Sunteți pe pagina 1din 27

N

o
II,IY clascle

T I

T IIIAIEFTAIICi

nitura StadiFonn 2004

,,"u /r,1r,r/ro /" /*.-n*

MATEMATICA
pe,ttru chtele II - I V

Edlrxla t ,Ja,.-

Lucrarea es(e destinata special elevilor de $coal! primartr. Cartea este editatll sub forma unei minienciclopdii de buzunar, fiind din acst punct de v eder e f o a r t e u S o r d e fo lo sit in o r ice imprejurare.

VL frs4ii Vll. Geometrie Dreapta


Segmeotul de

2| ,.,...,.........

25 25

Semidreapta Unghiul................... Poligoane ................. Triunghiul Patrulaterul Paralelogramul Rombul Dreptunghiul

l.' i.Y......... :..::::::::::: - 3t


29 33

Ptruatul

34

EDITIA'NOTITE - Matemalic! cls.II - IV Alctrtuitde: lnv. Comelial$toan Weltscience Foundation Coperta de $tefanBlaga Tchnoredactare: StadiForm

Trapezul VIII. Coryuri Cubul Prisma ...,,,...,.,............,,,..... Alte prisme Piramida

. ........ i3 -'i-Ti9I-.:::::. 38
39 39
4Q

4l IX. Unitlti de mtuurd 46 .................... Ulilizareaminicalculatorului

I. NUMERE NATURALE
qcifre - semne cu caresescriunumerele. t)Sir - rdnd de obiecte,numere, agezate o anum irra dupa egul bl:. 3 . 5 . 7 . 9 ... qNumeie naturalq 0, 1,2,3 ...,50,..., Numerelenaturalele scriem,in general. cu cifrearabe (0, 1,2, 3, 4, 5, 6, 7, 8, 9), dar in situagii specifice
$Cifre cu cifre romane. romane. Se cunosc7 semne

anumitdrcgula: Cilrelecu valoarea mai micdscrise dupa cllie cu valoale rnaimaleindici o adunare. Ex.VII 1= 5+ 2
LVI 5 6=50 + 5+ t M CXI Illl = 10 00+100+ l0+ I C ifre le cu va loa re m ai m ic 6 s c r is e inaintea cifrelor cu valoare mai mare indici o scidere. Nu se poate scidea mai mult de o cifri.

E x. IV 4= 5-1 D( 9= 10-1 X C 90= 100-10 NumaicifreleI, X, C $i M sepot repera dar nu mai mult de 3 ori consecutiv. Ex. II 2 ccc)ofi 330 MITTCC){XII 2222 CifreleV, L si D nu serepetl alaturat si nu se scad. Ex. MDLXV 1565 Daci o cifri cu valoare mai mici seafli i nl re doud ci fre cu val ori mai mari , .e efectueazl intai scdderea, apoi adunarea. E x. )ff 19= 10+ (10-l ) C ry 104= 100+ (5- t) Mai nou, cifrele romanese foloscsc pentru a expri ma numi rul de ordi ne: premiulI, clasaa III a, secolulXX, etc. SNumere pare (cu sot): 2.4,6,8 ......20,22 .....36 ....80... qNumere impare (fird sot): l ,3,5.....9....15....2r ....5'... 7 qNumere consecutive - unul dupaaltul: 3 qi 4; 159i 16:80 l i 8l ;......

Ordonarea numenelor . crescdtor(de la mic la mare): o, t , 2, 3, 4, 5 ,6 , .... (de la marela mic): - descrescdtor 6, 5, 4, 3, 2, t,0 . $ Compararea numerelor naturale intre numerele naturale existdrelaliile: mai mare (>), mai mic (<) sau egal (=). Relaliiledintredouenumerenaturale a si , Dot fi urmdtoarele: *

II.OBIECTELE iN

Pasireaestein copac. Veveritaestein dreapta copacului. Floareaestein st6nga copacului. Veveri!aestesrrb copac. q Axa numerelor - o dreaptdd pe care se considere unpunct fix numitorigine, o unitate de (indicat pozitiv misuri$iunsens desageate). dO A B CD Mlrul estein afara Pasdrea estesus. Veverilaestejos, Co$ulestepe masd.

III. OPERATII CU NUMERE


1. Adunarea

W W &$W a+ b= b+ a
6+5=5+6= ll
adundrii:

termeni total(sumx) Proba (verificare) $ prin adunare: schimbend ordinea sumtr: termenilorob$nemaceeagi Ex . : 4+ 5= 9 termeni lotal(sumtr) din sumdscddemunul Qprin schdere: din termeni $i obtinem celdlalt termen: Ex. 9 - 4 = 5
\.-..w-J

Ex.:5+4= -_-

a+0=0+a=a 8+0=0+8=8 Adunarea cu mai multi termeni : QTermenii sepot muta$i asocia 2+5+8 +5+3 =(2+8)+(5+5)+3= 10 + l0 +3=
=1 1

Aflarea termenului necunmcutA qDin sumd scidern trmenul cunoscut $i oblinem trmenul neqnoscut: A + 5 =9
0emenl Emr 2

A
temenl

= 9sufril

sumi

5
em.2

total(sumd) termeni

Proprietif le adunirii: (a+b)+c=a+(b+c) ffi l0 3 + (3+4)= 3+3 +4 =( 3 +3)+4=

Adunareacu trcerepstordin QOrdin - poziliaocupatideo cifrd intr-unnumdr:

Ex.:9853: unitatito' | | | 5 - orolnut ll5-ordinulzecilor l8-ordinulsutelor 9 - ordinulmiilor zecilor ordinul Q peste 12+8=10+2+8 12 =10+1+1+8=20

2. Scdderea

iildea humai i$ffi ffi eia;tffi e sri'poi


estemai mare sauegal cu dacddescdzutul

scezetorul. Ex.;8-3
&sclzut sct,llor

5
diL&ng{61)

t2 qpesteordinul sutelor
72+86=70+2+80+6 '12 86 =(70+80)+2+6 =150+8 = 158 tlpeste ordinul miilor 652+523= 600+50+ 2 + 500+20+ 3 = (600 + 5m)+ (50+20) +2 + 3 =1100+70+5 = lt75

h,oba (verificarc) diferenlacu adundnd Qprin adunare: inem descezutul. obf scazdtorul, Ex.:5+3=8
difeEntl *itltor descitzul

din descdzutschdem Qprin sctrdere: diferenta qi ob,tinem scdzitorul. E x.:8-5= 3


d.scezu dif.r.nll s,?ltor

necunmcut Afarea terrnenuhri difeEnfa nJa scdzdor afundm elDescdartul = 3 A-6


d.scltur scrzntor difr.,tl(Esl) ll

l0

A=6 9B=9

+ B = 3

3
ditcrnrr(rcs)

A=9

E x.6xl = 6xl = 6

diferenta Q Scdzitorul B - scidem din descdzut


descizur scizitff direftrF (ren)

8=6

a r ( b - c ) =( a i b ) - ( a i c )

J.

produs

(5 E x.4.j r - 3)= (4r5) - (4x3)= 20- l 2 = 8 Proba (verificare) qprin inmul,tire - inmultim cei doi factori prin schimbarea ordinii: E x.:{ x 3, = 12
h!'t.i ptr'drs

4+ 4+ 4 Proprietiti:

12

a rb= bia x4)x3= \ ( 4x 3) = 24 a r(br c ) = ( ax b) r

sffi$fi$ffi1lfi-orice numdrinmultit
a x0 = 0x a= 0 Ex.5 r 0= 0r 5= 0

cu 0 esteegalcu 0:

produsul la ta prinimpi(ire: seimparte lactori celilalttactol unuldin !i obtinem = 3. E x.:12:4 ' .--' -A Aflarea factorului necunoscut produsul lmpi4ind la tictorul cunoscut. Q Ex.: :{ ,r 5 = l0 --iX;A =
fucu ^

l0
toJus

: 5
licttr

A=2

- oricenumar axl=lra=a

Inmu$rea unui numirdin mai multe cifre cu un numir din o singurd cifr6 nunirul cumaimulte ci flecaprim aI sescrie l3

faclor ginum&ul cuo singuri cifti rub acest4 perand,al doilea b) selnmul{eqte, factorcu cifrele din primul factor; prcdusul c) dacd este maimarcdecat10, se rc[inzecile latrodusul urmdror $iseaduni 136 x 91. -_L 544

Ex. 10600 2650 39'15


produse Par{iale

+ x e = zt \o

{2 - (zecile) se relire pentru produsulurmtrtor se trece - (unitdljle)

( | - (zrcile) se retine pentru produsul 4 x3 = 12 4 urmdtor (unilalile) 2 se trece+ 2 de la | \ =4 operatie Prima =5 4xl= 4+ I fortrrale dln mai multe cifre - lnmutim numereledin factorul al doilea, ca simple unitifi cu primul factor, oblnand rezu|late parFale; - aranjem aceste produse par,tiale unul sub altul, deplasatespIe s6nga cu un ordin; - adunbm oroduseleoartiale asdel obtinute.

RaornandarSe sclie al doileq factorul cu mai pu$necifte, cici numhrulpoduselorParfiale esteegal cu numdrulciftelor celui de-al nu continecifra 0) doileafactor (dacaacestra Ex.: 16x 138 138.1

l6 828 138 2208

'128 48 t6

'208 1(X)0 inmulfirea cu 10, 1(X), dupb ultimacifrdanumirului Seadaugh de inmulfit: inmulfirea cu 10; . - un zeropentru l5

- doui zeroufipentru inmullirea cu 100: - trd zerouripnhu inmullireacu t000. Ex.:51 10 = 50; 6"1 100 600; 7x 1000= 7000.

- inmullind impi4itorul cu catul. = 3 A:5


dcinlt4n hpl4itor cet

A =

5 x

3
cit

A=15

deimpr4it inpl4ittr

t5 irnpdrFtorul (A) la c6t deimpd4itul - irnptulind , 20 A = 5


5 A=4
iipl4iior d.lnpl4rt cel

Ex.:

30:5
delmpr4il inpldno.

6
cal

Proba (verifrcare) Q prin inmulfire: inmullind cetul cu imptuf itorul obtinem deimpd4itul. Ex.: 6 x 5=30
cer impirtror delnplnjr

c) prin nnpn4tue: impbftind deimpir,tinrl la catsobfine imp4titoml = 5 30:6


{i.impdrl'l dt lnpl4itor

Allarea factorului necunoscut A Q Deimpn{itul (1) t6

careare Q Impirfire exactii- imphrlirea restulegalcu 0. 24:3=8rest0 impi4irea exacti esteoperatia inversE inmullirii. curestul ' Q impdr,tire cu rest- impe4irea diferit de 0. " 58 -: 9 = 6, rest4 c r tl :? ExjstArelalia:. d =(c tA +r, unde r<i adicd
dainpd!,tu 1= kad x irpd|fbrul) + nsa'., iar restul(r) trebuie str fie mai mic decetimpA$torul. l7

Pebazaacestei relalii seefectueaz Aproba impbltidi cu rcst: Ex.:58: 9= 6, r es t 4 Proba:58 = (9 x 6) + 4, 5<6

IV. ORDINEAM'ECTUARtr

OPERATIII-rOR
intr-un exerciliu operaliile seefectueazi inh-o anurnitd ordine. stabilitd de ordinul operatiilor. Aceasta ordine poate fi modificate cu ajutorul parantezelor. Q Operafii de ordinul I gi scdderea -adunarea tr Operafi de odinul S -inmultirea qi imp[qirea Rruli: 1. Intr-un exerciliu cu operafii de acel agi ordi n, efectuhmopera!i i l e i n ordineain care sunt scrise. E x.:16+ 22-6= 38-6= 32 8x3:.4= 24 4= 6

2. Intr-unexerci!iucu operaliide ordine diferite, efecutdmmai intai operaliile de ordinul II (inmul{irile qi impd4irile), apoi operaliile de ordinul I (adunbrilegi 19

scidedle), ln ordinealn caresunt scnse. Ex. 3 x4 + 5- 16: 2+ 6 = 12+5 - 8+6 = 1 7 -8 + 6 =9+6

V. FRACTtr
Una sau mai multe p64i considerate dinft-un infteg care a fost imp54it in pd4i egale reprezintd o fracfie. Notdm 9
b

.o fractie.

FoIosirea parante zclnr


intr-un exerciliu cu paranteze, se efectueazi mai lntai operaliile din parantezelemici, apoi din parantezelemari Oetlate), apoi acoladele. Acoladele se tmnsformd ln paranteze mad s,iaeptat se ajunge la un exerciliu fdri paranteze: Fx.: 4 + 2 x fi - 2 x [(18 - 2 x 6): 2]] : 2

unde c 9iD- numere natuale. cu, + 0. a/:":^':": ' b^,^., a senume$te numirSaoriar Q numdrul numdrulD senumeqte numitor. aratbcatepdrli s-auluat q numerdtorul in considerare. q numitorularatdln c6teperli a fost impd4it inhegul. Ex.: a: intregula fostimpl4it in 4 pd4i egaler s-auluatin considerare 2 pdni.
2l

=4 +2x F -2x(6:2)l:2 =4+2x(7 -2tt3):2 = 4+2x1:2 =4+1

20

Ex.

@ l=r

rlFractii subunitare - fracliile cu numtrritorul mai mic dec6tnumitorul. 28s 3 E x.

&

6=t 6

t ' g ' V ' rs

QFraclii supraunitare - fractiile care au numdrdtorul mai mare decat numitorul Sauin gengral:

lghffil
Fracfi egale- fracliile carereprezintd ph4i ta fel de mari din acelaqiinheg saudin innegi diferili, daregalecamdrime. ffi--w] TT-ffi x2

285 3 QCompararea fractiilor - cu numitorii esali - ceamai marc este fractia cu nimdrdtorul mai mare.

Ex.

1.2.2 lt

Ex'

w.@@@
7

krkn EtutT: rc=r


tlFracSi echiunitare - frac{iile care au numiritorul egal cu numitorul. ^^

cu numiritorii egali - cea mai mare fracfia cu numitorul mai mic. Ex.

@@ 2 >2
46

23

cloperatii cu ftac1ii fracliilor cu acelas,i Adunarea(scdderea) numitor: - ob$nemo alte fraclie cu acelaqi numitor, numdrbtorulfiind suma(diferenla) num&etorilor ftactiilor de adunat;

Vtr. GEOMETRIE

MruM
Ex.:

l
reprezentatdprintr-o linie fela capete, nu se terminenici intr-o daecue Pozilia a iloud drepte - drpte concurnte - doui dreptecare au un punct comun (seintretaie) 4 ,,' O- puncnrlde intenectiea dreptelor

T*V=V

r 23

Ex + -+ = +
qAflarea unei fraclii dintr-un intreg, -impA4im intregul la numitor gi lnmul{im rezultatulcu numirXtorul. a Ex. 3 din 6:

ffiffiffi

tntreg 6: 2x

nuruitor 2 3= 4

- drepte paralele - &epte care nu se inte$cteazi(nu au nici un punctcomun)

s-

t rl

AB reprezentatbprintr-o po4iune dintr-o dreapttr cu o lungime bine determinati de punctele A si B

- notalie: AOB, < AOB - Unghiurile pot fi notate 9i cu ajutorul unerutetemtcl 4, z. Clasifi carea unghiurilor LUnghiul drept - are laturile perpendiculare

ffi

Un punct O pe o dreapti determini doud semidrepte; - semidreaptaO?4 - mdrginitd in puncfil O qinemirginiteh st6nga cbtreA. - semidreapta OB - mdrginitl in punctul O qi nembrginitila dreapta chte B.

este orieinea sTridrenlelor;

2.Unghiul obhz - unghrlllai Inarc decetun ughi drcpt A

o"

",L
o

KlWko

\/

o
-o- oA,oB
origine (vArfrrl) unghiului, laturile unghiului doui semi&ep{e av6nd origirrea comunih punctulO.

3. Unghi ascu$t - unghimai mic decatun unghidrept.

-P/ ,

L_"

,/ ,/^

,/

tP ,\

\ \\

Compararea unghiurilor a doudunghiuri - pdn compararea determinemcarcdintreeleeste maimarc, mai mic saudaci au mdrimi egale. dinhe laturi determini - deschiderea mlrimea unghiului - este mai mare unghiul care are deschiderea mai mare.

L,

t-p

f fi " "

fr.=fr
F

- r ^F

./E

f uq .6F
.c\ '\\
o28

^ru"o"
,\_/, in poligonul ABCD deosebim:
29

- o unle rrantalncrusa.

oCOD > MON

- verfuril poligonului: - puncteleA,,, C, D, E, F: - laturilepoligonului: - AB, BC, CD, DE, EF, FA; - laturi conscutive: Ex.ABsiBC; DE si EF; latura alSturati: Ex. A-B laturaalitumti unghiur orA9i3; - Perimetrul poligonului - suma lungimilor tuturorlaturilor P = AB+BC+CD+DE+EF+FA cuprjnsiintre - suprafati - inlinderea laturile poligonului.

g#ffi
- poligonul cu trci laturi. in triunghiul ABC deosebim:

urjlqpol - unghi _ igogqLui: ^ (BCD) Ex. - A (FAB), B (ABC),C


- unghiuri consecutive: Ex. A 6 (intr-un sens) .t, F (in sensinvers) poligonului diagonalele doui dedreapti4 careunesc - segmenlele virfirri neconsecutive: AC, AD, AE, BD, BE, BF, CE, CF, DF
30

- vArfuri: A. B. C - unghiuri: A (CAB ). B (ABCl,C (BCA): - lzbJri: AB , BC ,CA , - laturi opuse unghiurilor - AB - laturaopusi unghiului C; - BC - laturaopusi unghiului,4; -AC latura opusi unghiului B. - laturi alihlrate unghiudlor alituratiunghiurilorAgif -A, - latura qiC, unghiurilorB - BC- laturaaleturatb - A C - laturaaltrturatiunghiurilorA9i 6. - perimetrul triunghiului - sumalungimilor laturilor sale.

Ww

- poligonulcu patru

PATRULATERE PARTICULARE (DEOSEBITE)

latun. ABCD: in pahulaterul

ilrywffi

-verfurile:
A , B , C, Dl - unghiuril:

6 r6it' t tffi t,6<6, A<t66t.


A grt I - D - varfirl alSturatvarfurilor opusvarfului B; laturile: AB, BC, CD,AD; - laturi consecutive: Ex. AB qiBC;BCyiCD; CDEiDA, patrulaterului diagonalele - ACtiBD; - laturi opuse: Ex.AB g1 CD|AD giBC

- patlulalerulcu laturileopuseparalele. Pmpriti$: - laturile opuse au lungimi egale AB = CD si AD = BC:

segmente de -- diagoruleledeterminf (seinjumAtdfesc): &ngimi egale AO=OCtiBO=OD; - unqliurile olus suntegale: A=C$iB=D.

cu dou6 laturi consecutive egale.

I I

32

33

Proprietiti: au Laturile - toate egale lungimi

=c6= =nV oe,,1---+---\. ea

j. ,/i\ i\ /

- laturile opusesunt \ i / paralele \ i / AB,CD;BC,AD: V D AC $i - diagonalele delungimidiferite BD suntperpendiculare, gi seinjumdtdtesc: AO=OC=l/2AC BO= OD= rl2 BD: aulungimiegale laturile consecutiv AB=BC',AD=CD: - nu arenici un unghi drept. Perimetnd rombului:

- diagonalele sunt de lungimi egale: AC = BD: - toate unghiurile sunt drepte; - are doud axe de simetrie:. d, s,id.rl - laturile rnai lungi se numesclungimi (l) iar cele mai scurte, litimi (r).

- -:il i--

aru
34

cu un unghr drept - paralelogramuJ

ru

PmprietSli: gi egale - laturile opusparalele AB=CD;AD=BC

- un ofeprungnlcu ooua larun consecutive egalesauun romb cu un unghi drept. 35

_-

care are doua laturt - patrulal.erul paraleleqi celelatedoud laturi neparalele. baze - (bazamicd si bazamare)- lanuile paraleleale unui trapez.

Proprietifi: - toatelaturile au lungimi egale A B = B C= C D = D A' , - toate unghiurile sunt drcPte; - laturile opus sunt paralele: AB , CD: AD , BC: - diagonaleleAC qi BD sunt perpendiculare, se.injumdtllesc,sunt de lungimi egalegi sunt doud din cele 4 axe de simetrie. Perimetrul pitratului
Ana patra1ulul

ro

- Li ni a turbd i acri -rd cu toal e punctelesituatela aceea;i distantd de un Dunctintedor numit centru.

ru

ffi

'u

VUI. CORPURI GEOMETRICE

ffi
Propritdfi:
- fefele lateraledreptunghiulare; - bazelesunt paraleleqi egale.

- 6 fele in formd de pahate; - 12 muchii;

- 8 vdrfuri.

ffi Propritati:
- 6 fele dreptunghiulare - 12 muchii. 38

'ijffJtfi:l:, N
/,fiL*

:i;;:n"'/l \Xil"-, -tou,r


3el I

ffi ProprietiS:
- are o bazd,un vArf $i o in6lfime: - conturul bazei este un cerc.

DI IJNITATIDE MAST]RA
t

Proprietifi:
- are 2 baze $i o indllime; - bazeleau lorma unorcercuriidenl.ice.

Metrul (m) - unitate principalA pentru lungimii. Multiplii metrului sunt: md.surarea - decametru(dam) - hectometru (hm) - kilomtm (km) 1 000 m = l 00dam= l dhm= I km Submultiplii metrului sunt: (dm) - decimetru i (cm) - centimetru - milimetru(mm) lm = 10dm = 100cm = 1000mm. Aria (m') - aria unei suprafele este de produsul dintrc lungimea determinatd qi ldlimea ei: A (m'?)= l, r l; (pentru dreptunghi); A (m) = I t l; (Pentu Prtrat ). Litrul (l) - unitate principal5 pentru capacititii vaselof. Multiplii mtrsurarea lihului sunt: - decalitrul (dal) - hectolitrul (hl) - kilolitrul (kl)

40

4l

I I
I

' SUbmultrplr Irtnrlutsunt: - decilitrul (dl) - centititrul (cl) - mililitru (ml) 1l= 10dI = l00 c l = 1 0 0 0 ml Kilogramul (kg) - unitateade mdsurd folositi pentru misurarea masei cofuurilor. Multiplii kilogramului sunt: - qintal (q) - tona (t) 1000k g= 10t = l q t Submultiplii kilogramultrisunt: (dag) - decagram - hectogram (hg) i: _ gram(9] - decigram (dg) - centigram(cg) - miligram (mg) I k g= 10dag=l 0 0 h g = l ffi g = 10 000 dg = 100000 cg = I 000 000 mg Misurarea timpului Ceasul - cel mai cuDoscut instrument
42

= r0br= I kl . 10P :.r99 9.d

inventat de oameni pentru mtrsurarea timpului. Scundele, minutele Ei orele sunt unititi care mtrsoar5trecerea timpului (duratei). Ceasurileobignuiteau forma unui cerc, pe care sunt dispuse cifrele de la I la 12Aceste cifre indicd orelg. intr-un ceas se gasesc. de obicei.S acecarese milca in timp, de-a lungul orelor. - orarul - indici ora; - minutarul- indici minutele; - indica secundele. - secundarul Cel mai repedese mitcd secundarul,el indicdndcele mai scurtemomente.

1 minut = 60 de secunde

1 ori = 60 de minute lz i= 24deor e 1 siptimAni = 7 zile. Zilele sdptdmAnii sun[: lzzr'. Ma4i, Miercuri, Joi, Vineri Sdmbdtd ;i Duminicdlluifi = 28,29,30,31 zlle 1 an = 12 luni sau365 - 366 zile I deceniu = 10 ani I secol(veac) = 100ani = l0 decenii l mileniu = 1000ani =10 secole= 100 decenii. Calendarul..- este folosit de cdtre o a m eni pent r u J n d s u ra reti a mp u l u i p e perioade mai mari de o zi.ln el seregdsesc: ., . , i ,, . numarur [le zre qrnlr-osaptamana: . numarulde sdptbmAni dintr-o luni; . numhrulde luni dintr-un an; Pentru a nota data, se foloseste urmdtoarea ordine: ziua, luna, anul. Ex. de notafiea datei 10 februarie2004; lo 02 2004;

Lunile anului: Ianuarie Februarie Martie Aprilie Mai Iunie Iulie August Septembrie Octombrie Noiembrie Decembrie

- 3l zile - 28 salu 29 zile - 31 zile - 30 zile - 3l zile - 30 zile - 3l zile - 3l zile - 30 zile - 3l zile - 30 zile - 3l zi:le

l0

1r

2004.

UTILIZAREA MINICALCULATORULUI
Minicalculatoarele personale pot fi folosite pentru efectuareaoperatiilor adtmetice. Funcliile tastelorminicalculatoruluisunt urmitoarele: -"AC','C'-rc\nrcb cifi'a0; - "MRC'- qtergerea sau lnregisuarea in memorle: din - "M-" - scdderea memorie; - "M+" - addugarea in memorie; - 'r" - inmullire; -'l'- lmpd4ire;

46

EDITIA "NoTlTE".ncldopdia de buzunar cuprinde: Sria GIMNAZIU . CRAMATICA . SINTAXA FRAZEI . TEORIELITERARA . LITERATUR-A ROMANA - POEZIE . LITERATURA ROMANA - PROZA . TSTORIA ROMANILOR . GEOGEAFIAROMANIEI . MATEMATICA . FIZICA . CHIMIE . BIOLOGIE SriraLICEU . LITERATURADE BACALAUREAT . TEORIELITERARA . MATEMATICA . FIZICA LICEU . GEOGRAFIAROMANIEI . ANATOMIA $I FIZIOLOGIAOMULUI . FILOZOFIE . ECONOMIE . CHIMIE ORCANTCA . CHIMIE ANORCANICA Seria LIMBI SIR 4.INE . DICTIONARROMAN - ENGLEZ . DICTIoNAR ENGLE? - RoMAN . EXPRESII UZUALE IN LB. ENGLEZA . GRAMATICA LIMBN ENGLEZE I DICTIONARROMAN - GERMAN ' DICTIONARGERMAN- ROMAN

ri

. . . . .

EXPRESII UZUALE IN LB. GERMANA GRAMATICA LIMBII GERMANE DICTIONARROMAN - FRANCFZ DICTIONARFRANCEZ- ROMAN EXPRESII UZUALE IN LB. FRANCEZA

. . . .

LIMBAJUL PASCAL.INSTRUCTIUNI LIMBAJUL E. INSTRUCTIUNI WINDOWS SISTEMULDE OPERARE INTERNETUL. INTERNETUL, O NOUA LUME ALGORITMI Editura STADIFORM 02601606131 tevfax 02601662E85. Internet: http:/ vrv1v.gocities,coEl/welthere/

I-

N T I
'Tl

o
MAIEMATICA i b
claseleII'IV
lrr/,ir.,/" l*t-o* -ro.t
b'