate: Divisibilitatea cu diferite numere- (33). -- Cel

mal mare comun divizor (38).Cel mal mic comun multiplt..1 (40)

33
41

Numere prime ; Mama lor (41)

Aplicatiunl ale nunterilo?* prime: Dscompunerea until num5r
In factoril s61 priml (42). Aflarea tuturor divisorilor until numdr (44). Col mal mare comun divisor si col mal mic comun
multiplu (46)

42

PARTEA III

Numere- fraetionare
Cap

I.
II.

Notiunl preliminare
Numere fractionare ordinare: DefinitiunT (50). -- Propietittile

48

fractiunilor ordinare (51).

Simplificarea fractiunilor (56). AduCerea fractiunilor ordinre la aeelas1 numitor (57). Adunarea
fractiunilor ordinare (59).-8cIderea (61).
Inmultirea (63) .
ImpKrtirea.(67)

III. Numerile fractionare decimate: Definitia:

IV.
V.

50

scrierea

cifirea

lor (71).Properti1e numerilor 4ecima1e (73).Adunarea (75).

Selderea (76). Inmultirea (77).Imp5rtirea (78)

71

fractioname decimate

80

Transformarea numerilor fractionare ordinare Ln nukeri

Transformarea numerilor fracfionare 4ecintale en numere
fractionare ordinare

Aram. elem.

11

www.dacoromanica.ro

83

162

.PARTEA IV

Puler' i radacinl

Cap. I. Ridicarea la patrar fi la cub .....

'

86

Estragerea r6dacinel.patrate
lIf. gstragerea racl&inel .cubiee

88

II.

93

PARTEA V

516surI vechi
Cap.

1.

non!

Algsztrile vecla: Msurl de lungime (98),.--:-M6sur1 de suprafata

(99).M6suri de volum -Si capacitate (100).N6sur1,de greu.tate

.
.
.
.
.
. . . .
MesurI de Moneda (101)
(1014.
Numere fractionare complexc: 1}. nititin1 (102.).Transforma.

98

rea nurnerilor fractionare conntlex.: In:.1mmre,fractionar.9 ordinare i eciinale si vice-vers..: (102). --; Adunarea numerilor
complexe (105) "Scaderea (107).Ininultirea. i Impartirea nu1e2
. . .
merilor fractionare compl.exe (107)
II. Sistemul metric sac m6surl nota: Notiunl preliminare (111).
M6surl de liangiene (113). 1116surl de suprafata (116),. ---- AlsurT
de volum si..de capacitate (11S). -.1\Mstir1 de greutafe -(10)

.......

1\46k:11a de moneda (128)

111

PARTEA VI

Cap.

I.

Rap6rte: proportii.AplicaOunile.lor
Rapdrte fi p,portfi,

M1rinal.carl variza direct

133

Myers proportional (137).Regu1a_

de treI simpla (130).Regula de trel compusii.,(141).DolAntla

Impartirt in pa41 proportionate si
(146).
Scomptul ;148).
asociatie (151).Amestecittura si Aliagia ;155)

www.dacoromanica.ro

137

www.dacoromanica.ro