X.

TRANSFLTUIA $E SANTCE
$I NERIVATI
Hsio o .t'net*d* terapeutici ce
consf' ?n adrninistrarea cle s6nge
rate sau derii''are din s6nge. si prepa-
Frirna iransfi;zie ilrd;;uqrta ia orn a fq:st efec*
[+Tj;-Jf ::'*:flil'11i "*'ry,ionarr este o;;;;; a medicinii secoruiui
fa*oru, ui il a--fifl'ffi:xfi?fiif
anticorp declangatl cie transfuz;;*"
iH?, ff *xll:,1i11i:i:i ;;;' il ;i -
; ,l#'|*iilxtr*T11.1",fJ:;
:Tf:::.*-ati,or*ir,**,ii,*1,,,r,-ffi ,'Jffi
Rapcrh-ri dintre heneficii
si transfuzia. de s6nge necesit[
atent[' Ast6:ri crecizia de efectuare o examinare
a transfuzroi nu ;nA-
centrafia tle hemogi*bin[ baza numai pe con-
sau ,ut**r*u rrematocrituLi-].*r-"
ctinisf;, tr:leranga ta anemie an,mit[ situatie
;. d;;;..1{ ;,r;;;i.r-o#*rrrui de
in confr:rnutate cu nevoire rnetaborice a-si regra
rnecanismere de compensare,

X"l. $Smgetre pi coalponemtele satre

s^ngele este un {Iui, care se ga.ce;te

8% din greuratea coqpe,raix, in spaliul intravascurar oi reprezinti
fii;;;*eus dintr-un *r***,rt lichid.
celule sar-r eremenre {igurate
crr*r.t.- oe s6nge ;i" ;rqr;.pinde ciepiurrrrr, "i
greutatea
persoanei, dar in generar
un adurr de -:o nerg;i;-;;;;ri-*"
A'Iai n'ruit de jurnatate din , I de s6nge.
piasrn5, coniinand pr,:teine,
vcrur:rur titai ;ffi;;il este reprezenrat, de
ruro"i*d.*tr, arninoai;ixl, ripide, qi
Elementele figurate sau celuleie sdruri rninerare.
. eritrocitele sanguine inelud;
sau irematilile,
"ieucociteie,
. plachetele
sau trombociteie.
Eritrocitere,.sau
sunt eeie mai numeroase dintre
^hematiile,
figurare din sdnge gi au tu*c1i; erernentere
;;'r;;;;rpcrta oxigen. oxigen*r rransporrat
aderent_la hemoglobind, este
o proteinl ca[ conline fier.
Hemetocritur (Ht) este un tennea
utiiizat peniru identificarea procentaju_
luj volemic de cerure
lurguin*;o;;i;;;.".p urr hernatocrit
la fiecare i00 mr de s6ngi.*lrta qs;i.Je celule rogii gi de 45 inseamnh ci
matocritul mediu este de 45 + 55 mr de prasmi. FIe_
Z pentru birbati qi 12 *
Spentru femei.
. Leucocitele sunr mai puline
rmportanta functie a acestora
de zoo'de ori ai.ai'rr_*ariire,
cea mai
esti distrugerea erementeiorstraine.
lule sangvine arrre, u*r"riirl, Alt tip de ce-
;[} ;rt, itate fa[d,a* uJii-lrfec]ioase.
,,",- [.*atd din oo*uo.ri* (piacrrete),
o.*,Xl'i";|]'ri-iff:H:it* "t* esen-

124
 X.2. Grupele sanguine '-^ ^ t,cut posibiliinJTffl:ir:X'#i*,::
grupeior t* g*1t^ iruiutinogene' care it
Descoperirea Du-
*ai"id ?1-"H;: ffit-*,ft;.: *iY:'.pe eritroctte
necare
grupl ut lit',!fiU.}}, *. i*pu"jn 4 grupe sangulne'
^"r.rlrti,a
l1;*n
sau n ,gene, oame*,
p[
Yu ve-
cum r
Posedh
(I) - nu au aEluti,noBen
u A (ll) - au aglutinogen t^
c. B (Iit) au agrurr""!
(Iil) - 3u aglutin?St1,L,,-^-o*,e (A gi
ugi",i*gene (A si
B,\
B)\
o AB
" (tv)
(IV) - au amb

Frecven{a
Agutlnogen Iglutrnina
Grdpa Rh
36',/,
A,F
0G)
A&asa5, 1-
A B
+
A(iI) A:
1 A1,
SirbgruPe
llolte
2
+ ul -.-i*]*,r 1
t
6albena I ritnitor uruve
-flI)
--a,eovl + ABi
1{/.

,*J
---*:t_-*"* I
t_**-
'Ialo*lr:l *ir' -1"

in pi asr*a ii :c i r'i i ndi'r d -i:11,

;, i -;1;:;:Tf;l::q
ft ;t't*i*,
Ieparttlla
*,ei ugi;,i';; :::',.,T jXII';;-#1;;,:J;;gl-n E' de asiutinrna'
a.cela$i indiviri nu Pt
loiuiinin.ror fiind-urmittoarea iiullrnc aifa 5i
beta
' o Grr-rpc L! {I)
- oslY"loY:::; lniuti*ina beta
A {II) - arlutincuen5'ffffii;f urtu
' ;;;* u' a
", C*Pu B (Ili)-agiuiinogeu
G rup a AB"i,J#
;;, y*11 *;1
*,T:',:::";.f :
j jj; ati e ],, a r
gruPa sanguln
C.u *ui tte* crrth
(-'%) ;t qi factorul Rh
cea mai rarb este
,tB * ,-*:rtan!* cllnicb prezinta"JIJll',
^
in afara sls-remiriui spccitic'
s?;l*31,.*r
r* suprafala henrrrtiiior
ia aprox'i-

ar*rtu *rtJ un.gtu'i'*;;n tRh no"t'oJu';.;".

fl!'i'-!l*i;il::ff,I-;lrXJl*t"rirriue
rlr*u'-'
;;;;F;tn.ein oo'uralie
singele-ry:1ffi;;
ntt l*s*ti]l.ii
tt*ti** .Jc singe Rh
pozr*
mcd norn'af irr ***'
anti-n'n, a,f i::-i;l de 1:e* cr.,i os
i u-
xJ ; :itr*H':!-x,;T"T,# TX',tlJ *,,"*
tiv sau'.iliXJlll;;l' nu''*r'* Tli ,-'';";1
i4 contact . i*uni,rt cu un
ta:1:t;#;;l,iternica, cu irernr:tlzir intravascu"
::*lX.::
trucflt la punerca anflcorp
reae'tie antigen
declan;eaeh o
lar*. t ?(
 . In a d.ua jurnitate a. s*coiului xx s-au descoperit gi alte sisteme anti-
genice eritrocitare {.Kell Duffi7, Lewis, M,
H) etc, care au subimpirtit sisternul
de clasifieare ABoa.h in subgrupe. ?n caa.rl
hansfi"lziei de s6nge, determinarea
gi a sui;gi'l;pel*r peffnite transiuzarea
de sange extrern rle compatibii gi elimina-
rea riseului ai-icEror acci.dente postiansfuzioiale
iegate Je grup $i Rh. Determi-
irarea stlbgrupelor sanguine nu este insd in
rutina teitelor dJcornpatibilitate"
. -Determinanii antigenici existi atflt pe membrana hematiiior cit si in in-
teriorul acestor celule, numxrul acestora fiind foarte
*ur.. i. cunosc peste 400
100 de antigene pot provoca reacrii imunologice
*.yg-:l
rrcatrr,'e leste
majoritatea antigenilor eelulari roiui biologii
crinic semni_
'entru recunoa$terea self*lui f'agn nu se ,u;;;;,
probabil pen':nit
de celulele strrinl, discriminare ope-
rati de crtre sistemur imun. Gnrpere sanghine, .u.urt"rruti.i
conferite de purta_
rea a.estor antigene, sunt caractere individuare
transmise genetic.
Existl o rnare variabiiitate conferi.ti cle prezenla
genetice evidenfiind 30.000 ripuri sanghine
uirrio. substanfe, studii
si'200 0d61;;*r"tipuri. Ele sunt
gnrpate ?n sisteme. Importanf6 prurii*e
majorE. putara "proro.u accidente
transfuzioaale au ins6 sistemere de antiqene
ABo gi Rh (?n eritrocite fiind rJe*
scrise 16 sisteme *r,ilrpl.rnte cre antileuei.
De ce sur:t i*po*unt* numai sis-
temele antigeni ABo ryi Rh? c*r.ruii* anrigene sunt
-de fie mai slabe, fie anti-
corprii fb$ de ele apar numai dupx expunsn
multipie, fre reaclioneazd numai la
temperah:ri sc[zute.
Prin urrnare, ?n vederea efectuiii unei transfuzil
de s6nge, in primur r6nd
se efeetueilzl detenninarea grupuird qi
Rh-urui qi apoi ,**t*i* i* compatibilitate.

Deterurinarea grupeloa. sa*guine

Metrida Beth vincent detemrinr aglutinogenele
A gi B ?n sAngere cerce_
tat, utiiiziind 3 seruri test:
> tleru.i Ol - nu confine aglutinogene
)*
!er-;l ,{I{ - canfine aglutinogel it
F Serul BI$ - contine aglutinoeen B

-----7n:---
tt'r. - -t-*'---

m-ql)]F:6- imqro_-o..3
;PCI A0r) $(rrri AB(r!)
Fi g. 4 2. Du t**ir*,igrup@
t26
 :.i1 - Fe o lam[ se pune cdte o picitur6 din fiecare ser test, peste care se adau-
t.ui. g[ o piclturl din singele cercetat. Se amesteci qi dup[ c6teva minute se cerce-
-..-q teazl fenomenul de aglutinare, care ne arat6'"
a- Grupa OI nu are agiutinogen, nu reaclioneaz[ cu nici o piciturl de ser
---.i-
test (nici cu OI. nici AII nici tsIII)
Grupa AII - are aglutinogen A, va reae{iona cu serul OI qi BIII
.n- Grupa BIII - are aglutinogen B, va reacfiona cu serul Oi qi AII
-10 Grupa ABIV - are aglutinogen gi A qi B, va reacliona cu toate trei serurile
.-; test.

R {ril)

ffii iH3-ffi
(rvi
AilI} fi {riii &rr
-s#i
F ig. 4 3. De terminar e a grupe I*t' sangylirse *metada Simonin

Iv{etoda Sirnonin detennini aglutidneie alfa qi breta din setul cercetat,

oblinut dup[ centrifugarea s8ngelui, u.tilizfind: hernatii test tip .r\H, irernatii test
tip BIII, hematii test tip OI.
Pe o lam6 se pun 3 piclturi de ser gi in frecare pic[turl se rra adhuga o
pic6turi de hematii test. Se urm6regte aparilia fenomenului de agiutinare, asfel:
Grupa OI: aglutinare cu hernatiile test A gi B
Grupa A.II: aglutinare cu hernatiile test O gi ts
Grupa BI{I: agiutinare cu hematiile test O gi A
F*pu ABIV: aglutinare absentl
In urrna acestor observagii, se poate afinna c6:
o grupul sanguiil SI este donator universal. Primegte eloar OX.
r grupul sanguin ABIY este primitor universal. Poate dona numai ia AB.
* grupul AItr primeqte de la A qi G, doneazl la A qi AS
* grupul BiII primepte de la B gi O" doneazb la B ryi AB
Pentru a se evita orice reacfii postransfuzionale legate de gru.p qi Rh, re-
gula este de a se transfuza numai s6nge izogrup-izoRh. in urg:en{eie rnajore, eu
risc vital, pinl la detenninarea grupului gi aducerea de s6nge izogmp/izoRh, se
perrnite transfuzarea unei cantitdli minime (2-{0-750 ml) de s0nge OI R-h negativ.

t27
 I ..'
\ -l

fig.l,t.O;W,
penrru
|.::X,j::.illij:::.*::rurui, se recurse si ra cer
li :r
*n, d;* :' JJ " jj,"#",i:LH,,' i:, Rr,, il;
;l il : ffi ffii, iT ';:H
:: #
,ii Tii':: IJ:,n *,g* [ ili i [:i ffi '"-3,'; ;U;tff
ge cercetat. Dacd
usr'il*;i';
tr;_"J# riir tn mUIoc se adausl "
R.h nesariv'' ;##:J#A
srrl,,i;*,,-:;-":o"'urtvt,
",;^;",*l-"'"1
run:;g:!,i:1'-iii'[J:ff:
rca nu aglutineaz5,
este
area testel or
l' T'r'"ffi ,:l::l d e c c rn p a il b i r i
rate :
izeazao picarurr
ain
::i:.1- "r,,*i
agiutinare, "l,lTl1;':,;'L";;'#
rr'*.o*o,a rura Ji;;j#l?l::fjltffi":;
cd cere uo;i *;j-1,u-.n
poate erectua
rransfuzia ;;;, ;#.;Y:li-""t de .sdnge .*unn .o*ru,in,.tl1T"u*
de s6nge
T:ff X*L:*d',ljl:Kt ;:, l,:l;:?tud,,ne
ne arati oa.a u*rJl.cornpatibilitare ,,in ,iro,, **i. ffi;:: .
X
.u li",j
;il. _.1

toiereazi
cantitbli ;il;;'i1*l ny,31s.r- ri.a* [:#]#,}[Hr['ff,|?
'ui,
g:- *u . -t"U Hilff ,i',:;:?r,1ll
;:i" ry o. i' -r -,1' :ry, acri e ersi I
e re ar c

I#iff liii;5;,:Tiontinua.raiio,i,.;:;::,?,ilTi,r"ffili?;ffi l,';ti,fi:_:l

X"3. prepanate
din s6nge
Singele totul
ni' elec_trorifi. - omologconline
Pei
-""v3v5 vulrlrne to
toate elementere figurate"
prasm[, arbumi- ric
Volumul unei unitili
"A_^venos,
sange adult de s6r
cu un
n ffi
{ffi1*iffi;*$r,ru'*ttr i:Hi',x#
:,' : *:'#' .;##
de
hemoglo'n:,"11 uriiiii;
fy'ld. rr;;';;;r,,ii"1n'rn
ce I00g hemoglobin
adurr de
sange romr cores_
ulitru,*ro-.r* *irmum
ne$
adurt s6nge r;.*u 45g unitare
corn
Iui ,
de st
128 din f
 se consewa pe solufli speciale, la 4-6o c pentru maximum 2I de
zlle,
dupfi care i se modifrcE compozilia,
^la pH, etc. 9i nu mai este transfuzabil.
Dupi 21 d,e ore de recoftare, s8ngele total nu rnai conline factorii
plasmaticiiabili (V qi VIII) ai coagullrii in concentralii terapeutice eficiente.
prin
Concentratal eri*ocitar horwlog (masd eri*ocitard) se obiine
centrifugarea singelui integral, extragerea plasmei qi resuspendare. Con{inutul
rninim f,e hemoglobinl al ioncentratului eritrocitar unitate adult este de 45g /
unitate iar hematocritul este cuprins ?ntre 60 qi 80%'
qi
Masa leucocitard se obline prin centrifugarea sfrngelui integral ab-
sorblia strahrlui dintre plasmi gi hematii.
prepa-
l4lasa tromboitard se cbline prin citoferezl. Trombociiele astfel
rate au o duratft cle via!6 mai scurti qi pot transmite virusul hepatitei B C,
qi
citornegalovirusuri qi SIDA'
ma-
Cantitatea medie de trombocite este de 0,5.i0Il/unitate, con{inutul
xim de leucocite reziduale este de 0,2. lOe /unitate'
plasma proaspdtfr corugelat# {pPC) aduce to{i factorii iabili ai coagull-
rii. Are indicafii in c^ontrolul lmediat al hemoragiilor prin ffansfuzii masive,
purpure, deficit de vitarnina K, cleircit de factcri II, V, Vn, XL X'
Unitatea de plasmh pr*aspat congelat6 prezintd uirn[toarele caraeteris-
tici: nir.eiui proteineior tol.ale este >vaiodi ele 50gll, nivelui hemaglobinei
plasrnatii:e libere < valcrii d* 0.i)5gl[,, nivelul p*tasitrlui plasmatic este 5 r'alorii
de 5 r:rmol/L (195mglT-).
in cazul unef transfuzii n,;n-iseigrup, titfill anticorp:ilor anti-A 6i anti-B
irnuni nu trebuie sa depaseasca 1l{;4"
\rTII, XIIi qi fihronectinp'
Crioprecipita&l Ae p!*swd. eonline faetorii I,
Este inrlicat in hemofilie, boala Vorr Wiliebrand, CtrD'
Alhumina se prepara din plasm[ sau din s&ngeie extras din plaeent[' Se
gaseqte ?n concentraqii d;5 ryi20?i,; indicalia majord este expandarea v6lemie['

K.4. Tehnica transfuziei

a
Transfuzia de sfinge tretruie si se desffiqoare sub directa suprav*ghere
perife-
personalului medical gi saiitar caiificat. Se efectueaz[ pe o linie venoas6
ic6 mare, sigur6 Stngete transfuzat va fi in prealabil ?ncilzit"

Protocolu! terapiei cu s&nge si deriva$i

prim.ul pas !n efectuarea unei transfuzii este determinarea grupei sangui-

ne qi a factorului Rh al primitorului. Apoi este obtigatorie efectuarea testului
de

)- oompatibilitate directa Janbreau dintre sflngele prirnit*n*lui 9i sangele dcnatoru-

lui, Aceast* prob6 de compatibilitate direct[ se face prin amestecarea Be o larna
mai micX
de stic16 a unei picbturi des&nge rle la prirnitcr cu o picitur8 de 10 ori
din flacr:nui de sflnge selectat pentru administrare{ donatr:r).
129
 Dac'6 apare o reaclie de aglutinane slugeie este incompatibil
gi acel fla-
con de singe nu se,va administra paeientuiui. cele mai
*dt*;;;;iii?.-*r"r"_
patibilitare au fosr descrise in cazui grupei sanguine
AIL
iJrrne;iz* ?n continuare ?ncllzirea sangslui de
transfi;zat la termostat 6i
montarea unel ti"use de perfuzie prev5a;ti r, fiitru
standard de 140 microni.
inceperea transflziei se iace ?ntotdeauna cu efectuarea prr:bei
ochlecker
- primii 20 ml de singe se transfuze azd in ritm rapid qi se
unnareqte cu {barte
rnare-atentie aparilia semrelor gi sirnptomelor reacliei
de incornpatibilitate 1re-
acli a hernolitica acutl intravascular6).
Ritmul de infuzie intravenoas6 a s8ngelui este de 60 picaf,rri
/minut, dar
acest ntm poate fi accelerat in cazde pierderi
sanguine importante.

zie va fi niai leni, in funcfie de toleranla bolna,"uiui

rn caz de necesitate se poat* utiliza s6nge grup o
Rh negativ (donator.
universal) Trebuie insd awt in vedere ca existd ai jor,uto.r
univeiari &rd";i t.
care &u un numf,r tbarte mare de agltrtinine, care 1(
vor induee reac{ii de'hemoiiza
la primitor rle aceea dacr trebuie adrninistrate cantitali tt
*u" ,r" s6nge (mai mari
de tr000 ml ) este i*riieat si forosini numai s6nge irog*p u
iroRh
Administrarea de solugii glucozate inaintea tiansfuziei
nu este recoman-
datfl deoarece produc liz6 eritrocitard osrrotici.
S(

Adrelimistrar.ea rIe sfixrge tn urgentE dt

Existr un protocar care tretruie urmat in urgentere hernoragice:

, stabiiizarea respiracorie a pacientuiui; $r

' montarea a cel pufin doub catetere venoase largi de 14_ 16G in venele
penf'erice;
. efectuarea gnrpului sanguin;
" adrninistrarea del-Z litri de cristaioizi rapid( >l00ml /min.), in afarl
Ce cazul cind tensiunea arterial6 cregte; ve
" ey&}u&rea opofrunitalii hemostazei chinrrgicale;
, estimarea pier:deriior de singe; CO

' administrarea de rnasa eatrocitart, 3c

' dacx hemora€ia este masiv6, se administreazI grupur
0 (+) pentru
blrbagi-qi 0 (-) pentru femei. Dac6 s-au administrat de;
peste funit6li, nu se poate
rev:I la s$nge izognrp decit dupd sciderea concentraiiei anticorpilo, ma
anti B. Aceasta se va evalua dupr o nou6 determinaie-i
unrii g; Ba
g*pur.i sanguin uLpu- tra
cientului,
' calnera qi toate soluliile administrate vor fi incarzite; tur
' dupd adrninistrarea a 6-g unitIli de singe ** ,u
io*inisffa plasmE
sall
proaspSt6 concentratE, pentru fiecare
2 unit[fi de-sange o uritate o. prrr*a
proasp6ti concentrat; trol
eaz

i30
 t PT ( timpul de protrombi-
va mAsura hematocritul' hemoglobina'
se
nr' trombocitelor:
n[), PTT (timpui pat,tl; J* o"*U"plastin[)'ialciul'unitl1i de singe;
i itota de Ca dupa 4-6
' se adminitil;; metodeie gi metode de
n se va considera O* ,ut*" a slngeiui pierdut
administrare raPidl'

a sflngelui
X.5. Metode de administrare

A. fransfuzia nnasiv*

. singe intr-untimp de 6 ore'

Administrarea de 10 unit[1i de
in interval de o orl'
' Adminis*'**u a S unita1i ie singe

B.TransfuziaautologX(Autotransfuzia)preievaredesfrngeautologde
eleclie cu po-
persoanl *it-rf> *L zZfr inaintea unii intu**nfii de
tra aceeagi t 33oz6,urrnaih de
" menline'ii"-rinui rn a* minirnurn
tential henroragie, -r"r-Ji,ri;
un tramment cu fier'
iirlocttrrea pa4ia'i* a singeir'ri cu
c" Eltemodinu{ia attxt5 preoperatorie'" unui Ht
solulii cnstalorde ,r, tf,rua-ie?hemcdilutj* i=ou*i"*ica cu meatinerea
de25%)

s"Re*uperftre&sAngelr,*ipierdutintr*operator-eentirfilgare,spalare
6i retransfirzare.

,4,ccidemt*le 6i incidtntele tramsfuziei

ad-
transfiuziei sau imetliai dup[
transf"izie, in af'ara reae{iitror
in cursul
incidente:
verse, pot s[ aparb o serje de accidente 9i
chemolizaacutlprindistrugereaeritrocitelortransfuzatedecbtreanfl-
tardivi poate sb aparl qi la
corpii naturali suo a,rUandig ai receptcriil'rir'**nri'u indirecth crescrith
?, de anernie frr*olitira
u*toimun[, icter cu bilirubinl a
9i apare ca urrnate
o pur?ura p;;;;;tf-'io.nali este trombocitopenic[' B 9i C (cel
cur v-irusul hepatitei
dez.soitirii anticarpilor antitrombocltutl-inft*iiile -'"irusul E'pstein
f,up,utlt*f*t-postransflrziolale)'
mai freci,ent int&lnite tn etioligia pcate
Barr (monorrrrrr*"'a-ini*"loula)'
}{iv' uin[* (concentratui de irorabocite
poate s[ scad6" br*sc tempera-
transmite sifrnsurl iiiioi;;;
'iiii;C, -, ;a.gele neinc[lzit vascozit[gii
tura central[, sub deteniin&nd aritrnii severe] erestei-ea
sansuin;, prc.;ccate de microagresarele
iff#,TT:;ffi:nar qi ARDS sunt
in sflngele conssrl'at 6i care cbstru-
t'*rm**ia
tronrbccitar* ql lu.rJo;ii*r* ouu, *u
eazil vasele rniei Pulmonare

1ll
 oimr:nodepresiapostransfuzionalb,cumecanismincarnpletelucidat, tLrmorale la tral
creqterea incidenlei recidivelor
ilar dovediti clinic (<1e exemplu prin rea
neoplazici i transfuzali)'

A..TransJuziuwulsivdpresupune.inlocr.rirearapidlaceipuiin50%din
volumui sanguin ,#i;";ii".l"r:*fri i
(deci peste I.tang* in citeva ore)'
Estenecesar[irrqocurilehernoragi"ese,e,*,lacareredresareahematologica
este obligatorie pentru a salva
viap bolnavului'
brutald
o serie de accidente legate de:
Transftrziile;ffi;;"idetennina
eexcesuldecitratdinsoluliastabilizatoareasingeluitransfuzat,care ei,
determin[ acidozi metabolicl tot sub acliunea citratu-
o schderea iiurflunii ionizate a ca-l-* qi Mg++
lui, gi cnre poaie da tulburlr-i de ritrn qi de eenducere
cu atit concentraEa sa
I hiperpotu..*i, i." clt singele este mai veciriinsuficienf6 renal[' *oc'
ieqit ,Jin fremaiil este Lai mare)
provoac[ aritrnii,
in \C GI

'{ransfuziaint:*mpatihildesteunaccidentgrav,caresemanifest[ime. h
forina hemoiizei acute'
diat dupd inceperea transfuziei sub
psihomotorie, tahicardie, hi- o
clinic se tr;;;p;n stare d* ,a,r, agitaiie
potensiune arterial[, rush cutanat' dispnee'
' Tratamentui de urgenli const6 in'
rintrerupereairnediat[atransfuziei,urmatldeschimbarealirrieive.
(ser tiziologic)
noase qi perfuzarea rapidd de cristal<"rizi
oadministrareadeantihistaminice(Romergan)gicorticoiziGITC)
intravenous
?n paralel cu alcalinizarea
r
fcrlarea dir'irezei cu ]trtanitol qi F.urr:semid
urinei cu bicarbonat de soditi peldru u
*,ttu precipitar*a hemoglobinei in tubii
renali . -I
cdializ6,plasmaferezlsauexasanghinotransfuziedaclreacfa
agresiv6 9i iu cedeazl al tratamentul
obig-
postransfuzional6 esie in continilare
nuit
pentru a evita inciclentele 9i aecidenteie grave legale d- TTy31:ij:
trans-
sange incompatibii,-*iari, cei
pulin in chinrrgia programata, se utilizeazfl
piopriului sffnge, recoltat cu2-3
fuzia autologe. Aceasta constilin transfr,rzari
siptlminiinaintedeintervenlie,inprizegiapoip.r.epa.ratgiconservat.Nupre.
zinthnscd*ir.o*f uiit'\trtr"lrrr\t'r{ereKtu\ue(e(tuqi'
B. Aatotransfuzia

Transfuziaautologireprezintltehnicaprincarepropriuisin.sgsau.pro- utilizatd
qi reinfuzate patientului' Este o tehnicl
dusele de s6nge *ri t"fJ"ate
urgenll, aplicati doar la pacienlii la ca-
atit in chirurgia eiectivi cit 9i in ..o-a.
transfuzie homologi'
re se anticipeazd opierdere de sange ,ur* ,l[ n.r"*ite
t-12

-.Fqq.F!--
 de
Aceast6 tehnic6 poate evita multe din problemele _imunologice 9i
hornolog pi totodatfi upu-
transmisie a boliior asociate cu donatorul sau singele
reazl munca bdncii de singe.

.,in Jv{etodele principale cie transfuzie autologd sunt.'

Jl I donarea de sdnge PreoPerator
.A .hemodiiufla acutl normovolemic[
iautotrafi sfu ziaintraoperatori e(salvareasf; ngelui
intraoperatoi)
Iautotransfuziapostoperaiorie (salvarea sAngelui
postoperatcr)
pentru a reduce sau
Aceste rehnici pot n uiitirate singure sau eombinate
elimina nevoia de transfuzie homologi'

Ilonarea PreoPeratorie

o aceasta tehnica presupune colectarea gi stocarea

planificatl a sangetrui

<ie Ia pacienr+l programat petttru opgTlla pianiticat[-

oexperienla arat6 cosarri inilraie mai nrari cee6t
in cazui trans'fuziei
staneiarrie cu sirigele
homologe, slngele este testat, etichetat qi stcc*t 11 aeeleagi
per cs.
ouigoriiqipacLnrul:i i s,r preserie o su"{:}irne*tere de fi.er:
o eolectarea se ilicept *u 6 shptimrflm ilrainte qi sle cor"tinuh pfln[ cu trel
astfei ca
ziie inainte ,Su op*ruti*" C,e cti*ei c unitate pe si*ptiim[r:6,-ajurlgAnclii-lie
6e s6nge $to*ate
ia data operaliei sE fie rlisponibile p&n61a 4-5 unlt6ii
nu *vita risctal de c{}iltaminare
Aceasta me'roeii de transfi;zie aut,lloqa
ce pot eauza incompati'hilita-
bacterianfl gi nu redr-ice ris*ul ercirllor proeedurale
tea s0ngelui.

eriterii Pentru ilonatori:

e F{b>l 1g;di, FiU'349/o
r volumui sanguin prel*vat <12*,L ciin voiurnul sanguine tctal
o trntervalul dintre autodan6ri > 4 zile
o Intervalul cirirurgical de cel pulin ?2. c{e ore dup6 ultima autodonare
o Absenia bacterieniiei (cregte in timpui stoeErii)
Indi c alii : - imunc; I o gi c e
o pacienli care nu posed[ Atg eritrocitar prcprii'r
"

pacienii .ur. ftoA"t ,{te niuitiplii dupl transfrtzare de sfinge ircmolog

*
(prirnitori Pericul cqi)
o religioase: martorii lui Iehova
r medicaie: facienli cu tumon maligne soiiCe (reurltare ?rrainte iie tra-
tamentul citastatie si adnoinistrare dupb terrninarea acestuia)
o chirurgicale. ortopeilia, chirlrrgia plastich, chirurgia rriaxilo*faeial6,
eardio-vascularf,, neurochirurgia, ciiirurgia perliatric6'

r-1-'
 Contraindicalii;
o ane&ia
3 T3]" 'ncercurente
;'ffi::T
b
at zi r e
rn o n': e n tu I .x:T,;[f T;::ffi J1i
__--<e,v
u,){.
P
; oe contarninare
a ta

.;;r"i:T,j_^-- " a sangelui in

"o ,r,on.*., prezenfa O.
."]:l:_l.oplazice
in s6nge
intracri
ilI:::n'irurgia
"
,.*,,.ioi3:ffi HHXSit:ff:F:i:fi ffi H.'#1*::::r'::'
ore a sringel ui)
ca ;;*l6'j'"'
cPatia schemi i

. ru."^T:']";,"-;#;;;*uardt
cr na ( rer afi vE
;,.ro,,,1l:lt'
t a scaae.ea
;dil Ji,?::ompensatr
slngvtn)
(si s-
r ----* provo;l:'*:"'
'area ar purea
rrvvuua contracfii uterine)
observayii;
o monitorizarea
anemiei.

: u*.ir," cu donarea;
;Ti:faso-vagale
.*,**I,ff g.},x$H:H:;:TI3'.Titg,^,:r:,o.adonas6nge;
ca!ftate mai proastt de_
C. Hemrodilufia
acuti mormovotremief;
cup
Hernodilufi
a acutd roffrlovo; ernicd
unui vol um p*a"i"#j, preoperatori
;1 :,1T:.:"1 e up une inr iturarea
e il ;:ij:ffi' *;" p^" ;.,tu J'
ch rurgi car
i

suficientd p.nt* :,*1, ;#f ;;;^f

cu solutji ;;;;;ird.'r'
'"-' r
tnaintea interventi
tntervengiei spIIi
r;;;:':Y]_tani
:a mentine;;ufr, san6rvin( ..irt.i"# $i'
::-:'l'Fi ;ffi;i'T "1':':lT-
coioide in canfitate
sanse cole*at)
s,ngere;.:":::"''i'' -' pentru necare
I ml CCNTI

raror sau pe substrat

oo*oo"'j^llecoltat ;,,";;;;:; :,

I[**iTJ,:Jjfr '"'ffi[ilnT#+i,:t11[J;,i-1":lr*za'fin'1raope' tulm

oo'.lri."d
un
""'" iiti';JtffiIll +:ffi:i,'# FDF
^ Trebui. rol,il:'n'*
,-*.-r1fl
,l1II j:,;._rffi
i

iH.*:;.",
. DouI .ri"l;r" i^t---.
;,rrl.:Ig1f
-- v^r5tr, catorat
011:r::o*zrroricum hernodiluS'ei
: caterer J::- inravenoaseperif,erice
ceslrii
r' sondr
caterer.:::::*oal Pentru r
p.r*'rnon;il#;fre Pvc
rJ:T,
. Monitori=31'.Ptnt* moni tori

,,,,,*'Jil*r;"'ffi;,*IT'*;1H:Hiili+il?ffi :' I

j^.::1,,.r,.uJ#ci-intraop!;;"d,S;;ti.'#lHiiiftii:1i;t
cafie de;dffiffi':T:f? Post operaro siingele recoltat'
{

sangere ru' i io;)"."ffa

' se refrigere::ty existE
azi pi se indi-
orri"*iiiartu 1,

C
deri mari
t34
 proaspete de s6n-
ci unitllile
un beneficiu adilional il constitrrie faptul
plachete'
conlinJ;;;.;"*plet[ a factorilor de coagulare si
ge aurolog vor

Indica!ii:
o in toate specialit{ite chirurgicale pentru va-
o ulcer rrri;, ;.-f,laxia tr.olbembolismului, scleroterapia
periferice'
rice, treimboze venoase, arteriopatii

Conlrainciicalii:
3 ateromatoza sistemicil
ischemic[ severi
"n cardiopatie
insuficienll carcliacl
n ins*ficien![ circuiatorie cerebra'lh
' insuficienll renal[ cronicl

D.Autotransfuzia intrnoperatorie

R.eprezirrtamet*d,ai:nnl:aresflnge}*pierrlutirlcflr'puiOf}aratorestere-
cuperat, tratat retransfu 'la.l;'
"<i
(anticoaplla.rg, fiitrare *
dehwicis:
o Aspirarea', recup*-i]area, *etarea sfrrrge}ui
rfra sa
spblarea eri.trociteicri si retransfuz: (eventuial
c cell saveis. reciclr:ar:8, spalil-si fiiireazfi siinEeie reeuperat
*ritr *ci ie1 e)
centrifi: gare pentru e ooncenlra
o Filtrarea Pr;n tifbn are hernatccfi-
singele ,.**ruinlt
-*ui,a ects ideritic eu sangeie prcientului.
mai schzuli'
tul mai sc,zut, *ui hemogiobinri;h*ra, fict*ri de c*apiiare
Ftr)F crescut, c on{irre airti coag''il ant'

ComPlicatii'
o coaguicPaiie diiulionall
qi plachetel*r in timpul pro-
.CID, ARDS ip,',., u.ti*rea leucacitelor
cesirii singeiui)
o microenrboiie. emtrolie aerian[
a hemolizA
u sepsis
a insnficienll renai[ aout*'
* risc oncciosic

IndicoYii"
la" cere sr: Pr*tfuc Pier-
o ctrirurgia de urgeniE a pacLenhiiui traurnaiizat
deri mari de singe

t:(
 o chirurgia toracic6:toracoti:mia, pneumectomia, heniotorax,
o chirurgia cardio-vascularI: reconstrucfia aortic[, chirurgia pe cord
deschis,
o chirur:gia urologied: rezectia transuretralb a adenomului de prostati
o ortopedie : artroplastia totail, intervenlii pe coloana vertebrall
o chirurgia hepatici: transplant, derivalii porto-cave pentru hipertensi-
une portalh
o chirurgia maxilo-faciall
o chinrrgia laparoscopicl
o chirurgla ginecologic[: sarcina extrauterin[ nrpti cu inundalie peritoneal[

Cantr*indicalii:
- infec{ii la nivelul situsului operator
- boala rnalignl
- s6ngele contaminat cu conlinut intestinal, bacterii, gr[simi, fluid am-
niotic, urin[, celule maligne, solufii de irigare
- stnge recoltat cu mai rnult de 5 ore in umn6, deoarece hemoliza eri-
trocitar6 este probabil completl

Autotransfuzia postoperatonie

Reprezint6 metoda prin care se recupereazl singele pierdut in perioada

postoperatorie, se trateazd" qi apoi se retransfuzeazb,.
Necesitd:
o sisterne de coiectare cu aspiraiie manuaiE. sisterne de aspiralie care
incorporeazb o tubulaturl conectati la un recipient de depozit special proiectat
ce conline anticoagulant;
o presiunea de aspira.fie trebuie sa fie c0t de jaasl cu putinld pentru a
evita hemoliza eritrocitarE

Complicalii:
o supernatantul slngelui recuperat din mediastin conline o cantitate
crescutd de elastazi leucocitarf, detenninind nu sindrom asem[nitor sindromu-
lui singelui recuperat (C[D+ARDS)
o traumatice (hemolitice)
o coagulopatii
o septice
o microemboligene
Indicolii:
o chirurgia cardiacl
o ortr:pedia
o chirurgia toracicl
t36
 Ingrijirea in perioada postoperatorie

O atenlie rieosebiti trebuie acordatl:

- oxigendrii postoperatorii (hipoxia este o problem6 frecvent intAlnitl)
- monitorizirii semnelor vitale gi a pllgii operatorii, inclusiv a tuburi-
lor de dren
- balaniei fluidelor
- anaigeziei (cauz6 majorE. de hipotensiune qi agitalie postoperatorie)
- reexplorhrii chirurgicale {dacI este cazul)
- transfuziei postoperatorii (dacE este cazul)

| -,4
ts I