Sunteți pe pagina 1din 102

Geometrie si grac pe calculator a

Geometrie analitic , transform ri si proiectii a a


Paul A. Blaga

Cuprins

I
1

Elemente de geometrie analitic n plan si n spatiu a


Vectori si coordonate 1.1 Notiunea de vector . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 1.1.1 Segmente orientate (vectori legati) . . . . . . . . . . 1.1.2 Vectori liberi . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 1.2 Adunarea vectorilor . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 1.3 Inmultirea unui vector cu un num r real (cu un scalar) . . . . a 1.4 Proiectiile vectorilor pe axe sau plane . . . . . . . . . . . . 1.4.1 Axe . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 1.4.2 Proiectia pe o ax n spatiu . . . . . . . . . . . . . . a 1.4.3 Proiectia pe o ax ntr-un plan . . . . . . . . . . . . a 1.4.4 Proiectia pe un plan . . . . . . . . . . . . . . . . . . 1.4.5 Proiectia sumei vectorilor . . . . . . . . . . . . . . 1.4.6 Proiectia produsului unui vector cu un scalar . . . . 1.4.7 Proiectia unei combinatii liniare de vectori . . . . . 1.5 Dependenta liniar a vectorilor . . . . . . . . . . . . . . . . a 1.6 Orientarea sistemelor de doi si trei vectori liniar independenti 1.7 Coordonate pe dreapt . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . a 1.8 Coordonate n plan . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .

9
11 11 11 12 14 17 19 19 20 21 21 21 22 22 23 29 29 31

1.9

1.10

1.11

1.12

1.13

1.14 2

1.8.1 Coordonate ane . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 1.8.2 Coordonate rectangulare . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 1.8.3 Coordonate polare . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . Coordonate n spatiu . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 1.9.1 Coordonate ane si rectangulare . . . . . . . . . . . . . . . 1.9.2 Coordonate cilindrice . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 1.9.3 Coordonate sferice . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . Transform ri de coordonate . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . a 1.10.1 Coordonate ane . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 1.10.2 Coordonate rectangulare n plan . . . . . . . . . . . . . . . Produsul scalar al vectorilor . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 1.11.1 Denitie si proprieti fundamentale . . . . . . . . . . . . . at 1.11.2 Exprimarea produsului scalar n coordonate . . . . . . . . . Produsul vectorial al vectorilor . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 1.12.1 Denitie si proprieti fundamentale . . . . . . . . . . . . . at 1.12.2 Expresia produsului vectorial n functie de componentele fac torilor . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 1.12.3 Dublul produs vectorial . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . Produsul mixt al vectorilor . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 1.13.1 Denitie si proprieti fundamentale . . . . . . . . . . . . . at 1.13.2 Expresia produsului mixt n coordonate . . . . . . . . . . . Probleme . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .

31 34 34 35 35 36 37 38 38 40 41 41 44 45 45 48 50 52 52 54 55 61 61 63 66 67 68 71 74 75 75

Dreapta n plan 2.1 Ecuatia dreptei scris cu ajutorul coecientului unghiular (al pantei) a 2.2 Ecuatia general a dreptei. Ecuatia dreptei prin t ieturi . . . . . . . a a 2.3 Ecuatia vectorial . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . a 2.4 Pozitia reciproc a dou drepte n plan . . . . . . . . . . . . . . . . a a 2.5 Fascicole de drepte . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 2.6 Distanta de la un punct la o dreapt . . . . . . . . . . . . . . . . . . a 2.7 Unghiul dintre dou drepte . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . a 2.8 Probleme . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 2.9 Dreapta n plan . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .

Dreapta si planul n spatiu 3.1 Ecuatia vectorial a planului . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . a 3.2 Ecuatia general a planului . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . a 3.3 Pozitia reciproc a dou plane . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . a a 3.4 Fascicole de plane. Snopuri de plane . . . . . . . . . . . . . . . . . 3.5 Distanta de la un punct la un plan . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 3.6 Diferite forme ale ecuatiilor dreptei n spatiu . . . . . . . . . . . . . 3.6.1 Dreapta ca intersectie de dou plane . . . . . . . . . . . . . a 3.6.2 Ecuatia vectorial si ecuatiile parametrice ale dreptei . . . . a 3.6.3 Ecuatiile canonice ale unei drepte n spatiu . . . . . . . . . 3.7 Probleme diverse . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 3.7.1 Ecuatiile dreptei care trece prin dou puncte . . . . . . . . . a 3.7.2 Ecuatia planului care trece printr-un punct dat si este paralel cu doi vectori dati . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 3.8 Probleme . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .

79 79 80 81 82 85 88 88 88 89 90 90 91 96

Partea I

Elemente de geometrie analitic n a plan si n spatiu

CAPITOLUL

Vectori si coordonate

1.1
1.1.1

Notiunea de vector
Segmente orientate (vectori legati)

Un segment de dreapt pentru care s-a precizat care dintre capetele sale este originea a si care extremitatea, se numeste segment orientat. Un segment orientat cu originea n punctul A si extremitatea n punctul B se noteaz , de regul , cu AB. Din punct de a a vedere grac, un segment de dreapt orientat se reprezint sub forma unei s geti, cu a a a originea n originea segmentului si cu v rful n extremitatea sa. Un segment orientat a este denit, n mod unic, de capetele sale si de ordinea acestor capete. Cu alte cu vinte, un segment orientat este unic determinat dac se indic originea si extremitatea a a sa. Dac cumva cele dou puncte coincid, atunci se spune c avem de-a face cu un a a a segment orientat nul si se scrie AA = 0. Dac s-a ales o unitate de lungime, atunci putem deni lungimea segmentului a orientat AB ca ind lungimea segmentului neorientat AB si scriem: AB = |AB|. Lungimea unui segment orientat se mai numeste si modulul s u sau norma sa. a

12 C APITOLUL 1 Spunem c dou segmente orientate AB si CD sunt egale dac A = C si B = D, a a a cu alte cuvinte, dac ele au aceeasi origine si aceeasi extremitate. a Despre un segment orientat AB se mai spune si c este un vector legat cu originea a n punctul A si extremitatea n punctul B. Fix nd punctul A, putem deni operatia a de adunare si cea de nmultire cu scalari pentru toti vectorii legati cu originea n A si se poate demonstra c aceast multime este un spatiu vectorial real. Totusi, dac a a a avem n vedere aplicatii reale n geometrie, notiunea de vector legat este de un interes limitat, deoarece n geometrie avem, de regul , vectori cu originile n puncte diferite a si avem nevoie de niste reguli cu care s putem opera cu acesti vectori. acest a In scop, vom modica putin notiunea de vector n asa fel nc t originea (sau punctul de a aplicare, cum se mai numeste) s nu mai joace nici un rol. a

1.1.2

Vectori liberi

Dup cum spuneam mai devreme, vrem s dezvolt m o teorie a vectorilor care s ne a a a a permit s compar m vectori care nu au neap rat aceeasi origine. a a a a Incepem cu niste denitii. Vom spune, nainte de toate, c dou segmente orien a a tate AB si CD au aceeasi directie dac dreptele AB si CD sunt paralele. a Presupunem acum c cele dou segmente orientate au aceeasi directie, dar drepa a tele lor suport nu coincid. Ducem un plan oarecare prin originile A si C ale seg mentelor, n asa fel nc t extremitile s nu se ae n acest plan (asta nseamn , n a at a a particular, c planul nu este planul determinat de dreptele AB si CD). Vom spune a acum c segmentele orientate AB si CD au acelasi sens dac punctele B si D se a a a n acelasi semispatiu determinat de planul . caz contrar, vom spune c cele a In a dou segmente orientate au sensuri opuse. a Dac segmentele orientate AB si CD au aceeasi dreapt suport: AB = CD (ca a a drepte), atunci vom spune c ele au acelasi sens dac exist un al treilea segment a a a orientat, EF , av nd aceeasi directie (dar nu si aceeasi dreapt suport) cu AB si CD, a a si care are acelasi sens cu ambele segmente. caz contrar, vom spune c segmentele In a AB si CD au sensuri opuse. Se consider , prin conventie, c vectorul nul are acelasi sens cu orice alt vector. a a Observatie. De ecare dat c nd spunem c dou segmente orientate au acelasi sens, a a a a subntelegem, chiar dac nu o spunem n mod explicit, c segmentele au aceeasi a a directie. Relatia acelasi sens nu este denit pentru perechi de segmente orientate a care nu au aceeasi directie. Mai spunem, uneori, despre dou segmente orientate care a

V ECTORI S I COORDONATE 13 au aceeasi directie si acelasi sens, c au aceeasi orientare. a Denitia 1.1. Spunem c dou segmente orientate AB si CD sunt echipolente si a a scriem AB CD, dac ele au aceeasi directie, acelasi sens si acelasi modul. a Este usor de constatat c relatia de echipolenta este o relatie de echivalenta (adic a a este reexiv , simetric si tranzitiv ). a a a Denitia 1.2. Se numeste vector liber o clas de echivalenta de segmente orientate, a n raport cu relatia de echipolenta. Vectorul liber determinat de segmentul orientat AB se noteaz cu AB. Astfel, a AB = CD | CD segment orientat a.. CD AB Asadar, un vector liber este, de fapt, o familie de vectori legati, toti echipolenti ntre ei. Exist o interpretare cinematic a vectorului liber, care sugereaz , de fapt, a a a denumirea: un vector liber poate privit ca un segment orientat a c rui origine nu a a fost xat . El poate mutat n orice punct al spatiului, cu conditia s nu-i schimb m a a a modulul, directia si sensul. Fireste, semnicatia riguroas a acestei armatii este a aceea c a dac AB este un vector liber, atunci, pentru orice punct C din spatiu exist un a a vector legat CD cu originea n C astfel nc t AB CD. a Doi vectori liberi se numesc egali dac ei sunt egali ca si clas de echivalenta, a a adic sunt alc tuiti din aceleasi segmente orientate. Altfel spus, a a AB = CD AB CD. De regul , dac nu vrem s scoatem n evidenta un reprezentant al unui vector liber, a a a vom utiliza pentru notarea acestor obiecte litere mici, de regul din prima parte a a alfabetului, a, b, . . . . Vectorul nul se noteaz cu 0. Pentru reprezentarea unui vector a liber se utilizeaz unul dintre segmentele orientate care l formeaz . a a mod evident, exist S presupunem c se d un vector liber a si un punct A. In a a a a un singur punct B din spatiu astfel nc t s avem a a AB = a. Vom spune c , prin construirea punctului B pentru care e vericat relatia de mai a a sus, am atasat vectorul liber a punctului A.

14 C APITOLUL 1 Se numeste modul al vectorului liber a modulul oric ruia dintre segmentele orien a tate care l alc tuiesc. Modulul lui a se noteaz cu a . a a S presupunem c se dau doi vectori a si b. atasam unui punct O (construim a a Ii punctele A si B astfel nc t s avem OA = a si OB = b). Atunci unghiul dintre a a vectorii a si b este, prin denitie, unghiul dintre segmentele orientate OA si OB. In mod evident, acest unghi nu depinde de alegerea punctului O. Spunem c un segment orientat AB este paralel cu o dreapt (cu un plan ) a a dac dreapta sa suport este paralel cu dreapta (cu planul ). Segmentul nul se a a consider , prin conventie, c este paralel cu orice dreapt sau plan. Spunem c vectoa a a a rii liberi a1 , a2 , . . . , ak sunt coliniari (coplanari) dac segmentele care i alc tuiesc a a sunt paralele cu o aceeasi dreapt (respectiv cu acelasi plan). a Mai d m, n sf rsit, nc o interpretare vectorilor liberi. Fie vectorul liber AB a a a (adic multimea tuturor segmentelor orientate echipolente cu segmentul orientat AB). a Consider m transformarea spatiului care duce un punct C oarecare ntr-un punct D a astfel nc t s avem CD AB. O astfel de transformare se numeste transport a a paralel sau translatie de vector AB. Se stabileste, pe aceast cale, o bijectie ntre a multimea tuturor vectorilor liberi si multimea tuturor translatiilor. Datorit acestei a identic ri, uneori si translatiile se numesc vectori. a Dac n spatiu se xeaz un plan si se consider numai acele puncte care apartin a a a acestui plan, atunci prin vector (liber) vom ntelege o clas de echivalenta de seg a mente orientate situate n acel plan. Analog se denesc si vectorii de pe dreapt . a

1.2

Adunarea vectorilor

Consider m doi vectori a si b. Alegem un punct O oarecare din spatiu si construim a un punct A astfel nc t OA = a si un punct B astfel nc t AB = b. a a Denitia 1.3. Vectorul OB se numeste suma vectorilor a si b si se noteaz cu a + b. a Este clar, din ratiuni geometrice elementare, c suma a+b nu depinde de alegerea a punctului O. Modalitatea de constructie a sumei a doi vectori descris mai sus se a numeste regula triunghiului (sau a nchiderii, pentru c suma celor doi vectori este a determinat de segmentul orientat care nchide triunghiul care are ca celelalte dou a a laturi segmentele orientate care determin cei doi vectori liberi care se nsumeaz ). a a Dac vectorii a si b nu sunt coliniari, atunci avem si o alt metod de a determina a a a suma a doi vectori, care, reste, d acelasi rezultat ca si regula triunghiului. Fie, prin a

V ECTORI S I COORDONATE 15 urmare, a si b doi vectori necoliniari. Alegem un punct O si atasam cei doi vectori de punctul O, cu alte cuvinte, determin m punctele A si B astfel nc t OA = a a a si OB = b. Cum vectorii a si b nu sunt coliniari, de aici rezult c nici punctele a a acest plan, construim O, A si B nu sunt coliniare, deci ele determin un plan. In a paralelogramul OACB. Cum se constat cu usurinta c BC = a si AC = b, a a rezult , pe baza regulii triunghiului, mentionat mai sus, c au loc egalitile: a a a at OC = a + b = b + a. (1.2.1)

Avem dou egaliti, pentru c avem dou situatii n care putem aplica regula triuna at a a ghiului, si de ecare dat vectorul care nchide triunghiul este OC. a Rezult , prin urmare, noua regul de calcul a sumei a doi vectori (regula paralea a logramului): pentru a g si suma a doi vectori necoliniari, se ataseaz acesti doi vectori unui a a punct O si se construieste pe segmentele orientate obtinute, ca laturi, un para lelogram. Diagonala paralelogramului care pleac din punctul O va atunci a segmentul orientat care determin suma celor doi vectori. a Regula paralelogramului permite (vezi formula (1.2.1)) demonstrarea foarte simpl a a comutativit ii adun rii vectorilor liberi, pentru cazul vectorilor necoliniari. Penat a tru cazul vectorilor coliniari, comutativitatea se poate verica foarte usor cu ajutorul regulii nchiderii, at t pentru vectorii orientati n acelasi sens, c t si pentru cei av nd a a a sensuri opuse. Asadar, operatia de adunare a vectorilor liberi este comutativ . a Consider m acum trei vectori a, b, c. Atasam vectorul a unui punct O, construa ind, astfel, punctul A astfel nc t OA = a. Construim, mai departe, punctul B astfel a nc t AB = b. Conform denitiei sumei, OB = a + b. Adun m acum la acest a a vector vectorul c. Pentru aceasta construim punctul C astfel nc t BC = c. Avem, a atunci OC = (a + b) + c. (1.2.2) Pe de alt parte, AC = b + c, prin urmare a OC = a + (b + c). (1.2.3)

16 C APITOLUL 1 Combin nd (1.2.2) cu (1.2.3) obtinem a (a + b) + c = a + (b + c), adic a adunarea vectorilor este asociativ . a Operatia de adunare a vectorilor liberi admite si element neutru, care este, reste, vectorul nul, 0, deoarece este evident c pentru orice vector a avem: a a + 0 = 0 + a. Remarc m, n sf rsit, c ecare vector admite un opus relativ la operatia de adua a a nare. Astfel, dac vectorul liber a este reprezentat de segmentul orientat AB, atunci a vom nota cu a vectorul liber reprezentat de segmentul orientat BA si se constat a imediat c avem: a a + (a) = 0. Acestea ind spuse, putem arma c multimea tuturor vectorilor liberi din spatiu a formeaz un grup abelian n raport cu operatia de adunare a vectorilor. a Asa cum se nt mpl n orice grup abelian (aditiv), odat cu adunarea vectorilor a a a putem deni si sc derea lor, pun nd, prin denitie: a a a b := a + (b). Dac atasam vectorul a unui punct O si alegem A si B astfel nc t OA = a si a a OB = b, atunci, dup cum se constat cu usurinta, a b = BA sau a a OA OB = BA. Regula paralelogramului se poate aplica f r dicultate si pentru determinarea diferentei aa a doi vectori, nu doar pentru determinarea sumei. Astfel, dup cum am v zut mai sus, a a pentru a determina suma a doi vectori, se consider , mai nt i, c te un reprezentant a a a al ec rui vector, av nd originile n acelasi punct. Se completeaz paralelogramul, a a a duc ndu-se paralelele la dreptele suport ale celor dou segmente orientate, prin exa a tremitile lor. Atunci at

V ECTORI S I COORDONATE 17 suma celor doi vectori este vectorul reprezentat de segmentul orientat asociat diagonalei ce are originea n punctul de aplicare al celor doi vectori. Diferenta ce lor doi vectori, n schimb, este determinat de cea de-a doua diagonal , orienta a a rea ind aleas n asa fel nc t originea s e situat n extremitatea sc z torului, a a a a a a iar extremitatea n extremitatea desc zutului. a

1.3

Inmultirea unui vector cu un num r real (cu un scalar) a

Scopul nostru este s nzestr m multimea vectorilor liberi din spatiu cu o structur a a a de spatiu vectorial. Am v zut, p n acum, c aceast multime, mpreun cu aduna a a a a a a rea vectorilor, este un grup abelian. Ne-a mai r mas de denit nmultirea exterioar a a (nmultirea cu scalari) si vericarea compatibilitii acestei operatii cu adunarea vec at torilor. Denitia 1.4. Fie a un vector si R un num r real. Produsul vectorului a cu a scalarul este, prin denitie, un vector, notat a caracterizat n modul urm tor: a (i) modulul lui a este dat de a := || a , unde produsul din membrul drept este produsul de numere reale; (ii) directia lui a coincide cu directia lui a; (iii) sensul lui a coincide cu sensul lui a dac > 0 sau cu sensul opus a sensului lui a dac < 0. a

Vom enumera acum o serie de proprieti fundamentale pe care le are operatia de at nmultire a vectorilor cu scalari. 1) 1a = a. 2) (1)a = a. 3) (a) = ()a, pentru orice scalari , R si orice vector a. Aceste trei proprieti sunt evidente, ele rezult nd n mod direct din denitia at a nmultirii cu scalari.

18 C APITOLUL 1 4) (a + b) = a + b, pentru orice R si pentru orice doi vectori liberi a, b. Proprietatea 4) este evident n anumite cazuri speciale: dac scalarul se anua a leaz , dac suma a + b se anuleaz sau dac cel putin unul dintre vectori este egal cu a a a a zero. L s m deoparte aceste situatii si presupunem c > 0, iar vectorii a si b nu sunt aa a coliniari. Alegem un punct O oarecare si construim punctele A si B astfel nc t s a a avem OA = a si AB = b si, prin urmare, OB = a + b. Mai construim punctele A si B astfel nc t a OA = a, OB = (a + b). (1.3.1) Triunghiurile OAB si OA B sunt asemenea, deoarece ele au un unghi comun, iar laturile corespunz toare unghiului comun sunt proportionale. De aici rezult c a a a |A B | = || |AB| = |AB|. Cum, n plus, vectorii AB si A B au, n plus, aceeasi directie si acelasi sens, rezult c a a A B = b. (1.3.2) Proprietatea 4) rezult acum din relatiile (1.3.1) si (1.3.2). a Presupunem acum, n continuare, c > 0, dar vectorii a si b sunt, de data a aceasta, coliniari. Alegem un punct O arbitrar si construim punctele A si B astfel nc t OA = a si AB = b. a Alegem un punct S, care nu apartine dreptei OAB si construim semidreptele SO, SA si SB. Alegem pe semidreapta SO punctul O astfel nc t |SO | = |SO|. a Prin O ducem o dreapt , paralel cu dreapta OAB si not m cu A , respectiv B a a a intersectiile acestei drepte cu semidreptele SA, respectiv SB. Obtinem, pe aceast a cale, trei perechi de triunghiuri asemenea: OAS O A S , ABS A B S , OBS O B S .

De aici rezult imediat c a a O A = a,

A B = b,

O B = (a + b),

din care rezult imediat proprietatea 4). Cazul < 0 se trateaz similar. a a 5) ( + )a = a + a, pentru orice scalari si si pentru orice vector a. Ca si n cazul proprietii 4), si aici egalitatea este evident pentru anumite situatii at a particulare: dac a = 0, dac + = 0 sau dac cel putin unul dintre scalari este a a a egal cu zero.

V ECTORI S I COORDONATE 19 L sam, din nou, deoparte aceste situatii. Presupunem, mai nt i, c si au a a a acelasi semn. Este clar, de la bun nceput, c vectorii din ambii membrii ai relatiei 5) a au aceeasi directie si acelasi sens. Pentru a demonstra c relatia are loc, este sucient, a prin urmare, s demonstr m c ei au si acelasi modul. Avem, in nd cont de ipotezele a a a t a f cute: a a + a = a + a = || a + || a = (|| + ||) a = = | + | a = ( + )a . S presupunem acum c si au semne opuse si,pentru axrea ideilor, mai admitem a a c || > . Atunci numerele + si vor avea acelasi semn si, pe baza celor a demonstrate mai sus, avem ( + )a + ()a = ( + )a = a, relatie echivalent cu proprietatea 5). a Proprietile 1)5), mpreun cu faptul c multimea V este un grup abelian (ceea at a a ce am demonstrat n sectiunea precedent ), nseamn c aceast multime este un a a a a spatiu vectorial peste multimea numerelor reale. Observatie. Proprietile 4) si 5) pot extinse, prin inductie, la orice num r nit de at a sumanzi, cu alte cuvinte, se poate demonstra cu usurinta c : a (a1 + a2 + + ak ) = a1 + a2 + + ak , (1 + 2 + + k )a = 1 a + 2 a + + k a, pentru orice k natural, cel putin egal cu 2, orice numere reale, , 1 , 2 , . . . , k si orice vectori a, a1 , a2 , . . . , ak .

1.4
1.4.1

Proiectiile vectorilor pe axe sau plane


Axe

Alegem o dreapt oarecare n spatiu. Vom numi unul dintre cele dou sensuri de a a pe aceast dreapt pozitiv si l vom nota pe desen cu o s geat . Sensul opus va a a a a numit negativ. O dreapt pe care s-a ales un sens pozitiv se numeste ax sau dreapt a a a orientat . a

20 C APITOLUL 1 Alegem acum o ax si pe ea alegem un segment nenul ca unitate de lungime. a Vom numi magnitudine a unui segment orientat AB de pe ax si-l vom nota cu sima bolul (AB) num rul dat de a (AB) = AB AB dac AB are acelasi sens cu a dac AB si au sensuri opuse a (1.4.1)

Num rul (AB) se mai numeste si lungimea cu semn sau lungimea orientat a sega a mentului orientat AB. Avem, n mod evident, (AB) = (BA).


1.4.2

Teorema 1.1 (Chasles). Pentru orice trei puncte A, B, C situate pe o ax pe care s-a a ales o unitate de lungime, are loc urm toarea relatie: a (AB) + (BC) = (AC). (1.4.2)

Vericare direct , dup diferitele pozitii reciproce ale punctelor A, B, C. a a

Proiectia pe o ax n spatiu a

Fie o ax n spatiu si un plan care nu este paralel cu . Printr-un punct oarecare a A din spatiu ducem un plan 1 , paralel cu planul . Acest plan intersecteaz axa a ntr-un punct A . Punctul A se numeste proiectia punctului A pe axa , paralel cu a planul . Dac planul este perpendicular pe axa , atunci proiectia se numeste a ortogonal . acest caz, A este piciorul perpendicularei cobor te din punctul A pe a In a axa . Alegem acum un segment orientat oarecare AB. Dac proiect m punctele A si a a B pe axa , paralel cu planul , obtinem un segment orientat A B , care se numeste proiectia segmentului orientat AB pe axa , paralel cu planul . Presupunem a acum c pe axa s-a ales si o unitate de lungime (o scal ). Atunci putem vorbi si a a despre magnitudinea proiectiei unui segment pe ax , magnitudine pe care o vom nota a cu pr AB ( ). Este clar c dou segmente orientate echivalente vor avea ca proiectii pe orice a a ax segmente orientate echivalente, iar magnitudinile acestor proiectii vor egale. a

V ECTORI S I COORDONATE 21 Consider m acum un vector liber a, adic o clas de echivalenta de segmente a a a orientate. Proiectiile acestor segmente pe axa , paralel cu planul , formeaz , a dup cum am mentionat mai sus, o familie de segmente orientate echipolente ntre a ele, adic formeaz un vector liber pe dreapt . Acest vector se numeste proiectia a a a vectorului a pe axa , paralel cu planul si se noteaz cu pr a ( ). a

1.4.3

Proiectia pe o ax ntr-un plan a

Presupunem acum c at t axa , c t si gura care se proiecteaz sunt situate ntra a a a un acelasi plan . Vom reformula denitia proiectiei n modul urm tor. Fie 1 o a dreapt din planul , care nu este paralel cu axa . Ducem, printr-un punct A al a a planului, o dreapt paralel cu dreapta 1 , care intersecteaz axa ntr-un punct A , a a a care se numeste proiectia punctului A pe axa , paralel cu dreapta 1 . Celelalte a notiuni din paragraful precedent se denesc n mod analog si se bucur de aceleasi a proprieti. at

1.4.4

Proiectia pe un plan

Fie un plan si o dreapt care nu este paralel cu planul. Ducem printr-un punct a a A al spatiului o dreapt 1 , paralel cu dreapta . Dreapt 1 intersecteaz planul a a a a ntr-un punct A , care se numeste proiectia punctului A pe planul , paralel cu a dreapta . Dac dreapta este perpendicular pe planul , proiectia se numeste a a ortogonal . a

1.4.5

Proiectia sumei vectorilor

Presupunem c pe axa se proiecteaz doi vectori a si b. Proiectia se face paralel a a cu un plan sau paralel cu o dreapt 1 , dac at t vectorii, c t si axa se a ntr-un a a a a a acelasi plan. Alegem un punct O si construim punctele A si B astfel nc t OA = a si AB = b a si, prin urmare, OB = a + b. Dac O , A , B sunt proiectiile punctelor O, A, B pe axa , atunci vectorii O A , A B a si O B sunt, respectiv, proiectiile vectorilor a, b si a+b. De aici rezult c proiectia a a sumei vectorilor este egal cu suma proiectiilor termenilor. Este clar c aceast proa a a prietate se poate extinde, f r dicultate, si la sume de mai mult de doi vectori. Mai aa

22 C APITOLUL 1 mult, dac pe ax s-a ales si o unitate de lungime, atunci, n virtutea egalitii (1.4.2), a a at avem si (O B ) = (O A ) + (A B ) sau, utiliz nd notatia introdus mai devreme, a a pr (a + b) = pr a + pr b, (1.4.3)

adic magnitudinea proiectiei sumei vectorilor pe o ax este egal cu suma magnitua a a dinilor proiectiilor termenilor.

1.4.6

Proiectia produsului unui vector cu un scalar

Vom demonstra c prin nmultirea unui vector a cu un scalar , proiectia acestui a vector pe orice ax , ca si magnitudinea acestei proiectii se nmultesc cu acelasi a scalar. Dac a = 0 sau = 0, este clar c nu avem ce demonstra. Presupunem, prin a a urmare, c a = 0 si = 0. Alegem o ax , x m un punct O pe ea si determin m a a a a punctele A si B din spatiu astfel nc t s avem OA = a si OB = a. Cei doi vectori, a a dup cum se stie, au aceeasi directie, iar sensurile coincid pentru > 0 si sunt opuse a pentru < 0. Proiect nd punctele A si B pe axa n punctele A si B , obtinem dou tria a unghiuri asemenea, OAA si OBB . Din proprietile asem n rii armatia noastr at a a a rezult imediat, prin urmare avem: a pr (a) = pr a. (1.4.4)

1.4.7

Proiectia unei combinatii liniare de vectori

Fie a1 , a2 , . . . , ak un sistem oarecare de vectori (nu neap rat distincti), si 1 , 2 , . . . , k a un sistem oarecare de k numere reale. Atunci vectorul 1 a1 + 2 a2 + + k ak se numeste combinatie liniar a vectorilor considerati. a Din egalitile (1.4.3) si (1.4.4) rezult urm toarea egalitate: at a a pr (1 a1 + 2 a2 + + k ak ) = 1 pr a1 + 2 pr a2 + + k pr ak , adic magnitudinea proiectiei unei combinatii liniare de vectori pe o ax este egal a a a cu combinatia liniar a proiectiilor vectorilor (cu aceeasi coecienti). a

V ECTORI S I COORDONATE 23

1.5

Dependenta liniar a vectorilor a


a1 , a2 , . . . , ak (1.5.1)

Denitia 1.5. Vectorii se numesc liniar dependenti dac exist numerele reale a a 1 , . . . , k , nu toate nule, astfel nc t a 1 a1 + 2 a2 + + k ak = 0. caz contrar, vectorii se numesc liniar independenti. In Este clar c vectorii sunt liniar independenti dac si numai dac din egalitaa a a tea (1.5.3) rezult c a a 1 = 2 = = k = 0. Se mai spune, de asemenea, c vectorii (1.5.1) formeaz un sistem liniar dependent, a a respectiv un sistem liniar independent. Dac un vector a se poate scrie n functie de vectorii (1.5.1) sub forma a a = 1 a1 + 2 a2 + + k ak , atunci vom spune c a este o combinatie liniar a acestor vectori . a a Teorema 1.2. Pentru ca vectorii (1.5.1) (cu k > 1) s e liniar dependenti, este necea sar si sucient ca cel putin unul dintre acesti vectori s poat scris ca o combinatie a a liniar a celorlalti. a (1.5.3) (1.5.2)

S presupunem c vectorii (1.5.1) veric o relatie de forma (1.5.3), n care a a a cel putin unul dintre coecienti este diferit de zero. Este clar c nu reducem ge a neralitatea dac presupunem c ultimul coecient este nenul: k = 0. Atunci, din a a egalitatea (1.5.3) se obtine ak = 1 2 k1 a1 a2 ak1 , k k k

24 C APITOLUL 1 adic ak este o combinatie liniar a celorlalti k 1 vectori. a a Invers, s presupunem c unul dintre vectorii (1.5.1), de exemplu, din nou, ultia a mul, este o combinatie liniar a celorlalti k 1 vectori: a ak = 1 a1 + 2 a2 + + k1 ak1 . Dac trecem toti termenii n membrul st ng, obtinem a a 1 a1 2 a2 k1 + 1 ak = 0,

egalitate care este de forma (1.5.3) si exist cel putin un coecient nenul (ntruc t coe a a cientul lui ak este 1), ceea ce nseamn a vectorii sunt, ntr-adev r, liniar dependenti. a a

Consecinta 1.1. Dac vectorii (1.5.1) sunt liniar independenti, atunci nici unul nu a particular, nici unul dintre poate scris ca o combinatie liniar a celorlalti. In a vectori nu poate egal cu zero. cadrul acestui curs,vom avea de-a face, de regul , cu sisteme formate din cel In a mult trei vectori. De aceea este interesant s evidentiem sensul geometric al depena dentei liniare sau al independentei liniare pentru sisteme formate din 1, 2 sau trei vectori. Este evident c un sistem format dintr-un singur vector este liniar dependent dac a a si numai dac vectorul este nul. a Pentru cazul a doi vectori, avem urm torul rezultat: a Teorema 1.3. Doi vectori sunt liniar dependenti dac si numai dac sunt coliniari. a a

Fie a1 si a2 doi vectori liniar dependenti. In virtutea teoremei precedente, exist un scalar nenul astfel nc t a2 = a1 , adic vectorii sunt coliniari. a a a Invers, s presupunem acum c vectorii a1 si a2 sunt coliniari. Dac cel putin a a a unul dintre vectori este nul, de exemplu a2 = 0, atunci putem scrie 0a1 + 1a2 = 0,

V ECTORI S I COORDONATE 25 adic vectorii sunt liniar dependenti. Presupunem acum c ambii vectori sunt nenuli. a a Alegem un punct O si construim punctele A1 si A2 astfel nc t OA1 + a1 si OA2 = a a2 . Datorit coliniaritii vectorilor a1 si a2 , punctele O, A1 si A2 sunt pe o aceeasi a at dreapt , . Dac A1 = A2 , atunci, reste, vectorii a1 si a2 sunt egali, deci sunt a a liniar dependenti, deoarece unul dintrei ei este o combinatie liniar a celuilalt. Dac a a A1 = A2 , atunci e = a2 / a1 . Dac segmentele orientate OA1 si OA2 au a acelasi sens, atunci a2 = a1 , n timp ce dac ele au sensuri opuse, atunci a2 = a a1 .

Consecinta 1.2. Doi vectori sunt liniar independenti dac si numai dac ei nu sunt a a coliniari. Vectorii liniar independenti vor juca un rol esential. particular, ei ne furnizeaz In a descompuneri ale altor vectori. Un prototip de astfel de descompunere este dat de urm toarea teorem : a a Teorema 1.4. S presupunem c ntr-un plan sunt dati doi vectori necoliniari e1 a a si e2 . Atunci orice alt vector a din plan se poate descompune n functie de vectorii e1 si e2 , cu alte cuvinte exist dou numere reale (unic determinate) x si y astfel nc t a a a


(1.5.4)

a = xe1 + ye2 .

Faptul c vectorii apartin planului nseamn c directiile lor sunt paralele a a a cu planul sau, altfel spus, c dac i atasam unui punct din plan, segmentele orientate a a care se obtin sunt continute n plan. Fie, prin urmare, O un punct oarecare al planului. Aunci exist (si sunt unice!) trei puncte E1 , E2 si M din plan n asa fel nc t a a OE1 = e1 , OE2 = e2 , OM = a. Proiect nd punctul M pe dreapta OE1 , paralel cu dreapta OE2 , obtinem un punct a M1 . Fie, pe de alt parte, M2 punctul ce se obtine proiect nd punctul M pe dreapta a a OE2 , paralel cu dreapta OE1 . Intruc t vectorii OE1 si OM1 sunt coliniari, iar a OE1 = 0, rezult c exist un num r real x astfel nc t OM1 = xOE1 . mod a a a a a In

26 C APITOLUL 1 analog, exist un y real astfel nc t OM2 = y OE2 . Cum OM = OM1 + OM2 , a a egalitatea (1.5.4) este vericat . a Mai r m ne s demonstr m unicitatea numerelor reale x si y. S presupunem c a a a a a a ar exista alte dou numere reale, x si y astfel nc t s avem a a a a = x e1 + y e2 . Dac sc dem egalitatea (1.5.5) din egalitatea (1.5.4), obtinem a a (x x )e1 + (y y )e2 = 0. (1.5.5)

Cum vectorii e1 si e2 sunt liniar independenti, obtinem c x x = 0 si y y = 0, a adic x = x si y = y . a

S vedem acum ce se nt mpl n cazul n care avem trei vectori. Avem urm torul a a a a rezultat: Teorema 1.5. Pentru ca trei vectori s e liniar dependenti este necesar si sucient a ca ei s e coplanari. a

(1.5.6)

Presupunem c vectorii a a1 , a2 , a3 (1.5.7)

sunt liniar dependenti. Atunci cel putin unul dintre ei se poate scrie ca o combinatie liniar a celorlalti doi. Putem presupune, f r a reduce generalitatea, c acesta este a aa a cel de-al treilea vector. Prin urmare, exist dou numere reale 1 si 2 astfel nc t s a a a a avem a3 = 1 a1 + 2 a2 . (1.5.8) Dac atasam vectorii unui punct O, obtinem trei puncte M1 , M2 , M3 astfel nc t a a OM1 = a1 , OM2 = a2 , OM3 = a3 . Dac vectorii OM1 si OM2 sunt necoliniari, atunci punctele O, M1 , M2 sunt necolia niare, deci ele determin un plan . Datorit relatiei (1.5.8), vectorul OM3 apartine, a a

V ECTORI S I COORDONATE 27 de asemenea, planului , prin urmare cei trei vectori sunt coplanari. Dac vectorii a OM1 si OM2 sunt coliniari, atunci din relatia (1.5.8) rezult c vectorul OM3 este, a a de asemenea, coliniar cu ceilalti doi vectori, prin urmare, cu at t mai mult, cei trei a vectori sunt coplanari. Invers, s presupunem c vectorii (1.5.7) sunt coplanari. S admitem, pentru a a a nceput, c doi dintre vectori, de exemplu vectorii a1 si a2 nu sunt coliniari. Atunci, a n virtutea teoremei 1.4, exist dou constante 1 si 2 astfel nc t s avem a a a a a3 = 1 a1 + 2 a2 si, prin urmare, vectorii (1.5.7) sunt liniar dependenti. Dac toti trei vectorii sunt coliniari, atunci avem, de exemplu, a1 = a2 , relatie a care se poate rescrie sub forma a1 = a2 + 0a3 ,

adic , din nou, conchidem c cei trei vectori sunt coplanari. a a

Drept consecinta a acestei teoreme, putem conchide c n spatiu exist triplete de a a vectori liniar independenti. Si n spatiu avem un rezultat similar teoremei 1.4, adic : a Teorema 1.6. Dac vectorii a e1 , e2 , e3 (1.5.9) sunt liniar independenti si a este un vector oarecare, atunci exist trei numere reale, a x, y, z astfel nc t a a = xe1 + ye2 + ze3 . (1.5.10) Aceast descompunere a lui a este unic . a a

Alegem un punct oarecare O din spatiu si determin m punctele E1 , E2 , E3 a si M astfel nc t s avem a a OE1 = e1 , OE2 = e2 , OE3 = e3 , OM = a.

28 C APITOLUL 1 Not m cu M1 , M2 , M3 proiectiile punctului M pe dreptele OE1 , OE2 , OE3 , paralel a cu planele OE2 E3 , OE1 E3 , respectiv OE1 E2 . Se constat cu usurinta c a a OM = OM1 + OM2 + OM3 . (1.5.11) Cum vectorii OE1 si OM1 sunt coliniari si OE1 = 0, rezult c exist un num real a a a a x astfel nc t OM1 = xOE1 . In mod analog, exist numerele reale y si z astfel nc t a a a OM2 = y OE2 si OM3 = OE3 . Unicitatea numerelor x, y, z se demonstreaz ca si n cazul teoremei 1.4. a

Intrebarea natural care se pune este: ce se nt mpl dac avem mai mult de trei a a a a vectori? R spunsul este dat de teorema care urmeaz . a a

Teorema 1.7. Orice patru vectori sunt liniar dependenti.

Presupunem c dintre cei patru vectori a a1 , a2 , a3 , a (1.5.12)

trei sunt liniar independenti, de exemplu a1 , a2 , a3 . (1.5.13)

Atunci, n virtutea teoremei 1.6, exist trei numere reale 1 , 2 , 3 astfel nc t a a a = 1 a1 + 2 a2 + 3 a3 , adic cei patru vectori sunt, ntr-adev r, liniar dependenti. a a Dac vectorii (1.5.13) sunt liniar dependenti, adic ntre ei exist o relatie de a a a forma 1 a1 + 2 a2 + 3 a3 = 0, (1.5.14) unde nu toti coecientii se anuleaz , aceast relatie se poate rescrie sub forma a a 1 a1 + 2 a2 + 3 a3 + 0a = 0,

adic vectorii (1.5.12) sunt liniar dependenti. a

V ECTORI S I COORDONATE 29

1.6

Orientarea sistemelor de doi si trei vectori liniar inde pendenti

Denitia 1.6. Un sistem (ordonat) de vectori liniar independenti {a1 , a2 } ntr-un plan se numeste un sistem drept dac atunci c nd atasam cei doi vectori punctului O a a din plan, adic alegem dou puncte A1 si A2 din plan astfel nc t a1 = OA1 si a2 = a a a OA2 , c nd rotim vectorul a1 n jurul punctului O pentru a-l aplica peste vectorul a2 a (ca directie si sens), pe drumul cel mai scurt, rotatia se face n sens trigonometric (invers sensului acelor de ceasornic). Acelasi sistem se numeste st ng dac rotatia mentionat mai sus se face n sensul a a a acelor de ceasornic. Observatie. Este clar c dac sistemul {a1 , a2 } este drept, atunci sistemul {a2 , a1 } a a este st ng si viceversa. a Denitia 1.7. Fie {a1 , a2 , a3 } un sistem ordonat de trei vectori liniar independenti din spatiu. Fix m, ca si mai sus, un punct O si alegem trei puncte A1 , A2 , A3 astfel a nc t s avem ai = OAi , i = 1, 2, 3. Sistemul {a1 , a2 , a3 } se numeste drept dac a a a n planul OA1 A2 , v zut din punctul A3 , rotatia n jurul punctului O care aplic A1 a a peste A2 pe cel mai scurt drum, se face n sens trigonometric. caz contrar, adic In a dac rotatia se face n sensul acelor de ceasornic, sistemul se numeste st ng. a a Observatie. Se poate constata imediat c dac sistemul {a1 , a2 , a3 } este drept, atunci a a tot drepte sunt si sistemele {a2 , a3 , a1 } si {a3 , a1 , a2 }, n timp ce sistemele {a3 , a2 , a1 }, {a1 , a3 , a2 } si {a2 , a1 , a3 } sunt st ngi. a

1.7

Coordonate pe dreapt a

Fie o dreapt oarecare. Alegem pe ea un vector nenul oarecare, e, pe care l vom a numi vector unitar sau versor. Dac acum a este un vector oarecare de pe dreapt , atunci, conform sectiunii a a precedente, exist un singur num r real x astfel nc t a = xe. Num rul x se numeste a a a a componenta vectorului a, relativ la dreapta , nzestrat cu versorul e. a Alegem pe dreapta , nzestrat cu versorul e, un punct O, pe care l vom numi a originea coordonatelor. Dreapta se va numi de-acum ax de coordonate. Dac M a a este un punct oarecare al dreptei, vectorul OM se va numi raz vectoare sau vector a

30 C APITOLUL 1 de pozitie al punctului M , iar componenta acestui vector se numeste coordonata punctului M . Alegem, mai departe, punctul E pe dreapt astfel nc t s avem OE = e. Sega a a mentul OE va ales ca scar a lungimilor pe dreapta . Prin urmare, coordonata a unui punct M de pe dreapt nu este altceva dec t magnitudinea (OM ) a segmentului a a orientat AB. Pentru a scoate n evidenta c num rul real x este coordonata punctului a a M , vom scrie, de regul , M (x). a Trebuie remarcat c exist o innitate de moduri de a asocia coordonate punctelor a a de pe dreapt . Coordonata unui punct este unic determinat doar n momentul n care a a s-au ales: versorul dreptei; originea dreptei. Datorit introducerii coordonatelor, ec rui punct M de pe axa de coordonate i se a a pune n corespondenta un singur num r real coordonata sa x. Invers, pentru ecare a num r real x exist un singur punct M de pe axa a c rui coordonat este x. Astfel, a a a a pozitia ec rui punct de pe axa de coordonate este unic determinat prin prescrierea a a coordonatei acelui punct. Not m cu (M1 , M2 ) distanta dintre punctele M1 si M2 , adic lungimea sega a mentului M1 M2 . Aceast distanta se poate exprima cu ajutorul coordonatelor. Mai a precis, avem urm toarea teorem : a a Teorema 1.8. Pentru orice puncte M1 (x1 ) si M2 (x2 ) de pe axa de coordonate au loc egalit ile: at

(M1 M2 ) = x2 x1 , (M1 , M2 ) = |x2 x1 |.

(1.7.1) (1.7.2)

Din teorema lui Chasles rezult c a a (OM1 ) + (M1 M2 ) = (OM2 ) = (M1 M2 ) = (OM2 ) (OM1 ).

Utiliz nd denitia coordonatelor, obtinem egalitatea (1.7.1). Formula (1.7.2) rezult a a imediat din formula (1.7.1).

V ECTORI S I COORDONATE 31

1.8
1.8.1

Coordonate n plan
Coordonate ane

Peste tot n aceast sectiune vom considera c toate punctele si toti vectorii se a a a a ntr-un plan . Denitia 1.8. Fie O un punct si e1 , e2 doi vectori liniar independenti (necoliniari) din planul . Tripletul (O, e1 , e2 ) se numeste reper an sau sistem de coordonate an n planul . Atasam vectorii e1 si e2 punctului O, construind punctele E1 si E1 astfel nc t a OE1 = e1 si OE2 = e2 . Segmentele orientate OE1 si OE2 denesc dou axe de a coordonate, Ox si Oy. Punctul O se numeste originea coordonatelor, iar vectorii e1 si e2 vectorii bazei. Fie acum a un vector oarecare din planul . Din teorema 1.4 rezult c a se poate a a reprezenta n mod unic sub forma a = xe1 + ye2 . (1.8.1)

Denitia 1.9. Coecientii x si y din descompunerea (1.8.1) se numesc componentele vectorului a relativ la sistemul de coordonate (O, e1 , e2 ). Dup cum s-a v zut n sectiunea 1.4, x si y sunt, de fapt, magnitudinile proiectiilor a a vectorului a pe axele Ox si Oy, paralel cu axele OY , respectiv Ox. Pentru a scoate n evidenta faptul c x si y sunt componentele vectorului a vom scrie a = a(x, y) a sau, pur si simplu, a(x, y). Fie, acum, M un punct oarecare al planului , n care s-a xat un sistem de coordonate ane (O, e1 , e2 ). Vectorul OM se numeste raza vectoare sau vectorul de pozitie al punctului M . Denitia 1.10. Componentele x si y ale vectorului OM se numesc coordonate ane ale punctului M relativ la reperul (O, e1 , e2 ). De regul , x se numeste abscis , n a a timp ce y se numeste ordonat . a Un sistem de coordonate ane se mai noteaz si cu Oxy, dac vectorii bazei sunt a a subntelesi. Dac x si y sunt coordonatele unui punct M , vom utiliza n mod frecvent a notatia M (x, y). Introducerea componentelor vectorilor permite nlocuirea diferitelor relatii dintre vectori cu relatii ntre componentele lor. Avem, de exemplu:

32 C APITOLUL 1 Teorema 1.9. Componentele unei combinatii liniare de vectori sunt egale cu aceeasi combinatie liniar a componentelor vectorilor. Mai precis, dac a a
k

a(X, Y ) =
i=1

i ai (Xi , Yi ),

atunci

X=
i=1

i Xi ,

Y =
j=1

j Yj .

Cum componentele vectorilor nu sunt altceva dec t magnitudinile proiectiilor a acestor vectori pe axele de coordonate, teorema rezult direct din proprietile proiectiilor. a at

Consecinta 1.3. Dac X(x1 , y1 ) si B(x2 , y2 ) sunt dou puncte din plan, atunci a a AB = AB(x2 x1 , y2 y1 ),

adic pentru a obtine componentele vectorului denit de segmentul orientat AB, a trebuie s sc dem din coordonatele extremitii sale coordonatele originii. a a at

Rezult imediat din teorema precedent si din relatia a a AB = OB OA.

Consecinta 1.4. Pentru ca doi vectori a(x1 , y1 ) si b(x2 , y2 ) s e coliniari, este a necesar si sucient ca ei s aib componentele corespunz toare proportionale. a a a

V ECTORI S I COORDONATE 33

Dup cum am v zut n sectiunea 1.5, vectorii a si b sunt coliniari dac si a a a numai dac ntre ei exist o relatie de forma a a b = a, (1.8.2)

cu real. Din teorema 1.9 rezult c egalitatea (1.8.2) este echivalent cu dou a a a a egaliti numerice: at x2 = x1 , y2 = y1 , (1.8.3) ceea ce ncheie demonstratia. Remarc m c egalitile (1.8.3) implic si egalitatea a a at a x2 y2 = , x1 y1 cu conditia ca ambii numitori s e diferiti de zero. Mention m, pe de alt parte, c a a a a se poate utiliza conventia c de ecare dat c nd un numitor este zero, se admite c a a a a si num r torul care i corespunde este zero, ceea ce nseamn c , formal, putem scrie aa a a egalitatea precedent si c nd unul dintre numitori se anuleaz . a a a

Consecinta 1.5. Coordonatele mijlocului A al unui segment de dreapt cu capetele a n punctele A1 (x1 , y1 ) si A2 (x2 , y2 ) sunt

x=

x1 + x2 , 2

y=

y1 + y2 . 2

Rezult imediat din egalitatea a 1 OA1 + OA2 OA = 2

si din teorem . a

34 C APITOLUL 1

1.8.2

Coordonate rectangulare

Presupunem c n planul a fost aleas o unitate de m sur pentru lungime. Alegem a a a a un punct O si doi vectori de lungime 1, perpendiculari unul pe cel lalt, i si j. Sis a temul an de coordonate (O, i, j) se numeste sistem de coordonate rectangular sau cartezian. Despre baza {i, j} vom spune c este ortonormat (ceea ce nseamn c a a a a vectorii sunt ortogonali, adic perpendiculari si normati, adic de lungime 1). a a Toate proprietile valabile ntr-un sistem de coordonate an oarecare r m n adev rate at a a a si ntr-un sistem rectangular, dar, de regul , expresiile care intervin sunt mult mai a simple atunci c nd sunt scrise n coordonate carteziene. a

1.8.3

Coordonate polare

Alegem n planul un punct O, pe care l numim pol si o semidreapt OA, pe care o a vom numi ax polar . Mai alegem o unitate de m sur pentru lungime si, n ne, un a a a a sens pozitiv de rotatie n jurul polului O. De regul , sensul pozitiv este sensul invers a mersului acelor de ceasornic. Unghiurile se m soar n radiani. a a Fie acum M un punct oarecare al planului. Vom nota cu distanta de la M la polul O si cu m rimea unghiului dintre semidreptele OM si OA. M rimile si a a se numesc coordonate polare ale punctului M . Mai precis, se numeste raz polar , a a n timp ce se numeste unghi polar. Fiec rui punct din plan is se poate atasa, n mod unic, o raz polar 0. a a a Valorile lui , n schimb, pentru puncte diferite de pol, sunt denite p n la un termen a a 2k, unde k este un num r ntreg. Pentru ca ec rui punct din plan, diferit de pol, a a s i se asocieze un singur unghi polar, este sucient s consider m c < . a a a a Aceste valori ale lui se numesc principale. Vom spune acum c am introdus n plan a un sistem de coordonate polare. Consider m n plan, simultan, un sistem de coordonate carteziene Oxy si un a sistem de coordonate polare astfel nc t polul s coincid cu originea coordonatelor a a a carteziene, iar axa polar s coincid cu directia pozitiv a axei Ox. sf rsit, vom a a a a In a considera ca sens pozitiv de rotatie n jurul polului acel sens n care trebuie s rotim a directia pozitiv a axei Ox, pentru a o suprapune, pe drumul cel mai scurt, peste a directia pozitiv a axei Oy. a Fie M un punct oarecare din plan (diferit de origine), x, y coordonatele sale carteziene, iar , coordonatele sale polare. Avem, n mod evident: x = cos , y = sin . (1.8.4)

V ECTORI S I COORDONATE 35 Formulele (1.8.4) exprim coordonatele carteziene ale punctului M n functie a de coordonatele sale polare. Pentru exprimarea coordonatelor polare n functie de cele carteziene, din nou, n ipoteza c punctul M nu coincide cu polul, se pot folosi a formulele urm toare, care rezult imediat din (1.8.4): a a = x2 + y 2 , cos = x x2 + y2 , sin = y x2 + y2 .

1.9
1.9.1

Coordonate n spatiu
Coordonate ane si rectangulare

Fie O un punct oarecare al spatiului si e1 , e2 , e3 trei vectori liniar independenti (adic necoplanari). a Denitia 1.11. Cuadrupletul (O, e1 , e2 , e3 ) se numeste reper an sau sistem de co ordonate ane n spatiu. Punctul O se numeste originea coordonatelor, iar vectorii e1 , e2 , e3 se numesc vectorii bazei. Denitia 1.12. Se numesc componente ale unui vector a relativ la reperul (O, e1 , e2 , e3 ) coecientii x, y, z ai descompunerii: a = xe1 + ye2 + ze3 . Coordonatele unui punct M , relativ la acelasi reper sunt, prin denitie, componen tele x, y, z ale vectorului s u de pozitie, OM . Coordonata x se numeste abscis , a a coordonata y ordonat , iar coordonata z cot . a a Un sistem de coordonate an se mai noteaz cu Oxyz, dac vectorii bazei sunt a a subntelesi. Construim punctele E1 , E2 , E3 astfel nc t a OE1 = e1 , OE2 = e2 , OE3 = e3 . (1.9.1)

Segmentele orientate OE1 , OE2 si OE3 determin cele trei axe de coordonate, Ox, Oy a si Oz. Cele trei plane determinate de c te dou axe de coordonate se numesc plane a a de coordonate. Aceste plane mpart spatiul n opt zone, care se numesc octanti de coordonate.

36 C APITOLUL 1 Ca si n cazul reperelor plane, distingem sisteme de coordonate drepte si st ngi. a Consider m un triplet de vectori necoplanari (e1 , e2 , e3 ). Atasam acesti vectori a unui punct O, adic determin m punctele E1 , E2 , E3 , astfel nc t s e vericate a a a a relatiile (1.9.1). Rotim segmentul orientat OE1 , n planul OE1 E2 , n jurul lui O, pe cel mai scurt drum, p n c nd el coincide, ca directie si sens, cu segmentul orientat a a a OE2 . Dac aceast rotatie, privit din extremitatea segmentului orientat OE3 (cu a a a alte cuvinte, din punctul E3 ) se produce n sensul invers mersului acelor de ceasor nic, vom spune c tripletul de vectori (e1 , e2 , e3 ) este drept, altfel vom spune c este a a st ng. a Un sistem de coordonate (O, e1 , e2 , e3 ) se numeste drept sau st ng, dup cum a a tripletul (e1 , e2 , e3 ) este drept sau st ng. Peste tot, n cele ce urmeaz , sistemele de a a coordonate vor totdeauna drepte, dac nu se mentioneaz altfel. a a Cel mai simplu dintre sistemele de coordonate ane n spatiu este sistemul de coordonate rectangular sau cartezian. Presupunem c n spatiu s-a ales o unitate de a m sur pentru lungime. Atunci un sistem de coordonate rectangular sau cartezian n a a spatiu este determinat de alegerea unui punct O si a trei vectori de lungine 1, i, j, k, perpendiculari ntre ei. Teorema 1.9 si consecintele sale se pot adapta f r probleme la cazul spatiului, aa singura diferenta ind faptul c se mai adaug nc o coordonat . a a a a

1.9.2

Coordonate cilindrice

Alegem o unitate de m sur pentru lungime n spatiu. Alegem un plan oarecare, a a si n acest plan alegem un punct O si o semidreapt Ox, care pleac din acest punct. a a Alegem un sens de rotatie pozitiv n planul , n jurul punctului O. Atunci n planul este denit un sistem de coordonate polar, n care polul este O, iar axa polar este a Ox. sf rsit, alegem o ax OZ, perpendicular pe planul si orientat astfel nc t In a a a a a rotatia pozitiv din planul , privit din directia pozitiv a axei Oz s se produc n a a a a a sens invers mersului acelor de ceasornic. Fie, acum, M un punct oarecare din spatiu, M1 proiectia sa ortogonal pe a planul si Mz proiectia ortogonal a punctului M pe axa Oz. a Coordonatele cilindrice ale punctului M sunt trei numere , , z, unde , sunt coordonatele polare ale punctului M1 n planul , iar z = (OM ). Denumirea de coordonate cilindrice este legat de faptul c suprafata ce contine toate punctele a a corespunz nd aceleiasi valori a coordonatei este un cilindru. Fiec rui punct din a a

V ECTORI S I COORDONATE 37 spatiu i se pot asocia coordonate si z unice, iar este ntotdeauna pozitiv . Valoa a rea lui este denit doar pentru puncte ce nu se a pe axa Oz si, ca si n cazul a a coordonatelor polare, este denit p n la un multiplu ntreg de . Dac n spatiu este a a a a dat si un sistem de coordonate cartezian, cu originea n O si astfel nc t axele Ox si a Oz s coiuncid cu axele cu acelasi nume ale sistemului cilindric, atunci coordonatele a a carteziene se pot exprima n functie de cele cilindrice prin relatiile: x = cos , y = sin , z = z.

1.9.3

Coordonate sferice

Pentru introducerea coordonatelor sferice este necesar, ca si n cazul coordonatelor cilindrice, sa alegem o unitate de m sur pentru lungime, un plan , cu un punct O a a si o ax Ox, precum si a unei axe Oz. a Fie M un punct oarecare din spatiu, iar M1 proiectia sa ortogonal pe planul a . Fie, mai departe, distanta de la punctul M la punctul O; unghiul dintre axa Oz si segmentul orientat OM si, n ne, unghiul cu care trebuie rotit axa a Ox n asa fek nc t s coincid cu semidreapta OM1 . Numerele , , se numesc a a a coordonate sferice ale punctului M . Unghiul se numeste longitudine, iar unghiul latitudine. Denumirea de coordonate sferice provine din faptul c suprafata ce contine a toate punctele cu o aceeasi valoare a coordonatei este o sfer . Fiec rui punct al a a spatiului, diferit de O, i corespund valori bine denite ale coordonatelor si . este ntotdeauna strict pozitiv , iar unghiul se consider a varia n intervalul [0, ]. a a Valoarea lui nu este denit pentru punctele de pe axza Oz. Acolo unde este a denit , ca si n cazul coordonatelor polare, aceast valoare este denit doar p n a a a a a la un multiplu ntreg de . Ca si n cazul coordonatelor cilindrice, dac alegem si a un sistem de coordonate cartezian n asa fel nc t originile celor dou sisteme s a a a coincid , ca si axele Ox si Oz, atunci coordonatele carteziene se exprim n functie a a de cele sferice prin relatiile: x = sin cos , y = sin sin , z = cos .

38 C APITOLUL 1

1.10
1.10.1

Transform ri de coordonate a
Coordonate ane

Consider m, n plan, dou sisteme de coordonate ane, (O, e1 , e2 ) si (O , e1 , e2 ). a a Primul sistem l vom numi sistemul vechi, iar cel de-al doilea sistemul nou. Presu punem c se cunosc coordonatele punctului O , precum si componentele vectorilor a e1 si e2 relativ la sistemul vechi: O (1 , 2 ), e1 (11 , 21 ), e2 (12 , 22 ). Presupunem acum c un punct oarecare M din plan are coordonatele vechi x si y si a coordonatele noi x si y . Vrem s g sim o relatie ntre cele dou perechi de coordo a a a nate ale acestui punct. Avem, nainte de toate, e1 = 11 e1 + 21 e2 OO = 1 e1 + 2 e2 , Mai departe, e2 = 12 e1 + 22 e2 . OM = xe1 + ye2 , O M = x e1 + y e2 OM = OO + O M . (1.10.1)

Din aceast egalitate, utiliz nd formulele (1.10.1), obtinem a a xe1 + ye2 = 1 e1 + e2 + x (11 e1 + 21 e2 ) + y (12 e1 + 22 e2 ) = (11 x + 12 y + 1 )e1 + (21 x + 22 y + 2 )e2 . virtutea teoremei 1.4, obtinem atunci formulele de transformare In x = 11 x + 12 y + 1 y = 21 x + 22 y + 2 . (1.10.2)

Dac n rationamentele precedente schimb m ntre ele coordonatele vechi si cele noi, a a obtinem formulele de transformare x = 11 x + 12 y + 1 y = 21 x + 22 y + 2 unde O(1 , 2 ), e1 (11 , 21 ), e2 (12 , 22 ). , (1.10.3)

V ECTORI S I COORDONATE 39 Se poate constata cu usurinta c i = i , i = 1, 2 si c matricea a a A= este inversa matricii B= 11 12 . 21 22 11 12 21 22

Consider m acum, al turi de punctul M , nc un punct, N , ale c rui coordonate a a a a vechi si noi le vom nota, respectiv, cu x1 , y1 si x1 , y1 . Atunci, din formulele (1.10.2), obtinem x1 = 11 x1 + 12 y1 + 1 . (1.10.4) y1 = 21 x1 + 22 y1 + 2 Dup cum se stie, componentele (vechi si noi) ale vectorului M N vor date de a X = x1 x, Y = y1 y X = x1 x , Y = y1 y . Utiliz nd formulele (1.10.2) si (1.10.4), obtinem formulele de transformare pentru a componentele unui vector: X = 11 X + 12 Y , Y = 21 X + 22 Y . Transform rile de coordonate n spatiu se scriu n mod absolut analog. Fie (O, e1 , e2 , e3 ) a si (O , e1 , e2 , e3 ) dou sisteme de coordonate ane n spatiu (cel vechi si cel nou). a Presupunem, de asemenea, ca si mai nainte, c se cunosc coordonatele noii origini a si componentele vectorilor noii baze relativ la vechea baz : a O (1 , 2 , 3 ), e1 (11 , 21 , 31 ), e2 (12 , 22 , 23 ), e3 (13 , 23 , 33 ). Atunci vechile coordonate se exprim n functiile de cele noi prin formulele: a x = 11 x + 12 y + 13 z + 1 y = 21 x + 22 y + 23 z + 2 . z = 31 x + 32 y + 33 z + 3

40 C APITOLUL 1 Cu ajutorul unor formule analoage se exprim si coordonatele noi n functie de coora donatele vechi. ceea ce priveste regulile de transformare a componentelor vectoriIn lor, se obtine: X = 11 X + 12 Y + 13 Z , Y = 21 X + 22 Y 23 Z , Z = 31 X + 32 Y 33 Z .

1.10.2

Coordonate rectangulare n plan

Consider m acum cazul particular al transform rilor de coordonate n plan, c nd a a a ambele sisteme de coordonate, at t cel vechi c t si cel nou, sunt ortogonale. Vom a a nota sistemul de coordonate vechi cu (O, i, j), iar cel nou cu (O , i , j ). Vom distinge dou cazuri, dup cum rotatiile pe drumul cel mai scurt de la i la j a a si de la i la j se fac: a) n aceeasi directie (e ambele n sensul acelor de ceasornic, e ambele n sens opus mersului acelor de ceasornic); b) n directii opuse. ambele cazuri vom nota cu unghiul dintre vectorii i si i , n sensul celei mai In scurte rotatii de la i la j. Dac not m cu unghiul dintre vectorii i si j , atunci n a a primul caz avem = + + 2k, 2 n timp ce n cel de-al doilea caz avem = + 2k. 2

ambele cazuri, avem urm toarele expresii pentru componentele vectorilor i si j : In a 11 = cos , 21 = sin , 12 = cos , 22 = sin . primul caz, formulele (1.10.2) cap t forma In aa x = x cos y sin + 1 , y = x sin + y cos + 2 , (1.10.5)

V ECTORI S I COORDONATE 41 n timp ce n al doilea caz, avem: x = x cos + y sin + 1 , y = x sin y cos + 2 . Sunt interesante urm toarele dou cazuri particulare importante ale formulelor (1.10.5): a a 1. Presupunem c i = i si j = j . Atunci formulele (1.10.5) cap t forma: a aa x = x + 1 , y = y + 2

si se numesc formulele de transformare a coordonatelor prin transportul paralel (translatia) axelor de coordonate cu vectorul a(1 , 2 ). 2. Dac O = O, atunci formulele (1.10.5) cap t forma: a aa x = x cos y sin , y = x sin + y cos , si se numesc formulele de transformare a coordonatelor prin rotatia sistemului n jurul originii cu unghiul .

1.11
1.11.1

Produsul scalar al vectorilor


Denitie si propriet ti fundamentale a

Denitia 1.13. Fie a si b doi vectori. Se numeste produs scalar al celor doi vectori num rul real, notat a b, egal cu produsul dintre normele celor doi vectori si al a cosinusului unghiului dintre ei, adic : a a b = a b cos , unde este unghiul dintre cei doi vectori. Alegem un punct oarecare O n spatiu si construim un segment orientat OA astfel nc t a a OA = . a (1.11.1)

42 C APITOLUL 1 Not m cu axa denit de segmentul orientat OA. Atunci a a b cos = pr b, unde proiectia este ortogonal . Prin urmare, formula (1.11.1) se poate rescrie sub a forma a b = a pr b. (1.11.2) Denumirea de produs scalar este legat at t de faptul c rezultatul produsului scalar a a a este un num r, c t si de faptul c acest tip de produs are anumite proprieti comune a a a at cu produsul numerelor reale, desi, dup cum vom vedea mai jos, exist diferente a a esentiale ntre cele dou tipuri de produse. a Vom enumera, n cele ce urmeaz , principalele proprieti ale produsului scalar a at si le vom demonstra pe cele care nu sunt chiar evidente. 1) comutativitatea: a b = b a. (1.11.3) Aceast proprietate rezult direct din denitia produsului scalar; a a 2) compatibilitatea cu nmultirea vectorilor cu scalari: (a) b = (a b), a (b) = (a b), (1.11.4) (1.11.5)

Este clar c , datorit comutativitii produsului scalar, dac una dintre cele dou a a at a a relatii are loc, atunci are loc si cealalt , asa c este sucient s demonstr m una a a a a dintre ele, de exemplu (1.11.5). Utiliz nd formula (1.11.2) si proprietile proiectiei, a at obtinem succesiv: a (b) = a pr (b) = a pr b = (a b). 3) distributivitatea fata de adunarea vectorilor: a (b + c) = a b + a c, (b + c) a = b a + c a. (1.11.6) (1.11.7)

Din nou, datorit comutativitii, este sucient s demonstr m prima armatie. Vom a at a a utiliza, si de data aceasta, reprezentarea (1.11.2) a produsului scalar,precum si pro prietile proiectiei. Avem, asadar, at a (b + c) = a pr (b + c) = a pr b + a pr c = a b + a c.

V ECTORI S I COORDONATE 43 Pe baza acestor trei proprieti, putem trage concluzia c nmultirea combinatiilor at a liniare de vectori se poate face termen cu termen, ca n exemplul urm tor: a (2a + 3b)(4c 5d) = 8a c 10a d + 12b c 15b d. Ultimele dou proprieti au un caracter oarecum mai geometric. a at 4) Doi vectori a si b sunt perpendiculari dac si numai dac produsul lor scalar a a este egal cu zero: a b = 0. (1.11.8) Intr-adev r, ncepem prin a scrie relatia (1.11.8) sub forma a a b cos = 0. (1.11.9)

Dac vectorii sunt perpendiculari, atunci = /2, deci cos = 0, de unde ab = 0. a Invers, s presupunem acum c vectorii veric relatia (1.11.9). Dac unul dintre a a a a vectori este egal zero, atunci el poate considerat pe orice alt vector, deci conditia este ndeplinit . Dac ambii vectori sunt nenuli, atunci si normele lor sunt nenule, a a deci relatia (1.11.9) poate ndeplinit doar dac cos = 0, adic dac cei doi a a a a vectori sunt perpendiculari. Remarc m c proprietatea 4) marcheaz o diferenta esential dintre produsul scaa a a a lar al vectorilor si produsul numerelor reale. Astfel, produsul a dou numere reale a poate egal cu zero dac si numai dac cel putin unul dintre numere este egal cu a a zero. Produsul scalar a doi vectori, n schimb, poate egal cu zero si dac ambii a vectori sunt diferiti de zero. 5) Produsul scalar a unui vector cu el nsusi este egal cu p tratul normei acestui a vector: a a = a 2. (1.11.10) Armatia rezult imediat din denitia produsului scalar a doi vectori (n acest caz, a reste, = 0). Observatie. Trebuie s remarc m, petru evitarea confuziilor, c nu are sens s vorbim a a a a de produse scalare de mai mult de doi factori. Produsul scalar a doi vectori este un scalar, prin urmare acest produs nu mai poate nmultit scalar, la r ndul s u, cu un a a al treilea vector. Acesta este motivul pentru care nu are sens s ne punem m car a a problema asociativitii produsului scalar al vectorilor liberi. at

44 C APITOLUL 1

1.11.2

Exprimarea produsului scalar n coordonate

Alegem, n spatiu, un sistem de coordonate rectangular, cu originea ntr-un punct O. Fie {i, j, k} baza ortonormat care genereaz acest sistem de coordonate. Faptul c a a a baza este ortonormat nseamn , reamintim, c toti vectorii au lungime 1, iar vectorii a a a sunt perpendiculari unii pe altii. Din proprietile produsului scalar, descrise mai sus, at se constat imediat c produsele scalare dintre vectorii bazei sunt date de urm toarea a a a tabl de multiplicare: a i j k i 1 0 0 (1.11.11) j 0 1 0 k 0 0 1 Presupunem acum c se dau doi vectori a si b, care au urm toarele expresii n raport a a cu baza de coordonate: a = Xi + Y j + Zk, b = X i + Y j + Z k.

Utiliz nd tabla de nmultire scalar (1.11.11) a vectorilor bazei, produsul scalar dintre a a a si b va a b = (Xi + Y j + Zk) (X i + Y j + Z k) = XX i2 + XY i j+ + XZ i k + Y X j i + Y Y j2 + Y Z j k + ZX k i + ZZ k2 = = XX + Y Y + ZZ . Asadar, produsul scalar a doi vectori, dati prin componentele lor relativ la un sistem de coordonate rectangular Oxyz, se exprim prin formula a a b = XX + Y Y + ZZ . (1.11.12)

Cu aceast expresie, conditia de ortogonalitate a vectorilor a si b se va scrie, prin a urmare, XX + Y Y + ZZ = 0. (1.11.13) De asemenea, combin nd formulele (1.11.10) si (1.11.12), obtinem pentru lungimea a vectorului a formula a = X 2 + Y 2 + Z 2. (1.11.14)

V ECTORI S I COORDONATE 45 S presupunem acum c se dau dou puncte din spatiu prin coordonatele lor cartea a a ziene ortogonale, M (x, y, z) si M (x , y , z ). Dup cum se stie, distanta d(M, M ) a dintre cele dou puncte este egal cu lungimea vectorului M M (x x, y y, z z), a a adic este dat de formula a a d(M, M ) = (x x)2 + (y y)2 + (z z)2 .

sf rsit, utiliz nd formulele (1.11.1), (1.11.12) si (1.11.14), putem stabili o formul In a a a pentru calculul cosinusului unghiului format de vectorii a(X, Y, Z) si b(X , Y , Z ), dati prin componentele lor relativ la o baz ortonormat : a a cos = XX + Y Y + ZZ X2 + Y 2 + Z2 X 2+Y
2

+Z

1.12
1.12.1

Produsul vectorial al vectorilor


Denitie si propriet ti fundamentale a

Denitia 1.14. Produsul vectorial dintre vectorul a si vectorul b este, prin denitie, vectorul, notat prin a b, determinat prin urm toarele conditii: a 1) dac vectorii a si b sunt coliniari, atunci, prin denitie, produsul lor vectorial a a b este egal cu zero. 2) dac cei doi vectori nu sunt paraleli, adic fac ntre ei un unghi , cu 0 < < , a a atunci produsul lor vectorial se deneste prin urm toarele trei conditii: a (i) lungimea vectorului a b este egal cu a a (iii) tripletul de vectori (a, b, a b) este direct. Vom enumera, mai nt i, proprietile fundamentale ale produsului vectorial a doi a at vectori. 1) Prima proprietate exprim un fapt de natur geometric : dac vectorii a si b a a a a nu sunt coliniari, atunci norma vectorului a b este egal cu aria paralelogramului a construit pe segmentele OA si OB, unde O este un punct arbitrar din spatiu, iar b sin ;

(ii) vectorul a b este perpendicular pe ambii vectori a si b;

46 C APITOLUL 1 OA = a si OB = b. De asemenea, este clar c aria triunghiului OAB este egal cu a a jum tate din norma produsului vectorial a vectorilor OA si OB. a Aceast proprietate rezult imediat din chiar denitia produsului vectorial. a a 2) Produsul vectorial este anticomutativ: a b = b a. (1.12.1)

Demonstratia rezult , din nou, direct din denitie. a 3) Produsul vectorial este compatibil cu nmultirea cu scalari a vectorilor: (a) b = (a b), a (b) = (a b). (1.12.2) (1.12.3)

Datorit anticomutativitii produsului vectorial, este sucient s demonstr m una a at a a dintre cele dou proprieti. Vom demonstra, prin urmare, relatia (1.12.2). Dac a at a = 0, sau dac cei doi vectori sunt coliniari, atunci ambii membrii ai relatiei sunt a egali cu zero,prin urmare proprietatea are loc. D presupunem acum c nu suntem a a n nici una dintre aceste dou situatii. Lungimea vectorului (a b) este egal a a cu || a b sin , unde este unghiul dintre cei doi vectori. S evalu m acum a a lungimea vectorului din membrul drept. Dac > 0, atunci vectorii a si a au a acelasi sens, prin urmare unghiul dintre a si b este tot . Asadar, (a) b = a b sin = || a b sin .

Dac < 0,atunci vectorii a si a au sensuri opuse,prin urmare unghiul dintre veca torii a si b este egal cu . Prin urmare, n acest caz, avem: (a) b = a b sin( ) = || a b sin .

Astfel, vectorii din cei doi membrii ai relatiei (1.12.2) au acceasi norm , at t pentru a a valori pozitive, c t si pentru valori negative ale scalarului . Este clar c acesti doi a a vectori sunt coliniari, ntruc t ambii sunt perpendiculari vectorii a si b. Mai trebuie a s demonstr m, prin urmare, c acesti vectori au si acelasi sens. Se observ , ns , a a a a a imediat, c pentru > 0 acesti doi vectori au, ambii, acelasi sens cu vectorul a b, a n timp ce pentru < 0 ei au, ambii, sens opus vectorului a b. 4) Produsul vectorial este distributiv fata de adunarea vectorilor: (a + b) c = a c + b c, c (a + b) = c a + c b. (1.12.4) (1.12.5)

V ECTORI S I COORDONATE 47 Din nou, este sucient s demonstr m prima egalitate, cea de-a doua rezult nd, pe a a a urm , din anticomutativitate. a Egalitatea are loc, n mod evident, dac unul dintre cei trei vectori este nul sau a dac suma a+b este nul . Presupunem c nu suntem n nici una dintre aceste situatii. a a a Vom demonstra mai nt i egalitatea a (a + b) c0 = a c0 + b c0 , (1.12.6)

unde c0 = c/ c este un vector unitar. Vom ar ta, mai nt i, cum anume se poate construi produsul vectorial al unui a a vector oarecare a cu un vector unitar c0 . Atasam vectorii a si c0 unui punct O oarecare, deci construim punctele A si C astfel nc t OA = a si OC = c0 . Ducem a acum prin punctul O un plan , perpendicular pe dreapta OC si proiect m ortogonal a pe el segmentul orientat OA. Segmentul orientat OA , proiectia ortogonal pe a lui a OA, l rotim,n planul ,n jurullui O, cu un unghi de /2, n sensul mersului acelor de ceasornic, dac privim din punctul C. Segmentul orientat OA , obtinut n urma a rotatiei, va un reprezentant al produsului vectorial al vectorilor a si c0 . Intr-adev r, a dac not m cu unghiul dintre vectorii a si c0 , atunci putem scrie: a a = a c0 sin . 2 plus, se constat cu usurinta c vectorii OA si a c0 au aceeasi directie si acelasi In a a sens. Trecem acum la demonstrarea relatiei (1.12.6). Pentru aceasta, x m un punct O a si construim punctele A, B, C astfel nc t OC = c0 , OA = a, AB = b, OB = a + a b. Construim, mai departe,planul , care trece prin punctul O si este perpendicular pe segmentul orientat OC. Not m cu A si B proiectiile ortogonale ale punctelor A a si B pe planul . Rotim triunghiul OA B n planul , n jurul punctului O, cu un unghi de /2, n sensul mersului acelor de ceasornic, dac privim din punctul C. Se a obtine, ca rezultat al rotatiei, triunghiul OA B . Avem: OA = OA = OA cos OB = (a + b) c0 , OB = OA + A B , OA = a c0 , A B = b c0 . (1.12.7)

Asadar, din (1.12.7) rezult egalitatea (1.12.6). Pentru a obtine acum (1.12.4), este a sucient s nmultim relatia (1.12.6) cu scalarul c . a

48 C APITOLUL 1 Proprietile produsului vectorial descrise mai sus permit formularea unei reguli at pentru calculul produsului vectorial a dou combinatii liniare de vectori liberi: pur si a simplu se calculeaz produsul ec rui termen din prima combinatie cu ecare termen a a din a doua combinatie si apoi se nsumeaz rezultatele. De exemplu, a (a + 2b) (2c 3d) = 2a c 3a d + 4b c 6b d. Observatie. Produsul vectorial are o serie de similariti cu produsul scalar al vecto at rilor. Sunt, totusi, o serie de diferente care trebuie inute minte: t 1) Produsul vectorial nu este comutativ ordinea factorilor conteaz . a 2) Produsul vectorial a doi vectori este un vector, nu un scalar. Ca urmare, de data aceasta are sens s consider m produse de mai multi factori. Totusi, asa cum vom a a vedea ceva mai t rziu, produsul vectorial nu este asociativ. a

1.12.2

Expresia produsului vectorial n functie de componentele facto rilor

Consider m un sistem de coordonate ortogonal Oxyz si e {i, j, k} baza ortonormat a a de coordonate. Este usor de vericat c vectorii bazei se nmultesc vectorial dup a a regulile descrise n urm toarea tabel : a a i j k i 0 k j j k 0 i k j i 0 Fie, acum, a si b doi vectori dati prin componentele lor: a = Xi + Y j + Zk, b = X i + Y j + Z k.

Utiliz nd distributivitatea produsului vectorial n raport cu adunarea vectorilor, obtinem a a b = (Xi + Y j + Zk)(X i + Y j + Z k) = (Y Z ZY )i+ + (ZX XZ )j + (XY Y X )k, deci a b = (Y Z ZY )i + (ZX XZ )j + (XY Y X )k. (1.12.8)

V ECTORI S I COORDONATE 49 Tin nd cont de regula de dezvoltare a unui determinant de ordinul al treilea dup a a prima linie, formula precedent se mai poate scrie sub urm toarea form , mult mai a a a usor de retinut: i j k ab= X Y Z . (1.12.9) X Y Z Observatie. Din expresia analitic (1.12.9) rezult imediat formule analitice pentru a a aria paralelogramului si aria triunghiului determinate de cei doi vectori. Astfel, din formula mentionat rezult imediat c a a a ab=i adic a Ariapar a b = Y Y Z Z
2

Y Y

X Z j X Z

X Z +k X Z

Y , Y

X X

Z Z

X X

Y Y

(1.12.10)

Prin urmare, aria triunghiului determinat de cei doi vectori este Ariatriun = 1 2 Y Y Z Z
2

X X

Z Z

X X

Y Y

(1.12.11)

S consider m acum cazul n care avem tri puncte oarecare din planul xOy: a a A(xA , yA , 0), B(xB , yB , 0), C(xC , yC , 0). Ei determin doi vectori: a = AB si a b = AC. Este clar c a = a(xB xA , yB yA , 0) si b = b(xC xA , yB yA , 0). a Prin urmare, i j k x A yA 1 x xA yB yA a b = xB xA yB yA 0 = k B = k xB yB 1 , xC xA yC yA xC xA yC yA 0 x C yC 1 de unde rezult c a a x A yA 1 a b = xB yB 1 . x C yC 1 Avem, asadar,

50 C APITOLUL 1 Aria triunghiului ABC din planul xOy este dat de formula a x y 1 1 A A = xB yB 1 . 2 x C yC 1

AriaABC

(1.12.12)

Fireste, semnul se alege astfel nct membrul drept s e pozitiv. Este, de asemenea, a de remarcat, c formula de mai sus ne d un criteriu de coliniaritate pentru punctele a a A, B, C. Cum ele sunt coliniare exact atunci c nd aria triunghiului determinat de ele a este zero, adic atunci c nd triunghiul este degenerat, nseamn c cele trei puncte a a a a sunt coliniare exact atunci c nd determinantul din membrul drept al ecuatiei (1.12.12) a se anuleaz . a

1.12.3

Dublul produs vectorial

Dup cum am putut constata p n acum, produsul vectorial a doi vectori este, din a a a nou, un vector, de aceea are sens s nmultim acest vector cu un al treilea vector. Rea zultatul acestei operatii este ceea ce se numeste dublu produs vectorial. Mention m a c produsul vectorial nu este asociativ, de aceea nu se poate renunta la paranteze asa a cum se face, de exemplu, n cazul produsului numerelor reale sau complexe sau n cazul produsului matricilor. De acest fapt ne putem convinge cu usurinta, studiind produsele elementelor bazei canonice a spatiului tridimensional. Avem, de exemplu: (i j) j = k j = i, n timp ce i (j j) = 0. Fie, prin urmare, a, b si c trei vectori din spatiu. Dup cum am spus mai devreme, a dublul produs vectorial al celor trei vectori este, prin denitie, vectorul (a b) c. Vom demonstra, n cele ce urmeaz , c are loc urm toarea relatie: a a a (a b) c = (a c)b (b c)a. (1.12.13)

Dac unul dintre vectori este nul, atunci, desigur, ambii membrii ai egalitii de mai a at sus sunt egali cu zero, prin urmare nu avem ce demonstra. Acelasi lucru se nt mpl , a a

V ECTORI S I COORDONATE 51 dup cum ne putem convinge imediat, dac vectorii a si b sunt coliniari. Vom presua a pune, prin urmare, c toti cei trei vectori sunt nenuli, iar vectorii a si b sunt necolinia ari. Consider m vectorul x = (a b) a. a Alegem o origine O arbitrar a spatiului si e X, A, B, C patru puncte din spatiu a astfel nc t s avem OA = a, OB = b, OC = c, OX = x. Avem, prin urmare, a a OX = OA OB OA. Din denitia produsului vectorial, deducem imediat c OX este perpendicular pe OA a si se a n planul OAB. Pe de alt parte, deoarece tripletul de vectori a a {(OA OB), OA, OX} este drept, rezult c vectorii OB si OX se a de aceeasi parte a planului care a a a contine vectorii OA si OA OB. In plus, avem OX = OA
2

OB sin ,

unde este unghiul AOB. Aceste proprieti ale vectorului OX denesc acest unghi n mod unic. Pe de alt at a parte, ne putem convinge cu usurinta c proprietile sunt vericate de vectorul a at (OA OA)OB (OA OB)OA. Asadar, OX = OA OB OA = (OA OA)OB (OA OB)OA. Analog se demonstreaz c a a OA OB OB = (OA OB)OB (OB OB)OA. Reperul {OA, OB, OA OB} este o baz a lui R3 , asadar exist trei numere a a reale u, v, w astel nc t a OC = uOA + v OB + w(OA OB).

52 C APITOLUL 1 Dezvolt nd (OAOB)OC si in nd cont de faptul c OAOB este perpendicular a t a a pe OA si pe OB, obtinem (OA OB) OC = u(OA OA)OB u(OA OB)OA + v(OA OB)OB v(OB OB)OA = = uOA v OB w(OA OB) OB OA+ + uOA + v OB + w(OA OB) OA OB = = (OA OC)OB (OB OC)OA = = (a c)b (b c)a. Observatie. Fireste, are sens s calcul m si produsul a(bc). Din anticomutativi a a tatea produsului vectorial, obtinem, utiliz nd relatia (1.12.13), stabilit mai devreme: a a a (b c) = (b c) a = (b a)c (c a)b. Compar nd vectorii (a b) c si a (b c) ajungem la concluzia c ei pot e a a egali doar dac a (b c)a + 2(a c)b (a b)c = 0. Astfel, o conditie necesar pentru ca cele dou produse vectoriale duble s e egale a a a este necesar ca cei trei vectori s e coplanari. Aceast conditie nu este, ns , si a a a sucient , ntruc t,dup cum se vede din egalitatea de mai sus, coecientii celor trei a a a vectori nu sunt arbitrari. Se poate demonstra cu usurinta, utiliz nd relatia (1.12.13) c pentru orice trei a a vectori a, b si c are loc urm toarea identitate (identitatea lui Jacobi): a (a b) c + (b c) a + (c a) b = 0. (1.12.14)

1.13
1.13.1

Produsul mixt al vectorilor


Denitie si propriet ti fundamentale a

Fie a, b si c trei vectori. Se numeste produs mixt al celor trei vectori num rul a (a, b, c) := (a b) c. (1.13.1)

V ECTORI S I COORDONATE 53 Produsul mixt al vectorilor are o interpretare geometric remarcabil , exprimat de a a a urm toarea teorem . a a Teorema 1.10. Fie a, b si c trei vectori necoplanari. Ii atasam unui punct O si e A, B, C punctele pentru care OA = a, OB = b, OC = c. Atunci produsul mixt (a, b, c) este egal cu volumul paralelipipedului construit pe segmentele OA, OB, OC, luat cu semnul plus dac tripletul {a, b, c} este direct si a cu semnul minus dac tripletul este st ng. a a

Fie V volumul paralelipipedului construit pe segmentele OA, OB si OC, S altimea paraleli aria paralelogramului construit pe segmentele OA si OB si h In pipedului. Atunci V = Sh. Atasam acum punctului O un vector unitar OE, perpendicular pe segmentele OA si OB si orientat astfel nc t tripletul format din vectorii OA, OB si e = OE s e a a direct. Atunci, n mod evident, a b = Se. Prin urmare, (a b) c = S(e c) = S pre c = Sh = V,

unde se ia semnul plus dac tripletul (a, b, c) este direct si semnul minus dac triplea a tul este st ng. a Consecinta 1.6. Volumul tetraedrului OABC este dat de formula 1 V olOABC = (a, b, c), 6 unde a = OA, b = OB, c = OC. Consecinta 1.7. Un sistem de trei vectori liniar independenti {a, b, c} este drept dac (a, b, c) > 0 si st ng dac (a, b, c) < 0. a a a Consecinta 1.8. Un sistem ortonormat de trei vectori liniar independenti {a, b, c} este drept dac (a, b, c) = 1 si st ng dac (a, b, c) = 1. a a a

54 C APITOLUL 1 Produsul mixt al vectorilor ne permite, de asemenea, s stabilim un criteriu de a coplanaritate a trei vectori, cuprins n teorema care urmeaz . a Teorema 1.11. Pentru ca trei vectori a, b si c s e coplanari este necesar si sucient a ca produsul lor mixt s e egal cu zero: a


1.13.2

(a, b, c) = 0.

(1.13.2)

Dac vectorii a, b, c sunt coplanari, atunci vectorul a b e este egal cu a zero (dac vectorii a si b sunt coliniari), e este perpendicular pe vectorul c. a In ambele cazuri egalitatea (1.13.2) are loc. Invers, s presupunem c egalitatea (1.13.2) are loc. Dac vectorii nu ar coplaa a a nari, atunci ei ar determina, ca n teorema precedent , un paralelipiped de volum a 0 = V = (a, b, c),

ceea ce contrazice egalitatea (1.13.2).

Expresia produsului mixt n coordonate

Presupunem c , relativ la o baz ortonormat , vectorii a, b, c sunt dati prin compoa a a nentele lor: a(X1 , Y1 , Z1 ), b(X2 , Y2 , Z2 ), c(X3 , Y3 , Z3 ). (1.13.3) Utiliz nd expresiile n coordonate pentru produsul vectorial si produsul mixt, obtinem: a (a, b, c) = (a b) c = (Y1 Z2 Y2 Z1 )X3 + (X2 Z1 X1 Z2 )Y3 + + (X1 Y2 X2 Y1 )Z3 = X1 Y2 Z3 + X2 Y3 Z1 + X3 Y1 Z3 X1 Y3 Z2 X3 Y2 Z1 X2 Y1 Z3 . Este usor de constatat c aceast relatie se poate rescrie cu usurinta cu ajutorul unui a a determinant de ordinul al treilea: X1 Y1 Z1 (a, b, c) = X2 Y2 Z2 X3 Y3 Z3 . (1.13.4)

V ECTORI S I COORDONATE 55 Din proprietile determinantilor se obtin imediat urm toarele relatii ntre produsele at a mixte a trei vectori, luati n diferite ordini: (a, b, c) = (c, a, b) = (b, c, a) = (b, a, c) = (c, b, a) = (a, c, b). Prin urmare: dac facem o permutare circular a factorilor ntr-un produs mixt, valoarea a a produsului nu se schimb ; a dac se schimb ordinea a doi factori (nu neap rat vecini), semnul produsului a a a se schimb (dar valoarea absolut nu!). a a Se constat , de asemenea, e din denitie, e din proprietile determinantilor, c a at a dac doi factori dintr-un produs mixt sunt liniar dependenti, produsul se anuleaz . In a a particular, din (1.13.4) rezult c putem rescrie conditia necesar si sucient (1.13.2) a a a a pentru ca vectorii (1.13.3) s e coplanari sub forma a X1 Y1 Z1 X2 Y2 Z2 = 0. X3 Y3 Z3 (1.13.5)

1.14

Probleme

Problema 1.1. Un vector v face un unghi de 45 cu axa Ox, un unghi de 60 cu axa a Oy, iar componenta sa pe Ox este vx = 3 2. S se determine modulul vectorului, unghiul pe care l face cu axa Oz si celelalte dou componente. a Problema 1.2. S se determine un vector care face unghiuri egale cu cele trei axe ale a unui reper ortonormat direct, stiind c modulul vectorului este egal cu unitatea. a Problema 1.3. Ce relatii trebuie s ndeplineasc vectorii a, b, c astfel nc t ei s a a a a formeze un triunghi? Problema 1.4. Punctele A (1, 2, 1), B (2, 0, 0), C (0, 1, 3) sunt mijloacele laturilor unui triunghi. S se determine coordonatele v rfurilor triunghiului. a a Problema 1.5. Pe laturile triunghiului ABC se construiesc paralelogramele arbitrare ABB A , BCC B , CAA C . S se arate c se poate construi un triunghi av nd a a a laturile egale si paralele cu A A , B B , C C .

56 C APITOLUL 1 Problema 1.6. Se d o piramid cu v rful n S si baza un paralelogram ABCD ale a a a c rui diagonale se intersecteaz n punctul O. S se demonstreze egalitatea vectoa a a rial : a SA + SB + SC + SD = 4SO. Problema 1.7. Vericati c vectorii a(4, 1, 1), b(1, 2, 5), c(1, 1, 1) formeaz o a a baz n spatiu. Determinati componentele vectorilor l(4, 4, 5), m(2, 4, 10), n(0, 3, 4) a n aceast baz . a a Problema 1.8. Se dau vectorii necoplanari a, b, c. Stabiliti dac vectorii l, m, n sunt a caz armativ, indicati o relatie de coplanari n ecare dintre cazurile de mai jos. In dependenta liniar dintre ei. a 1) l = 2a b c, m = 2b c a, n = 2c a b; 2) l = a + b + c, m = b + c, n = a + c; 3) l = c, m = a b c, n = a b + c. Problema 1.9. In paralelogramul ABCD punctul K este mijlocul segmentului CD, iar punctul O este punctul de intersectie a diagonalelor. Consider nd baza format din a a vectorii AB si AD, determinati, n aceast baz , componentele vectorilor AM , AO, M O. a a Problema 1.10. In trapezul ABCD lungimile bazelor AD si BC sunt n raportul 3 : 2. Lu nd ca baz vectorii AC si BD, s se determine,n aceast baz , componentele a a a a a vectorilor AB, BC, CD, DA. Problema 1.11. In trapezul ABCD, lungimile bazelor AD si BC sunt n raportul 3 : 1. O este punctul de intersectie a diagonalelor trapezului, n timp ce S este punctul de intersectie al prelungirilor laturilor neparalele. Lu nd ca baz vectorii AD si AB, a a determinati componentele vectorilor AC, AO, AS. Problema 1.12. Trei puncte, A(x1 , y1 ), B(x2 , y2 ), C(x3 , y3 ), necoliniare, sunt v rfuri a consecutive ale unui paralelogram. Determinati coordonatele celui de-al patrulea punct, D, al paralelogramului. Problema 1.13. Se dau dou puncte distincte A(x1 , y1 , z1 ) si B(x2 , y2 , z2 ). Determinati a coordonatele:

V ECTORI S I COORDONATE 57 1) punctului M , situat pe segmentul AB, astfel nc t AM : BM = m : n; a 2) punctului M , situat n exteriorul segmentului AB, astfel nc t AM : BM = m : a n. Problema 1.14. Se dau punctele A(3, 2) si B(1, 4). Punctul M se a pe dreapta a AB, iar AM = 3AB. Determinati coordonatele punctului M dac : a 1) M se a de aceeasi parte a punctelor A si B; a 2) punctele M si B se a de-o parte si de cealalt a punctului A. a a Problema 1.15. Se dau vectorii necoliniar a si b. Demonstrati c sistemul de vectori a m = 3a b, n = 2a + b, p = a + 3b este liniar dependent, iar vectorii n, p sunt necoliniari. Exprimati vectorul m n functie de vectorii n, p. Problema 1.16. Punctul M este centrul de greutate al triunghiului ABC. Exprimati: 1) vectorul M A n functie de vectorii BC, CA; 2) vectorul AB n functie de vectorii M B, M C; 3) vectorul OA n functie de vectorii OB, OC, OM , unde O este un punct oarecare din spatiu. Problema 1.17. Determinati coordonatele v rfurilor unui tetraedru OABC n siste a mul de coordonate cu originea n v rful O, n care baza de coordonate este format a a din medianele OD, OE, OF ale fetelor BOC, COA, AOB. Problema 1.18. S se determine coordonatele v rfurilor tetraedrului ABCD ntr-un a a sistem de coordonate n care originea este centrul de greutate P al fetei BCD, iar baza este format din vectorii BQ, CR, DS, unde Q, R, S sunt, respectiv, centrele a de greutate ale fetelor ACD, ABD si ABC. Problema 1.19. a Determinati unghiurile dintre vectorii a si b, dati prin intermediul componentelor lor, fata de un reper ortonormat. 1) a(1, 1, 1), b(5, 1, 1); 2) a(1, 1, 1), b(2, 2, 2);

58 C APITOLUL 1 3) a(1, 1, 1), b(3, 1, 2). Problema 1.20. S se determine distanta dintre punctele A si B, date prin intermea diul coordonatelor lor fata de o baz ortonormat . a a 1) A(4, 2, 3), B(4, 5, 2); 2) A(3, 1, 1), B(1, 1, 1); 3) A(3, 3, 7), B(1, 4, 5). Problema 1.21. Se dau trei vectori: a(1, 2), b(5, 1), c(4, 2). Calculati: 1) b(a c) c(a b); 2) a 3) b
2 2

b c; + b (a + 3c);

Problema 1.22. Se dau trei vectori: a(1, 1, 1), b(5, 1, 1), c(0, 3, 2). Calculati: 1) b(a c) c(a b); 2) a
2

+ c

(a b) (b c);

3) (a c) (a b) a 2 (b c). Problema 1.23. Demonstrati c vectorii a si b(a c) c(a b) sunt perpendiculari. a Problema 1.24. Este adev rat c , pentru orice vectori a, b, c, d este ndeplinit egaa a a litatea (a b) (c d) = (a c) (b d)? Problema 1.25. Se stie c a = b c, b = c a, c = a b. Determinati lungimile a vectorilor a, b, c si unghiurile dintre ei. Problema 1.26. Pe vectorii a(2, 3, 1) si b(1, 1, 2) (atasati unui punct) se construieste un triunghi. Determinati aria acestui triunghi, precum si lungimile celor trei n ltimi a ale sale. Problema 1.27. Unui punct i se ataseaz patru vectori a(1, 1, 1), b(1, 1, 1), a c(5, 1, 1) si d. Vectorul d are lungimea 1 si formeaz cu vectorii a, b, c unghiuri a ascutite egale. Determinati componentele vectorului d.

V ECTORI S I COORDONATE 59 Problema 1.28. Stabiliti dac urm toarele triplete de vectori sunt formate din vectori a a coplanari: 1) a(2, 3, 5), b(7, 1, 1), c(3, 5, 11); 2) a(2, 0, 1), b(5, 3, 3), c(3, 3, 10). Problema 1.29. Vectorii a, b, c sunt necoplanari. Pentru ce valori ale lui sunt coplanari vectorii a + 2b + c, 4a + 5b + 6c, 7a + 8b + 2 c? Problema 1.30. Se dau vectorii necoliniari a, b si scalarul p. G siti un vector x, care a veric egalitatea (x, a, b) = p. a Problema 1.31. Diagonalele unui trapez isoscel sunt perpendiculare. Determinati aria trapezului, stiind c n ltimea lui este egal cu h. a a a Problema 1.32. Aria unui trapez ABCD este egal cu S, iar raportul bazelor este a AD : BC = 3 : 1. Segmentul M N este paralel cu latura BC si intersecteaz latura a AB, astfel nc t AM : BN = 3 : 2, M N : CD = 1 : 3. Segmentul AM este a paralel cu segmentul BN . Determinati aria triunghiului BN C. Problema 1.33. M sura, n radiani, a unghiului dintre vectorii u si v este de a u = 1, v = 7, calculati u v si 1 3 u v . 3 4 . Dac a 6

Problema 1.34. Dac ABCD este un tetraedru regulat de latur 1, calculati AB AC . a a Problema 1.35. Calculati aria paralelogramului ABCD, dac AB = (1, 1, 1), n a timp ce AD = (2, 1, 4). Problema 1.36. Calculati aria triunghiului ABC dac AB = (1, 1, 0), iar AC = a (0, 1, 3). Problema 1.37. Determinati un vector de lungime 1 care s e perpendicular pe a vectorii u = (1, 3, 1) si v = (3, 3, 3). Problema 1.38. Se dau vectorii u(1, 1, 1) si v(0, 1, 2). S se determine o baz orto a a normat pozitiv {a, b, c} a lui R3 astfel nc t: a a a

60 C APITOLUL 1 (i) a s aib aceeasi directie si sens cu u; a a (ii) b s e o combinatie liniar a lui u si v, iar prima sa component s e pozitiv . a a a a a Problema 1.39. Demonstrati c dac u + v + w = 0, atunci a a (a) u v = v w = w u; (b) u v + v w + w u = 3(u v).

CAPITOLUL

Dreapta n plan

2.1

Ecuatia dreptei scris cu ajutorul coecientului unghiu a lar (al pantei)

Fie o dreapt . Se numeste vector director al dreptei orice vector nenul a c rui a a directie coincide cu directia dreptei. Se ntelege c o aceeasi dreapt are o innitate a a de vectori directori, dar toti acestia sunt coliniari ntre ei. Presupunem c s-a ales un sistem de coordonate an Oxy. Vom stabili acum a ecuatia dreptei . Presupunem, mai nt i, c dreapta este paralel cu axa Oy si a a a intersecteaz axa Ox ntr-un punct P (a, 0). Atunci este clar c pentru toate punctele a a M (x, y) de pe dreapta si numai pentru ele avem x = a. (2.1.1)

Asadar, (2.1.1) este ecuatia unei drepte paralele cu axa Oy si care intersecteaz axa a Ox n punctul P (a, 0). Este clar c toate dreptele de acest tip au vectori directori de a componente (0, m), unde m este un num r real nenul oarecare. a S presupunem acum c dreapta nu este paralel cu axa Oy. Atunci pentru a a a orice vector director a(l, m) al acestei drepte avem l = 0, iar raportul m : l are

62 C APITOLUL 2 aceeasi valoare constant k, numit coecient unghiular al dreptei relativ la siste a a mul de coordonate ales. Dac , n particular, se consider un sistem de coordonate ortogonal (O, i, j), a a atunci pentru coecientul unghiular avem, n mod evident, k = tg , unde este unghiul dintre i si orice vector director al dreptei . Unghiul se numeste unghiul de nclinare sau panta dreptei relativ la axa Ox. Deoarece vom considera n cele ce urmeaz vom utiliza n exclusivitate nclinarea relativ la axa Ox, a pe viitor nu vom mai scoate n evidenta n mod explicit acest fapt si vom vorbi, n general, pur si simplu despre panta dreptei. In cele ce urmeaz , dac nu se precizeaz altfel, vom utiliza n exclusivitate un a a a sistem de coordonate rectangular, xat odat pentru totdeauna si nu ne vom mai a referi la el. Vom ar ta acum cum se poate obtine ecuatia unei drepte dac se cunoaste panta a a ei si un punct de pe dreapt . Fie, asadar, o dreapt , de coecient unghiular k. a a Fie, de asemenea, un punct P (a, b) de pe dreapt . Fie, acum M (x, y) un punct de a pe dreapt , diferit de punctul P . Atunci vectorul P M (x a, y b) este un vector a director al dreptei , prin urmare yb = k. xa De aici rezult c a a y b = k(x a). (2.1.3) Aceast ecuatie este vericat de orice punct de pe dreapt , inclusiv punctul P . Dea a a monstr m acum c , invers, dac un punct veric aceast ecuatie, atunci el apartine a a a a a drepte. Fie, asadar, un punct M1 (x1 , y1 ) = P , care veric ecuatia (2.1.3), adic a a y1 b = k(x1 a). Cum M1 = P , x1 a = 0, prin urmare, din (2.1.2) si (2.1.4), obtinem c a y1 b yb = . xa x1 a (2.1.4) (2.1.2)

D REAPTA N PLAN 63 I Asadar, vectorii directori ai dreptelor si P M1 sunt coliniari. Cum ambele drepte trec prin punctul P , ele coincid, deci M1 . Astfel, ecuatia (2.1.3) descrie o dreapt care trece prin punctul P si are coecientul unghiular . a Dac , n particular, punctul P se a pe axa Oy (ceea ce este posibil, deoarece a a am presupus c dreapta noastr nu este paralel cu aceast ax ), adic dac P are a a a a a a a coordonatele (0, b), atunci ecuatia (2.1.3) cap t forma mai simpl : aa a y = kx + b. Dac dreapta este paralel cu axa Oy, atunci panta sa este egal cu zero si, dac trece a a a a prin punctul P (0, b), atunci ecuatia ei este y = b.

2.2

Ecuatia general a dreptei. Ecuatia dreptei prin t ieturi a a

Denitia 2.1. Se numeste ecuatie de gradul nt i sau ecuatie liniar relativ la necu a a noscutele x si y o ecuatie de forma Ax + By + C = 0, (2.2.1)

Dac avem o dreapt care nu este paralel cu axa Oy, atunci, dup cum a a a a am v zut n sectiunea precedent , ea poate descris prin ecuatia liniar a a a a y kx b = 0. (2.2.2)

unde A, B, C R, iar coecientii A si B nu se anuleaz simultan. a

Teorema 2.1. Orice dreapt n plan poate descris printr-o ecuatie de forma (2.2.1). a a Invers, orice ecuatie de forma (2.2.1) reprezint o dreapt . a a

Dac dreapta este paralel cu axa Oy, atunci ea este, din nou, dat printr-o ecuatie a a a liniar a x a = 0. (2.2.3) Consider m acum o ecuatie de forma (2.2.1) oarecare. Dac B = 0, atunci, mp rtind a a a ambii membrii ai ecuatiei cu B si introduc nd notatiile k = A/B, b = C/B, a

64 C APITOLUL 2 putem aduce ecuatia la forma (2.2.2). Dar ecuatia (2.2.2) reprezint o dreapt , de a a coecient unghiular k si care trece prin punctul P (0, b). Dac n ecuatia (2.2.1) B = a 0, atunci aceast ecuatie se poate aduce la forma (2.2.3) si, prin urmare, reprezint o a a dreapt paralel cu axa Oy. a a

Ecuatia (2.2.1) se numeste ecuatia general a drepte n plan. Vom evidentia a acum c teva cazuri particulare, n care unul sau doi coecienti ai ecuatiei generale se a anuleaz . a 1. C = 0. acest caz ecuatia (2.2.1) se reduce la In Ax + By = 0. (2.2.4)

Dreapta care se obtine trece prin originea coordonatelor, dup cum se poate ob a serva cu usurinta, nlocuind x = 0 si y = 0 n ecuatia de mai sus. Invers, dac a o dreapt trece prin originea coordonatelor, atunci, nlocuind n ecuatia (2.2.1) a x = 0 si y = 0 obtinem C = 0, prin urmare: o conditie necesar si sucient a a pentru ca o dreapt dat prin ecuatia sa general s treac prin origine este ca a a a a a C = 0. 2. B = 0, C = 0. acest caz, ecuatia (2.2.1) cap t forma In aa Ax + C = 0. (2.2.5)

Dreapta dat de aceast ecuatie este paralel cu axa Oy, dar nu intesecteaz a a a a aceast ax . Se constat imediat c aceast dreapt intersecteaz axa Ox n punca a a a a a a tul de coordonate C , 0 si toate punctele sale au coordonata x egal cu C/A. a A Asadar, un vector director al dreptei este, de exemplu, (0, 1), ceea ce conrm a faptul c dreapta este, ntr-adev r, paralel cu axa Oy. Invers, este usor de v zut a a a a c orice dreapt paralel cu axa Oy si care nu trece prin origine se poate scrie sub a a a forma (2.2.5). 3. B = 0, C = 0. De data aceasta ecuatia se reduce la x = 0, iar dreapta este chiar axa Oy.

D REAPTA N PLAN 65 I 4. A = 0, C = 0. Acest caz este analog cu cazul 2) si conduce la o dreapt paralel a a cu axa Ox, dar care nu coincide cu aceast ax . a a 5. A = 0, C = 0. Acest caz este analog cu cazul 3), iar dreapta n chestiune este axa Ox. Scoatem n evidenta acum urm toarele fapte: e dreapta dat prin ecuatia sa a a general (2.2.1). Atunci vectorul n(A, B) este perpendicular pe dreapt , n timp ce a a vectorul a(B, A) este un vector director al dreptei. Intr-adev r, s alegem pe dreapta dou puncte distincte M1 (x1 , y1 ) si M2 (x2 , y2 ). a a a Avem, prin urmare, Ax1 + By1 + C = 0, Ax2 + By2 + C = 0. Sc z nd aceste ecuatii membru cu membru, obtinem a a A(x2 x1 ) + B(y2 y1 ) = 0. Aceast egalitate nseamn c vectorul n(A, B) este perpendicular pe vectorul M1 M2 (x2 a a a x1 , y2 y1 ), prin urmare este perpendicular si pe dreapta . Cum vectorul a(B, A) este, n mod evident, si el perpendicular pe vectorul n, rezult c a este un vector di a a rector al dreptei . S presupunem acum c n ecuatia (2.2.1) toto coecientii A, B, C sunt nenuli. a a artim ecuatia cu C si not m a = C/A si b = C/B. Atunci ecuatia va Imp a deveni x y + = 1. (2.2.6) a b mod evident, a si b sunt magnitudinile segmentelor pe care dreapta le taie pe In axele de coordonate Ox si Oy (e vorba de segmentele cuprinse ntre originea coordo natelor si punctele de intersectie a dreptei cu axele). Aceste magnitudini se numesc t ieturi ale dreptei pe ax , de aceea, ecuatia (2.2.6) se numeste ecuatia dreptei prin a a t ieturi. a

66 C APITOLUL 2

2.3

Ecuatia vectorial si ecuatiile parametrice ale dreptei. a Dreapta care trece prin dou puncte a

Orice punct M al planului este unic identicat prin vectorul s u de pozitie OM , a relativ la originea coordonatelor. Fie o dreapt din plan, r0 = OM0 vectorul a de pozitie al unui punct de pe dreapt si a vectorul director al dreptei. Not m cu a a r vectorul de pozitie al unui punct M oarecare din plan. Dac M apartine dreptei, a atunci r r 0 = M0 M , deci r r0 este un vector director al dreptei, asadar este coliniar cu vectorul a. De aici rezult c exist un num r real t astfel nc t s avem a a a a a a r r0 = ta. (2.3.1)

Invers, dac t este un num r real oarecare, este clar c punctul M din plan, al c rui a a a a vector de pozitie r veric ecuatia (2.3.1) este un punct de pe dreapt . Ecuatia (2.3.1) a a sau ecuatia echivalent cu ea a r = r0 + ta, (2.3.2) se numeste ecuatia vectorial a dreptei. a S presupunem acum c vectorii sunt dati prin componentele lor, a(l, m), r0 (x0 , y0 ) a a si r(x, y). Atunci ecuatia vectorial (2.3.2) este echivalent cu sistemul de ecuatii: a a x y = x0 + lt . = y0 + mt (2.3.3)

Ecuatiile (2.3.3) se numesc ecuatiile parametrice ale dreptei . Dac dreapta nu este paralel cu nici una dintre axele de coordonate, atunci a a avem, n mod evident, l = 0 si m = 0 si atunci sistemul (2.3.3) este echivalent cu ecuatia x x0 y y0 = , (2.3.4) l m care se numeste ecuatia canonic a dreptei n plan. a Remarc m c , n general, n geometria analitic , se utilizeaz o anumit conventie, a a a a a care ne permite s scriem ecuatia canonic si pentru cazul n care dreapta este paraa a lel cu una dintre axele de coordonate. Conventia este urm toarea: de ecare dat a a a

D REAPTA N PLAN 67 I c nd unul dintre numitorii din ecuatia canonic a drepei se anuleaz , se consider a a a a c num r torul acelei fractii este identic nul. S presupunem, prin urmare, c avem a aa a a o ecuatie de forma: x1 y2 = . 1 0 Atunci, conform conventiei, aceast ecuatie este, de fapt, echivalent cu ecuatia y = a a 2, adic reprezint ecuatia unei drepte paralele cu axa Ox. a a Fie acum dou puncte M0 (x0 , y0 ) si M1 (x1 , y1 ) de pe dreapta . Atunci M0 M1 (x1 a x0 , y1 y0 ) este un vector director al dreptei si, prin urmare, y y0 x x0 = x1 x0 y1 y0 (2.3.5)

este ecuatia dreptei care trece prin punctele M0 si M1 . Preciz m c , n conformitate a a cu conventia f cut , punctele M0 si M1 pot s se ae si pe o dreapt paralel cu una a a a a a dintre axele de coordonate (ceea ce are ca efect faptul c una dintre coordonatele a celor dou puncte va aceeasi pentru ambele). a

2.4

Pozitia reciproc a dou drepte n plan a a

Consider m dou drepte 1 si 2 , date prin ecuatiile lor generale a a A1 x + B1 y + C1 = 0, A2 x + B2 y + C2 = 0. (2.4.1)

A studia pozitia reciproc a acestor dou drepte nseamn s stabilim num rul punc a a a a a telor comune ale celor dou drepte. Este evident c ne putem aa, n exclusivitate, n a a una dintre urm toarele trei situatii: a (i) dreptele se intersecteaz ntr-un punct; a (ii) dreptele coincid (ceea ce nseamn c au o innitate de puncte comune); a a (iii) dreptele sunt paralele (deci nu au nici un punct comun). Este clar c a studia pozitia reciproc a dreptelor 1 si 2 revine la investigarea sisa a temului de ecuatii liniare (2.4.1), alc tuit din ecuatiile generale ale dreptelor. Astfel, a cele trei cazuri de mai sus corespund (n aceeasi ordine), urm toarelor cazuri posibile a n analiza sistemului de ecuatii:

68 C APITOLUL 2 (i) Sistemul de ecuatii are solutie unic . Dup cum se stie din algebra liniar , a a a aceast conditie este echivalent cu conditia ca sistemul s e un sistem Cramer, a a a adic a A B1 det 1 = 0, (2.4.2) A2 B 2 (ii) Sistemul de ecuatii este compatibil, dar nedeterminat. Asta nseamn c a a det A1 B 1 = 0, A2 B 2 (2.4.3)

dar rangul matricii sistemului coincide cu rangul matricii extinse sau, ceea ce, n cazul nostru, c nd sunt doar dou ecuatii, este echivalent cu a a B1 C1 A1 = = , A2 B2 C2 adic cele dou ecuatii (2.4.1) descriu aceeasi dreapt . a a a (iii) Sistemul de ecuatii este incompatibil, ceea ce inseamn c este vericat , din a a a nou, ecuatia (2.4.3) dar, de data aceasta, A1 B1 C1 = = , A2 B2 C2 (2.4.5) (2.4.4)

altfel spus, rangul matricii sistemului este egal cu 1, n timp ce rangul matricii extinse este egal cu 2. Egalitatea din (2.4.5) nseamn c cele dou drepte au a a a vectori directori coliniari, n timp ce neegalitatea nseamn c cele dou drepte a a a nu coincid, prin urmare ele sunt paralele.

2.5

Fascicole de drepte

Denitia 2.2. Se numeste fascicol de drepte multimea tuturor dreptelor dintr-un plan care trec printr-un punct S al planului, care se numeste centrul fascicolului. Pentru a specica un fascicol de drepte n plan este sucient s specic m centrul a a fascicolului si dou dintre dreptele sale. a

D REAPTA N PLAN 69 I Fie, prin urmare, n plan, dou drepte distincte care trec prin punctul S(x0 , y0 ), a date prin ecuatiile lor generale, A1 x + B1 y + C1 = 0, A2 x + B2 y + C2 = 0. Consider m acum ecuatia a (A1 x + B1 y + C1 ) + (A2 x + B2 y + C2 ) = 0, (2.5.3) (2.5.1) (2.5.2)

unde si sunt numere reale oarecare, care nu se anuleaz simultan. Vom demonstra a c aceast ecuatie determin o dreapt care trece prin punctul S. Rescriem ecuatia a a a a sub forma (A1 + A2 )x + (B1 + B2 )y + C1 + C2 = 0. (2.5.4) Aici coecientii necunoscutelor nu se pot anula simultan. Intr-adev r, s presupunem a a c a A1 + A2 = 0, B1 + B2 = 0 (2.5.5) si, de exemplu, = 0. Atunci si A2 = 0, pentru c dac A2 ar zero ar trebui a a s avem si A1 = 0, ceea ce ar contrazice ipoteza c dreptele (2.5.1) si (2.5.2) se a a intersecteaz ntr-un punct. Analog se demonstreaz c B2 = 0, iar egalitile (2.5.5) a a a at se pot scrie sub forma A1 /A2 = /, B1 /B2 = / A1 /A2 = B1 /B2 ,

ceea ce nu este posibil, deoarece dreptele (2.5.1) si (2.5.2) nu sunt paralele, ci se intersecteaz ntr-un punct. Astfel, coecientii necunoscutelor din ecuatia (2.5.4) a nu se pot anula simultan, de aceea, pentru orice si ce nu se anuleaz simultan, a aceast ecuatie reprezint o dreapt . Este evident c dreapta (2.5.3) trece, ntr-adev r, a a a a a prin punctul S(x0 , y0 ). Vom ar ta acum, invers, c orice dreapt din fascicol are o ecuatie de forma (2.5.3), a a a cu alte cuvinte, vom demonstra c oricum am alege o dreapt din fascicolul de drepte a a din plan care trec prin punctul S(x0 , y0 ), putem alege dou constante si , cel putin a una nenul , astfel nc t ecuatia (2.5.3) s e ecuatia dreptei alese. Fie M1 (X1 , y1 ) a a a un punct oarecare din plan, astfel nc t M1 = S. Este sucient s demonstr m c a a a a putem alege constantele , astfel nc t dreapta (2.5.3) s coincid cu dreapta SM1 . a a a

70 C APITOLUL 2 Aceast armatie se reduce la cerinta ca x1 si y2 , coordonatele lui M1 , s verice a a egalitatea (A1 x1 + B1 y1 + C1 ) + (A2 x1 + B2 y1 + C2 ) = 0. (2.5.6)

Cum punctul M1 nu coincide cu centrul fascicolului, cel putin una dintre cantitile at din paranteze este diferit de zero. Dac a a A1 x1 + B1 y1 + C1 = 0, atunci egalitatea (2.5.6) se poate rescrie sub forma: = A2 x1 + B2 y1 + C2 . A1 x 1 + B 1 y 1 + C 1

Dac i d m lui o valoare nenul arbitrar , obtinem valoarea corespunz toare a lui a a a a a . Prin urmare, pentru orice si care nu se anuleaz simultan, ecuatia (2.5.3) a reprezint ecuatia unei drepte din fascicolul determinat de dreptele (2.5.1) si (2.5.2) a si, invers, orice dreapt a fascicolului se poate scrie sub forma (2.5.3). Ecuatia (2.5.3) a se numeste ecuatia fascicolului de drepte determinat de dreptele (2.5.1) si (2.5.2). Remarc m c ecuatia dreptei (2.5.1) se obtine din ecuatia (2.5.3) pentru = 0 si un a a = 0 arbitrar, n timp ce ecuatia dreptei (2.5.2) se obtine din ecuatia (2.5.3) pentru = 0 si un = 0 arbitrar. artind ambii membrii ai ecuatiei (2.5.3) la si not nd / = , ecuatia Imp a obtinut se scrie a A1 x + B1 y + C1 + (A2 x + B2 y + C2 ) = 0. (2.5.7)

Pentru orice , aceast ecuatie corespunde unei drepte din fascicolul de drepte dea terminat de dreptele (2.5.1) si (2.5.2). Invers, orice dreapt a acestui fascicol, cu a exceptia dreptei (2.5.2) se poate scrie sub forma (2.5.7) pentru un anumit . Dac se cunosc coordonatele centrului S(x0 , y0 ) al fascicolului, atunci ecuatia a fascicolului se poate scrie sub forma foarte simpl a (x x0 ) + (y y0 ) = 0. (2.5.8)

D REAPTA N PLAN 71 I

2.6

Distanta de la un punct la o dreapt a

Fie o dreapt oarecare din plan. a Denitia 2.3. Se numeste distanta de la un punct M0 din plan p n la dreapta a a lungimea perpendicularei cobor te din punctul M0 pe dreapta . a Consider m acum un versor e perpendicular pe dreapta . Dac trece prin a a originea coordonatelor, atunci n calitate de e putem lua oricare dintre cei doi versori (opusi) care sunt perpendiculari pe dreapt . Dac dreapta nu trece prin origine, atunci a a alegem acel versor e, perpendicular pe dreapta , care este orientat dinspre originea coordonatelor c tre dreapt . a a Not m cu unghiul dintre vectorii i si e. Atunci a e = e(cos , sin ). Fie 1 dreapta care trece prin origine si care este perpendicular pe dreapta. Not m a a cu N intersectia celor dou drepte. Not m, de asemenea, cu p distanta de la origine a a p n la dreapta , adic lungimea segmentului ON . Desigur, dac dreapta trece a a a a prin origine, atunci N = O si p = 0. Un punct M (x, y) din plan apartine dreptei dac si numai dac proiectia sa or a a togonal pe dreapta 1 coincide cu N . Aceast conditie este echivalent cu conditia: a a a OM e = p. Exprim nd produsul scalar utiliz nd componentele vectorilor, obtinem, prin urmare a a x cos + y sin p = 0. (2.6.1)

Aceast ecuatie se numeste ecuatia normal sau ecuatia normal Hesse a dreptei. a a a Dreapta mparte multimea tuturor punctelor din plan care nu i apartin n dou a submultimi, numite semiplane (deschise). Semiplanul care contine versorul e, atunci c nd acesta este atasat punctului N , se numeste pozitiv, iar cel lalt semiplan se a a numeste negativ. Remarc m c originea coordonatelor se g seste totdeauna e n a a a semiplanul negativ, e pe dreapta . Denitia 2.4. Fie d distanta de la punctul M0 p n la dreapta . Se numeste abatere a a a punctului M0 de la dreapta num rul denit ptin urm toarele condiutii: a a

72 C APITOLUL 2 1) = d dac punctul M0 se a n semiplanul pozitiv; a a 2) = d dac M0 se a n semiplanul negativ; a a 3) = d = 0 dac M0 se a pe dreapta . a a Teorema 2.2. S presupunem c n plan se d o dreapt , prin ecuatia ei nora a a a mal (2.6.1). Atunci abaterea a unui punct oarecare M0 (x0 , y0 ) fata de dreapta a si distanta d de la punct p n la dreapt sunt date de formulele: a a a

= x0 cos + y0 sin p, d = |x0 cos + y0 sin p| .

(2.6.2) (2.6.3)

Fie N0 piciorul perpendicularei cobor te din M0 pe dreapta 1 . Din formula a lui Chasles obtinem c a = (N N0 ) = (ON0 ) (ON ) = OM e p = x0 cos + y0 sin p.

Formula (2.6.3) rezult din formula (2.6.2), ntruc t d = ||. a a

Formula (2.6.2) conduce la urm toarea regul : pentru a obtine abaterea unui a a punct oarecare M0 fata de o dreapt , este sucient s nlocuim coordonatele punctu a a lui n membrul st ng al ecuatiei normale a dreptei. Num rul obtinut pe aceast cale a a a este abaterea c utat . a a S presupunem acum c dreapta este dat prin ecuatia sa general , a a a a Ax + By + C = 0, (2.6.4)

si vrem s g sim ecuatia sa normal (2.6.1). Cum ecuatiile (2.6.1) si (2.6.4) reprezint a a a a aceeasi dreapt , oecientiilor trebuie s e proportionali, prin urmare: a a cos = A, sin = B, p = C. Din primele dou relatii din (2.6.5) obtinem a = A2 1 . + B2 (2.6.5)

D REAPTA N PLAN 73 I Potrivit celei de-a treia egaliti din (2.6.5), rezult c semnul lui trebuie s e opus at a a a semnului termenului liber C din ecuatia (2.6.4), dac C = 0. Dac C = 0, atunci a a poate s aib orice semn. O schimbare de semn la aduce dup sine schimbaa a a rea ntre ele a semiplanului pozitiv si a celui negativ. Num rul se numeste factor a normalizator pentru ecuatia (2.6.4), pentru c , dup nmultirea cu el, ecuatia devine a a normal . a Pe baza celor remarcate, formulele pentru abaterea si distanta de la un punct M0 (x0 , y0 ) p n la dreapta (2.6.4) se pot scrie a a = Ax0 + By0 + C |Ax0 + By0 + C| , d= . A2 + B 2 A2 + B 2 (2.6.6)

S presupunem c se d ecuatia (2.6.4). Not m a a a a

= (x0 , y0 ) = Ax0 + By0 + C.

Teorema 2.3. Pentru toate punctele din acelasi semiplan determinat de dreapta (2.6.4), are acelasi semn, iar pentru punctele din semiplanul opus are semn contrar.

Armatia acestei teoreme pentru ecuatia normal a 1 (Ax + By + C) 2 + B2 A 1 (x0 , y0 ) 2 + B2 A

sau, cu alte cuvinte, pentru m rimea a (x0 , y0 ) =

rezult din teorema 2.2. Cum m rimile (x0 , y0 ) si (x0 , y0 ) difer doar printr-un a a a factor constant, care nu depinde de punctul M0 (x0 , y0 ), rezult c armatia r m ne a a a a adev rat si pentru m rimea (x0 , y0 ). a a a Teorema 2.3 permite stabilirea semnicatiei geometrice a inegalitilor at Ax + By + C > 0, Ax + By + C < 0,

(2.6.7) (2.6.8)

74 C APITOLUL 2 care leag variabilele x si y. Dac x si y sunt coordonatele carteziene ale unui punct a a din plan, atunci inegalitatea (2.6.7) este vericat doar de coordonatele punctele plaa nului situate ntr-unul dintre semiplanele deschise determinate de dreapta Ax + By + C = 0. Inegalitatea (2.6.8) este vericat de coordonatele punctelor situate n cel de-al doilea a semiplan deschis si numai de ele. mod corespunz tor, inegalitile In a at Ax + By + C 0, Ax + By + C 0, descriu c te un semiplan mpreun cu semidreapta care l m rgineste (sau, cum se a a a mai spune, c te un semiplan nchis). a

2.7

Unghiul dintre dou drepte a

S presupunem c se dau, n plan, dou drepte, 1 si 2 , prin intermediul ecuatiilor a a a lor generale: A1 x + B1 y + C1 = 0, A2 x + B2 y + C2 = 0. (2.7.1) (2.7.2)

Dup cum s-a v zut, n calitate de vectori directori ai acestor drepte pot luati veca a torii a1 (B1 , A1 ) si a2 (B2 , A2 ). Prin urmare, cos = A1 A2 + B 1 B 2
2 A2 + B 1 1 2 A2 + B 2 2

(2.7.3)

Aici cu se noteaz unul dintre cele dou unghiuri formate de cele dou drepte. a a a Dac dreptele sunt paralele, atunci, prin conventie, se consider c dreptele fac ntre a a a ele un unghi egal cu zero. Din formula (2.7.3) rezult , n particular, conditia necesar si sucient pentru ca a a a dreptele (2.7.1) si (2.7.2) s e perpendiculare: a A1 A2 + B1 B2 = 0. (2.7.4)

D REAPTA N PLAN 75 I S presupunem acum c dreptele 1 si 2 sunt date nu prin ecuatiile generale ci a a cu ajutorul coecientilor unghiulari: y = k1 x + b1 , y = k2 x + b2 . (2.7.5) (2.7.6)

Not m cu unghiul cu care trebuie rotit dreapta 1 n jurul punctului de intersectie a a a dreptelor, pentru a se suprapune peste dreapta 2 . Dac dreptele sunt paralele, a atunci vom considera c = 0. Fie 1 si 2 unghiurile pe care le fac cele dou a a drepte cu axa Ox, adic avem k1 = tg 1 , 2 = tg 2 . Atunci = 2 1 si avem: a tg = tg(2 1 ) = Astfel, tg = tg 2 tg 1 k2 k1 = . 1 + tg 1 tg 2 1 + k1 k2 k2 k1 . 1 + k1 k2

(2.7.7)

Din formula (2.7.7) se poate obtine cu usurinta conditia de perpendicularitate a drep telor (2.7.5) si (2.7.6). Ea corespunde cazului n care tg nu exist , adic , n for a a mula (2.7.7), se anuleaz numitorul: a 1 + k1 k2 = 0. Astfel, conditia necesar si sucient pentru ca dreptele (2.7.5) si (2.7.6) s e per a a a pendiculare este ca 1 k2 = . (2.7.8) k1

2.8 2.9

Probleme Dreapta n plan

Problema 2.1. Determinati ecuatia dreptei care trece prin (2, 3) si este paralel cu a dreapta care trece prin (4, 1) si (2, 2). Problema 2.2. Determinati ecuatia dreptei care trece prin (2, 3) si este pe perpen dicular pe dreapta 2x 3y + 6 = 0. a

76 C APITOLUL 2 Problema 2.3. Determinati ecuatia mediatoarei segmentului care uneste punctele (7, 4) si (1, 2). Problema 2.4. Stabiliti ecuatia dreptei care trece prin (2, 3) si face un unghi de 60 cu directia pozitiv a axei Ox. a Problema 2.5. Stabiliti ecuatiile dreptelor care au panta 3/4 si formeaz cu axele a de coordonate un triunghi de arie 24. Problema 2.6. Determinati forma normal Hesse a dreptei 3x 4y 6 = 0. a Problema 2.7. Stabiliti ecuatia dreptelor care trec prin (4, 2) si sunt la o distanta 2 fata de origine. Problema 2.8. Determinati ecuatiile bisectoarelor unghiurilor formate de dreptele (L1 ) 3x 4y + 8 = 0 si (L2 ) 5x + 12y 15 = 0. Problema 2.9. Determinati ecuatiile dreptelor paralele cu dreapta 12x5y15 = 0, situate la distanta 4 fata de aceasta. Problema 2.10. Determinati valoarea lui k astfel nc t distanta de la punctul (2, 3) a la dreapta 8x + 15y + k = 0 s e egal cu 5. a a Problema 2.11. Dou mediane ale unui triunghi sunt situate pe dreptele x + y = 2 si a 2x + 3y = 1, iar punctul A(1, 1) este un v rf al triunghiului. Scrieti ecuatiile laturilor a acestui triunghi. Problema 2.12. Punctele K(1, 1), L(3, 4) si M (5, 0) sunt, respectiv, mijloacele la turilor AD, AB si CD ale patrulaterului ABCD, ale c rui diagonale se intersecteaz a a n O(2, 2). Determinati coordonatele v rfurilor patrulaterului. a Problema 2.13. Stabiliti ecuatiile dreptelor care trec prin punctul A(1, 5) si sunt egal dep rtate de punctele B(3, 7) si C(1, 1). a Problema 2.14. Stabiliti ecuatiile dreptelor egal dep rtate de punctele A(3, 1), B(9, 1) a si C(5, 5).

D REAPTA N PLAN 77 I Problema 2.15. Punctele K(1, 1), L(3, 4) si M (5, 0) sunt, respectiv, mijloacele la turilor AD, AB si CD ale patrulaterului ABCD, ale c rui diagonale se intersecteaz a a n O(2, 2). Determinati coordonatele v rfurilor patrulaterului. a Problema 2.16. Stabiliti ecuatiile dreptelor care trec prin punctul A(1, 5) si sunt egal dep rtate de punctele B(3, 7) si C(1, 1). a Problema 2.17. Stabiliti ecuatiile dreptelor egal dep rtate de punctele A(3, 1), B(9, 1) a si C(5, 5). Problema 2.18. Punctul A(3, 2) este un v rf al unui p trat, iar M (1, 1) este punctul a a de intersectie a diagonalelor sale. Stabiliti ecuatiile laturilor p tratului. a Problema 2.19. Lungimea laturii unui romb cu unghiul ascutit de 60 este egal cu a 2. Diagonalele rombului se intersecteaz n punctul M (1, 2), iar diagonala cea mai a lung este paralel cu axa Ox. Stabiliti ecuatiile laturilor rombului. a a Problema 2.20. Determinati un punct de pe dreapta 5x 4y 4 = 0 egal dep rtat a de punctele A(1, 0) si B(2, 1). Problema 2.21. Determinati coordonatele unui punct A de pe dreapta x + y = 8, care este egal dep rtat de punctul B(2, 8) si de dreapta x 3y + 2 = 0. a Problema 2.22. Determinati coordonatele tuturor punctelor egal dep rtate de punctul a A(1, 1) si de dreptele y = x si y = x + 1. Problema 2.23. triunghiul ABC punctele M1 (2, 3), M2 (0, 7) si M3 (2, 5) sunt In mijloacele laturilor BC, CA si AB. Stabiliti ecuatia dreptei AB. G siti unghiul a dintre medianele AM1 si BM2 . Problema 2.24. paralelogramul ABCD v rfurile A si C au coordonatele (1, 2), In a respectiv (7, 10), iar H(3, 0) este piciorul perpendicularei cobor te din v rful B pe a a latura AD. Stabiliti ecuatia dreptei AD. G siti unghiul dintre dreptele AD si AB. a Problema 2.25. paralelogramul ABCD punctele K(1, 2), L(3, 4) si M (5, 6) In sunt mijloacele laturilor AB, BC, respectiv CD. Stabiliti ecuatia dreptei BC. G siti a unghiul dintre dreptele AL si AM .

78 C APITOLUL 2 Problema 2.26. trapezul ABCD cu bazele AD si BC latura CD este perpenIn dicular pe baze, punctele A si C au coordonatele (5, 2), respectiv (2, 3), iar prea lungirile laturilor neparalele se intersecteaz n punctul P (3, 6). Stabiliti ecuatia a dreptei AD. G siti unghiul dintre dreptele AD si AB. a Problema 2.27. Punctele K(1, 3) si L(1, 1) sunt mijloacele bazelor unui trapez isoscel, iar punctele P (3, 0) si Q(3, 5) se a pe laturile neparalele. Stabiliti ecuatiile a laturilor trapezului. Problema 2.28. Stabiliti ecuatia dreptei care trece prin A(3, 1) si face un unghi de 45 cu dreapta 3x y 2 = 0. Problema 2.29. Punctul A(2, 0) este un v rf al unui triunghi echilateral, iar latura a opus se a pe dreapta x + y 1 = 0. Stabiliti ecuatiile celorlalte dou laturi ale a a a triunghiului. Problema 2.30. Baza unui triunghi isoscel se a pe dreapta x + 2y = 2, iar una a dintre laturile egale se a pe dreapta y + 2x = 1. Stabiliti ecuatia celei de-a treia a laturi, stiind c distant de la punctul de intersectie a dreptelor date p n la aceast a a a a a latur este egal cu 1/ 5. a a Problema 2.31. Se consider acel unghi format de dreptele y = x + 1 si y = 7x + 1 a n interiorul c ruia se a punctul A(1, 3). Determinati coordonatele punctului a a B, situat n interiorul aceluiasi unghi, situat la distanta 4 2 fat de prima dreapt si 2 a a fata de cea de-a doua dreapt . a Problema 2.32. Stabiliti ecuatia bisectoarei acelui unghi format de dreptele x7y = 1 si x + y = 7, n untru c ruia se a punctul A(1, 1). a a a

CAPITOLUL

Dreapta si planul n spatiu

3.1

Ecuatia vectorial a planului a

Fie v si w doi vectori necoliniari din spatiu si M0 un punct oarecare. Dac atasam a vectorii punctului M0 , atunci exist dou puncte, unic determinate, P si Q, astfel a a nc t v = M0 P si w = M0 Q. Cum vectorii v si w sunt necoliniari, punctele a M0 , P si Q, la r ndul lor, sunt necoliniare, deci determin un plan . Intention m s a a a a descriem punctele acestui plan cu ajutorul punctului M0 si al vectorilor v si w. Fie M un punct din spatiu. Not m cu r0 vectorul de pozitie al punctului M0 si a cu r vectorul de pozitie al punctului M . Punctul M , n mod clar, apartine planului dac si numai dac vectorul M0 M este coplanar cu vectorii M0 P si M0 Q, adic a a a cu vectorii v si w. S presupunem c M apartine planului . Aceasta nseamn , a a a ntruc t vectorii v si w sunt liniar independenti, c M0 M are o descompunere (unic ) a a a sub forma unei combinatii liniare a vectorilor v si w, cu alte cuvinte, exist (si sunt a unice) dou numere reale s si t astfel nc t s avem a a a M0 M = sv + tw. (3.1.1)

80 C APITOLUL 3 Pe de alt parte, M0 M = r r0 , deci ecuatia precedent se poate scrie a a r = r0 + sv + tw, (3.1.2)

ecuatie care se numeste ecuatia vectorial a planului . a S presupunem acum c punctul M are coordonatele (x, y, z), M0 are coordonaa a tele (x0 , y0 , z0 ), iar vectorii v si w au componentele (vx , vy , vz ), respectiv (wx , wy , wz ). Atunci ecuatia vectorial (3.1.2) este echivalent cu sistemul de ecuatii scalare a a x = x0 + svx + twx , (3.1.3) y = y0 + svy + twy z = z0 + svz + twz ecuatii care se numesc ecuatiile parametrice ale planului .

3.2

Ecuatia general a planului a

Denitia 3.1. Se numeste ecuatie liniar relativ la necunoscutele x, y, z o ecuatie de a forma Ax + By + Cz + D = 0, (3.2.1)

Vom demonstra mai nt i c dac M (x, y, z) este un punct ale c rui coordo a a a a nate relativ la un sistem de coordonate ane veric o ecuatie de gradul nt i, atunci a a coordonatele sale relativ la orice sistem de coordonate ane veric o ecuatie de graa dul nt i. Este clar, din modul de transformare a coordonatelor atunci c nd se trece a a de la un sistem de coordonate an la altul, c ecuatia (3.2.1) se transform tot ntr-o a a ecuatie de acest tip: A x + B y + C z + D = 0. (3.2.2)

unde cel putin unul dintre coecientii A, B, C ai necunoscutelor este diferit de zero.

Teorema 3.1. Orice ecuatie de gradul nt i n necunoscutele x, y, z reprezint un a a plan si, invers, orice plan poate descris printr-o ecuatie de gradul nt i. a

D REAPTA S I PLANUL N SPAT IU 81 I

3.3

Pozitia reciproc a dou plane a a

Presupunem c s-a xat un sistem de coordonate ane Oxyz si sunt date dou plane, a a prin ecuatiile lor generale A1 x + B1 y + C1 z + D1 = 0, A2 x + B2 y + C2 z + D2 = 0. (3.3.1) (3.3.2)

Este clar, din considerente geometrice, c cele dou plane se pot aa n urm toarele a a a situatii: 1) se taie dup o dreapt ; a a 2) sunt paralele, dar nu coincid; 3) coincid. Scopul nostru este s stabilim relatiile care exist ntre coecientii celor dou ecuatii a a a n ecare caz. Vom numi urm a planului (3.3.1) pe planul de coordonate xOy intersectia dintre a acest plan si planul de coordonate. Dac planul (3.3.1) nu este paralel cu planul a xOy, atunci aceast intersectie este o dreapt care, privit c dreapt n planul de a a a a a coordonate, va avea, n mod evident, ecuatia A1 x + B1 y + D1 = 0. Analog se obtin urmele planului pe planele de coordonate xOz si yOz, dac planul a nostru nu este paralel nici cu aceste plane de coordonate. Este clar c planul (3.3.2) a coincide cu planul (3.3.1) dac si numai dac urmele lor pe planele de coordonate a a coincid. Din studiul pozitiei reciproce a dou drepte n plan, stim deja a aceasta a se nt mpl dac si numai dac toti coecientii celor dou plane sunt proportionali, a a a a a adic dac si numai dac exist un scalar nenul astfel nc t s avem a a a a a a A1 = A2 , B1 = B2 C1 = C2 , D1 = D2 sau A1 B1 C1 D1 = = = , A2 B2 C2 D2 (3.3.3)

82 C APITOLUL 3 scriere care poate folisit dac nici unul dintre coecientii celui de-al doilea plan nu a a se anuleaz sau dac facem conventia c n scrierea de mai sus, de ecare dat c nd a a a a a un coecient al celei de-al doilea plan se anuleaz , la fel se nt mpl si cu coecientul a a a similar al primei ecuatii. Din punct de vedere algebric, la aceeasi concluzie se poate ajunge si pe alt cale. a Pentru ca planele (3.3.1) si (3.3.2) s coincid , este necesar si sucient ca sistemul a a foemat din ecuatiile lor s e compatibil, dublu nedeterminat, ceea ce nseamn exact a a conditia (3.3.3). S presupunem acum, de exemplu, c primul plan este paralel cu planul xOy. a a Aceasta nseamn , evident, c A1 = B1 = 0, iar rationamentul algebric de mai sus a a ne duce la aceeasi cocluzie ca pentru planele n pozitie general . a Dac sistemul de ecuatii (3.3.1)(3.3.2) este incompatibil, atunci nseamn c a a a rangul sistemului trebuie s e egal cu 1, n timp ce rangul matricei extinse trebuie s a a e egal cu 2. Prin urmare, planele sunt paralele dac si numai dac a a A1 B1 C1 D1 = = = , A2 B2 C2 D2 (3.3.4)

cu aceeasi conventie ca mai sus asupra egalitii cu zero a numitorilor. at Ultima situatie posibil este ca sistemul format din ecuatiile planelor s e de a a rang maxim, ceea ce nseamn c intersectia este o dreapt . Aceasta nseamn c a a a a a primii trei coecienti nu pot proportionali.

3.4

Fascicole de plane. Snopuri de plane

Denitia 3.2. Se numeste fascicol de plane multimea tuturor planelor care trec printr o anumit dreapt , care se numeste axa fascicolului. a a S presupunem c sunt date dou plane distincte concurente a a a A1 x + B1 y + C1 z + D1 = 0, A2 x + B2 y + C2 z + D2 = 0. (3.4.1) (3.4.2)

Teorema 3.2. Dac si sunt dou numere reale care nu se anuleaz simultan, a a a atunci ecuatia (A1 x + B1 y + C1 z + D1 ) + (A2 x + B2 y + C2 z + D2 ) = 0 (3.4.3)

D REAPTA S I PLANUL N SPAT IU 83 I este ecuatia unui plan ce apartine fascicolului de plane determinat de planele (3.4.1) si (3.4.2). Invers, orice plan al acestui fascicol se poate reprezenta cu ajutorul unei ecuatii (3.4.3), pentru o anumit alegere a constantelor si , care nu sunt ambele a nule. Demonstratia acestei teoreme este perfect analog cu demonstratia teoremei si a milare pentru fascicole de drepte din plan, de aceea nu o vom mai reproduce aici. Spre deosebire de cazul dreptelor din plan, unde am avut de considerat doar familiile de drepte care trec printr-un punct (adic fascicolele de drepte), n cazul planelor a n spatiu, pe l ng fascicolele de plane (care trec printr-o dreapt ), putem considera a a a alte familii remarcabile de plane, cele ce trec printr-un punct. Incepem prin a da urm toarea denitie: a Denitia 3.3. Se numeste snop de plane multimea tuturor planelor care trec printr-un punct dat, numit centrul snopului de plane. S presupunem c centrul snopului de plane este dat prin intermediul coordonaa a telor sale, S(x0 , y0 , z0 ). Atunci, n mod evident, orice plan care trece prin centrul snopului (si, deci, apartine snopului), se poate scrie sub forma A(x x0 ) + B(y y0 ) + C(z z0 ) = 0, (3.4.4)

unde constantele reale A, B, C nu sunt toate egale cu zero. Invers, pentru orice constante A, B, C care nu sunt toate egale cu zero, ecuatia (3.4.4) este ecuatia unui plan care trece prin centrul snopului. Ca si n cazul fascicolelor, ns , de multe ori nu este dat n mod explicit centrul a snopului de plane, ci acesta este descris cu ajutorul ecuatiilor unor plane care trec prin acest punct. Este util s avem o descriere a planelor snopului cu ajutorul unui a num r redus de plane (mai precis, trei), care determin n mod unic centrul acestui a a snop. Avem urm torul rezultat: a Teorema 3.3. Fie A1 x + B1 y + C1 z + D1 = 0 A x + B 2 y + C2 z + D 2 = 0 2 A3 x + B 3 y + C 3 z + D 3 = 0 (3.4.5)

84 C APITOLUL 3 ecuatiile a trei plane care trec prin punctul S(x0 , y0 , z0 ) astfel nc t s e ndeplinit a a a conditia A1 B1 C1 A2 B2 C2 = 0. (3.4.6) A3 B3 C3 Atunci pentru orice numere reale , , care nu se anuleaz simultan, ecuatia a (A1 x+B1 y+C1 z+D1 )+(A2 x+B2 y+C2 z+D2 )+(A3 x+B3 y+C3 z+D3 ) = 0 (3.4.7) descrie un plan al snopului de plane cu centrul n punctul S. Invers, orice plan al acestui snop poate descris prin intermediul unei ecuatii de acest tip, pentru o anumit alegere a constantelor , , . a

Rescriem, mai nt i, ecuatia (3.4.7) sub forma a

(A1 +A2 +A3 )x+(B1 +B2 +B3 )Y +(C1 +C2 +C3 )Z+D1 +D2 +D3 = 0. (3.4.8) Pentru ca aceast ecuatie s reprezinte, ntr-adev r, ecuatia unui plan, coecientii s i a a a a nu trebuie s se anuleze simultan. a Presupunem c coecientii lui x, y, z din aceast ecuatie sunt egali cu zero: a a A1 + A2 + A3 = 0, (3.4.9) B + B2 + B3 = 0, 1 C1 + C2 + C3 = 0. virtutea ecuatiei (3.4.6) sistemul de ecuatii (3.4.9) cu necunoscutele , , , admite In numai solutia trivial = = = 0, ceea ce contrazice alegerea parametrilor a , , . Prin urmare, ecuatia (3.4.8) (decisi ecuatia (3.4.7), care este echivalent cu a ea), este o ecuatie liniar n raport cu x, y, z, asadar este ecuatia unui plan. Cum a punctul S apartine ec ruia dintre planele (3.4.5), el veric si ecuatia (3.4.7), adic a a a planul acesta apartine snopului. Fie acum Ax + By + Cz + D = 0 (3.4.10) un plan oarecare al snopului.

D REAPTA S I PLANUL N SPAT IU 85 I Consider m acum sistemul de ecuatii a A1 + A2 + A3 = A, B + B2 + B3 = B, 1 C1 + C2 + C3 = C,

(3.4.11)

n raport cu necunoscutele , , . In virtutea relatiei (3.4.6), sistemul acesta admite o solutie unic . Cum ecare dintre planele (3.4.5), ca si planul (3.4.10) trec prin a punctul S(x0 , y0 , z0 ), rezult c a a D1 = A1 x0 B1 y0 C1 z0 , D = A x B y C z , 2 2 0 2 0 2 0 D3 = A3 x0 B3 y0 C3 z0 , D = Ax By Cz . 0 0 0 De aici si din egaliile (3.4.11) obtinem at D1 + D2 + D3 = D.

Astfel, pentru valorile alese ale lui , , ecuatiile (3.4.7) si (3.4.10) coincid.

3.5

Distanta de la un punct la un plan

Fie un plan oarecare din spatiu. Ducem prin origine o dreapt , perpendicular a a pe planul si e N punctul de intersectie dintre si . Alegem pe un sens pozitiv, sens care este dat de vectorul ON , si e n versorul acestei directii, cu sensul, de asemenea, dat de ON , adic a ON n = , ON n cazul n care planul nu trece prin origine. Dac , ns , trece prin origine, atunci, a a n mod evident, N coincide cu originea, deci aceast constructie a lui n nu mai este a

86 C APITOLUL 3 posibil . acest caz alegem pe unul dintre cele dou sensuri posibile, iar versorul a In a n l alegem n asa fel nc t s aib acelasi sens cu axa . a a a Not m cu , , unghiurile formate de n cu axele de coordonate Ox, Oy si a Oz. cos , cos , cos se numesc cosinusii directori ai lui n (sau ai axei ). Cum n este un vector unitar si n(cos , cos , cos ), rezult c a a cos2 + cos2 + cos2 = 1. (3.5.1) ne, not m cu p lungimea vectorului ON , adic distanta de la origine p n la In a a a a planul . Fie, acum, M (x, y, z) un punct oarecare din planul . Atunci (ON ) = p = prn OM n = x cos + y cos2 + z cos2 , prin urmare x cos + y cos2 + z cos2 p = 0. (3.5.2) Aceast egalitate este vericat de orice punct M (x, y, z) al planului si nu este a a vericat de nici un punct din afara planului. Egalitatea (3.5.2) se numeste ecuatia a normal (Hesse) a planului . a Planul mparte multimea tuturor punctelor din spatiu care nu apartin lui n dou submultimi, numite semispatii deschise. Vom numi semispatiu pozitiv acel a semispatiu nspre care este ndreptat vectorul n. Cel lalt se numeste semispatiu ne a gativ. Trebuie remarcat c originea spatiului se a ntotdeauna e n planul , e n a a semispatiul negativ. Denitia 3.4. Se numeste distanta de la un punct M0 (x0 , y0 , z0 ) la planul lungi mea d a perpendicularei cobor te din punctul M0 pe planul . Se numeste abatere a (sau deviere) a punctului M0 relativ la planul num rul denit astfel nc t: a a a) = d dac M0 este n semispatiul pozitiv determinat de ; a b) = 0 dac M0 ; a c) = d dac M0 este n semispatiul negativ. a Teorema 3.4. Au loc formulele: = x0 cos + y0 cos2 + z0 cos2 p ; d = x0 cos + y0 cos2 + z0 cos2 p . (3.5.3) (3.5.4)

D REAPTA S I PLANUL N SPAT IU 87 I

Not m cu N0 proiectia ortogonal a lui M0 pe dreapta ON . Atunci a a

= (N N0 ) = (ON0 )(ON ) = n OM0 p = x0 cos +y0 cos2 +z0 cos2 p .

Asadar, formula (3.5.3) este demonstrat . (3.5.4) rezult din (3.5.3), pentru c , n a a a mod evident, d = ||. Presupunem acum c planul este dat prin ecuatia general a a Ax + By + Cz + D = 0


(3.5.5) (3.5.6)

si vrem s g sim ecuatia sa normal (3.5.2). Cum ecuatiile (3.5.2) si (3.5.5) reprezint a a a a acelasi plan, coecientii lor trebuie s e proportionali, prin urmare exist un num r a a a real nenul astfel nc t a A = cos , B = cos , C = cos , D = p . Din primele trei relatii din (3.5.6), folosind (3.5.1), obtinem = 1 . + B2 + C 2 (3.5.7)

A2

Conform ultimei formule din (3.5.6), semnul din (3.5.7) se alege astfel nc t s e a a opus semnului termenului liber D din ecuatia general (3.5.5). Dac D = 0, atunci a a semnul lui se poate alege oricum. se numeste, din motive evidente, factor nor malizator al ecuatiei (3.5.5). Prin urmare, Ax0 + By0 + CZ0 + D , A2 + B 2 + C 2 |Ax0 + By0 + CZ0 + D | d= . A2 + B 2 + C 2 =

88 C APITOLUL 3

3.6
3.6.1

Diferite forme ale ecuatiilor dreptei n spatiu


Dreapta ca intersectie de dou plane a

O dreapt n spatiu se poate reprezenta ca o intersectie de dou plane distincte, care a a trec porintr-o aceeasi dreapt . Prin urmare, ea poate dat cu ajutorul unui sistem de a a dou ecuatii liniare: a A1 x + B1 y + C1 z + D1 = 0, A2 x + B2 y + C2 z + D2 = 0. (3.6.1)

Cum planele care denesc dreapta nu sunt paralele, coecientii necunoscutelor din cele dou ecuatii ale sistemului (3.6.1) nu sunt proportionali. Altfel spus, rangul a matricii acestui sistem de ecuatii liniare este maxim (adic este egal cu doi). a Ecuatiile sistemului (3.6.1) care denesc o dreapt dat nu sunt unice. mod a a In clar, ecare dintre ele se poate nlocui cu o ecuatie de forma (A1 x + B1 y + C1 z + D1 ) + (A2 x + B2 y + C2 z + D2 ) = 0, unde si sunt numere reale care nu se anuleaz simultan, astfel nc t, reste, a a sistemul s aib , n continuare, rang maxim. a a Este evident c si armatia invers este adev rat , adic orice sistem de ecuatii a a a a a de forma (3.6.1), de rang doi, descrie o dreapt n spatiu. a

3.6.2

Ecuatia vectorial si ecuatiile parametrice ale dreptei a

Fie o dreapt n spatiu. Un vector nenul a se numeste vector director al dreptei a dac orice segment orientat din clasa lui a este paralel cu dreapta . Dac a(l, m, n) a a este un vector director al dreptei , iar M0 (x0 , y0 , z0 ) este un punct oarecare al acestei drepte, atunci un punct arbitrar din spatiu, M (x, y, z), apartine dreptei dac a si numai dac vectorul M0 M (x x0 , y y0 , z z0 ) este coliniar cu vectorul a. a Not m cu r0 , respectiv r vectorii de pozitie OM0 , OM ai punctelor M0 , respectiv a M . Atunci M0 M = r r 0 , prin urmare vectorii M0 M si a sunt coliniari dac si numai dac exist un num r real a a a a t astfel nc t s avem a a r r0 = ta,

D REAPTA S I PLANUL N SPAT IU 89 I sau r = r0 + ta. (3.6.2) Ecuatia (3.6.2) se numeste ecuatia vectorial a dreptei , care trece prin punctul M0 a si are ca vector director vectorul a. Aceast ecuatie este echivalent , n mod evident, a a cu un sistem de trei ecuatii scalare, x = x0 + lt (3.6.3) y = y0 + mt , z = z0 + nt ecuatii care se numesc ecuatiile parametrice ale dreptei care trece prin punctul M0 (x0 , y0 ) si are vectorul director a(l, m, n). Mention m c dac se trece la un alt sistem de co a a a ordonate, forma ecuatiilor parametrice ale dreptei se modic (deoarece se schimb a a at t coordonatele punctului M0 , c t si componentele vectorului director), n timp ce a a ecuatia vectorial are aceeasi form n orice sistem de coordonate ane (chiar dac a a a nu e vorba de o baz ortonormat ). a a

3.6.3

Ecuatiile canonice ale unei drepte n spatiu

Dac ecare dintre componentele l, m, n ale vectorului director a este diferit de a a zero, atunci ecuatiile (3.6.3) sunt echivalente cu sistemul x x0 y y0 y y0 z z0 z z0 x x0 = , = , = , l m m n n l sistem pe care l vom scrie, de regul , sub forma a x x0 y y0 z z0 = = . l m n (3.6.5) (3.6.4)

Ecuatiile (3.6.5) se numesc ecuatiile canonice ale dreptei care trece prin punctul M0 (x0 , y0 , z0 ) si are vectorul director a(l, m, n). Observatie. Dac vectorul director a este diferit de zero, ntotdeauna se poate g si un a a sistem de coordonate n raport cu care toate componentele sale s e nenule. Totusi, a n anumite sisteme de coordonate, una sau dou dintre componentele sale pot egale a cu zero. Nu exist nici un motiv pentru care s nu putem scrie ecuatiile canonice a a ale dreptei si n astfel de sisteme de coordonate. Vom face, de aceea, asa cum am

90 C APITOLUL 3 procedat n cazul ecuatiei canonice a dreptei n plan, conventia c 0/0 = 0. Ca a lucrurile s e foarte clare, preciz m c , cu aceast conventie, un sistem de ecuatii a a a a canonice de forma x x0 y y0 z z0 = = l m 0 este echivalent cu sistemul de ecuatii y y0 x x0 = , z = z0 , l m n timp ce un sistem de ecuatii de forma x x0 y y0 z z0 = = , l 0 0 este echivalent cu sistemul y = y0 , z = z0 . l = 0, l = 0, m = 0,

3.7
3.7.1

Probleme diverse
Ecuatiile dreptei care trece prin dou puncte a

S presupunem c se dau dou puncte distincte M1 (x1 , y1 , z1 ) si M2 (x2 , y2 , z2 ) ale a a a unei drepte . Atunci vectorul M1 M2 (x2 x1 , y2 y1 , z2 z1 ) este un vector director al dreptei, prin urmare dreapta este dreapta care trece prin punctul M1 si are ca vector director vectorul M1 M2 . Asadar ecuatiile parametrice ale dreptei (care trece prin punctul M1 si are ca vector director pe M1 M2 ), vor x = x1 + (x2 x1 )t, y = y1 + (y2 y1 )t, z = z1 + (z2 z1 )t. Ecuatiile acestea se pot rescrie, reste, sub forma canonic : a x x1 y y1 z z1 = = . x2 x1 y2 y1 z2 z1 (3.7.2)

(3.7.1)

D REAPTA S I PLANUL N SPAT IU 91 I

3.7.2

Ecuatia planului care trece printr-un punct dat si este paralel cu doi vectori dati

Consider m un plan , un punct M0 (x0 , y0 , z0 ) din plan si doi vectori necoliniari a a(l, m, n), b(l1 , m1 , n1 ), paraleli cu planul. Fie acum M (x, y, z) un punct oarecare din spatiu. Not m r = OM si r0 = OM0 . Pentru ca punctul M s apartin planului a a a , este necesar si sucient ca vectorii a, b si r r0 s e coplanari. Dup cum am a a v zut mai devreme, aceast conditie, la r ndul s u, este echivalent cu: a a a a a (r r0 , a, b) = 0 sau, ceea ce este acelasi lucru: x x0 y y0 z z0 l m n = 0. l1 m1 n1 (3.7.3)

(3.7.4)

Dup cum se stie, ntruc t vectorul r r r0 este coplanar cu vectorii necoliniari a a a si b, el se poate descompune n mod unic n functie de acestia, adic exist dou a a a numere reale bine determinate si astfel nc t a r r0 = a + b. De aici se obtine r = r0 + a + b. (3.7.5) C nd si iau toate valorile reale, punctul M parcurge ntregul plan . Egalitatea a de mai sus se numeste ecuatia vectorial a planului. a Dac proiect m pe axele de coordonate ecuatia vectorial a planului, obtinem a a a ecuatiile parametrice: x = x0 + l1 + l2 , (3.7.6) y = y0 + m1 + m2 , z = z0 + n1 + n2 . Ecuatia planului determinat de trei puncte necoliniare. Dac M1 (x1 , y1 , z1 ), a M2 (x2 , y2 , z2 ), M3 (x3 , y3 , z3 ) sunt trei puncte necoliniare, atunci ele determin un a

92 C APITOLUL 3 plan. Ecuatia acestui plan se obtine imediat, plec nd de la ecuatia (3.7.4): a x x 1 y y1 z z1 x2 x1 y2 y1 z2 z1 = 0. x3 x1 y3 y1 z3 z1

(3.7.7)

Este usor de constatat c aceast ecuatie este echivalent cu cea de mai jos, mai usor a a a de memorat: x y z 1 x1 y1 z1 1 = 0. (3.7.8) x2 y2 z2 1 x 3 y3 z3 1 Pozitia relativ a unei drepte fata de un plan. Consider m un plan , dat prin a a ecuatia general a Ax + By + Cz + D = 0 (3.7.9) si o dreapt , dat prin ecuatiile sale parametrice a a x = x0 + lt, y = y0 + mt, z = z0 + nt. Trebuie s stabilim pozitia dreptei relativ la planul . a Este clar, din motive geometrice, c sunt posibile urm toarele situatii: a a (i) dreapta intersecteaz planul ntr-un punct; a (ii) dreapta este paralel cu planul si nu este situat n el; a a (iii) dreapta este inclus n plan. a Vom stabili care trebuie s e leg tura dintre coecientii planului si cei ai dreptei a a pentru ecare dintre cele trei situatii. Dac nlocuim expresiile lui x, y, z din ecuatiile dreptei n ecuatia planului , a obtinem: (Al + Bm + Cn)t + Ax0 + By0 + Cz0 + D = 0. (3.7.11)

(3.7.10)

D REAPTA S I PLANUL N SPAT IU 93 I Solutia acestei ecuatii n t reprezint valoarea parametrului de pe dreapt care co a a respunde punctului (sau punctelor) de intersectie dintre dreapt si plan. Este usor a de v zut c ecuatia admite o solutie unic dac si numai dac coecientul lui t este a a a a a diferit de zero, adic a Al + Bm + Cn = 0. Semnicatia geometric a acestei relatii este clar : vectorul director al dreptei nu este a a perpendicular pe vectorul normal la plan, adic dreapta nu este paralel cu planul. a a Prin urmare, conditia aceasta este conditia ca dreapta si planul s se intersecteze a ntr-un punct. Dac este ndeplinit conditia a a Al + Bm + Cn = 0, Ax0 + By0 + Cz0 + D = 0,

atunci dreapta este paralel cu planul, dar nu se intersecteaz cu el. a a Intr-adev r, prima a conditie arat c dreapta este paralel cu planul, n timp ce a doua conditie indic a a a a faptul c ecuatia nu are solutie. a sf rsit, dac este ndeplinit conditia In a a a Al + Bm + Cn = 0, Ax0 + By0 + Cz0 + D = 0,

atunci dreapta este inclus n plan, pentru c , n acest caz, ecuatia de intersectie se a a transform ntr-o identitate, care este vericat pentru orice t real. a a Pozitia relativ a dou drepte n spatiu. Presupunem c se dau dou drepte n a a a a spatiu, prin intermediul ecuatiilor lor parametrice x = x1 + l1 t, y = y1 + m1 t, z = z1 + n1 t, x = x2 + l2 s, y = y2 + m2 s, z = z2 + n2 s, (3.7.12) (3.7.13)

si vrem s stabilim pozitia lor relativ . a a Din considerente geometrice, este clar c putem avea urm toarele situatii: a a (a) dreptele sunt concurente; (b) dreptele coincid; (c) dreptele sunt paralele, dar nu coincid;

94 C APITOLUL 3 (d) dreptele sunt necoplanare (str mbe). a Vom stabili acum leg turile dintre coecientii celor dou drepte pentru ecare situatie. a a Consider m vectorii directori ai celor dou drepte: a a a1 (l1 , m1 , n1 ), a2 (l2 , m2 , n2 ). Presupunem c acesti vectori sunt coliniari, adic a a l1 = l2 , m1 = m2 , n1 = n2 . (3.7.14)

Atunci dreptele sunt paralele, adic e coincid, e sunt paralele si nu au nici un punct a comun. Dreptele coincid dac si numai dac vectorul M1 M2 , unde M1 (x1 , y1 , z1 ), a a M2 (x2 , y2 , z2 ), este paralel cu vectorii a1 si a2 , adic : a x2 x1 = l1 , y2 y1 = m1 , z2 z1 = n1 . (3.7.15)

Astfel, egalitile (3.7.14) si (3.7.15) reprezint conditiile necesare si suciente penat a tru ca dreptele (3.7.12) si (3.7.13) s coincid . Pentru ca aceste drepte s e paralele, a a a f r s coincid , este necesar si sucient ca conditia (3.7.14) s e vericat , iar aa a a a a conditia (3.7.15) nu. S presupunem acum c vectorii a1 si a2 sunt necoliniari, adic nu este vericat a a a a conditia (3.7.14). Atunci dreptele (3.7.12) si (3.7.13) se intersecteaz ntr-un punct a sau sunt necoplanare. Dac se intersecteaz si, prin urmare, se a ntr-un acelasi a a a plan , atunci vectorii a1 , a2 si M1 M2 sunt coplanari. De aceea: x2 x1 y2 y1 z2 z1 l1 m1 n1 = 0. l2 m2 n2 (3.7.16)

Invers, s presupunem c vectorii a1 si a2 sunt necoliniari si este vericat conditia (3.7.16). a a a Alegem punctele A1 si A2 astfel nc t s avem M1 A1 = a si M2 A2 = a2 . Atunci a a segmentele M1 M2 , M1 A1 si M2 A2 determina un plan, n care sunt situate drep a tele (3.7.12) si (3.7.13). Cum vectorii a1 si a2 sunt necoliniari, dreptele sunt concu rente. Astfel, dreptele (3.7.12) si (3.7.13) sunt concurente dac si numai dac vec a a torii lor directori sunt necoliniari si este vericat egalitatea (3.7.16). Remarc m c a a a aceast egalitate are loc si dac dreptele sunt paralele, pentru c n acest caz a doua a a a

D REAPTA S I PLANUL N SPAT IU 95 I si a treia linie a determinantului sunt proportionale. Prin urmare, conditia necesar a pentru ca dreptele noastre s e necoplanare este a x2 x1 y2 y1 z2 z1 l1 m1 n1 = 0. l2 m2 n2 restul acestui capitol vom presupune c reperul cu care lucr m este ortonormat. In a a Distanta de la un punct la o dreapt n spatiu. Vom stabili, n cele ce urmaz , o a a formul care ne d distanta d de la un punct M1 , de vector de pozitie r1 , n spatiu, la a a o dreapt , de ecuatie vectorial r = r0 + ta. Alegem, mai ntai, un punct M2 pe a a dreapta astfel nc t s avem M0 M2 = a. a a Construim un paralelogram pe vectorii M0 M1 si M0 M2 . Atunci distanta d c utat a a este egal cu lungimea perpendicularei M1 N , cobor te din v rful M1 pe latura opus a a a a a paralelogramului. Cum aria paralelogramului este egal cu a (r r0 ) a = a d, (r r0 ) a a ne d distanta de la punctul M1 , de vector de pozitie r1 la dreapta . a d= Unghiul dintre dou plane. S presupunem c trebuie s determin m m rimea a a a a a a unghiului dintre dou plane, date prin ecuatiile generale a A1 x + B1 y + C1 z + D1 = 0, A2 x + B2 y + C2 z + D2 = 0. Evident, unghiul dintre aceste plane este egal cu unghiul format de vectorii normali n1 (A1 , B1 , C1 ) si n2 (A2 , B2 , C2 ). De aceea, cos = A1 A2 + B1 B2 + C1 C2 A2 1
2 2 + B 1 + C1 2 2 A2 + B 2 + C 2 2

formula

(3.7.17)

Din formula (3.7.17) rezult , n particular, conditia necesar si sucient pentru ca a a a planele s e perpendiculare: a A1 A2 + B1 B2 + C1 C2 = 0.

96 C APITOLUL 3 Unghiul dintre dou drepte. Unghiul dintre dreptele (3.7.12) si (3.7.13) este a unghiul dintre vectorii lor directori, prin urmare avem cos = l1 l2 + m1 m2 + n1 n2
2 l1

+ m 2 + n2 1 1

2 l2 + m2 + n2 2 2

De aici rezult conditia necesar si sucient de perpendicularitate a dreptelor: a a a l1 l2 + m1 m2 + n1 n2 = 0. Unghiul dintre o dreapt si un plan. Presupunem c se d dreapta a a a x = x0 + lt, y = y0 + lt, z = z0 + nt si planul Ax + By + Cz + D = 0. (3.7.19) Vom nota cu unghiul dintre dreapt si plan (mai precis, unghiul dintre dreapt si a a proiectia sa pe plan). Dac dreapta este perpendicular pe plan vom pune = /2. a a Vom considera c 0 /2. Cum vectorul n(A, B, C) este perpendicular pe a planul (3.7.19), unghiul format de vectorul director a(l, m, n) al dreptei (3.7.18) cu vectorul n este e = /2 , e = /2 + . Prin urmare, sin = | cos | = |Al + Bm + Cn| . A2 + B 2 + C 2 l2 + m2 + n2 (3.7.18)

3.8

Probleme

Problema 3.1. Stabiliti ecuatia unui plan care trece prin A(1, 3, 0) si este paralel cu dreptele x+yz+3=0 2x y + 5z + 1 = 0 si x + y = 1 5x + y z + 2 = 0 .

D REAPTA S I PLANUL N SPAT IU 97 I Problema 3.2. Stabiliti ecuatia unui plan care trece prin dreapta x1 y+2 z1 = = 3 4 2 x y1 z+1 = = . 5 4 3 Problema 3.3. Stabiliti ecuatia unui plan care trece prin dreapta x = 3 + t, y = 2 + 5t, z = 1 + 3t, si este paralel cu dreapta x = 4 2t, y = 8 + t, z = 5 + 2t. Problema 3.4. Determinati ecuatia unui plan care trece prin punctul A(1, 1, 2) si prin dreapta de ecuatii x = 1 + 5t, y = 1 + t, z = 2t. Problema 3.5. Determinati ecuatia unui plan care trece prin punctul A(1, 1, 2) si prin dreapta de ecuatii x + 5y 7z + 1 = 0, 3x y + 2z + 3 = 0. Problema 3.6. Stabiliti ecuatia planului care trece prin dreptele paralele y+2 z1 x2 y z+3 x1 = = si = = . 5 3 1 5 3 1 Problema 3.7. Demonstrati c urm toarele dou drepte sunt concurente si stabiliti a a a ecuatia planului determinat de ele: x+1 y2 z5 = = 2 1 4 si x+5 y+8 z4 = = . 2 3 1 si este paralel cu dreapta

98 C APITOLUL 3 Problema 3.8. Demonstrati c urm toarele a a ecuatia planului determinat de ele: x = 1 + 3t, si y = 1 + 4t, z = 2 + 5t dou drepte sunt concurente si stabiliti a x = 1 t, y = 1 + 2t, z = 2 + 4t.

Problema 3.9. O dreapt se proiecteaz pe planul yOz, paralel cu axa Ox. Stabiliti a a ecuatia proiectiei dac dreapta este dat de ecuatiile: a a x = 1 + 2t, y = 3t, z = 1 t. Problema 3.10. Stabiliti ecuatiile unei drepte care trece prin O(0, 0, 0) si intersec teaz dreptele a x y + z + 2 = 0, x 2y + 3z 8 = 0 si y z + 1 = 0, x + y 2z + 4 = 0.

Problema 3.11. Stabiliti ecuatiile unei drepte care trece prin O(0, 0, 0) si intersec teaz dreptele a x = 1 + 2t, x = 4t, si y = 2 + 3t, y = 5 5t, z = t z = 3 + 2t. Problema 3.12. Stabiliti ecuatiile unei drepte care trece prin A(1, 1, 1) si inter secteaz dreptele a x y + z + 2 = 0, x 2y + 3z 8 = 0 si y z = 0, x + y 2z + 4 = 0.

Problema 3.13. fascicolul de plane determinat de planele x + 2y 3z + 5 = 0 In si 4x y + 3z + 5 = 0 s se determine dou plane perpendiculare, dintre care unul a a dintre care s treac prin punctul M (1, 3, 1). a a

D REAPTA S I PLANUL N SPAT IU 99 I Problema 3.14. S se determine coordonatele unui punct A situat pe dreapta a x3 y z1 = = 2 3 1 si este egal de p rtat de punctele B(3, 0, 2) si C(1, 1, 5). a Problema 3.15. Determinati coordonatele unui punct A, situat pe dreapta x1 y z+1 = = , 2 3 1 aat la distanta 3 fata de planul x + y + z + 3 = 0.

Problema 3.16. Determinati coordonatele unui punct A, situat pe dreapta x1 y3 z+4 = = , 1 3 5 egalo dep rtat de punctul B(0, 1, 1) si de planul 2x y + 2z + 1 = 0. a Problema 3.17. Punctele A(1, 1, 2) si B(3, 0, 4) sunt v rfuri ale cubului ABCDA1 B1 C1 D1 . a Vectorul AD este perpendicular pe dreapta x = 0, y z = 0, iar orientarea bazei AB, AD, AA1 este direct , n timp ce suma coordonatelor a vectorului AA1 este negativ . Stabiliti ecuatiile fetelor cubului. a Problema 3.18. Stabiliti ecuatiile simetricei dreptei x2 y+1 z2 = = 3 1 4 fata de planul 5x y + z 4 = 0. Problema 3.19. Stabiliti ecuatiile proiectiei ortogonale pe planul x+5y z 25 = 0 ale dreptei x y + 2z 1 = 0, 3x y + 2z = 0.

100 C APITOLUL 3 Problema 3.20. Stabiliti ecuatiile proiectiei ortogonale pe planul x+5y z 25 = 0 ale dreptei x+1 y z1 = = . 1 5 1 Problema 3.21. Determinati unghiul dintre planul 4x + 4y 7z + 1 = 0 si dreapta x + y + z + 1 = 0, 2x + y + 3z + 2 = 0. Problema 3.22. Stabiliti ecuatiile dreptei care trece prin A(1, 3, 2), este paralel cu a cu dreapta planul xOy si formeaz un unghi de 45 a x = z, z = 0. Problema 3.23. Stabiliti ecuatiile dreptei care trece prin A(1, 3, 2), este paralel cu a planul xOy si formeaz un unghi de arcsin(1 10) cu planul x y = 1. a Problema 3.24. Stabiliti ecuatia planului care trece prin A(1, 2, 1), este paralel cu dreapta y z x = = 2 3 1 cu dreapta si formeaz un unghi de 60 a x = z, z = 0. Problema 3.25. Laturile egale ale unui triunghi isoscel se intersecteaz n v rful a a A(3, 4, 5). Celelalte dou v rfuri sunt situate pe axele Ox si Oy, iar planul triuna a ghiului este paralel cu axa Oz. Determinati unghiurile triunghiului si scrieti ecuatia planului s u. a Problema 3.26. Determinati coordonatele unui punct A de pe dreapta x y 3 = 0, 2y + z = 0, situat la distanta 6 fata de dreapta x = y = z.

D REAPTA S I PLANUL N SPAT IU 101 I Problema 3.27. Determinati distanta dintre dreptele x4 y+1 z1 = = 3 6 2 si x5 y z = = . 6 12 4

Problema 3.28. Punctele A(1, 3, 1), B(5, 3, 8), C(1, 3, 5) si D(2, 1, 4) sunt v rfurile unui tetraedru. Determinati n ltimea tetraedrului cobor t din v rful a a aa a D pe fata ABC. Problema 3.29. Punctele A(1, 3, 1), B(5, 3, 8), C(1, 3, 5) si D(2, 1, 4) sunt v rfurile unui tetraedru. Determinati n ltimea fetei ABC, cobor te din C pe a a a latura AB. Problema 3.30. Punctele A(1, 3, 1), B(5, 3, 8), C(1, 3, 5) si D(2, 1, 4) sunt v rfurile unui tetraedru. Determinati distanta dintre muchiile (str mbe) AD si a a BC. Problema 3.31. Lungimea muchiei cubului ABCDA1 B1 C1 D1 este egal cu 1. a Determinati distanta dintre v rful A si planul B1 CD1 . a Problema 3.32. Fetele ABCD, ABB1 A1 si ADD1 A1 ale paralelipipedului ABCDA1 B1 C1 D1 sunt situate n planele 2x + 3y + 4z + 8 = 0, x + 3y 6 = 0, respectiv z + 5 = 0. V rful C1 are coordonatele (6, 5, 1). Determinati distanta de la v rful A1 la planul a a B1 BD. Problema 3.33. Fetele ABCD, ABB1 A1 si ADD1 A1 ale paralelipipedului ABCDA1 B1 C1 D1 sunt situate n planele 2x + 3y + 4z + 8 = 0, x + 3y 6 = 0, respectiv z + 5 = 0. V rful C1 are coordonatele (6, 5, 1). Determinati distanta de la v rful D la dreapta a a AB. Problema 3.34. Fetele ABCD, ABB1 A1 si ADD1 A1 ale paralelipipedului ABCDA1 B1 C1 D1 sunt situate n planele 2x + 3y + 4z + 8 = 0, x + 3y 6 = 0, respectiv z + 5 = 0. V rful C1 are coordonatele (6, 5, 1). Determinati distanta dintre dreptele AC si a A1 C1 ..

102 C APITOLUL 3

Bibliograe

[1] Anand, V.B., Computer Graphics and Geometric Modeling for Engineers, John Wiley & Sons, 1993 [2] Andrica, D., Topan, L., Analytical Geometry, Cluj University Press, 2005 [3] Argeri, M., Cali` , F., Lazzari, A., Sesana, D., Geometria Vettoriale per la Grao ca, Citt` Studi Edizioni, Torino, 2011 a [4] Blaga, P.A., Lectures on Classical Differential Geometry, Risoprint, 2005 [5] Boehm, W., Prautzsch, H., Geometric Foundations of Geometric Design, AK Peters, 1992 [6] Farin, G., Curves and Surfaces for Computer Aided Geometric Design, 4th edition, Academic Press, 1997 [7] Fenn, R., Geometry, Springer, 2001 [8] Foley, J.D., van Dam, A., Feiner, S.K., Hughes, J.F., Computer Graphics Principles and Practice, 2nd edition, Addison-Wesley, 1990 [9] Gallier, J., Geometric Methods and Applications for Computer Science and Engineering, Springer, 2000

104 C APITOLUL 3 [10] Hoggar, S.G., Mathematics for Computer Graphics, Cambridge University Press, 1992 [11] Mortenson, M., Geometric Modeling, Wiley, 1985 [12] Mortenson, M., Computer Graphics An Introduction to the Mathematics and Geometry, Industrial Press Inc., 1989 [13] Plastock, R.A., Kalley, G., Schaums Outline of Theory and Problems of Computer Graphics, McGraw-Hill Publishing Company, 1986 [14] Rogers, D.F., Adams, J.A., Mathematical Elements for Computer Graphics, 2nd edition, McGraw Hill, 1990 [15] Salomon, D., Curves and Surfaces for Computer Graphics, Springer, 2006 [16] Salomon, D., Transformations and Projections in Computer Graphics, Springer, 2006 [17] Schneider, P.J., Eberly, D.H., Geometric Tools for Computer Graphics, Elsevier, Morgan Kaufmann Publishers, 2003 [18] Sharma, A.K., Encyclopedia of Analytical Geometry, vol. 13, Dominant Publishers and Distributors, New Delhi, 2001 [19] Snyder, V., Sisam, C.H., Analytic Geometry of Space, Henry Holt and Company, 1914 [20] Taylor, W.T., The Geometry of Computer Graphics, Wadsworth & Brooks/Cole, 1992