Curs PDF

Prefat
a
Lucrarea de fat
a reprezint
a o sinteza a cursurilor de Algebr
a vectorial
a,
Geometrie analitic
a si diferential
a tinute de autor la Facultatea de Arhitectur
a si Urbanism si la Facultatea de Constructii la Universitatea
Tehnic
a din Cluj-Napoca. Ea se adreseaza n primul r
and studentilor de la
aceste facultati, dar poate fi folosita si de studentii celorlalte facultati de profil
tehnic.
Cartea este structurat
a n dou
a p
arti: Curs si Culegere de probleme.
Scopul cursului este de a pune la dispozitia studentilor un material concis
si sistematic, cu un continut corespunzator planului de nvatam
ant. Av
and
n vedere num
arul mic de ore afectat studierii matematicii la aceste facultati,
cursul a fost elaborat n ideea de a ajunge la un text minimal, n care toate
(sau aproape toate) teoremele s
a fie demonstrate. Am redus, pe cat a fost cu
putint
a comentariile, urmand ca acestea s
a fie prezentate la curs, n functie
de interesele celor c
arora li se adreseaza cursul. In tot cursul, exemplele care
nsotesc textul asigura aprofundarea notiunilor prezentate.
Culegerea de probleme urmeaza structura cursului. Problemele sunt urmate de r
aspunsuri, astfel nc
at studentii s
a aib
a posibilitatea de a verifica
rezultatele obtinute. Culegerea contine atat probleme de rutina, avand ca scop
verificarea si aprofundarea cunostintelor predate la curs cat si probleme cu un
grad de dificultate sporit, care se adreseaza studentilor care au pasiune pentru
matematic
a si se preg
atesc pentru Concursul de matematic
a Traian Lalescu.
Cartea este astfel conceputa nc
at s
a se poata face o trecere cat mai usoar
a
de la matematica predata n liceu la cea predata n nv
atam
antul superior. Am
ncercat s
a p
astr
am n linii mari stilul, terminologia si notatiile din manualele
de liceu.
Oferind studentilor acest material de studiu, pe care l-am dorit complet,
unitar si ntr-o form
a c
at mai accesibil
a, sper s
a le fie util la asimilarea n
conditii c
at mai bune a cunostintelor de matematic
a.
Prof. dr. Vasile Mihesan
Cuprins
1 Algebr
a vectorial
a
1
Sisteme de coordonate carteziene si polare . . . . . . . . . . . .
1.1
Reper pe dreapta . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .
1.2
Sisteme de coordonate n plan . . . . . . . . . . . . . . .
1.3
Sisteme de coordonate n spatiu . . . . . . . . . . . . . .
2
Calcul vectorial . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .
2.1
Vectori liberi n E3 . Operatii cu vectori . . . . . . . . .
2.2
Dependenta liniar
a a vectorilor. Coliniaritate si coplanaritate . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .
2.3
Reprezentarea analitic
a a vectorilor din V3 . . . . . . . .
3
Produse cu vectori . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .
3.1
Produsul scalar si produsul vectorul . . . . . . . . . . .
3.2
Produsul mixt a trei vectori. Dublu produs vectorial . .
3.3
Schimb
ari de repere de coordonate . . . . . . . . . . . .
9
9
9
10
11
12
12
15
16
18
18
22
24
2 Planul si dreapta n spatiu

27
1
Planul n spatiu . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 27
1.1
Ecuatia general
a a planului. Plane particulare . . . . . . 27
1.2
Ecuatia planului determinat de trei puncte necoliniare.
Ecuatia planului prin taieturi . . . . . . . . . . . . . . . 29
2
Dreapta n spatiu . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 30
2.1
Ecuatiile canonice (simetrice) ale dreptei. Ecuatiile parametrice. Ecuatiile dreptei determinate de dou
a puncte
date . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 30
2.2
Ecuatiile generale ale dreptei . . . . . . . . . . . . . . . 32
2.3
Perpendiculara comun
a a dou
a drepte din spatiu . . . . 32
3
Pozitia relativa a planelor si dreptelor . . . . . . . . . . . . . . 34
3.1
Pozitia relativa a dou
a plane. Fascicul de plane . . . . . 34
3.2
Pozitia relativa a dou
a drepte n spatiu . . . . . . . . . 35
3.3
Pozitia unei drepte fata de un plan . . . . . . . . . . . . 36
4
Distante si unghiuri n spatiu . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 36
5
6
4.1
4.2
Distante n spatiu. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .
Unghiuri dintre plane si drepte . . . . . . . . . . . . . .
36
39
3 Conice si cuadrice. Generarea suprafetelor

40
1
Curbe plane de gradul doi. Conice . . . . . . . . . . . . . . . . 40
1.1
Notiunea de conic
a. Intersectia unei conice cu o dreapta 40
1.2
Centrul unei conice. Coarda. Diametru . . . . . . . . . . 43
1.3
Reducerea conicelor la forma canonic
a . . . . . . . . . . 45
2
Suprafete de gradul doi. Cuadrice . . . . . . . . . . . . . . . . . 48
2.1
Generalitati. Teoreme de simetrie . . . . . . . . . . . . . 48
2.2
Elipsoidul. Sfera . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 49
2.3
Hiperboloidul cu o p
anz
a. Hiperboloidul cu dou
a p
anze
51
2.4
Paraboloidul eliptic. Paraboloidul hiperbolic . . . . . . . 54
2.5
Generatoare rectilinii ale cuadricelor. Plan tangent . . . 56
3
Generarea suprafetelor riglate si de rotatie . . . . . . . . . . . . 58
3.1
Teoria gener
arii suprafetelor . . . . . . . . . . . . . . . . 58
3.2
Generarea suprafetelor cilindrice . . . . . . . . . . . . . 60
3.3
Generarea suprafetelor conice . . . . . . . . . . . . . . . 63
3.4
Generarea suprafetelor conoide . . . . . . . . . . . . . . 64
3.5
Generarea suprafetelor de rotatie . . . . . . . . . . . . . 66
4 Curbe plane
1
a. Tangenta si normala . .
1.1
Reprezentare analitic
a a curbelor plane .
1.2
Tangenta si normala la o curba plan
a . .
1.3
Puncte singulare ale curbelor plane . . . .
2
Asimptote. Convexitate. Reprezentare grafic
a . .
2.1
Asimptotele unei curbe plane . . . . . . .
2.2
Convexitatea unei curbe plane . . . . . .
2.3
Reprezentarea grafic
a a curbelor plane . .
3
Element de arc. Curbura. Ecuatia intrinseca . . .
3.1
Elementul de arc al unei curbe plane . . .
3.2
Curbura unei curbe plane . . . . . . . . .
4
Contactul a dou
a curbe plane. Curbe osculatoare
4.1
Contactul a dou
a curbe plane . . . . . . .
4.2
Curbe osculatoare . . . . . . . . . . . . .
Inf
5
asuratoare. Evoluta unei curbe plane . . . . .
Inf
5.1
asuratoarea unei familii de curbe . . .
5.2
Evoluta unei curbe plane . . . . . . . . .
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
68
68
68
69
70
70
70
71
72
74
74
75
76
76
77
78
78
80
5 Curbe n spatiu
82
1
Functii vectoriale de o variabil
a real
a . . . . . . . . . . . . . . . 82
7
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
82
82
84
84
85
86
86
87
89
89
90
91
92
92
93
6 Suprafete
1
Functii vectoriale de dou
a variabile reale . . . . . . . . . . . .
1.1
Definirea functiei vectoriale de dou
a variabile reale . .
1.2
Derivate partiale si diferentiala unei functii vectoriale
2
a. Curbe trasate pe o suprafata . . . . .
2.1
a a suprafetelor . . . . . . . . .
2.2
Curbe trasate pe o suprafata . . . . . . . . . . . . . .
3
Plan tangent si normala la o suprafata . . . . . . . . . . . . .
3.1
Plan tangent la o suprafata . . . . . . . . . . . . . . .
3.2
Normala ntr-un punct al unei suprafete . . . . . . . .
4
Prima form
a p
atratic
a fundamentala . . . . . . . . . . . . . .
4.1
Definirea primei forme p
atratice fundamentale . . . .
4.2
Lungimea unui arc de curba trasat
a pe o suprafata . .
4.3
Unghiul a dou
a curbe trasate pe o suprafata . . . . .
4.4
Elementul de arie al unei suprafete . . . . . . . . . . .
5
A doua form
a p
atratic
a fundamentala . . . . . . . . . . . . .
5.1
Curbura unei curbe trasate pe o suprafata . . . . . . .
5.2
Curburile principale ale unei suprafete ntr-un punct .
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
96
96
96
97
98
98
98
99
99
100
101
101
102
103
104
105
105
106
1.1
Definirea functiei vectoriale de o variabil
a real
a
1.2
Derivata unei functii vectoriale . . . . . . . . .
a. Elementul de arc . . . . . . . .
2.1
a a curbelor din spatiu .
2.2
Elementul de arc al unei curbe din spatiu . . .
Tangenta si planul normal. Planul osculator . . . . . .
3.1
Tangenta si planul normal la o curba din spatiu
3.2
Planul osculator al unei curbe din spatiu . . . .
Triedrul mobil. Versori. Formulele lui Frenet . . . . . .
4.1
Triedrul mobil al unei curbe din spatiu . . . . .
4.2
Versorii triedrului mobil . . . . . . . . . . . . .
4.3
Formulele lui Frenet . . . . . . . . . . . . . . .
Curbura si torsiunea . . . . . . . . . . . . . . . . . . .
5.1
Curbura unei curbe din spatiu . . . . . . . . .
5.2
Torsiunea unei curbe din spatiu . . . . . . . . .
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
1 Culegere de probleme
Algebr
a vectorial
a
110
1
Sisteme de coordonate carteziene si polare . . . . . . . . . . . . 110
2
Calcul vectorial. Produse cu vectori . . . . . . . . . . . . . . . . 113
2 Planul si dreapta n spatiu
121
1
Planul n spatiu . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 121
8
2
3
4
5
Dreapta n spatiu . . . . . . . . . . . . . . .
Pozitia relativa a planelor si dreptelor . . .
Distante si unghiuri . . . . . . . . . . . . .
Probleme diverse asupra planului si dreptei
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
123
125
130
134
3 Conice si cuadrice. Generarea suprafetelor

139
1
Conice . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 139
2
Cuadrice . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 145
3
Generarea suprafetelor . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 147
4 Geometrie diferential
a
1
Curbe plane . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .
2
Curbe n spatiu . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .
3
Suprafete . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .
151
151
157
162
Bibliografie
168
Capitolul 1
Algebr
a vectorial
a
1
1.1
Sisteme de coordonate carteziene si polare

Reper pe dreapt
a
O dreapta (D) poate fi descrisa de un mobil n dou

a sensuri. Unul se va
numi pozitiv si se va indica pe dreapta (D) cu o s
ageata. O dreapta (D) pe
care s-a ales un sens pozitiv se va numi dreapt
a orientat
a.
S
a presupunem c
a pe o dreapta orientata (D) s-a fixat un punct O numit
origine si o unitate de m
asura u; u = kOU k; O, U (D).
Definitia 1.1.1. O dreapt

a (D) pe care s-a fixat un sens pozitiv, o origine
si o unitate de m
asur
a se numeste ax
a.
Teorema 1.1.1. Dac
a dreapta (D) este o ax
a, atunci exist
a o aplicatie
biunivoc
a ntre multimea punctelor dreptei (D) si multimea numerelor reale.
Pe baza acestui rezultat, fiec
arui punct M (D) i se asociaza n mod unic
un num
ar real x R, care se numeste abscisa punctului M , notat M (x).
Dreapta (D) se noteaz
a cu Ox si se numeste axa absciselor.
Daca u este unitatea de m
asura si x este abscisa punctului M , atunci
num
arul real ux se numeste m
arimea algebric
a a segmentului |OM |. Daca
A(x) si B(y) sunt dou
a puncte ale axei atunci num
arul real u(y x) reprezinta m
arimea algebric
a a segmentului |AB|, iar u(x y) reprezinta m
arimea
algebric
a a segmentului |BA|. In acest mod am dat o orientare segmentelor
de pe o axa (D). Notam segmentul orientat prin AB. Segmentul orientat AB,
unde A(x), B(y) are lungimea k AB k = |x y|. A se numeste originea si B

extremitatea segmentului, iar orientarea este de la A la B.
9
10
1.2
CURS
Sisteme de coordonate n plan
1.2.1. Reper cartezian. In mod analog se pot reprezenta punctele unui

plan, folosind perechi ordonate de numere reale.
S
a consideram dou
a drepte concurente (D1 ) si (D2 ), pe care le organiz
am
ca axe, lu
and ca origine comun
a punctul lor de intersectie O si aceeasi unitate
de m
asura OU1 = OU2 .
Fie (P ) planul determinat de (D1 ) si (D2 ). Are loc urmatorul rezultat.

Teorema 1.2.1.
Intre punctele planului (P ) si elementele produsului car2
tezian R R = R exist
a o corespondenta
biunivoc
a.
Observatie. Cele dou
a drepte le not
am cu Ox si Oy. Ox se numeste axa
absciselor, Oy se numeste axa ordonatelor.
Daca M0 (P ) si prin M0 ducem paralele la axele Ox si Oy, care intersecteaz
a axele n M1 (x0 ) si M2 (y0 ), atunci perechea de numere (x0 , y0 ) R2
formeaz
a coordonatele punctului M0 si se noteaz
a M0 (x0 , y0 ); x0 se numeste
abscisa iar y0 se numeste ordonata punctului M0 .
Daca axele de coordonate sunt perpendiculare si prin rotirea lui Ox n jurul
originii cu un unghi de 90 , aceasta coincide cu Oy (si ca sens pozitiv) atunci
sistemul xOy se numeste sistem de coordonate cartezian direct, denumire
dat
a de matematicianul francez Descartes. Sistemele de coordonate carteziene
se mai numesc si sisteme de coordonate rectangulare sau ortogonale.
Axele de coordonate mpart planul (P ) n patru regiuni, numite cadrane.
Deoarece punctele de pe axa Ox au ordonata y = 0, ecuatia y = 0 se numeste
ecuatia axei Ox; analog ecuatia x = 0 se numeste ecuatia axei Oy. In particular, originea O are coordonatele O(0, 0).
1.2.2. Reper polar. Pozitia unui punct n plan poate fi determinata
si cu alte coordonate, dec
at cele carteziene. Daca not
am = OM , > 0 si
\
u=M
Ox, u [0, 2) atunci perechea (, u) corespunde n mod unic punctului
M si reciproc. Notam M (, u) punctul M de coordonate polare si u,
unde se numeste raza polar
a si u este unghiul polar. Intre coordonatele
carteziene (x, y) si coordonatele polare (, u) avem legatura
p
(

= x2 + y 2
x = cos u
y
(1)
respectiv
y = sin u
tg u =
x
VECTORIALA
Cap. 1. ALGEBRA
11

Exemplu. S
a se g
aseasc
a coordonatele polare ale punctului M 2 3, 2 .
Aplicam formulele (1) si obtinem u = + k, k Z.

6

5
5
Observ
am c
a M (C2 ) deci u = + =
si M 4,
.
6
6
6
1.3
Sisteme de coordonate n spatiu
1.3.1. Repere carteziene. Fie dreptele (D1 ), (D2 ), (D3 ) care nu sunt
coplanare si oricare dou
a neparalele, concurente n O. Daca cele trei drepte le
organiz
am n raport cu originea comun
a O si cu aceeasi unitate de m
asura ca
axe, se obtin axele unui sistem n spatiu. Cele trei drepte le not
am Ox, Oy, Oz.
Axa Ox se numeste axa absciselor, Oy se numeste axa ordonatelor iar Oz
se numeste axa cotelor. Planele xOy, yOz, zOx determinate de cele trei axe
se vor numi plane de coordonate. S
i n cazul spatiului ntalnim dou
a tipuri
de sisteme de coordonate: sisteme rectangulare (cand cele 3 axe sunt dou
a
cate dou
a perpendiculare) si sisteme oblice.
Are loc un rezultat analog cu cel din Teoremele 1.1.1 si 1.2.1.
Teorema 1.3.1.
Intre multimea punctelor din spatiul ambiant si spatiul
cartezian R3 = R R R exist
a o corespondenta
biunivoc
a.
In baza acestui rezultat, fiec
arui punct M din spatiu i se asociaza n mod
unic tripletul (x, y, z) ale c
arui componente se numesc coordonatele punctului
M si se noteaz
a M (x, y, z); x se numeste abscisa, y se numeste ordonata si
z se numeste cota punctului M .
Definitia 1.3.1. Spatiul ambiant nzestrat cu un sistem de coordonate
Oxyz se numeste spatiu tridimensional sau spatiu cu trei dimensiuni
si se noteaz
a E3 .
Daca se d
a un punct M E3 , atunci coordonatele sale se determina duc
and
prin M plane paralele cu planele de coordonate care intersecteaz
a axele Ox,
Oy, Oz n punctele M1 (x), M2 (y), M3 (z). Abscisele acestor puncte reprezinta
coordonatele punctului M , M (x, y, z).
Multimea punctelor din planul xOy au cota egala cu 0, deci ecuatia z = 0

este ecuatia sa. Analog x = 0 este ecuatia planului zOy; y = 0 este ecuatia
12
CURS
planului zOx. Multimea punctelor axei Ox au ordonata si cota egale cu 0. Deci

sistemul y = 0, z = 0 reprezinta ecuatiile axei Ox. Similar: Oy are ecuatiile
x = 0, z = 0; Oz are ecuatiile x = 0, y = 0.
1.3.2. Repere polare. 1) Pozitia unui punct M din spatiu poate fi unic
determinata de un triplet (, u, z) cu 0, 0 u < 2, unde (, u) sunt
coordonatele polare ale proiectiei punctului M n planul xOy, iar z este cota
punctului M . Tripletul (, u, z) se numeste reper de coordonate semipolar sau coordonate cilindrice. Intre coordonatele cilindrice si coordonatele
carteziene ale unui punct M exista relatia x = cos u, y = sin u, z = z.
2) Pozitia punctului M din spatiu se poate determina n mod unic si prin
tripletul (, u, v), 0, 0 u < 2, 0 v , unde este distanta de la
origine la punctul M , u este unghiul m
asurat de la OX la OM , iar v este unghiul dintre OZ si OM . Numerele (, u, v) se numesc coordonate polare sau
coordonate sferice ale punctului M si sunt legate de coordonatele carteziene
prin relatiile
x = cos u sin v,
y = sin u sin v,
z = cos v
(2)
Exemplu. S
a se g
aseasc
carteziene ale punctului M dat
a coordonatele

.
prin coordonatele sferice M 4, ,
4
Deci = 4, u = , v = . Aplicand formulele (2) obtinem

4

x = 2 2, y = 0, z = 2 2 si M 2 2, 0, 2 2 .
Calcul vectorial
2.1
Vectori liberi n E3 . Operatii cu vectori
Numeroase fenomene pot fi modelate matematic prin utilizarea notiunii de

vector liber, vector alunec
ator sau vector legat.
Definitia 2.1.1. Se consider
a punctele A, B E3 si |AB| E3 . Acest
segment se numeste orientat de la A la B si se noteaz

a prin AB, dac
a dreapta
AB este organizat
a ca ax
a cu sensul pozitiv de la A spre B.
Pentru segmentul orientat AB, A se numeste origine, B extremitate,

distanta de A la B se numeste lungimea segmentului sau norma sa si se
noteaz
a k AB k, dreapta AB suportul segmentului orientat, iar multimea
dreptelor paralele cu AB, directia segmentului orientat AB. Se observ

a ca un
segment orientat este caracterizat de directie, sens, lungime (norma).
Segmentul orientat BA este opus lui AB.
Definitia 2.1.2. Orice segment orientat AB E3 se numeste vector legat.
VECTORIALA
Cap. 1. ALGEBRA
13
Daca A = B atunci vectorul legat AA= O se numeste vector legat nul.
Doi vectori legati sunt egali dac

a A = A , B = B . Doi vectori legati AB si
CD au acelasi sens dac

a dreptele AB si CD sunt paralele si punctele B si D
se afl
a n acelasi semiplan determinat de dreapta AC.
Daca vectorul legat AB se misc

a de-a lungul dreptei suport, p
astr
and
acelasi sens el devine vector alunec

ator. Doi vectori alunec
atori nenuli AB
si CD sunt egali dac

a
i) AB si CD au aceeasi dreapta suport;
ii) AB si CD au acelasi sens; iii) k AB k = k CD k.

Se constat
a c
a originea si extremitatea celor dou
a segmente orientate nu
trebuie s
a coincid
a pentru a defini acelasi vector alunec
ator. Vectorul alu
nec
ator BA se numeste opusul lui AB. Definim n continuare vectorul liber.
Definitia 2.1.3. Doi vectori legati AB si CD din E3 se numesc
echipolenti si se noteaz
a ABCD dac
a
i) AB si CD au aceeasi directie (ABkCD);
ii) AB si CD au acelasi sens;
iii) k AB k = k CD k.
Definitia 2.1.4. Multimea tuturor vectorilor echipolenti cu AB se numeste
vector liber adic

a AB= {P Q E3 | P QAB}.
Notatie. Vectorul liber se noteaz

a cu AB sau ~v , multimea vectorilor liberi
din E3 se noteaz
a prin V3 . Uneori vom nota norma vectorului ~v prin v.
Doi vectori liberi sunt egali dac
a au aceeasi directie, acelasi sens si aceeasi
lungime. Daca AB V3 , atunci BA V3 este opusul lui AB.

Operatii cu vectori.
a) Adunarea vectorilor
Definitia 2.1.5. Adunarea vectorilor liberi este o operatie binar
a prin care
fiec
arei perechi (~u, ~v ) V3 V3 i corespunde suma lor w
~ = ~u +~v V3 , definit
a
astfel: fie A un punct arbitrar din E3 si lu
am ca reprezentat al vectorului ~u
segmentul orientat AB; analog lu

am ca reprezentat al vectorului ~v segmentul
orientat BC. Suma lor este prin definitie w

~ = ~u + ~v =AB + BC=AC.
Acest procedeu de definire a sumei se numeste regula triunghiului.
Daca consideram reprezentantul lui ~v segmentul orientat AD si dac

a AC
este diagonala paralelogramului construit pe segmentele orientate AB si AD,
suma vectorilor este de asemenea w

~ = ~u +~v =AB + AD=AC. Acest procedeu
se numeste regula paralelogramului.
14
CURS
Teorema 2.1.1. (V3 , +) este grup comutativ, adic

a () ~u, ~v , w
~ V3
1) (~u + ~v ) + w
~ = ~u + (~v + w)
~ (asociativitate);
2) ~0 V3 astfel nc
at ~u + ~0 = ~0 + ~u = ~u (element neutru);
~
3) ~u V3 , u V3 astfel nc
at ~u + u~ = u~ + ~u = ~0 (element opus);
4) ~u + ~v = ~v + ~u (comutativitate).
Demonstratie. 1) Consider
am pentru ~u, ~v , w
~ reprezentantii AB, BC, CD.
Folosind regula triunghiului obtinem
(~u + ~v ) + w
~ = (AB + BC)+ CD=AC + CD=AD;
~u + (~v + w)
~ =AB +(BC + CD) =AB + BD=AD .
2) Fie ~u =AB un vector arbitrar. Daca lu

am ~0 =BB se obtine ~u + ~0 =AB

+ BB=AB= ~u; dac
a lu
am ~0 =AA atunci ~0 + ~u =AA + AB=AB= ~u.
3) Fie ~u V3 un vector arbitrar, ~u =AB. Daca u~ = ~u =BA se obtine
~u + (~u) =AB + BA= ~0.

4) Comutativitatea adunarii rezult
a din regula paralelogramului.
b)
Inmultirea unui vector cu un scalar
Definitia 2.1.6.
Inmultirea unui vector liber cu un scalar este o operatie
binar
a, care face ca la orice pereche (, ~u) R V3 s
a i corespund
a n mod
unic vectorul ~u V3 determinat astfel: 1) k~uk = || k~uk.
2) Pentru ~u 6= 0 si > 0 vectorul ~u este orientat la fel ca si ~u. Pentru
~u 6= ~0 si < 0 vectorul ~u are orientarea opus
a lui ~u. Pentru ~u = 0 sau = 0,
~
~u = 0 este vectorul nul cu orientare nedeterminat
a.
Teorema 2.1.2. Operatia de nmultire a vectorilor cu scalari are urm
atoarele propriet
at i pentru orice ~u, ~v V3 si , R.
1) ( + )~u = ~u + ~u
2) (~u + ~v ) = ~u + ~v
3) ( )~u = (~u)
4) 1 ~u = ~u.
Definitia 2.1.7. Se numeste versor un vector ~u a c
arui norm
a este egal
a
cu unitatea.
1
~v .
Pentru un vector ~v 6= ~0, versorul s
au este ~u =
k~v k
Folosind operatia de adunare a vectorilor si cea de nmultire a vectorilor cu
scalari putem defini de asemenea, sc

aderea vectorilor prin OB OA=AB.
VECTORIALA
Cap. 1. ALGEBRA
2.2
15
Dependenta liniar
a a vectorilor. Coliniaritate si coplanaritate
Definitia 2.2.1. Vectorii liberi ~ui V3 , i = 1, n, n 1 se numesc liniar

n
X
i ~ui = 0,
independenti dac
a din orice combinatie liniar
a nul
a a lor
i=1
i R, i = 1, n rezult
a 1 = 2 = . . . = n = 0. Dac
a vectorii liberi ~ui ,
(i = 1, n) nu sunt liniar independenti atunci se numesc liniar dependenti.
Definitia 2.2.2. Vectorii ~ui V3 , i = 1, n, n 1 se numesc coliniari
dac
a au aceeasi directie si se numesc coplanari dac
a exist
a n E3 un plan
(P ) astfel nc
at vectorii (~ui ) sunt paraleli cu (P ).
Vectorul nul ~0 se considera coliniar cu orice vector din V3 si coplanar cu
orice alti doi vectori din V3 .
Teorema 2.2.1. Doi vectori ~u, ~v V3 sunt coliniari dac
a si numai dac
a
sunt liniar dependenti. Trei vectori ~u, ~v , w
~ V3 sunt coplanari dac
a si numai
dac
a sunt liniar dependenti.
Demonstratie. Fie ~u, ~v V3 coliniari si ~u 6= 0, atunci exista R astfel
nc
at ~v = ~u. Intr-adev
ar, dac
a ~u si ~v au acelasi sens atunci = k~v k/k~uk, iar
dac
a ~u si ~v au sensuri opuse, atunci = k~v k/k~uk. Daca ~v este nul atunci se
ia = 0. Deci vectorii ~u si ~v sunt liniar dependenti.
Reciproc, dac
a ~u si ~v sunt liniar dependenti, rezult
a ca exista si R, nu
~
am
andoi nuli astfel nc
at ~u +~v = 0. Presupunem 6= 0 atunci ~v = (/)~u,
ceea ce arat
a c
a vectorii sunt coliniari.
Din teorema precedent
a rezult
a ca dependenta liniar
a a trei vectori din V3
este echivalent
a cu coplanaritatea celor trei vectori. In consecinta, dac
a trei
vectori ~a, ~b, ~c V3 nu sunt coplanari, atunci ei sunt liniar independenti. De
fapt num
arul maxim de vectori liniar independenti n V3 este trei, adic
a oricare
patru vectori din V3 sunt liniar dependenti, dupa cum va rezulta din teorema
urmatoare.
Teorema 2.2.2. Dac
a ~a, ~b, ~c V3 sunt trei vectori necoplanari, atunci
~
oricare ar fi d V3 , exist
a scalarii , , unici, astfel nc
at: d~ = ~a + ~b + ~c.
Demonstratie.
~ Punctele O, A,
Fie OA, OB, OC, OM , reprezentanti ai vectori ~a, ~b, ~c, d.
~
B, C nu se afl
a n acelasi plan. Consideram ca d nu este coplanar cu nici una
16
CURS
din perechile de vectori (~a, ~b), (~b, ~c), (~c,~a). In acest caz M nu se afl
a n nici
unul din planele OAB, OAC, OBC. Ducem o paralel
a la OC prin M , care intersecteaz
a planul OAB n M0 . Paralelele prin M0 la OA si OB intersecteaz
a
aceste drepte n A si B deci OM 0 =OA + OB = ~a + ~b. In planul determinat de M0 M si OC, paralela prin M la OM0 intersecteaz
a pe OC n C
si d~ =OM =OM 0 + OC = ~a + ~b + ~c, adic

a se obtine descompunerea vectorului d~ dupa vectorii ~a, ~b, ~c. Unicitatea descompunerii se demonstreaza prin
reducere la absurd. Presupunem ca mai avem o descompunere a vectorului d~
dupa vectorii ~a, ~b, ~c; d~ = ~a + ~b + ~c, de unde se obtine
( )~a + ( )~b + ( )~c = 0,
si din necoplanaritatea vectorilor ~a, ~b, ~c rezult

a = , = , = .
2.3
a a vectorilor din V3
Consider
am o dreapta (D) R3 si ~a V3 un vector arbitrar. Presupunem
ca (D) a fost organizat
a ca axa si ~u este versorul axei (D).
Fie A (D) si AB un reprezentant a lui ~a. Notam cu A proiectia punctului
A pe (D). Vectorul liber generat de segmentul orientat AA notat prin AA =
prD~a se numeste proiectia vectorului ~a pe dreapta (D). Deoarece AA si
~u sunt coliniari, exista R astfel nc

at AA = ~u. Scalarul reprezinta
m
arimea algebric
a a proiectiei vectorului ~a pe dreapta (D). Prin conventie,
proiectia vectorului ~a V3 pe vectorul ~b V3 se defineste ca proiectia lui ~a pe
o dreapta suport a lui ~b si se noteaz
a pr~b~a = prD~a.
Teorema 2.3.1. Dac
a (D) este o ax
a si ~u este versorul pe axa (D), atunci
proiectia are urm
atoarele propriet
at i
1) pru~ (~x + ~
y ) = pru~ ~x + pru~ ~
y , () ~x, ~y V3 ;
2) pru~ (~x) = pru~ ~x, () R, () ~x V3 .
P
an
a n prezent am definit un vector liber cu ajutorul a trei elemente:
directie, sens si m
arime. Vom ar
ata n continuare ca dac
a raport
am spatiul
la un sistem cartezian, unui vector dat i corespunde n mod unic un triplet
ordonat de numere reale, care reprezinta m
arimea algebric
a a proiectiilor vectorului pe cele trei axe. Fie deci un sistem cartezian Oxyz. Sensurile pozitive
pe cele trei axe sunt date de versorii ~i, ~j, ~k, pe care i vom numi n continuare
versorii axelor de coordonate.
VECTORIALA
Cap. 1. ALGEBRA
17
Teorema 2.3.2. Dac

a Oxyz este sistemul cartezian n E3 , ~i, ~j, ~k sunt
versorii axelor de coordonate Ox, Oy, Oz atunci pentru orice vector ~v V3
exist
a n mod unic numerele x, y, z R astfel nc
at
~v = x~i + y~j + z~k
(1)
unde x~i = prOx~v , y~j = prOy~v , z~k = prOz~v .

Demonstratia este similara cu cea a teoremei 2.2.2.
Descompunerea lui ~v dupa versorii ~i, ~j, ~k se numeste reprezentarea analitic

a a vectorului ~v . Coordonatele (x, y, z) ale lui ~v n baza {~i, ~j, ~k} se mai
numesc componentele scalare ale lui ~v .
Adesea vom nota ~v = (x, y, z).
Daca x = 0 atunci
v kY OZ.
Daca x = y = 0 atunci
v kOZ.
[
[
Daca not
am cu = (~v ,~i), = (~
v , ~j),
[
= (~v , ~k) si cu k~v k norma lui ~v atunci
x = k~v k cos , y = k~v k cos , z = k~v k cos ,
(2)
Daca vectorul
~v este dat prin expresia analitic
a (1) atunci modulul s
au
p
este k~v k = x2 + y 2 + z 2 , iar directia si sensul sunt date prin scalarii
cos =
x
,
k~v k
cos =
y
,
k~v k
cos =
z
.
k~v k
(3)
Scalarii (cos , cos , cos ) se numesc cosinusi directori ai vectorului ~v .

Din (1) si (2) obtinem
~v = k~v k(cos ~i + cos ~j + cos ~k).
(4)
Fie ~v0 versorul vectorului ~v , deci ~v = k~v k ~v0 . Va rezulta din (4)
~v0 = cos ~i + cos ~j + cos ~k si deci cos2 + cos2 + cos2 = 1.
(5)
Daca A(x, y, z) E3 atunci OA se numeste vector de pozitie al punctului
A si OA= ~rA = x~i + y~j + z~k.
18
CURS
Prezent
am modul cum se transpun proprietatile vectorilor si operatiile cu
vectori, folosind forma analitic
a a acestora.
Teorema 2.3.3. Un vector este nul dac
a si numai dac
a are toate componentele nule.
Demonstratie. ~v = ~0 k~v k = 0 x2 +y 2 +z 2 = 0 x = y = z = 0.
Teorema 2.3.4. Doi vectori sunt egali (echipolenti) dac
a si numai dac
a
au componentele egale.
Demonstratie. ~v1 = x1~i + y1~j + z1~k = x2~i + y2~j + z2~k = ~v2
(x1 x2 )~i + (y1 y2 )~j + (z1 z2 )~k = 0 x1 = x2 , y1 = y2 , z1 = z2 .
Teorema 2.3.5. Doi vectori sunt coliniari dac
a si numai dac
a au componentele scalare proportionale.
Demonstratie. ~v1 , ~v2 coliniari ~v1 = ~v2 , 6= 0
y1
z1
x1
=
=
= .
x2
y2
z2
Teorema 2.3.6. Suma si diferenta a doi vectori au drept componente suma
si respectiv diferenta componentelor scalare.
Demonstratie. ~v1 ~v2 = (x1~i + y1~j + z1~k) (x2~i + y2~j + z2~k) =
= (x1 x2 )~i + (y1 y2 )~j + (z1 z2 )~k.
Teorema 2.3.7. Dac
a ~v = x~i + y~j + z~k atunci ~v = x~i + y~j + z~k.
Produse cu vectori
3.1
Produsul scalar si produsul vectorul
3.1.1. Produsul scalar a doi vectori

Definitia 3.1.1. Se numeste produs scalar a doi vectori ~v1 si ~v2 num
arul
real care se obtine nmultind modulele celor doi vectori cu cosinusul unghiului
dintre ei, adic
a
~v1 ~v2 = v1 v2 cos(~v1 , ~v2 )
(1)
Din figura al
aturat
a se observ
a ca

OA = pr~v1 ~v2 = ~v2 cos(~v1 , ~v2 )
OB = pr~v2 ~v1 = ~v1 cos(~v1 , ~v2 )
VECTORIALA
Cap. 1. ALGEBRA
19
Cu aceaste formule, (1) devine

~v1 ~v2 = ~v1 pr~v1 ~v2 = ~v2 pr~v2 ~v1
(2)
asadar produsul scalar a doi vectori este egal cu produsul scalar dintre un
vector si proiectia celuilalt pe el.
Cazuri particulare 1) ~v ~0 = 0 pentru orice ~v V3 .
2) Daca doi vectori sunt perpendiculari, ~v1 ~v2 , atunci cos(~v1 , ~v2 ) = 0,
deci ~v1 ~v2 = 0. Reciproc, dac
a produsul scalar a doi vectori (nenuli) este
nul, vectorii sunt perpendiculari. Daca facem conventia ca vectorul nul este
perpendicular pe orice vector ~v V3 atunci avem urmatorul rezultat.
Teorema 3.1.1. Conditia necesar
a si suficient
a ca doi vectori s
a fie perpendiculari este ca produsul lor scalar s
a fie nul.
3) Daca cei doi vectori sunt coliniari, adic
a ~v1 = ~v2 , atunci cos(~v1 , ~v2 ) =
1 si ~v1 ~v2 = v1 v2 . Deci produsul scalar a doi vectori coliniari este egal cu
produsul modulelor celor doi vectori, cu semnul + sau , dupa cum cei doi
vectori au acelasi sens sau sunt de sensuri opuse. In orice caz, produsul scalar
a doi vectori coliniari este maxim n valoare absoluta.
4) Produsul scalar al unui vector cu el nsusi este egal cu p
atratul modulului
acestui vector.
~v ~v = ~v 2 = v v = v 2 .
(4)
Propriet
atile produsului scalar. Pentru orice ~v1 , ~v2 , ~v3 V3 si , R
au loc urmatoarele proprietati ale produsului scalar.
1) Produsul scalar este comutativ adic
a ~v1 ~v2 = ~v2 ~v1 .
2) Produsul scalar este distributiv fata de adunarea vectorilor, adic
a
~v1 (~v2 + ~v3 ) = ~v1 ~v2 + ~v1 ~v3 .
3) (~v1 )(~v2 ) = ()(~v1~v2 ).
4) ~v ~v 0, ~v ~v = 0 ~v = 0.
Aplicatie. Un produs scalar nu se schimb
a dac
a la unul din factori
ad
aug
am un vector perpendicular pe celalalt.
Demonstratie. Fie ~v1 , ~v2 , ~v3 V3 si ~v3 ~v1 . Atunci
~v1 (~v2 + ~v3 ) = ~v1 ~v2 + ~v1 ~v3 = ~v1 ~v2 .
Expresia analitic
a a produsului scalar. Cunoscand cei doi vectori ~v1
si ~v2 prin expresiile lor analitice, respectiv ~vi = xi~i + yi~j + zi~k, i = 1, 2,
ne propunem s
a g
asim valoarea produsului scalar cu ajutorul componentelor
scalare ale celor doi vectori.
Alcatuim tabelul de nmultire scalar
a a versorilor {~i, ~j, ~k}.
20
CURS
~i
~j
~k
~i
1
0
0
~j
0
1
0
~k
0
0
1
T
in
and seama de acest tabel si de proprietatile produsului scalar obtinem
~v1 ~v2 = x1 x2 + y1 y2 + z1 z2 .
(5)
Daca ~v1 = ~v2 = ~v , ~v = x~i + y~j + z~k, din (5) obtinem v 2 = x2 + y 2 + z 2 .

Din definitia produsului scalar (1) si expresia analitic
a a acestuia (5) putem
determina unghiul format de cei doi vectori.
cos(~v1 , ~v2 ) =
x1 x2 + y1 y2 + z1 z2
~v1 ~v2
p
.
=p 2
v1 v2
x1 + y12 + z12 x22 + y22 + z22
(6)
Exemplu. S
a se arate c
a dac
a ~v1 , ~v2 , ~v3 V3 atunci vectorii
~v = ~v1 (~v2 ~v3 ) ~v2 (~v1 ~v3 ) si ~v3 sunt perpendiculari.
Conform Teoremei 3.1.1 este suficient s
a ar
atam ca produsul scalar al vectorilor ~v si ~v3 este nul. Folosind proprietatile produsului scalar obtinem
~v ~v3 = [~v1 (~v2 ~v3 ) ~v2 (~v1 ~v3 )] ~v3 = (~v1 ~v3 )(~v2 ~v3 ) (~v2 ~v3 )(~v1 ~v3 ) = 0.
3.1.2. Produsul vectorial a doi vectori
Definitia 3.1.2. Produsul vectorial a doi vectori ~v1 si ~v2 din V3 este un
vector ~v , notat prin ~v = ~v1 ~v2 , care are urm
atoarele caracteristici.
1) Directia lui ~v este perpendicular
a pe planul determinat de ~v1 si ~v2 .
2) Sensul este determinat de legea burghiului, este sensul n care ar nainta
un burghiu c
and se aduce primul vector peste al doilea, pe drumul cel mai scurt.
3) Modulul vectorului ~v este dat de formula
k~v k = k~v1 ~v2 k = v1 v2 sin(~v1 , ~v2 ) (1) care reprezint
a aria paralelogramului construit pe cei doi vectori.
Cazuri particulare. 1) Daca facem conventia ca vectorul nul este coliniar

cu orice vector ~v V3 atunci avem urmatorul rezultat. Conditia necesara si
suficient
a ca doi vectori s
a fie coliniari este ca produsul lor vectorial s
a fie nul.
2) Daca ~v1 ~v2 atunci produsul lor vectorial este maxim n modul.
VECTORIALA
Cap. 1. ALGEBRA
21
Propriet
atile produsului vectorial. Pentru orice ~v1 , ~v2 , ~v3 V3 si
, R au loc urmatoarele proprietati ale produsului vectorial.
1) Produsul vectorial este anticomutativ adic
a ~v1 ~v2 = (~v2 ~v1 ).
2) (~v1 ) (~v2 ) = ()(~v1 ~v2 ) 3) ~v1 (~v2 + ~v3 ) = ~v1 ~v2 + ~v1 ~v3 .
Expresia analitic
a a produsului vectorial
Inmultim ntre ei versorii axelor de coordonate. Obtinem
~i ~i = ~j ~j = ~k ~k = ~0
~i ~j = ~k, ~i ~k = ~j
~j ~i = ~k, ~j ~k = ~i
respectiv
~i
~j ~j
~k ~j
~i 0
~
~j k 0
~i
~k ~j ~i 0
S
a determinam expresia analitic
a a produsului vectorial al vectorilor ~v1 si ~v2 .
~v = ~v1 ~v2 = (x1~i + y1~j + z1~k) (x2~i + y2~j + z2~k) =
= x1 x2 (~i ~i) + x1 y2 (~i ~j) + x1 z2 (~i ~k)+
+y1 x2 (~j ~i) + y1 y2 (~j ~j) + y1 z2 (~j ~k)+
+z1 x2 (~k ~i) + z1 y2 (~k ~j) + z1 z2 (~k ~k).
~v1 ~v2 = (x1 y2 y1 x2 )~k + (z1 x2 x1 z2 )~j + (y1 z2 z1 y2 )~i
(3)
Observ
am c
a aceast
a expresie reprezinta dezvoltarea dupa elementele primei linii a determinantului

~i ~j ~k

~v1 ~v2 = x1 y1 z1
(4)
x2 y2 z2
Observatie. Aria paralelogramului construit pe vectorii ~v1 si ~v2 este
A = k~v1 ~v2 k
Exemplu. Fiind dati vectorii ~v1 , ~v2 , ~v3 care verific
a relatia ~v1 +~v2 +~v3 = ~0
s
a se arate c
a avem ~v1 ~v2 = ~v2 ~v3 = ~v3 ~v1 .
Prima egalitate ~v1 ~v2 = ~v2 ~v3 este echivalenta cu ~v1 ~v2 ~v2 ~v3 = 0.
Folosind proprietatea de anticomutativitate (1) avem ~v1 ~v2 + ~v3 ~v2 = 0.
Din distributivitatea nmultirii fata de adunare (3) obtinem (~v1 +~v3 ) ~v2 = 0.
Din ipotez
a, ~v1 + ~v3 = ~v2 deci ~v2 ~v2 = ~0 evident.
22
CURS
3.2
Produsul mixt a trei vectori. Dublu produs vectorial
3.2.1. Produsul mixt a trei vectori

Definitia 3.2.1. Fie ~v1 , ~v2 , ~v3 trei vectori din V3 . Dac
a doi dintre ei se
nmultesc vectorial, iar rezultatul se nmulteste scalar cu al treilea, spunem c
a
avem un produs mixt, pe care l not
am ~v1 (~v2 ~v3 ) = (~v1 , ~v2 , ~v3 ).
Din definitie rezult
a c
a produsul mixt a trei vectori este un scalar.
S
a ar
at
am c
a acest scalar, n valoare absoluta, reprezinta volumul paralelipipedului construit pe cei trei vectori luati ca muchii. Fie ~v = ~v2 ~v3 ,
~v (~v2 , ~v3 ). Atunci ~v1 (~v2 ~v3 ) = ~v1 ~v = ~v pr~v~v1 = v OA.
Modulul lui ~v reprezint
a aria paralelogramului construit pe vectorii ~v2 si
~v3 , iar OA = kpr~v ~v1 k este n
altimea paralelipipedului construit pe vectorii
~v1 , ~v2 si ~v3 , deci |(~v1 , ~v2 , ~v3 )| = volumul paralelipipedului.
Expresia analitic
a.
Fie cei trei vectori ai produsului
Fie, de asemenea

~i ~j

~v = ~v2 ~v3 = x2 y2
x3 y3
Atunci
mixt ~vi = xi~i + ui~j + zi~k, i = 1, 2, 3.

~k
z2
z3
~v1 = x1~i + y1~j + z1~k.

y2 z2
x2 z2
x2 y2

~v1 (~v2 ~v3 ) = ~v1 ~v = x1
y1
+ z1
y3 z3
x3 z3
x3 y3
expresie care reprezint

a dezvoltarea determinantului

x1 y1 z1

~v1 (~v2 ~v3 ) = (~v1 , ~v2 , ~v3 ) = x2 y2 z2
x3 y3 z3
Propriet
atile produsului mixt
Propriet
atile produsului mixt pot fi acum deduse din proprietatile determinantilor. Precizam urmatoarele proprietati ale produsului mixt.
1) Daca n produsul mixt a trei vectori schimb
am ntre ei doi factori, atunci
produsul mixt si schimb
a semnul.
VECTORIALA
Cap. 1. ALGEBRA
23
2) Daca n produsul mixt a trei vectori facem cele trei permut

ari circulare
posibile, obtinem trei produse mixte egale si anume
(~v1 , ~v2 , ~v3 ) = (~v2 , ~v3 , ~v1 ) = (~v3 , ~v1 , ~v2 ) sau
~v1 (~v2 ~v3 ) = ~v2 (~v3 ~v1 ) = ~v3 (~v1 ~v2 ).
3) Inmultind unul din vectorii produsului mixt cu un scalar, ntregul produs

se nmulteste cu acel scalar (~v1 , ~v2 , ~v3 ) = (~v1 , ~v2 , ~v3 ).
4) Are loc distributivitatea n raport cu adunarea vectorilor, adic
a
(~v1 , ~v2 , ~v3 + ~v4 ) = (~v1 , ~v2 , ~v3 ) + (~v1 , ~v2 , ~v4 ).
Din interpretarea geometric
a a produsului mixt rezult
a ca produsul mixt a
trei vectori coplanari este nul. Din expresia sa analitic
a, folosind proprietatile
determinantilor, rezult
a c
a are loc si afirmatia reciproca.
a si suficient
a ca trei vectori nenuli s
a
fie coplanari este ca produsul lor mixt s
a fie nul, adic
a

x1 y1 z1

x2 y2 z2 = 0.

x3 y3 z3
Aplicatie. Volumul unui tetraedru A1 A2 A3 A4
a cu formula
Ai (xi , yi , zi ), i = 1, 4 se calculeaz

x1

x2
V = A1 A2 (A1 A3 A1 A4 ) =
6
6 x3
x4
determinat de punctele
y1
y2
y3
y4
z1
z2
z3
z4
1
1
1
1
unde = 1 se alege astfel nc

at volumul V s
a fie pozitiv.
Exemple. 1) S
a se calculeze produsul mixt P = (~v1 , ~v1 + ~v2 , ~v1 + ~v2 + ~v3 ).
Folosind proprietatile produsului mixt se obtine P = (~v1 , ~v2 , ~v3 ).
2) S
a se arate c
a vectorii ~v1 ~v2 , ~v2 ~v3 si ~v3 ~v1 sunt coplanari.
Folosind proprietatile produsului mixt obtinem
P = (~v1 ~v2 , ~v2 ~v3 , ~v3 ~v1 ) = 0
si din Teorema 3.2.1 rezult
a c
a vectorii sunt coplanari.
3.2.2. Dublu produs vectorial
Definitia 3.2.2. Prin dublul produs vectorial al vectorilor ~v1 , ~v2 , ~v3 V3
se ntelege vectorul w
~ = ~v1 (~v2 ~v3 ).
Teorema 3.2.2. Dublul produs vectorial se calculeaz
a dup
a formula
w
~ = ~v1 (~v2 ~v3 ) = (~v1 , ~v3 )~v2 (~v1 , ~v2 )~v3
numit
a formula lui Gibbs.
Demonstratie. Fie trei vectori oarecare ~v1 , ~v2 , ~v3 .
(1)
24
CURS
Daca raport
am acesti vectori la un sistem de axe rectangulare, convenabil
ales, obtinem expresiile lor analitice
~v1 = x1~i + y1~j + z1~k,
~v2 = x2~i + y2~j, ~v3 = x3~i,

~i ~j ~k

~v2 ~v3 = x2 y2 0 = y2 x3~k
x3 0 0

~i ~j
~k

~v1 (~v2 ~v3 ) = x1 y1
z1 = x1 y2 x3~j y1 y2 x3~i =
0 0 y2 x3
= x1 x3 (x2~i + y2~j) (x1 x2 + y1 y2 )x3~i = (~v1 ~v2 )~v3 (~v1 ~v2 )~v3 .
Astfel teorema este demonstrata.
Observatii. 1) Formula lui Gibbs (1) se poate scrie si sub forma

~v2
~v3

~v1 (~v2 ~v3 ) =
~v1 ~v2 ~v1 ~v3
(2)
2. In general ~v1 (~v2 ~v3 ) 6= (~v1 ~v2 ) ~v3 de unde rezult

a ca produsul
vectorial nu este asociativ.
Exemplu. S
a se arate c
a P = ~a (~b ~c) + ~b (~c ~a) + ~c (~a ~b) = ~0.
Se aplic
a formula lui Gibbs pentru fiecare produs si se nsumeaza.
3.3
Schimb
ari de repere de coordonate
In unele probleme de geometrie analitic

a se prefer
a s
a se schimbe sistemul
de coordonate initial prin alt sistem de coordonate, n care ecuatiile curbelor
sau suprafetelor considerate s
a fie mai simple. Aceasta schimbare a sistemului
de coordonate poate fi facut
a printr-o translatie sau printr-o rotatie.
VECTORIALA
Cap. 1. ALGEBRA
25
3.3.1. Translatia unui sistem de coordonate n spatiu
Fie sistemul Oxyz si un punct M0 (x0 , y0 , z0 ) n spatiu. Translatam acest

sistem cu originea n M0 si obtinem un nou sistem M0 x y z , determinat de
aceeasi versori ~i, ~j, ~k. Fie M un punct arbitrar, care n sistemul Oxyz are
coordonatele (x, y, z), iar n noul sistem coordonatele (x , y , z ). Pentru a gasi
legatura ntre aceste coordonate punem n evidenta vectorii
OM0 = x0~i + y0~j + z0~k,
OM = x~i + y~j + z~k,
M0 M = x~i + y ~j + z ~k.
Intre acesti trei vectori exista legatura OM =OM0 + M0 M , de unde

obtinem
x = x0 + x , y = y0 + y , z = z0 + z
(1)
formule care exprim
a vechile coordonate n functie de noile coordonate, sau
x = x x0 ,
y = y y0 ,
z = z z0
(2)
formule care exprim

a noile coordonate n functie de vechile coordonate.
3.3.2. Rotatia unui sistem de coordonate n plan
Fie sistemul xOy pe care l rotim cu unghiul si M un punct arbitrar

n plan, care are n sistemul xOy coordonatele (x, y), iar n sistemul x Oy
coordonatele (x , y ). Atunci pentru OM avem OM = x~i + y~j = x~i + y j~ .

Inmultim scalar aceast
a egalitate cu ~i, respectiv ~j si rezult
a
(
x = x (~i ~i ) + y (~i j~ )
y = x (~j ~i ) + y (~j j~ )
26
CURS
Dar ~i ~i = cos , ~ij~ = sin , ~j ~i = sin , ~j j~ = cos .
Se obtin urmatoarele formule

x = x cos y sin
y = x sin + y cos
(1)
care reprezint
a exprimarea
vechilor coordonate
n functie de noile coordonate.

cos sin
Daca not
am R =
, R fiind matricea de rotatie, formula
sin cos
(1) devine

x
x
=R
(2)
y
y
Pentru a determina noile coordonate n functie de vechile coordonate,
nmultim n relatia (2) cu matricea invers
a R1 si obtinem

x
x
1
=R
(3)
y
y
sau echivalent
x = x cos + y sin
y = x sin + y cos
(4)
Capitolul 2
Planul si dreapta n spatiu

1
Planul n spatiu
In acest paragraf vom studia diferite probleme legate de suprafetele algebrice de gradul nt
ai, adic
a suprafetele definite printr-o ecuatie implicit
a de
forma F (x, y, z) = Ax + By + Cz + D = 0.
1.1
Ecuatia general
a a planului. Plane particulare
1.1.1. Ecuatia general

a a planului. Consideram un plan oarecare (P ),
raportat la un sistem cartezian Oxyz. Fata de acest sistem putem determina
~ (A, B, C),
acest plan printr-un punct M0 (x0 , y0 , z0 ) (P ) si un vector nenul N
2
2
~ nefiind vector nul rezult
normal la plan. Vectorul N
a ca A + B + C 2 6= 0.
S
a determinam ecuatia planului (P ) n sistemul de coordonate ales; aceasta
nseamna a determina ecuatia verificat
a de coordonatele tuturor punctelor
M (P ) si numai de acestea. Punem n evidenta vectorul M0 M (x x0 , y
~ , () M (P ), deci
y0 , z z0 ). Deoarece M0 M (P ) rezult
a ca M0 M N
~ = 0 sau
M0 M N
A(x x0 ) + B(y y0 ) + C(z z0 ) = 0,
27
(1)
28
CURS
Daca not
am D = (Ax0 + B0 + Cz0 ) obtinem ecuatia
Ax + By + Cz + D = 0
(2)
Prin urmare, planului (P ) i corespunde ecuatia (2).

Reciproc, orice ecuatie de forma (2) reprezinta ecuatia unui plan. Consider
am dou
a puncte M1 (x1 , y1 , z1 ), M2 (x2 , y2 , z2 ) care apartin suprafetei (S)
definita de ecuatia (2), deci pentru care

Ax1 + By1 + Cz1 + D = 0
(2 )
Ax2 + By2 + Cz2 + D = 0
Consider
am un punct oarecare M (x, y, z) care apartine segmentului M1 M2 ,
deci ale c
arui coordonate sunt date de formulele
x=
x1 + x2
,
1+
y=
y1 + y2
,
1+
z=
z1 + z2
1+
(3)
si ar
at
am c
a si acest punct apartine suprafetei (S). Intr-adevar, dac
a nlocuim
(3) n (2), tin
and seama de (2 ) obtinem Ax1 +By1 +Cz1 +(Ax2 +By2 +Cz2 ) =
0, deci segmentul M1 M2 apartine suprafetei (S) si cum M1 , M2 sunt oarecare
pe aceast
a suprafat
a deducem c
a suprafata (S) este un plan.
Am demonstrat deci, urmatoarea teorem
a.
Teorema 1.1.1. Oric
arui plan, raportat la un sistem cartezian rectangular
i corespunde o ecuatie algebric
a de gradul nt
ai, de forma (2) si reciproc,
oric
arei ecuatii de gradul nt
ai i corespunde un plan.
~ (A, B, C) 6= ~0 se numeste normala la plan. ComponenObservatii. 1) N
tele (A, B, C) ale normalei se numesc parametrii directori ai planului.
2) Ecuatia (1) reprezint
a ecuatia planului determinat de un punct si de un
vector perpendicular pe plan, numit normala la plan.
3) Ecuatia (2) se numeste ecuatia general
a a planului.
4) In ecuatia planului figureaza patru parametri. Impartind cu unul dintre

ei, nenul, rezult
a c
a ecuatia unui plan depinde doar de trei parametri esentiali.
Exemplu. S
a se scrie ecuatia planului care trece prin mijlocul segmentului
M1 M2 si este perpendicular pe el, unde M1 (2, 3, 0), M2 (4, 5, 2).
Solutie. Fie M0 mijlocul segmentului M1 M2 . Atunci M0 (3, 4, 1).
~ =M1 M2 (2, 2, 2). Planul are ecuatia

Normala la plan este N
2(x 3) + 2(y 4) 2(z + 1) = 0 sau x + y z 8 = 0.
1.1.2. Plane particulare
a) Plane paralele cu una din axele de corodonate. Consideram planul
~ Oz deci C = 0. Ecuatia acestui plan este
P , paralel cu Oz. In acest caz, N
(P ) Ax + By + D = 0.
Cap. 2. PLANUL S
I DREAPTA IN SPAT
IU
29
b) Plane paralele cu unul din planele de coordonate. Fie planul P

~ (xOy) deci N
~ Ox, N
~ Oy de unde
paralel cu xOy. In acest caz N
A = B = 0. Ecuatia planului este (P ) Cz + D = 0, C 6= 0 sau (P ) z = z0 .
c) Plane care trec prin origine. O(0, 0, 0) (P ) implic
a D = 0, deci
ecuatia planului este (P ) Ax + By + Cz = 0.
1.2
Ecuatia planului determinat de trei puncte necoliniare.

Ecuatia planului prin t
aieturi
1.2.1. Ecuatia planului determinat de trei puncte necoliniare

Fiind date punctele Mi (xi , yi , zi ), i = 1, 3 necoliniare, ele determina un
plan. Fie M (x, y, z) un punct arbitrar al planului. M, Mi (P ) deci coordonatele lor verific
a ecuatia (2), adic
a

Ax + By + Cz + D = 0
Axi + Byi + Czi + D = 0, i = 1, 2, 3.
sistem din care determinam A, B, C, D, nu toate nule, deci determinantul sistemului este nul = 0. Obtinem astfel ecuatia

x y z 1

x1 y1 z1 1

(4)
x2 y2 z2 1 = 0

x3 y3 z3 1
care reprezint
a ecuatia planului determinat de punctele M1 , M2 , M3 .
Daca dezvolt
am determinantul din (4), formand zerouri pe ultima coloan
a obtinem

x x1 y y1 z z1

x2 x1 y2 y1 z2 z1 = 0

x3 x1 y3 y1 z3 z1
Notand pi1 = xi x1 , qi1 = yi y1 , ri1 = zi z1 , i = 2, 3 obtinem

x x1 y y1 z z1

p1
=0
q
r
(5)
1
1

p2
q2
r2
care reprezint
a ecuatia planului determinat de punctul M1 (x1 , y1 , z1 ) si vectorii
vi (pi , qi , ri ), i = 1, 2 continuti n plan.
30
CURS
1.2.2. Ecuatia planului prin t
aieturi
Fie punctele A(a, 0, 0), B(0, b, 0), C(0, 0, c) prin care trece planul (P ). Numerele a, b, c sunt m
asurile segmentelor determinate de (P ) pe cele trei axe de
coordonate, numite t
aieturile planului pe aceste axe. Ecuatia acestui plan
este un caz particular al ecuatiei (4).
x y z
+ + 1 = 0.
a
b
c
(P )
Dreapta n spatiu
Ca orice curba n spatiu, o dreapta va fi definita, fata de un sistem cartezian rectangular, printr-un sistem de dou
a ecuatii liniare n x, y, z, deoarece
suprafatele a c
aror intersectie este o dreapta sunt plane.
2.1
Ecuatiile canonice (simetrice) ale dreptei. Ecuatiile parametrice. Ecuatiile dreptei determinate de dou
a puncte
date
2.1.1. Ecuatiile canonice (simetrice) ale dreptei. Fie o directie n spatiu

dat
a prin vectorul ~v = a~i + b~j + c~k. Vom scrie ecuatia dreptei ce trece prin
M0 (x0 , y0 , z0 ) si are directia lui ~v .
Fie pentru aceasta M (x, y, z) (D) punctul curent al dreptei. Vectorul
M0 M
este coliniar cu ~v , deci M0 M = ~v . M0 M = ~r ~r0 adic

a ~r = ~r0 + ~v care
reprezint
a ecuatia vectorial
a a dreptei.
Cap. 2. PLANUL S
I DREAPTA IN SPAT
IU
31
Se obtin de aici ecuatiile canonice (simetrice) ale dreptei

y y0
z z0
x x0
=
=
a
b
c
(1)
Vectorul ~v se numeste vector director al dreptei, iar componentele scalare

ale acestui vector (a, b, c) se numesc parametri directori. Daca unul din cei
trei parametri directori este nul, dreapta este paralel
a cu unul din planele de
coordonate. De exemplu, dac
a a = 0 atunci (D)k(yOz). Daca doi parametri
directori sunt nuli atunci (D) este paralel
a cu una dintre axele de coordonate.
2.1.2. Ecuatiile parametrice ale dreptei.
y y0
z z0
x x0
=
=
= atunci obtinem
Daca (1) se scrie
a
b
c
x = x0 + a
y = y0 + b
(2)
z = z0 + c
Acestea sunt ecuatiile parametrice ale dreptei (D). O alta reprezentare

parametrica a dreptei (D) se obtine punand n evidenta versorul ~v0 a lui ~v .
Obtinem pentru dreapta (D) reprezentarea
x = x0 + cos
y = y0 + cos
(3)
z = z0 + cos
unde = |M0 M |, dupa cum M este de o parte sau alta a lui M0 . Numerele
(cos , cos , cos ) sunt componentele scalare ale versorului ~v0 , aici cosinusii
directori ai dreptei (D). reprezinta m

asura segmentului orientat M0 M , care
este pozitiva c
and M0 M si ~v0 au acelasi sens si negativa n caz contrar.
2.1.3. Ecuatiile dreptei n spatiu determinate de dou
a puncte
Dou
a puncte distincte M1 (x1 , y1 , z1 ) si M2 (x2 , y2 , z2 ) determina o dreapta
n spatiu. Ecuatiile acestei drepte se pot scrie lu
and ca vector director al dreptei
vectorul M1 M2 (x2 x1 , y2 y1 , z2 z1 ) si considerand ca dreapta trece prin

punctul M1 (vezi (1)). Obtinem ecuatiile canonice ale dreptei
y y1
z z1
x x1
=
=
x2 x1
y2 y1
z2 z1
(4)
sau ecuatiile parametrice
x = x1 + (x2 x1 )
y = y1 + (y2 y1 )
z = z1 + (z2 z1 )
(5)
32
CURS
2.2
Ecuatiile generale ale dreptei
Fie planele (P1 ) A1 x+B1 y +C1 z +D1 = 0, (P2 ) A2 x+B2 y +C2 z +D2 = 0,
astfel nc
at

A1 B1 C1
= 2.
rang
A2 B2 C2
Planele (P1 ) si (P2 ) sunt secante, deci se intersecteaz

a dupa o dreapta (D),
care are ecuatiile

P1 = 0
A1 x + B1 y + C1 z + D1 = 0
(D)
(6)
P2 = 0
A2 x + B2 y + C2 z + D2 = 0
si care se numesc ecuatiile generale ale dreptei (D).
Vom determina parametrii directori ai dreptei (D), dat
a prin ecuatiile generale (6). Pentru aceasta trebuie s
a punem n evidenta un vector director
~1 N
~ 2 , unde N
~ 1 = A1~i + B1~j + C1~k si
al dreptei (D). Acesta este ~v = N
~ 2 = A2~i + B2~j + C2~k sunt vectorii normali ai planelor (P1 ) si (P2 ).
N
Daca v = a~i + b~j + c~k atunci

i

j
k

B1 C1
C1 A1
A2 B1

.
v = A1 B1 C1 , a =
, b=
, c=
B2 C2
C2 A2
A2 B2
A2 B2 C2
Pentru a trece de la ecuatiile (6) la (1) se determina si coordonatele unui

punct M0 al dreptei, atribuind uneia dintre variabile o valoare particulara si
rezolvand sistemul (6).
2.3
Perpendiculara comun
a a dou
a drepte din spatiu
Fie dou
a drepte oarecare n spatiu
(D1 )
y y1
z z1
x x1
=
=
,
a1
b1
c1
x x2
y y2
z z2
=
=
a2
b2
c2
Se numeste perpendiculara comun
a a acestor drepte, dreapta (D) care
este perpendiculara pe ambele drepte si le intersecteaza.
(D2 )
Cap. 2. PLANUL S
I DREAPTA IN SPAT
IU
Vectorul

v = ~v1 ~v2 =

33

~i ~j ~k

a1 b1 c1 = a~i + b~j + c~k
a2 b2 c2
este un vector director al dreptei (D).

Punem n evident
a planul (P1 ) care contine dreapta (D1 ) si vectorul ~v .
Acest plan va contine si dreapta (D).

x x1 y y1 z z1

(P1 ) : a1
b1
c1 = 0

a
b
c
Analog punem n evident

a planul (P2 ) care contine dreapta (D2 ) si vectorul
~v . Acest plan va contine si dreapta (D).

x x2 y y2 z z2

(P2 ) : a2
b2
c2 = 0

a
b
c
Prin urmare, perpendiculara comun

a a dreptelor
(D1 ) si (D2 ) este dreapta

P1 = 0
(D) = (P1 ) (P2 ) si care are ecuatiile (D)
.
P2 = 0
Exemplu. S
a se determine perpendiculara comun
a a dreptelor

x+yz1=0
x + 2y z 2 = 0
(D1 )
si (D2 )
2x + y z 2 = 0
x + 2y + 2z + 4 = 0
Ecuatiile canonice ale lui (D1 ) si (D2 ) sunt
(D1 )
y
z
x1
= = ,
0
1
1
Fie ~v = ~v1 ~v2

(P2 ) planul determinat

x1

(P1 ) 0
1
(D2 )
x
4
z+2
=
=
2
1
0
~v = (1, 2, 2) si (P1 ) planul determinat de (D1 ) si ~v ,

de (D2 ) si ~v . Ecuatiile acestor plane sunt

x y z+2
y z

1 1 = 0 (P2 ) 2 1
0 = 0,
1 2
2 2
2
(P1 ) 4x y + z 4 = 0,
(P2 ) 2x + 4y + 5z + 10 = 0.
Dreapta (D) = (P1 ) (P2 ) este perpendiculara comun

a a dreptelor (D1 )
si (D2 ) si are ecuatiile

4x y + z 4 = 0
(D)
2x + 4y + 5z + 10 = 0.
34
CURS
Pozitia relativ
a a planelor si dreptelor
3.1
Pozitia relativ
a a dou
a plane. Fascicul de plane
3.1.1. Pozitia relativ

a a dou
a plane. Fie planele
(P1 ) A1 x + B1 y + C1 z + D1 = 0,
(P2 ) A2 x + B2 y + C2 z + D2 = 0
Aceste dou
a plane pot fi: secante, paralele, confundate.
a si suficient
a ca planele (P1 ) si (P2 ) s
a
fie secante este ca

A1 B1 C1
rang
= 2.
A2 B2 C2
Pentru ca planele (P1 ) si (P2 ) s

a fie paralele este necesar si suficient ca
A1 /A2 = B1 /B2 = C1 /C2 6= D1 /D2 .
Pentru ca planele (P1 ), (P2 ) s
a fie confundate este necesar si suficient ca
A1 /A2 = B1 /B2 = C1 /C2 = D1 /D2 .
Demonstratia rezult
a din rezolvarea sistemului format din ecuatiile celor
dou
a plane si interpretand geometric rezultatul obtinut.
Exemplu. S
a se determine , R astfel nc
at planele (P1 ) ( + 2)x +
3y + z + 2 1 = 0 si (P2 ) 6x + (4 )y z + + 2 = 0 s
a fie paralele.
Aplicand Teorema 3.1.1 planele (P1 ) si (P2 ) sunt paralele dac
a
3
1
+2
=
=
. Se obtine 4 = 3, = 2 si 4 + 2 = 6, = 1.
6
4
Deci = 1, = 2.
3.1.2. Fascicul de plane. Se numeste fascicul de plane multimea tuturor
planelor care trec printr-o dreapta dat
a (D). Fie date planele (P1 ) si (P2 )
care determina dreapta (D). Ecuatia fasciculului de plane, determinat de (D)
este (P, ) P1 + P2 = 0. Presupunand 6= 0 si not
and = /, ecuatia
fasciculului se scrie
(P ) P1 + P2 = 0.
Exemplu. S
a se scrie ecuatia planului (P ) ce trece prin dreapta de
intersectie a planelor (P1 ) 2x + 3y + z 2 = 0 si (P2 ) x + 2y 3z + 1 = 0
si este perpendicular pe planul (P3 ) 3x y + 2z + 2 = 0.
Solutie. Fie (P ) ecuatia fasciculului de plane determinat de P1 si P2 .
(P ) (x + 2y 3z + 1) + (2x + 3y + z 2) = 0
adic
a
(P ) (1 + 2)x + (2 + 3)y + ( 3)z + 1 2 = 0
~ N
~ 3 , adic
~ N
~ 3 = 0,
(P ) (P3 ) implic
aN
aN
3(1 + 2) (2 + 3) + 2( 3) = 0,
5 5 = 0,
Deci ecuatia planului este (P ) 3x + 5y 2z 1 = 0.
= 1.
Cap. 2. PLANUL S
I DREAPTA IN SPAT
IU
3.2
35
Pozitia relativ
a a dou
a drepte n spatiu
Dou
a drepte n spatiu pot fi situate n acelasi plan (coplanare) sau n plane
diferite (oarecare). Daca dreptele sunt situate n acelasi plan atunci ele pot
fi concurente, paralele sau confundate. Fie dreptele (D1 ) si (D2 ) determinate
de ~v1 (a1 , b1 , c1 ) si M1 (x1 , y1 , z1 ) si respectiv ~v2 (a2 , b2 , c2 ) si M2 (x2 , y2 , z2 ). Mai
punem n evident
a si vectorul M1 M2 (x2 x1 , y2 y1 , z2 z1 ).
Teorema 3.2.1. Pentru ca dreptele (D1 ) si

necesar si suficient ca

x2 x1 y2 y1 z2 z1

a1
b1
c1

a2
b2
c2
(D2 ) s
a fie coplanare este

=0

(7)
Demonstratie. Daca (D1 ), (D2 ) sunt coplanare atunci vectorii ~v1 , ~v2 ,
M1 M2
sunt coplanari, deci are loc (7). Reciproc, dac

a are loc (7), cum M1 M2
nu este coliniar cu ~v1 sau ~v2 rezult
a ca cei trei vectori sunt coplanari si deci
dreptele sunt coplanare.
Observatie. Daca n (7) ultimele dou
a linii sunt proportionale atunci
dreptele (D1 ) si (D2 ) sunt paralele, iar dac
a toate trei liniile lui (7) sunt
proportionale, atunci dreptele (D1 ) si (D2 ) sunt confundate.
Exemplu. S
a se determine parametrul R astfel nc
at dreptele
(D1 )
y+2
z
x+1
y3
z
x1
=
= si (D2 )
=
=
3
2
1
4
1
s
a fie coplanare.
Fie M1 (1, 2, 0) (D1 ), M2 (1, 3, 0) (D2 ), M1 M2 (2, 5, 0).

Conform Teoremei 3.2.1 pentru ca dreptele (D1 ) si (D2 ) s
a fie coplanare
este necesar si suficient ca

2 5 0

3 2 1 = 0

4
1
de unde se obtine = 2.
36
CURS
3.3
Pozitia unei drepte fat

a de un plan
Fie o dreapta oarecare n spatiu

(D)
y y0
z z0
x x0
=
=
a
b
c
si un plan oarecare
(P ) Ax + By + Cz + D = 0.
~ (A, B, C) si M0 (x0 , y0 , z0 ) (D). Se stie ca
Se pun n evident
a ~v (a, b, c), N
dreapta (D) poate avea fat
a de planul (P ) una din urmatoarele trei pozitii.
a) Dreapta s
a intersecteze planul, deci ntre dreapta si plan s
a existe un
~
singur punct comun. Aceasta se ntampl
a dac
a N nu este perpendicular pe ~v
~ ~v 6= 0, adic
deci N
a Aa + Bb + Cc 6= 0.
~ ~v si M0 6 (D), deci
b) Dreapta s
a fie paralel
a cu planul adic
aN

Aa + Bb + Cc = 0
Ax0 + By0 + Cz0 + D 6= 0
~ ~v si M0 (D), deci
c) Dreapta s
a fie continu
a n plan adic
aN

Aa + Bb + Cc = 0
Ax0 + By0 + Cz0 + D = 0
Dreapta care intersecteaz
a planul poate fi perpendicular
a pe plan. In acest
caz A/a = B/b = C/c.
Distante si unghiuri n spatiu
4.1
Distante n spatiu.
4.1.1. Distanta de la un punct la un plan.
Fie planul (P ) dat prin ecuatia general

a si un punct M0 (x0 , y0 , z0 ) care
nu apartine planului (P ). Notam cu M1 (x1 , y1 , z1 ) piciorul perpendicularei
cobor
ate din M1 pe planul (P ), d = M0 M1 si evident
Ax1 + By1 + Cz1 + D = 0.
(1)
Cap. 2. PLANUL S
I DREAPTA IN SPAT
IU
37
Vectorii N (ABC) si M1 M0 (x0 x1 , y0 y1 , z0 z1 ) sunt coliniari, deci
| N M1 M0 | = k N k kM1 M0 k, adic
a
p
d A2 + B 2 + C 2 = |A(x0 x1 ) + B(y0 y1 ) + C(z0 z1 )|.
Folosind relatia (1) obtinem

d=
|Ax0 + By0 + Cz0 + D|
.
A2 + B 2 + C 2
(2)
Observatie. Distanta d se obtine nlocuind coordonatele punctului M0 n

ecuatia normala a planului.
Exemplu. S
a se determine distanta de la punctul M0 (1, 1, 1) la planul
(P ) x + 3y + z 5 = 0.
3
1
5
1
Ecuatia normala a planului este (P ) x + y + z = 0 si
11
11
11
11
1
obtinem d = .
11
4.1.2. Distanta de la un punct la o dreapt
a n spatiu. Fie dreapta
y y0
z z0
x x0
=
=
si un punct M1 (x1 , y1 , z1 ) 6 (D).
(D)
a
b
c
Distanta d de la M1 la dreapta (D) poate fi considerata ca fiind n

altimea
corespunz
atoare bazei |~v | a paralelogramului construit pe vectorii M0 M1 si ~v .
| M0 M1 ~v |
Avem deci d =
.
v
Exemplu. S
a se determine distanta de la punctul M1 (7, 9, 7) la dreapta
x2
y1
z
(D)
=
= . Fie M0 (2, 1, 0) (D). ~v (4, 3, 2) si M0 M1 (5, 8, 7).
4
3
2

~i ~j ~k

M0 M1 ~v = 5 8 7 = 5~i + 18~j 17~k
4 3 2
p
| M0 M1 ~v | = 52 + 182 + 172 = 638,

r
638
Obtinem d =
= 22.
29
|~v | =
42 + 32 + 22 =
29
38
CURS
4.1.3. Distanta dintre dou
a drepte oarecare din spatiu
Este distanta dintre punctele de intersectie ale perpendicularei comune (D)

cu dreptele (D1 ) si (D2 ). Aceasta este egala cu distanta de la un punct al uneia
dintre drepte, de exemplu (D1 ), la planul ce trece prin cealalta dreapta (D2 )
si este paralel cu prima dreapta (D1 ). Acest plan, care trece prin (D2 ) si este
paralel cu (D1 ) este planul care trece prin M2 si contine vectorii ~v1 (a1 , b1 , c1 )
si ~v2 (a2 , b2 , c2 ), deci are ecuatia

x x2 y y2 z z2

(P ) a1
b1
c1 = 0
a2
b2
c2
Ecuatia se scrie
(P )
unde

b1 c1

,
A=
b2 c2
Ax + By + Cz + D = 0

c1 a1

,
B=
c2 a2

a1 b1

.
C=
a2 b2
Distanta c
autat
a este distanta de la M1 (x1 , y1 , z1 ) (D1 ) la planul (P ),
|Ax1 + By1 + Cz1 + D|
.
A2 + B 2 + C 2
Exemplu. S
a se determine distanta dintre dreptele

x + 2y z 1 = 0
x + 2y z 2 = 0
(D1 )
si (D2 )
2x + y z 2 = 0
x + 2y + 2z + 4 = 0
d=
Ecuatiile canonice ale lui (D1 ) si (D2 ) sunt

y
z
x
y
z+2
x1
= = , (D2 ) =
=
.
(D1 )
0
1
1
2
1
0
Fie (P ) planul determinat de M1 (1, 0, 0), v1 (0, 1, 1) si v2 (2, 1, 0). Ecuatia
planului este

x1 y z

(P ) 0
1 1 = 0 sau (P ) x + 2y 2z 1 = 0.
2
1 0
41
d = d(D1 , D2 ) = d(M2 , P ) = = 1.
9
Cap. 2. PLANUL S
I DREAPTA IN SPAT
IU
4.2
39
Unghiuri dintre plane si drepte
4.2.1. Unghiul a dou

a plane. Unghiul planelor (P1 ) si (P2 ) este prin
definitie unghiul normalelor la aceste plane. Avem deci
cos =
~1 N
~2
A1 A2 + B1 B2 + C1 C2
N
p
.
=p 2
kN1 k kN2 k
A1 + B12 + C12 A22 + B22 + C22
Cele dou
a plane sunt perpendiculare A1 A2 + B1 B2 + C1 C2 = 0.
4.2.2. Unghiul a dou
a drepte. Fie dreptele (D1 ) si (D2 ) de ecuatii
(D1 )
y y1
z z1
x x2
y y2
z z2
x x1
=
=
si (D2 )
=
=
.
a1
b1
c1
a2
b2
c2
Unghiul lor este dat de unghiul vectorilor directori. Deci

cos =
~v1 ~v2
a1 a2 + b1 b2 + c1 c2
p
.
=p 2
k~v1 k k~v2 k
a1 + b21 + c21 a22 + b22 + c22
Observatii. 1) (D1 ) (D2 ) a1 a2 + b1 b2 + c1 c2 = 0;

2) (D1 )k(D2 ) a1 /a2 = b1 /b2 = c1 /c2 .
Exemplu. S
a se determine unghiul dreptelor
(D1 )
x+2
2y + 3
3z + 4
2x + 1
3x + 2
4z + 1
=
=
si (D2 )
=
=
.
1
2
3
3
3
1
Vectorii directori ai celor dou

a drepte sunt ~v1 (1, 2, 3) si ~v2 (3, 3, 1), ~v1 ~v2 = 0,
deci, din Observatia 1) rezult

a ca = , respectiv (D1 ) (D2 ).
2
4.2.3. Unghiul unei drepte cu un plan
Se numeste unghiul unei drepte cu un plan unghiul format de dreapta cu
proiectia ei ortogonal
a pe plan.
cos

2

=
~
~v N
Aa + Bb + Cc
sin =
~k
A2 + B 2 + C 2 a2 + b2 + c2
k~v k kN
Reg
asim conditia de paralelism dintre dreapta si plan
sin = 0 Aa + Bb + Cc = 0.
Capitolul 3
Conice si cuadrice. Generarea

suprafetelor
1
1.1
Curbe plane de gradul doi. Conice

Notiunea de conic
a. Intersectia unei conice cu o dreapt
a
1.1.1. Notiunea de conic

a. Multimea punctelor M (x, y) ale caror coordonate verific
a ecuatia
f (x, y) = a11 x2 + 2a12 xy + a22 y 2 + 2a13 x + 2a23 y + a33 = 0
(1)
se numeste curba algebric

a de gradul doi sau conic
a. Denumirea se justific
a
deoarece aceste curbe se obtin prin sectiunea cu un plan a unui con circular
drept. Acestea sunt: cercul, elipsa, hiperbola, parabola care se numesc conice
propriu-zise, sau dou
a drepte care se numesc conice degenerate.
Ecuatiile canonice ale conicelor propriu-zise sunt
x2 y 2
x2 y 2
+
1
=
0;
(H)
2 1 = 0; (P ) y 2 = 2px.
a2
b2
a2
b
Ecuatiile canonice ale conicelor degenerate sunt
x2 y 2
1) 2 2 = 0, drepte concurente; 2) x2 a2 = 0, drepte paralele;
a
b
x2 y 2
2
3) x = 0, drepte confundate; 4) 2 + 2 = 0, punctul;
a
b
x2 y 2
2
2
5) 2 + 2 + 1 = 0 sau x + a = 0, multimea vida.
a
b
Inainte de a face un studiu al conicelor reprezentate de ecuatia (1), vom
da urmatoarea teorem
a, care caracterizeaz
a conicele nedegenerate.
Teorema 1.1.1. Multimea punctelor din plan pentru care raportul distantelor la un punct fix, numit focar, si la o dreapt
a fix
a, numit
a directoare,
este constant determin
a o conic
a proprie.
(E)
40
Cap. 3. CONICE S
I CUADRICE. GENERAREA SUPRAFET
ELOR
41
Demonstratie. Alegem sistemul de coordonate astfel nc

at F Ox si
(D)kOy. Fie d si p distantele de la O si respectiv F la directoarea (D) si
MF
= e se scrie M F 2 = e2 M N 2 . Exprimand analitic
c = d + p. Relatia
MN
aceast
a relatie avem
(x c)2 + y 2 = e2 (x d)2 sau
(1 e2 )x2 2(c e2 d)x + y 2 + c2 e2 d2 = 0
()
1. Daca e = 1 si lu
am c = d = p/2, atunci obtinem ecuatia y 2 = 2px,
care reprezint
a ecuatia parabolei.
2. Daca e 6= 1 si c e2 d = 0 atunci ecuatia () se scrie sub forma
c2
(1 e2 )x2 + y 2 = 2 c2 . Notam c/e = a. Daca
e
x2 y 2
a) e < 1, a2 c2 = b2 2 + 2 = 1 care reprezinta ecuatia elipsei;
a
b
2
2
y
x
b) e > 1, c2 a2 = b2 2 2 = 1 care reprezinta ecuatia hiperbolei.
a
b
Din aceast
a teorem
a se deduce imediat reprezentarea celor trei conice n
coordonate polare.
Alegem polul n focar si axa polar

a perpendiculara pe (D). Avem | M F
| = , M N = p + cos si relatia M F/M N = e devine
ep
= e sau =
,
p + cos
1 e cos
care reprezint
a ecuatia n coordonate polare a celor trei conice nedegenerate.
1.1.2. Intersectia unei conice cu o dreapt
a. Fie o conic
a (C) de ecuatie
general
a (1). Asociem acestei ecuatii urmatorii determinanti simetrici

a11 a12 a13
a11 a12

, = a12 a22 a23
=
(2)

a12 a22
a13 a23 a33
42
CURS
si not
am
g(x, y) = a11 x2 + 2a12 xy + a22 y 2
(3)
Functia polinomial
a (1) se scrie, folosind polinomul lui Taylor de grad doi
f (x, y) = f (x0 , y0 ) + fx (x0 , y0 )(x x0 ) + fy (x0 , y0 )(y y0 )+
(4)
(x0 , y0 )(x x0 )(y y0 ) + fy2 (x0 , y0 )(y y0 )2 )

+ (fx2 (x0 , y0 )(x x0 )2 + 2fxy
2
O dreapta (D) care trece printr-un punct oarecare M0 (x0 , y0 ) si formeaza
cu Ox un unghi , are reprezentarea parametrica

x = x0 + t cos
(D)
tR
(5)
y = y0 + t sin
Determinarea punctelor de intersectie ale conicei (C) cu dreapta (D) conduce la rezolvarea sistemului format din ecuatiile (4) si (5). Av
and n vedere
notatia (3) se obtine ecuatia de gradul doi n variabila t
g(cos , sin )t2 + (fx (x0 , y0 ) cos + fy (x0 , y0 ) sin )t + f (x0 , y0 ) = 0
(6)
Fie t1 si t2 r
ad
acinile reale ale acestei ecuatii. Inlocuind pe t n (5) cu
t1 si respectiv t2 obtinem coordonatele punctelor de intersectie M1 si M2 ale
dreptei (D) cu conica (C). Daca
g(cos , sin ) = a11 cos2 + 2a12 cos sin + a22 sin2 = 0
(7)
atunci ecuatia (6) are o singura r

ad
acin
a real
a, ceea ce implic
a faptul ca
dreapta (D) intersecteaz
a conica (C) ntr-un singur punct. Daca not
am
tg = m, prin mp
artire cu cos , ecuatia (7) devine
a22 m2 + 2a12 m + a11 = 0.
(8)
O dreapta se spune c
a are o directie asimptotic
a fata de conica (1),
dac
a panta ei, m = tg , verific
a ecuatia (8), numit
a ecuatia directiilor
asimptotice ale conicei. Discriminantul ecuatiei (8) este (), unde este
definit de (2). Semnul lui ne permite o clasificare a conicelor.
Cap. 3. CONICE S
ELOR
43
Clasificarea conicelor dup

a directiile asimptotice
a) Conicele de tip hiperbolic au dou
a directii asimptotice reale si distincte,
deci corespund cazului c
and < 0.
b) Conicele de tip eliptic nu au directii asimptotice reale, deci > 0.
c) Conicele de tip parabolic au directiile asimptotice reale si confundate,
deci = 0, situatie n care dreapta are panta
m = a11 /a12 = a12 /a22
(9)
Tangenta la conic
a. Din (6) deducem ca dac
a M0 (x0 , y0 ) apartine conicei, adic
a f (x0 , y0 ) = 0 si t1 = t2 = 0, atunci dreapta (D) este tangenta la
conic
a, situatie n care avem
fx (x0 , y0 ) cos + fy (x0 , y0 ) sin = 0
(10)
Eliminand pe cos si sin din (5) si (10) obtinem ecuatia

(x x0 )fx (x0 , y0 ) + (y y0 )fy (x0 , y0 ) = 0.
(11)
Aceasta ecuatie se poate scrie, avand n vedere ca f (x0 , y0 ) = 0, sub forma

a11 xx0 + a12 (xy0 + x0 y) + a22 yy0 + a13 (x + x0 ) + a23 (y + y0 ) + a33 = 0 (11)
si reprezint
a ecuatia tangentei la conic
a ntr-un punct M0 (x0 , y0 ) ce apartine
conicei, ecuatie ce se obtine prin cunoscuta metod
a a dedubl
arii.
Exemplu. S
a se scrie ecuatia tangentei la conica
(C) f (x, y) = x2 + y 2 3xy + x 3y + 2 = 0 n punctul M0 (0, 1).
Verific
am dac
a punctul apartine conicei: f (0, 1) = 0. Pentru a scrie ecuatia
tangentei, dedublam ecuatia conice pentru M0 (x0 , y0 ) (C)
1
3
3
xx0 + yy0 (xy0 + x0 y) + (x + x0 ) (y + y0 ) + 2 = 0.
2
2
2
Dup
a nlocuirea lui x0 = 0, y0 = 1 si efectuarea calculelor obtinem
(M0 T ) 2x + y 1 = 0
1.2
Centrul unei conice. Coard

a. Diametru
1.2.1. Centrul unei conice

M0 (x0 , y0 ) este centrul de simetrie al curbei () de ecuatie F (x, y) = 0
dac
a si numai dac
a oricare este punctul M1 (x0 + h, y0 + k) pe () si simetricul
s
au fat
a de M0 , adic
a punctul M2 (x0 h, y0 k) este pe (), deci
F (x0 + h, y0 + k) = 0 F (x0 h, y0 k) = 0
(1)
44
CURS
In cazul unei conice (C) reprezentata prin ecuatia general

a f (x, y) = 0
(vezi (1) din 1.1) conditiile (1), tin
and cont de formula lui Taylor ((4) din
1.1), devin
f (x0 , y0 ) + fx (x0 , y0 )h + fy (x0 , y0 )k+
1
+ (fx2 (x0 , y0 )h2 + 2fxy

(x0 , y0 )hk + fy2 (x0 , y0 )k2 ) = 0
2
si respectiv
f (x0 , y0 ) fx (x0 , y0 )h fy (x0 , y0 )k+
1
+ (fx2 (x0 , y0 )h2 + 2fxy

(x0 , y0 )hk + fy2 (x0 , y0 )k2 ) = 0
2
Sc
az
and cele dou
a egalit
ati se obtine
hfx (x0 , y0 ) + kfy (x0 , y0 ) = 0, () h, k R
(2)
De aici rezult
a fx (x0 , y0 ) = 0, fy (x0 , y0 ) = 0.
Deci coordonatele centrului de simetrie al unei conice sunt date de sistemul

(1/2)fx (x, y) = a11 x + a12 y + a13 = 0 (D1 )
(3)
(1/2)fy (x, y) = a12 x + a22 y + a23 = 0 (D2 )
Dreptele (D1 ) si (D2 ) reprezentate de ecuatiile (3) se numesc dreptele
centrului conicei. Din (3) rezult
a ca urmatoarea clasificare a conicelor.
1) Daca 6= 0 atunci conica (C) are un singur centru de simetrie. Din
aceast
a categorie fac parte conicele de tip hiperbolic ( < 0) si conicele de tip
eliptic ( > 0).
a12
a13
a11
=
6=
, atunci dreptele centrului sunt paralele,
2) Daca = 0 si
a12
a22
a23
deci centrul conicei este la infinit (conica nuare centru la distanta finit
a).
a12
a13
a11
=0
=
=
, sau
atunci dreptele coincid
3) Daca = 0 si
=0
a12
a22
a23
(D1 ) (D2 ), deci conica are o infinitate de centre de simetrie, situate pe o
dreapta, numit
a linia centrelor.
Cap. 3. CONICE S
ELOR
45
1.2.2. Coard
a. Diametru. Numim coard
a orice segment cu extremitatile pe conic
a. O coard
a care trece prin centrul de simetrie al unei conice se
numeste diametru. Din (3) se deduce ca dac
a 6= 0, atunci ecuatia oric
arui
diametru (D ) este:
(D ) fx (x, y) + fy (x, y) = 0
(4)
Se spune c
a diametrul (4) este conjugat directiei . Daca este directia
diametrului (4), atunci si se numesc directii conjugate, iar diametrii
(D ) si (D ) se numesc diametri conjugati. Doi diametri conjugati si perpendiculari se numesc axe de simetrie. Are loc urmatoarea teorem
a.
Teorema 1.2.1. Directiile axelor de simetrie ale unei conice cu centru de
simetrie unic sunt date de r
ad
acinile ecuatiei
a12 m2 + (a11 a22 )m a12 = 0
(5)
a
Demonstratie. Fie diametrul (Dm ) fx (x, y) + mfy (x, y) = 0, adic
(Dm ) (a11 + ma12 )x + (a12 + ma22 )y + (a13 + ma23 ) = 0
a11 + ma12
. Conditia de perpendicua12 + ma22
laritate implic
a mm = 1, de unde rezult
a (5) si teorema este demonstrata.
Daca m1 si m2 sunt r
ad
acinile reale ale ecuatiei (5) atunci axele conicei
sunt reprezentate prin ecuatiile
si m directia conjugat
a lui, deci m =
fx (x, y) + m1 fy (x, y) = 0,
fx (x, y) + m2 fy (x, y) = 0
(6)
Punctele de intersectie ale unei conice cu axele ei de simetrie se numesc

v
arfurile conicei.
Observatie. In cazul conicelor de tip parabola ( = 0) se ia ca axa de
simetrie locul geometric al mijloacelor coardelor perpendiculare pe directia
a11
asimptotica a conicei, m =
(vezi (9) din 1.1).
a12
1.3
Reducerea conicelor la forma canonic

a
1.3.1. Conice cu centru de simetrie unic

Fie conica f (x, y) = a11 x2 + 2a12 xy + a22 y 2 + 2a13 x + 2a23 y + a33 = 0
centrul de simetrie unic M0 (x0 , y0 ).
(1) cu
46
CURS
Fac
and translatia reperului n M0 x = x0 +x , y = y0 +y , ecuatia conicei,
raportat
a la sistemul de coordonate x M0 y este
2
a11 x + 2a12 x y + a22 y 2 + f (x0 , y0 ) = 0
(2)
Remarcam invarianta la translatie a coeficientilor formei p

atratice g(x , y ).
In continuare se va face o rotatie a sistemului x M0 y , n jurul lui M0 , n

sens pozitiv, astfel nc
at axele de coordonate s
a coincid
a cu axele de simetrie
ale conicei. Unghiul de rotatie este dat de ecuatia tg = m1 , unde m1 este
r
ad
acina pozitiva a ecuatiei directiilor axelor de simetrie (Teorema 1.2.2)
a12 m2 + (a11 a22 )m a12 = 0
(3)
x = X cos Y sin
dati de formulele
y = X sin + Y cos
de rotatie obtinem forma canonic
a a conicei:
Inlocuind n (2) pe x si y cu
a11 X 2 + a22 Y 2 + f (x0 , y0 ) = 0.
(4)
Observatie. f (x0 , y0 ) = / si deci ecuatia (4) se poate scrie

a11 X 2 + a22 Y 2 + / = 0
(4 )
Exemplu. S
a se reduca la forma canonic
a urmatoarea conic
a
f (x, y) = 4xy 3y 2 + 4x 14y 7 = 0

0 2
= 4 < 0.

Aceasta conic
a este de tip hiperbola, pentru ca =
2 3

fx = 4y + 4 = 0
Determin
am centrul conicei rezolvand sistemul
fy = 4x 6y 14 = 0
si obtinem punctul M0 (2, 1). Facem o translatie a sistemului xOy n
M0 (2, 1), folosind formulele x = x + 2, y = y 1, f (2, 1) = 4.
Obtinem 4x y 3y 2 + 4 = 0.
Urmeaz
a s
a facem o rotatie de unghi , a carui tangenta este r
ad
acina
2
pozitiva a ecuatiei a12 m + (a11 a22 )m a12 = 0. In cazul nostru, ecuatia

1
1
este 2m2 + 3m 2 = 0 cu r
ad
acina pozitiva m = . Deci tg = . Obtinem
2
2
sin = 1/ 5, cos = 2/ 5. Aplicam formulele de rotatie

x = X cos Y sin
y = X sin + Y cos
x = (2X Y )
5
1
y = (X + 2Y )
5
Cap. 3. CONICE S
ELOR
47
X2
+ Y 2 1 = 0 care reprezinta ecuatia redusa a
si ecuatia conicei devine
4
conicei date.
1.3.2. Conice f
ar
a centru de simetrie unic ( = 0). Dup
a o rotatie
a sistemului de coordonate n jurul originii, n sens direct cu un unghi , dat
de ecuatia
a12
a11
=
(5)
tg =
a12
a22
si folosind formulele de rotatie

x = x cos y sin
(6)
y = x sin + y cos
se obtine ecuatia conicei
2
a22 y + 2a13 x + 2a23 y + a33 = 0,
(7)
Observ
am c
a n urma acestei rotatii dispar termenii care contin pe x2 si xy.
a) Daca a13 6= 0 se face o translatie a originii n varful V (x0 , y0 ) al parabolei, reprezentat
a de ecuatiile x = x0 + X, y = y0 + Y . In ecuatia obtinut
a
se egaleaz
a cu zero, coeficientului lui Y si termenul liber. Obtinem, pe lang
a
ecuatia redusa a parabolei si un sistem din care se determina coordonatele
(x0 , y0 ) ale varfului. Translatia n varful parabolei nu afecteaza coeficientul
lui Y 2 si X din ecuatia (7), deci practic pentru a obtine ecuatia redusa a parabolei, far
a coordonatele varfului, nu mai este necesar s
a facem si calculele
corespunz
atoare translatiei. Ecuatia parabolei este
a22 Y 2 + 2a13 X = 0
(8)
b) Daca a13 = 0 ecuatia (7) devine

2
a22 y + 2a23 y + a33 = 0
(9)
de unde rezult
a y = y1 , y = y2 , (y1 si y2 sunt r
ad
acinile ecuatiei (9)), adic
a
conica se reduce la dou
a drepte paralele, reale sau imaginare, dupa cum este
discriminantul ecuatiei (9). Inlocuind pe y cu y1 si y2 n formulele de rotatie
(6) se obtin ecuatiile celor dou
a drepte fata de reperul cartezian initial.
Exemplu. S
a se afle ecuatia redusa a conicei
f (x, y) = 4x2 4xy + y 2 2x 14y + 7 = 0
Observ
am c
a aceasta este o conic
a far
a centru pentru ca = 0. Efectu
am
o rotatie a sistemului xOy, de unghi dat de ecuatia
m = tg =
a11
= 2,
a12
2
sin = ,
5
1
cos =
5
48
CURS
x = (x 2y )
5
1
y = (2x + y )
5
30
10
Ecuatia curbei n noul sistem x Oy este 5y 2 x y + 7 = 0.
5
5
Rezulta de aici, c
a n sistemul XV0 Y , unde V0 este varful parabolei, ecuatia
redusa este
6
30
5Y 2 X = 0 sau Y 2 = X.
5
5
Dam n final urmatoarea clasificare a conicelor, n functie de si .
I. 6= 0
conic
a
proprie
II. = 0
conic
a
degenerata
2
2.1
1)
2)
3)
1)
< 0 - hiperbola
= 0 - parabola
> 0 - elips
a
< 0 dou
a drepte concurente n M0 (x0 , y0 )
solutia sistemului: fx = 0, fy = 0
2) = 0 dou
a drepte paralele
3) > 0 Punctul M0 (x0 , y0 )
Suprafete de gradul doi. Cuadrice

Generalit
ati. Teoreme de simetrie
Se numeste cuadrica multimea punctelor M (x, y, z) din spatiu a caror coordonate verific
a ecuatia
F (x, y, z) = a11 x2 + 2a12 xy + a22 y 2 + 2a13 xz + 2a23 yz + a33 z 2 +
+2a14 x + 2a24 y + 2a34 z + a44 = 0
(1)
Deosebim cuadrice propriu-zise, care sunt elipsoidul (caz particular

sfera), hiperboloidul cu o p
anz
a, hiperboloidul cu dou
a p
anze, paraboloidul
eliptic si paraboloidul hiperbolic, precum si cuadrice singulare, sau degenerate: cilindru, con, pereche de plane. Ecuatia (1) depinde de zece parametri.
Daca mp
artim cu unul dintre ei nenul, ecuatia general
a a cuadricei depinde
de nou
a parametri. Noi vom studia cuadricelor pe ecuatii reduse, care depind
de trei parametri. In acest studiu ne vom baza pe urmatoarele teoreme.
Teorema 2.1.1. Dac
a pentru orice (x, y, z) avem F (x, y, z) = F (x, y, z)
atunci suprafata (S) F (x, y, z) = 0 este simetric
a fata
de planul xOy.
Demonstratie. Daca M (x, y, z) (S) atunci M (x, y, z) (S), punctele
M si M fiind simetrice fat
a de planul xOy.
Cap. 3. CONICE S
ELOR
49
Teorema 2.1.2. Dac

a F (x, y, z) = F (x, y, z) atunci suprafata (S) este
simetric
a fata
de axa Ox.
Teorema 2.1.3. Dac
a F (x, y, z) = F (x, y, z) atunci suprafata (S)
este simetric
a fata
de originea O.
Pentru a studia forma unei cuadrice exprimate prin ecuatia redusa folosim
metoda sectiunilor. Aceasta const
a n a sectiona cuadrica cu familii de plane
paralele cu planele de simetrie si a studia curbele astfel obtinute. Aceste curbe
fac parte de obicei din aceeasi clas
a, asa ca studiul lor ne furnizeaz
a date
importante referitoare la forma cuadricei studiate.
Vom studia n continuare cele cinci tipuri de cuadrice propriu zise, exprimate prin ecuatia redusa.
2.2
Elipsoidul. Sfera
2.2.1. Elipsoidul. Se numeste elipsoid cuadrica exprimat

a prin ecuatia
(E)
F (x, y, z)
x2 y 2 z 2
+ 2 + 2 1=0
a2
b
c
(1)
Simetriile suprafetei. Se observ

a ca functia F (x, y, z) satisface teoremele de simetrie. Prin urmare elipsoidul exprimat prin ecuatia redusa admite
planele sistemelui de coordonate drept plane de simetrie, axele acestui sistem drept axe de simetrie, iar originea sistemului de axe drept centru de
simetrie.
V
arfurile suprafetei
Numim v
arfuri ale unei suprafete punctele ei de intersectie cu axele de
simetrie. Varfurile elipsoidului de pe axa Ox sunt date de sistemul
x2 y 2 z 2
+ 2 + 2 =0
2
ya = 0,b z = 0c
adic
a punctele A(a, 0, 0), A (a, 0, 0).
Analog, varfurile de pe axa Oy sunt B(0, b, 0), B (0, b, 0) si varfurile de
pe axa Oz C(0, 0, c), C (0, 0, c). Deci, elipsoidul are sase varfuri reale.
Sectiunile suprafetei. S
a section
am elipsoidul cu familia de plane paralele cu xOy de ecuatie z = . Obtinem sistemul
x2 y 2 c2 2
x2 y 2 z 2
+
+
1
=
0
+ 2
=0
2
2
2
sau
c2
c2
za = b
za = b
care reprezint
a o familie de elipse situate n planul z = .
Pentru ca aceste elipse s
a fie reale trebuie ca || c.
50
CURS
Pentru = c elipsele de sectiune se reduc la varfurile C si C .

Pentru || > c nu avem curbe de sectiune, sau se mai spune ca aceste curbe
sunt elipse imaginare.
Analog se arat
a c
a sectiunile elipsoidului cu plane y = sunt elipse reale
pentru || b si imaginare pentru || > b. Sectiunile elipsoidului cu plane
x = sunt elipse reale pentru || a si imaginare pentru || > a.
Deci, sectiunile elipsoidului cu plane paralele cu planele de coordonate sunt
elipse. De aici provine si denumirea sa.
Numerele a, b, c se numesc semiaxele elipsoidului. Daca dou

a dintre
aceste semiaxe sunt egale, elipsoidul este un elipsoid de rotatie n jurul unei
axe de simetrie. De exemplu, dac
a a = b obtinem suprafata
x2 y 2 z 2
+ 2 + 2 1=0
a2
a
c
care reprezint
a elipsoidul obtinut prin rotirea uneia dintre elipsele
y2 z2
x2 z 2
+
1
=
0
+ 2 1=0
2
2
2
sau ( )
()
xa = 0 c
ya = 0 c
(3)
n jurul axei Oz.

Daca a = b = c = R obtinem egalitatea
(S)
x2 + y 2 + z 2 = R 2
(4)
care reprezint
a ecuatia sferei cu centrul n origine si de raz
a R.
2.2.2. Sfera. Se numeste sfera cu centrul n punctul M0 (x0 , y0 , z0 ) si de
raz
a R, R > 0, locul geometric al punctelor M (x, y, z) din spatiu situate la
distanta R fat
a de centrul sferei. Din definitia sferei rezult
a ecuatia
(x x0 )2 + (y y0 )2 + (z z0 )2 = R2
(5)
Daca centrul sferei coincide cu originea axelor de coordonate O(0, 0, 0) atunci

ecuatia (5) se reduce la ecuatia (4). Daca facem o translatie a sistemului de
coordonate cu originea n centrul sferei M0 (x0 , y0 , z0 ) dupa formulele
x = x x0 ,
y = y y0 ,
z = z z0
Cap. 3. CONICE S
ELOR
51
atunci sfera are n noul sistem de coordonate M0 x y z ecuatia

2
x + y + z = R 2
2.3
(6)
Hiperboloidul cu o p
anz
a. Hiperboloidul cu dou
a p
anze
2.3.1. Hiperboloidul cu o p
anz
a. Se numeste hiperboloid cu o p
anz
a,
cuadrica exprimat
a prin una din ecuatiile
(S) F (x, y, z) =
(S1 ) F1 (x, y, z) =
x2 y 2 z 2
+ 2 2 1 = 0;
a2
b
c
x2 y 2 z 2
2 + 2 1 = 0;
a2
b
c
x2 y 2 z 2
+ 2 + 2 1 = 0.
a2
b
c
Vom studia n continuare cuadrica (S) pe care o vom nota cu (H1 ).
Simetriile suprafetei. Se observ
a ca functia F satisface teoremele de simetrie, deci hiperboloidul cu o p
anz
a este o suprafata simetrica fata de planele
de coordonate, fat
a de axele de coordonate si fata de origine.
V
arfurile suprafetei sunt punctele de intersectie ale suprafetei cu axele
de coordonate (axele de simetrie). Astfel, pentru (H1 ) acestea sunt A(a, 0, 0),
A (a, 0, 0) pe axa Ox; B(0, b, 0), B (0, b, 0) pe Oy, iar Oz nu taie suprafata,
este axa netransvers
a a suprafetei. Spunem ca suprafata (H1 ) este situat
a
de-a lungul axei Oz. Deci hiperboloidul cu o p
anz
a are numai patru varfuri
reale si din cele trei axe de simetrie numai dou
a taie suprafata.
a section
am hiperboloidul cu o p
anz
a cu plane
perpendiculare pe axa netransvers
a Oz de ecuatie z = . Obtinem sistemul
x2 y 2 2 + c2
x2 y 2 z 2
+
1
=
0
+ 2
=0
2
2
2
adic
a
c2
c2
za = b
za = b
(S2 ) F2 (x, y, z) =
care reprezint
a o familie de elipse reale pentru ca 2 + c2 > 0.
Scriind ecuatiile anterioare sub forma
x2
a2 2
( + c2 )
c2
y2
b2 2
( + c2 )
c2
1 = 0,
z=
observ
am c
a semiaxele acestor elipse de sectiune sunt
a =
ap 2
+ c2 ,
c
b =
bp 2
+ c2
c
52
CURS
Aceste semiaxe cresc odat

a cu ||. Cele mai mici valori pentru a si b se
obtin pentru = 0. Elipsa care are aceste semiaxe se afl
a n planul xOy, se
x2 y 2
numeste elipsa colier si are ecuatia 2 + 2 1 = 0, z = 0.
a
b
Section
am aceeasi suprafat
a (H1 ) cu plane perpendiculare pe una din axele
transverse ale suprafetei, de exemplu Ox. Obtinem astfel familia de curbe
y 2 z 2 a2 2
x2 y 2 z 2
+
1
=
0
2
=0
2
2
2
respectiv
c2
a2
xb = c
xa = b
care reprezint
a, n planul x = , hiperbole dac
a || < a, respectiv hiperbole
conjugate pentru || > a.
Pentru = 0, obtinem hiperbola din planul yOz
y2 z2
2 1=0
2
xb = 0 c
Pentru = a hiperbolele de sect
iune degenereaza n asimptotele lor.
y2 z2
2 = 0 care conduc la dreptele
2
De exemplu pentru = a obtinem
xb = a c
( y z
( y z
=0
+ =0
si (D2 )
(D1 )
b
c
b
c
x=a
x=a
Daca a = b, suprafata (H1 ) este un hiperboloid de rotatie n jurul axei Oz.

Un astfel de hiperboloid se obtine rotind o hiperbola n jurul axei ei netransverse.
2.3.2. Hiperboloidul cu dou
a p
anze. Se numeste hiperboloid cu dou
a p
anze, cuadrica exprimat
a prin una din ecuatiile
(S) F (x, y, z) =
x2 y 2 z 2
2 2 1 = 0;
a2
b
c
Cap. 3. CONICE S
ELOR
(S1 ) F1 (x, y, z) =
x2 y 2 z 2
+ 2 2 1 = 0;
a2
b
c
(S2 ) F2 (x, y, z) =
x2 y 2 z 2
2 + 2 1 = 0.
a2
b
c
53
In continuare ne vom referi la suprafata (S2 ) pe care o not

am (H2 ).
Simetriile suprafetei. Functia F satisfac teoremele de simetrie, prin urmare hiperboloidul cu dou
a p
anze are trei plane de simetrie, trei axe de simetrie si un centru de simetrie, originea axelor de coordonate.
V
arfurile suprafetei. Punctele de intersectie ale suprafetei (H2 ) cu axa
Oz sunt date de sistemul
x2 y 2 z 2
2 + 2 1=0
2
a
y = 0, zb = 0 c
adic
a C(0, 0, c) si C (0, 0, c).
Acestea sunt varfurile suprafetei (H2 ) de pe axa Oz. Facand intersectia

suprafetei cu celelalte dou
a axe de simetrie obtinem solutii imaginare.
Sectiunile suprafetei. Section
am suprafata cu o familie de plane perpendiculare pe axa transvers
a (z = ). Obtinem familia de elipse
x2 y 2 2 c2
+ 2
=0
2
c2
za = b
care sunt reale dac

a || > c, imaginare dac
a || < c si se reduc la varfurile
suprafetei de pe axa Oz pentru = c.
Section
and aceeasi suprafata cu o familie de plane perpendiculare pe una
din cele dou
a axe netransverse obtinem hiperbole. De exemplu, sectiunile
suprafetei (H2 ) cu plane perpendiculare pe axa Ox sunt hiperbole
z 2 y 2 2 + a2
2
=0
2
a2
xc = b
z2 y2
2 1 = 0 din planul yOz.
2
Pentru = 0 obtinem hiperbola
xc = 0 b
54
CURS
In particular, dac
a b = c, (H2 ) este un hiperboloid de rotatie n jurul axei Ox.
2.4
Paraboloidul eliptic. Paraboloidul hiperbolic
2.4.1. Paraboloidul eliptic. Se numeste paraboloid eliptic cuadrica exprimata prin una din ecuatiile
(S) F (x, y, z)
x2 y 2
+ 2 2cz = 0;
a2
b
(S1 ) F1 (x, y, z)
y2 z2
+ 2 2ax = 0;
b2
c
(S2 ) F2 (x, y, z)
x2 z 2
+ 2 2by = 0.
a2
c
In continuare ne vom referi la suprafata (S), pe care o not

am (P E).
Simetriile suprafetei. Din teoremele de simetrie se deduce ca suprafata
(P E) admite planele xOz, yOz drept plane de simetrie, si ca atare axa Oz este
axa de simetrie. Prin urmare, paraboloidul eliptic are dou
a plane de simetrie
si o axa de simetrie.
V
arfurile suprafetei. Intersect
and suprafeta (P E) cu axa de simetrie
Oz, obtinem un singur punct, originea O(0, 0, 0) a sistemului de coordonate.
a section
am paraboloidul
eliptic cu o familie de
x2 y 2
+ 2 2c = 0 care
2
plane perpendiculare pe axa de simetrie. Obtinem
za = b
reprezint
a o familie de elipse reale dac
a c > 0 si imaginare dac
a c < 0.
Pentru = 0, elipsa de sectiune se reduce la originea O(0, 0, 0).
Daca section
am aceeasi suprafata cu o familie de plane paralele cu unul din
cele dou
a plane de simetrie, de exemplu y = , se obtine familia de parabole
x2 y 2
+ 2 2cz = 0
2
ya = b
Cap. 3. CONICE S
ELOR
55
In particular, pentru = 0, obtinem parabola din planul xOz

x2
2cz = 0,
a2
y = 0.
Suprafata (P E) este ilustrata n figura pentru c > 0.
Daca a = b, (P E) este un paraboloid eliptic de rotatie n jurul lui Oz.

2.4.2. Paraboloidul hiperbolic. Se numeste paraboloid hiperbolic cuadrica definita de una din ecuatiile
(S)
x2 y 2
2 2cz = 0
a2
b
x2 z 2
2 2bz = 0
a2
c
y2 z2
2 2az = 0
(S2 )
b2
c
Ne vom referi la suprafata (S), pe care o not
am (P H).
Simetriile suprafetei. Paraboloidul hiperbolic are dou
a plane de simetrie, si ca atare o axa de simetrie. Pentru suprafata (S) acestea sunt planele
xOz si yOz si Oz este axa de simetrie.
V
arfurile suprafetei. Paraboloidul hiperbolic are un singur varf,
O(0, 0, 0).
Sectiunile suprafetei. Section
and aceast
a suprafata cu plane perpendiculare pe axa de simetrie a suprafetei, obtinem familia de hiperbole
x2 y 2
2 2c = 0
2
za = b
(S1 )
Pentru orice R pentru care c > 0 - axa transvers

a a hiperbolei are
directia lui Ox (este o dreapta paralel
a cu Ox situat
a n planul z = ), iar
pentru c < 0, axa transvers
a a hiperbolei are directia axei Oy. Pentru = 0
se obtine
( x y
( x y
x2 y 2
=
0
+ =0
2 = 0 adic
2
a (D1 )
(D2 )
a
b
a
b
a
b
z=0
z=0
z=0
56
CURS
care sunt drepte concurente din planul (xOy).

Section
and aceeasi suprafat
a (S) cu o familie de plane paralele cu unul din
planele de simetrie, de exemplu x = obtinem familia de parabole
y2
2
+
2cz
=0
2
a2
xb =
In particular, pentru = 0, obtinem parabola din planul yOz
y2
+ 2cz = 0,
b2
x = 0.
Sectiunile aceleiasi suprafete (S) cu plane paralele cu cel de al doilea plan

de simetrie sunt parabolele
x2
2
2cz
=0
2
b2
ya =
x2
2cz = 0
2
Parabola situat
a n (xOz) are ecuatiile
ya = 0
Prin urmare, sectiunile paraboloidului hiperbolic (P H) cu plane perpendiculare pe axa de simetrie sunt hiperbole, iar sectiunile cu plane paralele cu
planele de simetrie sunt parabole, de unde si numele suprafetei.
2.5
Generatoare rectilinii ale cuadricelor. Plan tangent
2.5.1. Generatoare rectilinii. Unele cuadrice pot fi descrise de o dreapta

variabil
a (numit
a generatoare rectilinie). In cele ce urmeaza vom ar
ata ca
hiperboloidul cu o p
anz
a si paraboloidul hiperbolic au generatoare rectilinii.
Aceste cuadrice se numesc cuadrice riglate (vezi 3).
a) Hiperboloidul cu o p
anz
a. Fie hiperboloidul cu o p
anz
a reprezentat
prin ecuatia
x2 y 2 z 2
+ 2 2 1=0
(1)
a2
b
c
Cap. 3. CONICE S
ELOR
Scriem ecuatia (1) sub forma
x z x z
y
y
= 1+
1
+
a c
a c
b
b
de unde obtinem urmatoarele sisteme de ecuatii

x z
y
+
=
1
+
a c
b
(G )

x z = 1 1 y
a c

x z
y
+
=
a c
b
(G )
y
x z
1
1+
=
a c
57
(2)
(3)
(4)
Sistemele de ecuatii (3) si (4) reprezinta dou

a familii de drepte ce apartin
hiperboloidului (1) si se numesc generatoare rectilinii ale hiperboloidului
cu o p
anz
a.
b) Paraboloidul hiperbolic. Ecuatia paraboiloidului hiperbolic
x2 y 2
2 2cz = 0
a2
b
(5)
se poate scrie sub urmatoarea forma

x y x y
= 2cz
+
a
b
a
b
(6)
(S)
de unde obtinem sistemele de ecuatii

x y
a + b = 2c
(G )
xy = z
a
b
(G )
x y
+ = z
a
b
x y = 2c
a
b
(7)
Sistemele de ecuatii (7) reprezinta dou

a familii de drepte, generatoare
rectilinii, situate pe paraboloidul hiperbolic (5).
2.5.2. Propriet
ati ale generatoarelor rectilinii. Cele dou
a familii de
generatoare rectilinii ale cuadricelor riglate au urmatoarele proprietati.
1. Prin orice punct al suprafetei (S) trece cate o singura generatoare rectilinie din fiecare familie (G ) si respectiv (G ).
2. Generatoarele rectilinii din aceeasi familie nu au puncte comune.
3. Oricare dou
a generatoare rectilinii din familii diferite se intersecteaz
a
ntr-un punct al suprafetei.
58
CURS
4. Cele dou
a familii de generatoare rectilinii nu au nici o dreapta comun
a.
Pentru hiperboloidul cu o p
anz
a preciz
am si urmatoarea proprietate.
5. Toate generatoarele rectilinii ale hiperboloidului cu o p
anz
a trec prin
elipsa colier.
Exemplu. S
a se determine ecuatiile generatoarelor rectilinii ale cuadricei
x2 y 2
= z care trec prin punctul M (4, 2, 0) (S).

(S)
16
4
Cele dou
a familii de generatoare ale cuadricei (S) sunt
x y
x y
z
+ =
+
=
4 2
4 2
(G )
(G )
xy = z
xy =
4 2
4 2

x + 2y 8 = 0
M (G ) pentru = 2, deci (G )
x 2y 2z = 0

x 2y = 0
M (G ) pentru = 0, deci (G )
z=0
2.5.3. Planul tangent ntr-un punct al unei cuadrice. Ecuatia planului tangent la cuadrica ntr-un punct al s
au se obtine prin dedublare, la fel
ca si ecuatia tangentei la conic
a, ntr-un punct al conicei. De exemplu, pentru
elipsoid, ntr-un punct M0 (x0 , y0 , z0 ) (E), ecuatia planului tangent este
xx0 yy0 zz0
+ 2 + 2 1=0
(Pt )
a2
b
c
Acest rezultat va fi demonstrat n capitolul 6 Suprafete.
Exemplu. S
a se determine planele tangente la hiperboloidul cu dou
a p
anze
y
z
x+1
2
2
2
=
= .
(H2 ) x + 2y z + 1 = 0, care contin dreapta (D)
2
1
0
Fie M0 (x0 , y0 , z0 ) (H2 ). Ecuatia planului tangent la (H2 ) n M0 este
xx0 + 2yy0 zz0 + 1 = 0. Acest plan contine dreapta (D), care are ecuatiile
parametrice x = 2t 1, y = t, z = 0. Deci se obtine
(2t 1)x0 2ty0 + 1 = 0 sau 2t(x0 y0 ) x0 + 1 = 0, () t R,
de unde rezult
a x0 = y0 = 1. T
in
and cont ca M0 (1, 1, z0 ) (H2 ) gasim
z0 = 2. Planele tangente sunt (P1 ) x+2y2z+1 = 0 si (P2 ) x+2y+2z+1 = 0.
3
3.1
Generarea suprafetelor riglate si de rotatie

Teoria gener
arii suprafetelor
Fie (S1 ) R3 si (S2 ) R3 dou

a suprafete de ecuatii F (x, y, z) = 0 si
G(x, y, z) = 0. Curba lor de intersect
ie (C) = (S1 ) (S2 ) este reprezentata

F (x, y, z) = 0
.
analitic de sistemul de ecuatii (C)
G(x, y, z) = 0
Cap. 3. CONICE S
ELOR
59
O familie de curbe din R3 care depinde de un parametru real este reprezentat

a printr-un sistem de ecuatii de forma

F (x, y, z, ) = 0
(C )
(1)
G(x, y, z, ) = 0
S
a determinam multimea punctelor prin care trec curbele familiei (1).
Fie M0 (x0 , y0 , z0 ) un punct care apartine familiei de curbe (1), adic
a

F (x0 , y0 , z0 , ) = 0
(2)
G(x0 , y0 , z0 , ) = 0
Eliminand pe din ecuatiile sistemului (2) obtinem relatia
H(x0 , y0 , z0 ) = 0
(3)
Relatia (3) reprezint

a conditia de compatibilitate a sistemului (2) n necunoscuta . Asadar, multimea punctelor M (x, y, z) prin care trec curbele
familiei (1) sunt situate pe suprafata de ecuatie
H(x, y, z) = 0
(4)
obtinut
a prin eliminarea parametrului din (1). Altfel spus, suprafata reprezentat
a prin ecuatia (4) este generat
a de familia de curbe (1) numit
a familie
de generatoare si se obtine prin eliminarea parametrului ntre ecuatiile
sistemului (1).
Consider
am acum o familie de curbe care depinde de doi parametri reali

F (x, y, z, , ) = 0
(C, )
, R.
(5)
G(x, y, z, , ) = 0
Curbele acestei familii trec prin toate punctele domeniului D R3 pe care
sunt definite F si G. Intr-adev
ar, fie M0 (x0 , y0 , z0 ) un punct oarecare din D.
Aratam c
a prin (M0 ) trece o curba din C, . Fie 0 , 0 solutia sistemului

F (x0 , y0 , z0 , , ) = 0
G(x0 , y0 , z0 , , ) = 0.

F (x, y, z, 0 , 0 ) = 0
trece prin M0 .
G(x, y, z, 0 , 0 ) = 0
Cum M0 a fost ales arbitrar n D, rezult
a ca prin orice punct al domeniului
D trece o curba din familia (5). Familia de curbe (5) va genera o suprafata
dac
a ntre parametrii si exista o relatie de forma
Curba reprezentat
a de ecuatia
(, ) = 0
(6)
60
CURS
astfel nc
at unul din parametri se poate exprima n functie de celalalt
= (). In acest caz din (5) si (6) se obtine sistemul de ecuatii

F1 (x, y, z, ) = 0
G1 (x, y, z, ) = 0
(7)
care reprezint
a o familie de curbe ce depinde de un singur parametru si care
genereaz
a, asa cum am vazut, o suprafata. Ecuatiile (7) reprezinta familia de
generatoare a suprafetei si suprafata se obtine prin eliminarea parametrului
ntre aceste ecuatii. Ecuatia suprafatei se poate obtine direct prin eliminarea
parametrilor si ntre ecuatiile (5) si (6). In acest caz, ecuatiile (5) si (6)
determina familia de generatoare a suprafetei.
Daca familia de generatoare a unei suprafete (1) sau (7) este o familie de
drepte, atunci suprafata respectiva se numeste suprafat
a riglat
a.
3.2
Generarea suprafetelor cilindrice
Suprafata cilindrica este suprafata generat

a de o familie de drepte care au
directie fixa si sunt supuse la o conditie geometric
a dat
a.
Directia fixa poate fi directia unei drepte (D), reprezentata prin ecuatiile

P1 A1 x + B1 y + C1 z + D1 = 0
(D)
(1)
P2 A2 x + B2 y + C2 z + D2 = 0
sau directia vectorului
~v = a~i + b~j + c~k.
(2)
In primul caz multimea tuturor dreptelor paralele cu dreapta (D) este

reprezentat
a de ecuatiile

P1 =
(3)
(D, )
P2 =
Daca directia fixa este dat
a de (2), ecuatiile dreptelor paralele cu ~v si care
trec prin toate punctele M (, , 0) ale planului xOy (dac
a ~v xOy) sunt
y
z
x
=
=
a
b
c
a
x z =
c
(3 )
si ele se obtin ca intersectie a planelor (D, )
y bz =
c
Impun
and conditia geometric
a pe care trebuie s
a o satisfaca familia de
generatoare (3), rezult
a o relatie ntre parametrii si de forma
(D, )
(, ) = 0
(4)
Cap. 3. CONICE S
ELOR
61
Ecuatiile (3) si (4) reprezint

a ecuatiile familiei de generatoare a suprafetei
cilindrice. Ecuatia suprafetei cilindrice se obtine prin eliminarea parametrilor
si din ecuatiile (3) si (4) si va fi de forma
(P1 , P2 ) = 0
(5)
Daca, de exemplu, conditia geometric

a dat
a este ca familia de drepte (3)
s
a se sprijine pe curba de ecuatii
(C) F (x, y, z) = 0,
G(x, y, z) = 0
(6)
numit
a curba directoare a suprafetei cilindrice, atunci relatia (4) ntre parametri se obtine punand conditia ca sistemul
P1 = ,
P2 = ,
F (x, y, z) = 0,
G(x, y, z) = 0
(7)
n necunoscutele x, y, z s
a fie compatibil, adic
a solutia obtinut
a din trei ecuatii
s
a o verifice si pe a patra. Conditia geometric
a dat
a poate fi de diverse tipuri,
de exemplu probleme de tangenta la o suprafata dat
a.
Exemplu. S
a se determine ecuatia suprafetei cilindrice ale carei generatoare fac unghiuri egale cu axele de coordonate si care sunt tangente la
suprafata
x2 y 2
+
+ z2 1 = 0
(8)
(S)
3
5
Parametrii directori ai generatoarelor sunt (1,1,1). Multimea dreptelor de
x
y
z
parametri directori (1,1,1) se reprezinta prin ecuatiile
=
= sau
1
1
1

xz =
(D )
(9)
yz =
Conditia de tangent
a a dreptelor (D ) cu suprafata (S) revine la faptul
ca sistemul format din ecuatiile (8) si (9) are solutie unic
a, ceea ce implic
a
anularea discriminantului ecuatiei de gradul doi, obtinut
a prin eliminarea lui
x si y din ecuatiile (8) si (9) 23z 2 + 2(5 + 3)z + 52 + 3 2 15 = 0.
= 0 implic
a
(, ) = 62 + 4 2 2 23 = 0
(9 )
care reprezint
a relatia dintre parametri. Eliminand parametrii si din (9)
si (9 ) obtinem ecuatia suprafetei cilindrice
6(x z)2 + 4(y z)2 2(x z)(y z) 23 = 0.
62
CURS
Cilindru proiectant. Ecuatia suprafetei cilindrice cu generatoarele paralele cu axa Oz si care se sprijin
a pe curba directoare (6) se obtine n felul
urmator. Conditia ca familia de drepte paralele cu Oz

x=
D,
(10)
y=
s
a se sprijine pe curba (6) implic
a compatibilitatea sistemului
x = ,
y = ,
F (x, y, z) = 0,
G(x, y, z) = 0.

F (, , z) = 0
Inlocuind pe x = si y = se obtine sistemul
G(, , z) = 0
Eliminand pe z din acest sistem rezult
a
(, ) = 0.
(11)
Ecuatia suprafetei cilindrice se obtine prin eliminarea parametrilor si

ntre relatiile (10) si (11) si este
(x, y) = 0.
(12)
Suprafata astfel obtinut

a se numeste cilindru proiectant pe planul xOy
si poate fi obtinut
a direct, prin eliminarea variabilei z din ecuatiile curbei
directoare (6).
Reciproc, suprafata reprezentata printr-o ecuatie n dou
a variabile
(x, y) = 0 este o suprafat
a cilindrica cu generatoare paralele cu axa Oz.
Proiectia curbei (C) pe planul xOy se obtine ca intersectie a cilindrului
proiectant (12) cu planul xOy si are deci ecuatiile

(x, y) = 0
(13)
z=0
Analog se obtine ecuatia cilindrului proiectant pe oricare din planele de
coordonate.
Exemplu. S
a se determine ecuatiile proiectiei curbei (C) pe planul (xOz).
2
x + y 2 + z 2 = R2
(14)
(C)
xy =0
Determin
am ecuatia cilindrului proiectant, prin eliminarea variabilei y din
relatiile (14) si obtinem 2x2 + z 2 = R2 .
Ecuatiile proiectiei curbei (C) pe planul (xOz) sunt

2x2 + z 2 = R2
(C )
y=0
Cap. 3. CONICE S
ELOR
3.3
63
Generarea suprafetelor conice
Suprafata conic
a este suprafata generat
a de un fascicol de drepte care
trec printr-un punct fix (numit varful suprafetei conice) si satisface o conditie
geometric
a dat
a.
Conditia geometric
a poate fi ca generatoarea s
a se sprijine pe o curba dat
a
(C), numit
a curb
a directoare sau poate fi o conditie de tangenta, etc.
Exist
a mai multe posibilit
ati de a deduce ecuatia unei suprafete conice.
1) Fie varful V determinat de intersectia a trei plane P1 = 0, P2 = 0,
P3 = 0, unde Pi Ai x + Bi y + Ci z + Di = 0, i = 1, 2, 3, iar curba directoare
este dat
a de ecuatiile
(C) F (x, y, z) = 0,
G(x, y, z) = 0.
Multimea dreptelor ce trec prin V este reprezentata de ecuatiile

(D, )
P1 = P3
P2 = P3
(1)
Punem conditia ca aceste drepte s

a se sprijine pe (C), adic
a sistemul format
din ecuatiile P1 P3 = 0, P2 P3 = 0, F (x, y, z) = 0, G(x, y, z) = 0
s
a fie compatibil. Conditia de compatibilitate a sistemului conduce la o relatie
ntre si de forma
(, ) = 0
(2)
Eliminand parametrii si din (1) si (2) se obtine ecuatia suprafetei
conice

P1 P2
,
= 0.
(3)
P3 P3
2) Daca varful V este dat prin coordonatele sale V (x0 , y0 , z0 ), atunci el
apare ca intersectie a planelor (P1 ) x x0 = 0, (P2 ) y y0 = 0, (P3 ) z z0 = 0.
Multimea dreptelor ce trec prin V este (vezi (1))
(D )
x x0 = (z z0 )
y y0 = (z z0 )
(4)
64
CURS
Se obtine n final ecuatia suprafetei conice

x x0 y y 0
,
= 0.
z z0 z z0
(5)
Observatie. Prezent
am un alt mod de obtinere a familiei de drepte ce trec
prin V (x0 , y0 , z0 ). Consider
am parametrii directori ai acestor drepte (a, b, c) si
dac
a c 6= 0 pentru = a/c, = b/c obtinem parametrii directori (, , 1).
(D )
respectiv
(D )
x x0
y y0
z z0
=
=
1

x x0 = (z z0 )
y y0 = (z z0 )
(6)
(7)
Exemplu. S
a se determine ecuatia suprafetei generat
a de fasciculul de
drepte ce trec prin punctul V (2, 0, 0) si sunt la distanta d = 1 fata de originea
sistemului de coordonate.
Fasciculul de drepte ce trece prin V (2, 0, 0) are ecuatiile (vezi (6))

y
z
x2
x 2 = z
= = sau (D )
(8)
(D )
y = z
1
Ecuatia sferei cu centrul n O(0, 0, 0) si raz
a R = 1 este
x2 + y 2 + z 2 = 1.
(9)
Dreptele (D ) trebuie s
a fie tangente la sfera, deci sistemul format din
ecuatiile (8) si (9) are solutie unic
a. Eliminand pe x si y obtinem ecuatia
2
2
2
( + + 1)z + 4z + 3 = 0, care are solutie unic
a dac
a = 0, adic
a
2 3 2 3 = 0
(10)
Eliminand parametrii si din (8) si (10) obtinem ecuatia suprafetei

conice (x 2)2 3y 2 3z 2 = 0.
3.4
Generarea suprafetelor conoide
Suprafata conoid
a este suprafata generat
a de o familie de drepte care se
sprijin
a pe o dreapta dat
a (D), sunt paralele cu un plan (P ) (planul director)
si mai satisfac o conditie geometric
a dat
a.
Cap. 3. CONICE S
ELOR
65
Deducem ecuatia suprafetei conoide cu generatoarele paralele cu planul

(P ) :
Ax + By + Cz + D = 0
(1)
care se sprijin
a pe dreapta

(P1 ) A1 x + B1 y + C1 z + D1 = 0
(D)
(P2 ) A2 x + B2 y + C2 z + D2 = 0
si pe curba
(C)
(2)
F (x, y, z) = 0
G(x, y, z) = 0
(3)
Multimea dreptelor ce trec prin (D), r

am
an
and paralele cu planul (P ) se
obtine intersect
and fascicolul de plane ce trece prin (D) cu plane paralele cu
(P ) si este reprezentat
a prin sistemul de ecuatii

P1 = P2
(4)
(D, )
P =
Select
am din familia de drepte (D ) pe acelea care se sprijin
a pe curba
(C). Din punct de vedere algebric aceasta implic
a compatibilitatea sistemului
format din ecuatiile (3) si (4), adic
a
F (x, y, z) = 0,
G(x, y, z) = 0,
P1 = P2 ,
P = ,
care conduce la o relatie de forma

(, ) = 0
(5)

conoide

P1
,P = 0
(6)
P2
Exemplu. S
a se determine ecuatia suprafetei generat
a de drepte paralele
cu planul xOy, se sprijin
a pe axa Oz si pe curba
2
y 2z + 2 = 0
(C)
(7)
x2 + 2z + 1 = 0

x=0
Planul xOy are ecuatia (P ) z = 0, axa Oz are ecuatiile (D)
y = 0.
Ecuatiile familiei de drepte ce trece prin (D) si sunt paralele cu planul (P )
sunt

x = y
(8)
(D )
z=
66
CURS
Conditia de compatibilitate a sistemului format din ecuatiile (7) si (8) se

exprim
a prin relatia
22 ( 1) 2 + 1 = 0.
(9)
conoide 2(x2 y 2 )z 2x2 + y 2 = 0.
3.5
Generarea suprafetelor de rotatie
Suprafata de rotatie se obtine prin rotirea punctelor unei curbe (C) n jurul
unei drepte (D), numit
a ax
a de rotatie.
Observ
am c
a o suprafat
a de rotatie poate fi privita ca fiind generat
a de
familia de cercuri () situate n plane perpendiculare pe axa de rotatie, cu
centrele pe axa de rotatie si care se sprijin
a pe curba (C). Fie axa de rotatie
(D) si curba (C) reprezentate prin ecuatiile
(D)
y y0
z z0
x x0
=
=
a
b
c
respectiv
(C)
F (x, y, z) = 0
G(x, y, z) = 0
(1)
(2)
Familia de cercuri () se obtine intersect

and sfere de raz
a variabil
a ,
R+ , cu centrul ntr-un punct de pe axa de rotatie (D), de exemplu
M0 (x0 , y0 , z0 ), cu plane perpendiculare pe axa de rotatie (D).
Fie multimea sferelor de centru M0 (x0 , y0 , z0 ) si raz

a
(S) (x x0 )2 + (y y0 )2 + (z z0 )2 =
(3)
si familia de plane perpendiculare pe (D)

(P )
ax + by + cz =
Familia de cercuri () este reprezentata prin ecuatiile

(x x0 )2 + (y y0 )2 + (z z0 )2 =
(, )
ax + by + cz =
(4)
(5)
Cap. 3. CONICE S
ELOR
67
Aceste cercuri se sprijin

a pe curba (C), deci sistemul format din ecuatiile
(2) si (5) este compatibil

(x x0 )2 + (y y0 )2 + (z z0 )2 = , ax + by + cz =
F (x, y, z) = 0, G(x, y, z) = 0
Conditia de compatibilitate se exprim
a printr-o relatie de forma
(, ) = 0
(6)
Eliminand parametrii si din ecuatiile (5) si (6) se obtine ecuatia

suprafetei de rotatie
[(x x0 )2 + (y y0 )2 + (z z0 )2 ; ax + by + cz] = 0,
(7)
sau, ntr-o form

a restrans
a, folosind (3) si (4), (S, P ) = 0.
Se poate demonstra si reciproc, ca o suprafata avand ecuatia de forma (7)
reprezint
a o suprafat
a de rotatie, cu axa de rotatie (D).
Exemplu. S
a se afle ecuatia suprafetei generat
a prin rotirea cercului

(x a)2 + z 2 r 2 = 0
(C)
(8)
y=0
n jurul axei (Oz).
Familia de cercuri ( ) cu centrul n O(0, 0, 0) (Oz), continute n plane
perpendiculare pe axa Oz are ecuatiile
2
x + y2 + z2 =
( )
(9)
z=
Punand conditia ca aceste cercuri s
a se sprijine pe curba (C), respectiv ca
sistemul format din ecuatiile (8) si (9) s
a fie un sistem compatibil, se obtine
relatia de compatibilitate
p
2
2 a + 2 r2 = 0
(10)
Eliminand parametrii si ntre ecuatiile (9) si (10) obtinem ecuatia

suprafetei de rotatie (x2 + y 2 + z 2 + a2 r 2 )2 4a2 (x2 + y 2 ) = 0.
Aceasta suprafat
a se numeste tor.
Capitolul 4
Curbe plane
1
1.1
a. Tangenta si normala
a a curbelor plane
O curba plan
a poate fi reprezentata analitic ntr-un reper cartezian xOy
prin una din urmatoarele ecuatii:
(C) y = f (x), x D R, numit
a ecuatia explicit
a a curbei
(1)
2
(C) F (x, y) = 0, (x, y) D R , numit
a ecuatia implicit
a a curbei (2)
(C) x = x(t), y = y(t), t D R, numite ecuatiile parametrice ale curbei.
Ecuatiile parametrice pot fi scrise si sub forma echivalenta
(C) ~r = ~r(t) = x(t)~i + y(t)~j, t D R, numit
a ecuatia vectorial
a. (3)
Uneori este comod
a utilizarea coordonatelor polare.
(C) = () numit
a ecuatia explicit
a a curbei n coordonate polare.
(C) F (, ) = 0 numit
a ecuatia implicit
a a curbei n coordonate polare.
Daca curba este dat
a n coordonate polare, putem folosi reprezentarea
parametrica (C) x = cos , y = sin .
Exemplu. S
a consideram cercul cu centrul n origine si de raz
a r. Ecuatia
2
2
2
implicit
a a acestuia este x + y = r . Ecuat
su
iile explicite (ale semicercului
perior si semicercului inferior) sunt y1 = r 2 x2 , respectiv y2 = r 2 x2 ,
x [r, r]. Ecuatiile parametrice sunt x = r cos t, y = r sin t, t [0, 2].
Ecuatia n coordonate polare este = r.
Geometria diferential
a a curbelor plane studiaza proprietati ale acestor
curbe cu ajutorul calculului diferential. Vom face anumite ipoteze asupra
functiilor care intervin. De obicei nu este suficienta ipoteza de continuitate,
ci se cere existenta derivatelor (partiale) de un anumit ordin. Presupunem ca
toate derivatele care intervin exista.
68
Cap. 4. CURBE PLANE
1.2
69
Tangenta si normala la o curb

a plan
a
Fie M (x, y) punctul curent al unei curbe plane date prin ecuatia explicita
(C) y = f (x). Se stie c
a derivata y = f (x), calculat
a n M , reprezinta panta
tangentei n punctul M la aceast
a curba. Ecuatia tangentei (M T ) este
Y y = y (X x)
(M T )
(4)
unde T (X, Y ) este punctul curent al tangentei.

Daca curba (C) este dat
a prin ecuatiile parametrice (C) x = x(t), y = y(t),
dy
dt
y
dy
=
= t si ecuatia tangentei devine

atunci y =
dx
dt dx
xt
(M T )
Y y
X x
=
x
y
(5)
Daca curba este dat

a prin ecuatia implicit
a F (x, y) = 0 atunci Fx + Fy y = 0
F
F
deci y = x si ecuatia tangentei este Y y = x (X x) = 0 sau
Fy
Fy
(M T )
Fx (X x) + Fy (Y y) = 0
(6)
Normala ntr-un punct M al unei curbe plane este perpendiculara n

punctul M la tangenta (M T ). Rezulta ca normala (M N ) va avea coeficientul
unghiular egal cu inversul coeficientului unghiular al tangentei, luat cu semn
schimbat. Ecuatia normalei este, n cazul ecuatiei explicite
(M N )
Y y =
1
(X x)
y
(7)
n cazul ecuatiilor parametrice

(M N )
x (X x) + y (Y y) = 0
(8)
iar n cazul ecuatiei implicite

(M N ) Y y =
Fy
X x
Y y
(X x) sau
=
Fx
Fx
Fy
(9)
Exemplu. S
a se determine ecuatia tangentei (M T
) si a normalei (M N )
a
a
la curba (C) x(x2 + y 2 ) ay 2 = 0 n punctul M0
(C), a 6= 0.
,
2 2
2
2
2
2
2
Fie F (x, y) = x(x + y ) ay = 0, Fx (x, y) = 3x + y , Fy (x, y) = 2xy 2ay

a a
a a
a2
= a2 , Fy
= . Aplicand formulele (5) si (8) obtinem
,
,
si Fx
2 2
2 2
2
(M T )
4x 2y a = 0 si (M N )
2x + 4y 3a = 0.
70
1.3
CURS
Puncte singulare ale curbelor plane
Daca n punctul M0 (x0 , y0 ) al curbei (C) F (x, y) = 0, derivatele partiale de

ordinul 1 sunt nule, dar exista o derivata partiala de ordinul 2 nenul
a, atunci
punctul M0 se numeste punct singular multiplu de ordin 2 sau punct singular
dublu. Punctele singulare duble verific
a sistemul F (x0 , y0 ) = 0, Fx (x0 , y0 ) =
0, Fy (x0 , y0 ) = 0, si cel putin una din derivatele partiale de ordinul doi este
diferit
a de zero. Ne intereseaz
a ecuatia tangentei la curba n punctul singular
dublu. Tangenta este pozitia limit
a a secantei M0 M cand M tinde, pe curba,
catre M0 .
Utilizam formula lui Taylor. Notam x = x x0 , y = y y0 .
Din formula lui Taylor obtinem
F (x, y) = F (x0 , y0 ) + Fx (x0 , y0 )x + Fy (x0 , y0 )y+
1
(x0 + tx, y0 + sy)xy+

+ [Fx2 (x0 + tx, y0 + sy)x2 + 2Fxy
2
+Fy2 (x0 + tx, y0 + sy)y 2 ],
y
.
x0 x
In baza ipotezelor facute, mp
artind relatia precedenta cu x2 si trec
and
(x , y ) + F (x , y ) = 0, de unde
2
la limit
a va rezulta m Fy2 (x0 , y0 ) + 2mFxy
2
0 0
0 0
x
obtinem panta tangentei. Deoarece avem o ecuatie de gradul doi, exista mai
(x , y )]2 F (x , y )F (x , y )
multe posibilit
ati. Daca not
am D = [Fxy
0 0
x2 0 0 y 2 0 0
distingem urmatoarele cazuri.
a) Daca D > 0 atunci prin M0 trec dou
a ramuri ale curbei care admit
tangente distincte. Punctul M0 se numeste n acest caz nod.
b) Daca D = 0 atunci prin M0 trec dou
a ramuri care au aceeasi tangenta.
Punctul M0 este se numeste punct de ntoarcere.
c) Daca D < 0 atunci curba nu are tangente n punctul M0 . Punctul M0
se numeste punct izolat.
unde s, t (0, 1). Coeficientul unghiular al tangentei este m = lim
2
2.1
Asimptote. Convexitate. Reprezentare grafic

a
Asimptotele unei curbe plane
O curba plan
a (C) are ramuri infinite, dac
a |x| sau |y| ,
situatie n care vom scrie M . Pentru a studia comportarea unei ramuri
infinite se introduce notiunea de asimptota. Daca exist
a o dreapta (D) astfel
nc
at distanta de la un punct M (C) la aceast
a dreapta (D) tinde la zero,
cand M , atunci (D) se numeste asimptot
a a curbei (C).
a) Presupunem curba (C) dat
a explicit prin ecuatia (C) y = f (x).
Cap. 4. CURBE PLANE
71
1) Daca lim f (x) = b atunci y = b este asimptot

a orizontal
a.
x
2) Daca lim f (x) = atunci x = a este asimptot

a vertical
a.
xa
Observatie. Limita anterioar
a a poate fi exprimat
a prin lim x = a.
y
f (x)
, n = lim [f (x) mx], m 6= 0 si n este finit atunci
3) Daca m = lim
x
x x
y = mx + n este asimptot
a oblic
a.
b) Daca curba (C) este definita parametric, adic
a (C) x = x(t), y = y(t),
t D, se determina mai nt
ai valorile (finite sau nu) ale parametrului t D,
n care cel putin una din functiile x(t), y(t) are limit
a (lateral
a) infinita.
1) Daca exista t0 D astfel nc
at lim x(t) = , lim y(t) = b atunci
tt0
tt0
y = b este asimptot
a orizontal
a.
2) Daca exista t1 D astfel nc
at lim x(t) = a, lim y(t) = atunci
tt1
tt1
x = a este asimptot
a vertical
a.
2.2
Convexitatea unei curbe plane
Un arc de curba se numeste convex dac

a pentru orice dou
a puncte M si
N de pe curba, arcul de curba M N se gaseste sub coarda M N .

a) In cazul unei curbe date explicit (C) y = f (x), x [a, b], f C 2 [a, b],
convexitatea curbei este echivalenta cu f (x) 0, () x [a, b].
b) Pentru curbe definite parametric (C) x = x(t), y = y(t) avem
dy dx
y (t)
dy
=
:
=
si
dx
dt dt
x (t)

d2 y
d dy
y x x y
dx
d y (t)
d y
=
=
:
=
=
0
2
dx
dx dx
dx x (t)
dt x
dt
x 3

x y

x y
d2 y
=
sau
0.
dx2
x 3
Exemplu. Cercul cu centrul n origine si de raz
a r are reprezentarea parametrica (C) x = r cos t, y = r sin t, t [0, 2].
1
d2 y
=
deci curba este concava pentru t [0, ] si este
Avem
2
dx
r sin3 t
convexa pentru t [, 2].
72
CURS
2.3
Reprezentarea grafic
a a curbelor plane
Este cunoscuta de la cursul de analiz

a matematic
a metoda de trasare a
graficului unei functii. S
a reamintim etapele care trebuie parcurse.
I. Stabilirea domeniului de definitie al functiei y = f (x). T
inem cont de
simetria sau periodicitatea functiei f .
II. Determinarea punctelor de intersectie cu axele de coordonate.
III. Determinarea asimptotelor (vezi 2.1).
IV. Calculul derivatei de ordinul ntai, determinarea semnului ei, a intervalelor de monotonie si a punctelor de extrem.
V. Calculul derivatelor de ordinul doi, determinarea semnului ei, a intervalelor de convexitate si a punctelor de inflexiune.
VI. Alcatuirea tabloului de variatie al functiei f .
VII. Trasarea graficului functiei f ntr-un sistem cartezian rectangular.
In cazul curbelor date prin ecuatii implicite uneori este posibil
a trecerea
la ecuatii explicite si deci urmarea acelorasi etape.
Aceleasi etape trebuie parcurse si n cazul unei curbe definite parametric
(C) x = X(t), y = Y (t), dar apar anumite modific
ari.
I. Determin
am domeniul D = {t R| () X(t), Y (t)}.
II. Determin
am solutiile t1 , . . . , tn ale ecuatiei X(t) = 0 si calcul
am
yi = Y (ti ), obtin
and punctele Mi (0, yi ), i = 1, n de intersectie ale curbei cu
am X(tj ) = xj si
axa Oy. Analog dac
a Y (t) = 0 are solutiile t1 , . . . , tm , calcul
gasim punctele Mj (xj , 0), j = 1, n de intersectie ale curbei cu axa Ox.
III. Determin
am punctele t0 (finite sau nu) n care X sau Y au limite
(laterale) infinite si pentru fiecare t0 studiem existenta asimptotelor (vezi 2.1).
dy
Y (t)
IV. Calcul
am derivatele X , Y si y =
=
si semnele lor.
dx
X (t)
V. Calcul
am (eventual) derivatele de ordinul doi X , Y si
Y (t)X (t) X (t)Y (t)
d2 y
y = 2 =
dx
X 3 (t)
VI. Tabloul de variatie cuprinde valorile si variatia pentru functiile:
t, X , X, Y , Y , y (x) si y (x).
VII. Reprezentarea grafic
a a curbei se face n sistem rectangular XOY .
Exemplu. Foliul lui Descartes. Acesta este curba definita de ecuatiile
(C) X(t) =
3t
,
1 + t3
Y (t) =
3t2
1 + t3
I. Domeniul comun de definitie al functiilor X si Y este t R \ {1}.

II. X(t) = 0 implic
a t = 0 si Y (t) = 0 implic
a t = 0 deci O(0, 0) (C).
III. Pentru t = 1 avem o ramur
a infinita pentru ca

Y (1 0) =
X(1 0) =
Y (1 + 0) =
X(1 + 0) =
Cap. 4. CURBE PLANE
73
3t2
Y (t)
= lim
= 1,
t1 3t
t1 X(t)
m = lim
n = lim [g(t) mf (t)] = 1

t1
deci y = x 1 este asimptota oblic

a.
Pentru c
a
lim X(t) = lim Y (t) = 0
rezult
a c
a O(0, 0)(C) este punct dublu.
IV. Avem

1
1 2t3
3
3
3
3
,
f
(t
)
=
,
t
=
4,
g(t
)
=
2,
deci
A
4,
2
(C).
X (t) =
0
0
0
3
(1 + t3 )2
2
Y (t) =
deci B
2,
y =
t(2 t3 )
3
3
3
2,
f
(t
)
=
2,
g(t
)
=
4,
,
t
=
0,
2
2
1,2
3
2
(1 + t )

3
4 (C).
Y (t)
t(2 t3 )
dy
=
=
,
dx
X (t)
1 2t3
y = 0 pentru t1 = 0,
t2 =
3
2.
V. Nu este necesar calculul derivatelor de ordinul doi.

VI. Tabloul de variatie
t
x
x
y
Y
dy
dx
+
0
-1
+
|+
+|
|
| +
+
0
+
0
0
3
2
3
2
0
+
3
4
+
3
2
+|
VII. Reprezentarea grafic

a a curbei este dat
a n figura.
3
2
3
4
0
0
0
+
74
CURS
Element de arc. Curbura. Ecuatia intrinsec

a
3.1
Elementul de arc al unei curbe plane
Fie (C) x = x(t), y = y(t) o curba plan

a definita parametric si AB un arc
regulat pe curba (C). Daca M0 = A este fix pe arc, M este punctul curent al
arcului AB si s = s(t) este lungimea arcului M0 M , atunci elementul de arc

este prin definitie diferentiala functiei s = s(t), adic
a
q
(1)
ds = x 2 + y 2 dt.
Daca curba (C) este definita explicit, prin y = f (x), atunci
q
ds = 1 + y 2 dx
(2)
Daca curba (C) este dat

a n coordonate polare atunci folosind formulele
de trecere la coordonatele carteziene

x = cos sin
x = cos
obtinem
y = sin + cos
y = sin
p
adic
a x 2 + y 2 = 2 + 2 si ds = 2 + 2 d
(3)
Lungimea arcului AB se defineste ca fiind limita catre care tinde lungimea

liniei poligonale M0 M1 . . . Mn1 Mn cand toate segmentele acestei linii tind la
zero, indiferent de alegerea punctelor Mi , i = 0, n pe arcul respectiv.
Se demonstreaz
a c
a
L =
AB
Z bq
a
x 2 + y 2 dt,
(4)
dac
a arcul este definit parametric.
L =
AB
Z bq
a
1 + y 2 dt,
dac
a arcul este exprimat prin ecuatia explicita.
Z 2 q
2 + 2 d,
L =
AB
(5)
(6)
Cap. 4. CURBE PLANE
75
dac
a arcul este exprimat n coordonate polare.
Arcul AB se numeste n acest caz rectificabil.

Exemplu. Elementul de arc al cicloidei (C)
x = a(t sin t)
y = b(1 cos t)
este
t
ds = 2a sin dt, iar lungimea unei bucle obtinut
a pentru t [0, 2] este
Z 22
t
2a sin dt = 8a, conform formulei (3).
L =
AB
2
0
3.2
Curbura unei curbe plane
Fie curba plan

a (C) x = x(t), y = y(t) si dou
a puncte M, M (C)
obtinute pentru valorile t si respectiv t = t+t ale parametrului. Unghiul
format de tangentele la curba n M si M se numeste unghi de contingent
a.
se numeste
s
curbura medie a arcului M M , iar limita sa cand M M se numeste

d
=
(7)
curbura curbei (C) n punctul M , deci K = lim
t0 s
ds
y (t)
y (t)
x (t)y (t) y (t)x (t)
Deoarece tg =
dt.
avem = arctg
si d =
x (t)
x (t)
x 2 (t) + y 2 (t)
q
x (t)y (t) y (t)x (t)
Dar ds = x 2 (t) + y 2 (t)dt, si obtinem K =
(8)
[x 2 (t) + y 2 (t)]3/2
Pentru o curba dat
a explicit y = y(x) obtinem
Notand cu s lungimea arcului M M , raportul Km =
K=
y (x)
,
[1 + y 2 (x)]3/2
(9)
iar pentru o curba dat

a n coordonate polare
K=
2 () + 2 2 () () ()
[2 () + 2 ()]3/2
Acest ultim rezultat se obtine

tin
and seama de formulele de
trecere la coordonate carteziene x = cos , y = sin
x = cos sin , y = sin + cos , x 2 + y 2 = 2 + 2
(10)
76
CURS
x = cos 2 sin cos , y = 2 sin + 2 cos sin ,

si x y y x = 2 + 2 2 .
Cercul de raz
a r, avand ecuatia n coordonate polare (C) = r are curbura
K = 1/r. Acest rezultat sugereaza introducerea urmatoarei notiuni.
Se numeste raz
a de curbur
a a unei curbe (C) ntr-un punct M (C),
valoarea absoluta a inversei curburii, adic
a R = 1/|K|.
Exemplu. S
a se determine curbura si raza de curbura a curbei

x = a(cos t + t sin t)
(C)
n t = .
y = a(sin t t cos t)
2
Se aplic
a formula (8) si se obtine K =
2
si R = a.
a
2
Contactul a dou
a curbe plane. Curbe osculatoare
4.1
Contactul a dou
a curbe plane
Fie curbele plane (C1 ) y = f1 (x) si (C2 ) y = f2 (x).

Pentru a g
asi punctele comune a celor dou
a curbe, rezolvam ecuatia
g(x) = f1 (x) f2 (x) = 0.
Fiecare r
ad
acin
a x0 ne d
a un punct comun M0 al curbelor (C1 ) si (C2 ).
Daca x0 este r
ad
acin
a multipl
a de ordin (n + 1) pentru ecuatia g(x) = 0
spunem c
a cele dou
a curbe au n acel punct un contact de ordinul n.
Din formula lui Taylor, deducem urmatorul rezultat.
Teorema 4.1.1. Curbele (C1 ) si (C2 ) au n punctul M0 un contact de
ordin n dac
a si numai dac
a
(n)
(n)
(n+1)
f1 (x0 ) = f2 (x0 ), . . . , f1 (x0 ) = f2 (x0 ) si f1
(n+1)
(x0 ) 6= f2
(x0 ).
Demonstratie. Relatiile din enunt sunt echivalente cu

g(x0 ) = g (x0 ) . . . = g(n) (x0 ) = 0 si g(n+1) (x0 ) 6= 0.
g(n+1) [x0 + (x x0 )]
(x x0 )n+1 ,
(n + 1)!
adic
a x0 este r
ad
acin
a multipl
a de ordin (n + 1) pentru functia g.
Din aceast
a relatie deducem n plus ca cele dou
a curbe se traverseaz
a dac
a
(n+1)
n este par si nu se traverseaz
a dac
a n este impar, caci g
p
astreaz
a semn
constant ntr-o vecin
atate a lui x0 . Mai observ
am ca dac
a dou
a curbe au ntrun punct un contact de ordinul ntai ele au n acel punct aceeasi tangenta, iar
dac
a ordinul de contact este doi ele au n acel punct aceeasi curbura.
Din formula lui Taylor obtinem g(x) =
Cap. 4. CURBE PLANE
77
Daca consideram curbele (C1 ) x = x(t),

y = y(t) si (C2 ) F (x, y) = 0

x0 = x(t0 )
ele se intersecteaz
a n M0 (x0 , y0 ) dac
a
si F (x0 , y0 ) = 0, deci
y0 = y(t0 )
f (t) = F [x(t), y(t)]
(1)
se anuleaz
a n t0 . Daca t0 este r
ad
acin
a multipl
a de ordin (n+1) pentru functia
f (t) atunci M0 este punct de contact de ordin n pentru (C1 ) si (C2 ).
Exemplu. S
a se determine ordinul de contact al curbelor (C1 ) y = cos x
2
2
si (C2 ) x + y = 1 n punctulM0 (0, 1).
x=t
Parametrizam curba (C1 )
si determinam ordinul de contact n
y = cos t
punctul M0 (0, 1), obtinut pentru t0 = 0, determinand ordinul de multiplicitate
a r
ad
acinii t0 = 0 pentru functia f (t) = t2 + cos2 t 1 (vezi (1)). Deoarece
f (0) = f (0) = f (0) = f (0) = 0 si f (4) (0) 6= 0, rezult
a ca avem un contact
de ordinul trei n punctul M0 pentru curbele (C1 ) si (C2 ).
4.2
Curbe osculatoare
S
a consideram o familie de curbe ce depinde de (n + 1) parametri
(Ca ) F (x, y; a0 , a1 , . . . , an ) = 0,
a = (a0 , a1 , . . . , an ).
Dandu-se curba (C) x = x(t), y = y(t) se pune problema de a determina

o curba din familia (Ca ) care are un contact de ordin maxim cu aceast
a curba
ntr-un punct dat M0 al curbei (C). Daca ordinul de contact este cel putin n,
curba respectiva se numeste curb
a osculatoare la curba (C) n punctul M0 .
S
a determinam dreapta osculatoare la curba (C) x = x(t), y = y(t)
ntr-un punct M0 (x0 , y0 ) (C), care se obtine pentru t = t0 .
Daca dreapta osculatoare este (D) ax + by + c = 0, atunci avem doi parametri (esentiali) deci (C) si (D) trebuie s
a aib
a un contact de ordin unu n
M0 . Consider
and functia f (t) = ax(t) + by(t) + c avem conditiile

ax0 + by0 + c = 0
f (t0 ) = f (t0 ) = 0 adic

a
ax0 + by0 = 0
Rezolv
and sistemul, obtinem ecuatia dreptei osculatoare
(D)
X x(t0 )
Y y(t0 )
=
y (t0 )
x (t0 )
(2)
care reprezint
a ecuatia tangentei la curba n punctul M0 .
S
a determinam cercul osculator al curbei (C) n acelasi punct
M0 (x0 , y0 ) (C). Consider
am familia de cercuri
(Ca ) (x p)2 + (y q)2 = r 2 ,
r 0,
78
CURS
care depinde de trei parametri, deci ntre (C) si (Ca ) trebuie s

a existe un
contact de ordin doi. Consider
am functia g(t) = [x(t) p]2 + [y(t) q]2 r 2
si not
and x(t0 ) = x0 , y(t0 ) = y0 , x (t0 ) = x0 , y (t0 ) = y0 , x (t0 ) = x0 ,
y (t0 ) = y0 , din conditiile g(t0 ) = g (t0 ) = g (t0 ) = 0 obtinem sistemul
care are solutia

p = x0 y0
(x0 p)2 + (y0 q)2 r 2 = 0

x (x0 p) + y0 (y0 q) = 0
0
x0 (x0 p) + y0 (y0 q) + x0 2 + y0 2 = 0
x0 2 + y0 2
,
x0 y0 y0 x0
q = y0 + x0
x0 2 + y0 2
,
x0 y0 y0 x0
r=
(x0 2 + y0 2 )3/2
(3)
|x0 y0 y0 x0 |
Observ
am c
a raza cercului osculator coincide cu raza de curbura a curbei
1
n punctul M0 deci r =
. De asemenea
|K|
p = x0
y0
x0 2 + y0 2
q = y0 +
x
q 0
,
K x0 2 + y0 2
r=
1
|K|
(4)
Centrul cercului osculator se gaseste pe normala la curb

a n M0 , la distanta
egala cu raza de curbur
a. De aceea el se mai numeste si centru de curbur
a
al curbei (C) n M0 .
In ipoteza c
a se cunoaste ecuatia cartezian
a explicita a curbei (C) y = f (x)
atunci, aleg
and drept parametru al curbei pe x, obtinem
p = x0 y0
5
5.1
1 + y0 2
,
y0
q = y0 +
1 + y0 2
,
y0
r=
(1 + y 2 )3/2
|y |
(5)
Inf
asur
atoare. Evoluta unei curbe plane
Inf
asur
atoarea unei familii de curbe
Fie familia de curbe (Ca ) F (x, y, a) = 0 depinzand de parametrul a R.

Se numeste nf
asur
atoare a familiei de curbe (Ca ) o curba (I) care are
urmatoarele proprietati.
1. Prin fiecare punct al curbei (I) trece o singura curba din familia (Ca ).
2. Pe fiecare curba (Ca ) exista un unic punct comun cu (I).
3. In punctele comune, curbele (I) si (Ca ) au tangenta comun
a.
Nu orice familie de curbe are nfasut
atoare. De exemplu, o familie de cercuri
concentrice nu are nfasuratoare.
Cap. 4. CURBE PLANE
79
Teorema 5.1.1. Dac

a familia de curbe (Ca ) are o nf
asur
atoare (I), atunci
coordonatele punctului curent al curbei (I) verific
a sistemul

F (x, y, a) = 0
(I)
Fa (x, y, a) = 0
iar ecuatia nf
asur
atoarei se obtine prin eliminarea parametrului a din acest
sistem si ndep
artarea punctelor singulare.
Demonstratie.
Fiecarui punct M (I) i corespunde o curba unic

a (Ca ) ce trece prin el,
deci coordonatele lui M le putem considera ca functii de parametrul a
(I)
x = x(a), y = y(a).
Cum M (Ca ) rezult

a
F (x(a), y(a), a) = 0,
(1)
deci este verificat

a prima relatie. Daca derivam aceast
a relatie n raport cu
parametrul a obtinem
(2)
Fx x + Fy y + Fa = 0
In punctul M , curbele (I) si (Ca ) au aceeasi tangenta, deci au pante egale
Fx
y
=
x
Fy
adic
a
Fx x + Fy y = 0
(3)
si din (2) obtinem Fa = 0, deci a doua relatie a sistemului.

Reciproc, dac
a coordonatele lui M , x = x(a), y = y(a) verific
a sistemul,
atunci din (2) rezult
a (3). Deducem de aici urmatoarele cazuri:
1) dac
a Fx = Fy = 0 atunci M este punct singular.
2) dac
a Fx 6= 0 sau Fy 6= 0 atunci M este punct pe nfasuratoare.
S
a consideram acum o familie de curbe ce depind de doi parametri
(Ca,b ) F (x, y, a, b) = 0,
ntre care exista relatia f (a, b) = 0
(4)
(5)
80
CURS
Presupunem c
a b se poate exprima n functie de a, adic
a b = b(a)
(6)
Din (4) si (6) avem F (x, y, a, b(a)) = 0. Derivand n raport cu a obtinem
f
Fa + Fb b = 0. Dar din (5) avem b = a deci Fa fb Fb fa = 0.
fb
Punctele de pe nfasuratoare verific
a deci sistemul

D(F, f ) Fa Fb
F (x, y, a, b) = 0
si
=
= 0.
f (a, b) = 0
fa fb
D(a, b)
5.2
Evoluta unei curbe plane
S
a consideram o curba plan
a (C). Tangentele la curba formeaza o familie
de drepte ce depind de un parametru. Inf
asuratoarea lor este ns
asi curba
dat
a. Dar nfasuratoarea familiei normalelor curbei este o curba nou
a, numit
a
evoluta (sau desf
asurata) curbei date. Ne propunem s
a determin
am ecuatiile
evolutei.
Fie curba
(C) x = x(t), y = y(t).
Ecuatia normalei ntr-un punct M (x, y) (C) este
(N )
x (X x) + y (Y y) = 0
(7)
care genereaz
a o familie de curbe ce depind de parametrul t. Pentru a determina nfasuratoarea familiei respective, derivam n raport cu t ecuatia (7) si
obtinem
2
2
x (X x) + y (Y y) x y = 0
(8)
Rezolv
am sistemul format din ecuatiile (7) si (8) n raport cu X si Y si
obtinem ecuatiile parametrice ale evolutei
X = x y
x 2 + y 2
,
x y y x
Y = y + x
x 2 + y 2
x y y x
(9)
Deducem urmatoarea proprietate, care uneori se consider

a ca definitie.
Proprietate. Evoluta unei curbe plane este locul geometric al centrelor
de curbur
a ale curbei date.
Cap. 4. CURBE PLANE
81
Daca curba este dat

a prin ecuatia cartezian
a explicit
a, atunci alegand drept
parametru al curbei (C) abscisa x a punctului curent, ecuatiile parametrice
ale evolutei sunt
X = x y
1 + y 2
,
y
Y =y+
1 + y2
y
x = a(t sin t)
Exemplu. S
a se afle evoluta cicloidei (C)
y = a(1 cos t)

x = a(1 cos t)
x = a sin t
Calcul
am derivatele
y = a sin t
y = a cos t
(Nt )
a(1 cos t)[X a(t sin t)] + a sin t[Y a(1 cos t)] = 0
Rezolv
and sistemul

(Nt ) x (X x) + y (Y y) = 0
(Nt ) x (X x) + y (Y y) x 2 y 2 = 0
obtinem ecuatiile evolventei
X = a(t + sin t)
care este tot o cicloid
a.
Y = a(cos t 1)
(10)
Capitolul 5
Curbe n spatiu
1
1.1
Functii vectoriale de o variabil

a real
a
Definirea functiei vectoriale de o variabil
a real
a
In cadrul algebrei vectoriale am studiat vectorii constanti, adic

a vectorii
liberi a c
aror directie, sens si modul sunt constante. Daca cel putin una din
cele trei caracteristici ale unui vector liber este variabil
a, vectorul se numeste
variabil. Vectorul variabil poate depinde de unul sau mai multi parametri
reali, obtin
andu-se astfel functii vectoriale, de una sau mai multe variabile
reale. Ne vom ocupa n continuare de functii vectoriale de o variabil
a real
a.
Definitia 1.1.1. Fie [a, b] R. Spunem c
a pe [a, b] este definit
a o functie
vectorial
a dac
a la fiecare t [a, b] i corespunde vectorul ~r = ~r(t).
Raport
and multimea de vectori {~r(t), t [a, b]} la un sistem de coordonate
rectangular Oxyz si lu
andu-i pe toti cu originea n O, ei vor fi vectorii de
pozitie ai unor puncte din spatiu, ale caror coordonate x, y, z depind de acelasi
argument t. Vom avea deci
(C) x = x(t),
y = y(t),
z = z(t)
(1)
care reprezint
a ecuatiile parametrice ale curbei (C) n spatiu. Functiile (1)
sunt n acelasi timp componentele scalare ale vectorului ~r = ~r(t), deci avem
(C) ~r = ~r(t) = x(t)~i + y(t)~j + z(t)~k
(2)
care poart
a numele de ecuatia vectorial
a a curbei (C). Aceasta corespondenta ntre curbele din spatiu si functiile vectoriale de o variabil
a real
a ne
permite s
a aplic
am calculul vectorial si n geometria diferentiala a curbelor.
1.2
Derivata unei functii vectoriale
S
a presupunem c
a functia vectorial
a (2) are componentele scalare date n
(1) functii continue si derivabile.
82
Cap. 5. CURBE IN SPAT

IU
83
Definitia 1.2.1. Dac

a limita raportului
~r(t + t) ~r(t)
t0
t
(3)
lim
d~r
.
dt
Teorema 1.2.1. Dac
a functiile scalare (1) sunt derivabile, atunci si
functia vectorial
a (2) este derivabil
a si
exist
a, ea se numeste derivata functiei vectoriale ~r(t) si se noteaz
a prin
r~ (t) = x (t)~i + y (t)~j + z (t)~k
(4)
Demonstratie. Calcul
and limita (3) obtinem
~r(t + t) ~r(t)
= lim
t0
t0
t
lim
y(t + t) y(t)~ z(t + t) z(t) ~

+
j+
k
t
t
x(t + t) x(t)~
i+
t
!
= x (t)~i + y (t)~j + z (t)~k.
Interpretare geometric
a
Fie M extremitatea vectorului ~r(t) si M extremitatea lui ~r(t + t). Vectorul ~r = ~r(t + t) ~r(t) este situat pe coarda M M . La limit
a, cand t 0,
punctul M M iar coarda M M tinde catre tangenta M T .
Deci, directia lui r~ (t) coincide cu directia tangentei, iar sensul lui r~ coincide cu sensul cresterii argumentului t. Pentru a determina modulul, s
a con
sideram A (C) fixat, si s

a not
am s = s(t) =AM de unde
M M =AM AM = s(t + t) s(t) = s
Observ
am de asemenea c
a |~r| = | M M | reprezinta coarda M M .
MM
M M s
|~r|
= lim
= lim
=
|r~ (t)| = lim
t0 t
t0
t0 t
M M t
s
ds
ds
= , deci |r~ (t)| =
= s (t)
t0 t
dt
dt
= lim
(5)
84
CURS
Din Teorema 1.2.1 rezult

a imediat urmatoarele propriet
ati de derivare ale
functiilor vectoriale.
1) (~r1 + ~r2 ) (t) = r~ 1 (t) + r~ 2 (t); 2) ((t)~r(t)) = (t)~r(t) + (t)r~ (t);
3) (~r1 ~r2 ) (t) = r~ 1 (t)~r2 (t) + ~r1 (t)r~ 2 (t);
4) (~r1 ~r2 ) (t) = r~ 1 (t) ~r2 (t) + ~r1 (t) r~ 2 (t).
Din proprietatea 3 obtinem urmatoarea consecinta.
Corolarul 1.2.1. Derivata unei functii vectoriale de modul constant este
un vector perpendicular pe vectorul dat.
Demonstratie. Deoarece |~r(t)| = c rezult
a ~r2 (t) = |~r(t)|2 = c2 , de unde
~
~
prin derivare se obtine 2~r(t) r (t) = 0, adic
a r (t) ~r(t).
Prin analogie cu analiza real
a se defineste diferentiala unei functii vectoriale
prin
d~r = r~ (t) dt
(6)
De asemenea se definesc derivatele de ordin superior r~ (t) = (r~ (t)) ,
r~ (t) = (r~ (t)) ,..., ~r(n) (t) = (~r(n1) (t)) .
a. Elementul de arc
2.1
a a curbelor din spatiu
Dup
a cum s-a vazut n 1.1, o curba poate fi reprezentata analitic n spatiu
prin urmatoarele tipuri de ecuatii:
1) ecuatii parametrice
x = x(t)
y = y(t)
(C)
(1)
z = z(t)
2) ecuatia vectorial
a
(C) ~r = ~r(t) = x(t)~i + y(t)~j + z(t)~k
(2)
3) ecuatii implicite
(C)
F (x, y, z) = 0
G(x, y, z) = 0
(3)
Curba (C) este neted

a de ordin n dac
a exista derivatele (partiale) continue ale functiilor ce o definesc p
an
a la ordinul n inclusiv. Vom admite existenta
tuturor derivatelor pe care le folosim. De asemenea vom presupune ca toate
punctele curbei sunt puncte ordinare adic
a
2
x (t) + y (t) + z (t) 6= 0,
(4)

IU
85
n primele dou
a cazuri, respectiv

Fx Fy Fz
= 2.
rang
Gx Gy Gz
(5)
n cazul al treilea.
Exemplu. Elicea circulara are ecuatii parametrice
(C) x = a cos t,
y = a sin t,
z = bt,
Eliminand parametrul t se obtin ecuatiile implicite
t R.
(6)
y
x
din care rezult
a c
a elicea circulara este o curba trasat
a pe un cilindru.
(C)
2.2
x2 + y 2 = r 2 ,
z = b arctg
Elementul de arc al unei curbe din spatiu
Fie o curba (C) dat

a parametric (C) x = x(t), y = y(t), z = z(t)
Distanta ntre dou
a puncte M si M , ce corespund valorilor t si t + t ale
argumentului este
p
l = (x(t + t) x(t))2 + (y(t + t) y(t))2 + (z(t + t) z(t))2
Ea aproximeaza lungimea s a arcului de curba dintre cele dou

a puncte
si conduce la elementul de arc, care este prin definitie
q
(7)
ds = x 2 (t) + y 2 (t) + z 2 (t)dt
Lungimea arcului de curba AB, unde A(t1 ), B(t2 ) (C) este

Z t2 q
l =
x 2 (t) + y 2 (t) + z 2 (t)dt
AB
t1
Fix
andu-se originea curbei n A, lungimea arcului de curba de la A la un
punct curent M al curbei este
Z tq
s(t) =
x 2 (t) + y 2 (t) + z 2 (t)dt
(8)
t1
si se numeste lungimea arcului variabil de curba.

Daca functia s = s(t) este inversabila, determinam t = t(s) si obtinem
ecuatiile parametrice ale curbei n functie de parametrul s, care se numeste
parametrul natural al curbei.
(C) x = x(t(s)) = x1 (s),
y = y1 (s),
z = z1 (s).
Exemplu.
Elementul de arc al elicei circulare (vezi (6)) este
2
2
a pentru t [0, 2] este
ds = a + b dt, iar lungimea unei bucle, obtinut
Z 2 p
p
a2 + b2 dt = 2 a2 + b2 .
L =
AA
(9)
86
CURS
Tangenta si planul normal. Planul osculator
3.1
Tangenta si planul normal la o curb

a din spatiu
Tangenta. Fie o curba din spatiu definita parametric

(C) x = x(t),
y = y(t),
z = z(t)
Vectorul director al tangentei la curba n punctul M coincide cu (vezi (4)

din 1.2) r~ (t) = x (t)~i + y (t)~j + z (t)~k.
Daca not
am cu T (X, Y, Z) punctul curent al tangentei (M T ) la curba (C)
n punctul M (x, y, z) (C) atunci ecuatiile acestei tangente sunt
(M T )
Y y
Z z
X x
=
=
x
y
z
(1)
Daca curba este dat

a prin ecuatiile implicite
(C) F (x, y, z) = 0,
G(x, y, z) = 0
considerand x, y, z ca functii de un parametru t si derivand ecuatiile acestui

sistem n functie de acest parametru obtinem

Fx x + Fy y + Fz z = 0
Gx x + Gy y + Gz z = 0

Fx Fy Fz
= 2 solutiile x , y , z
Deoarece s-a facut ipoteza c
a rang
Gx Gy Gz
ale sistemului sunt
y
z
x
=
=
,
D(F, G)
D(F, G)
D(F, G)
D(y, z)
D(z, x)
D(x, y)

D(F, G) Fx Fy
=
unde numitorii sunt determinantii functionali
Gx Gy
D(x, y)
Ecuatiile tangentei sunt
(M T )
X x
Y y
Z z
=
=
D(F, G)
D(F, G)
D(F, G)
D(y, z)
D(z, x)
D(x, y)

etc.

(2)
Planul normal la curba (C) n punctul M este planul care trece prin M si
este perpendicular pe tangent
a. Deci, parametrii directori ai planului normal
pot fi considerati parametrii directori ai tangentei. Ecuatia planului normal
este
(Pn ) x (X x) + y (Y y) + z (Z z) = 0
(3)

IU
87
respectiv
(Pn )
D(F, G)
D(F, G)
D(F, G)
(X x) +
(Y y) +
(Z z) = 0
D(y, z)
D(z, x)
D(x, y)
ecuatie care se poate scrie ca un determinant de ordin trei, adic

a

X x Y y Z z

Fy
Fz = 0
(Pn ) Fx
G
Gz
Gy
x
(4)
(5)
Toate dreptele care trec prin punctul M (x, y, z) si sunt continute n planul
normal se numesc normale ale curbei (C) n punctul M . Deci o curba n
spatiu are o infinitate de normale ntr-un punct al s
au.
Exemplu. S
a se determine ecuatia tangentei si a planului normal la curba
(C) x = 2t2 + 1, y = t 1, z = 3t3 n punctul n care curba intersecteaz
a
planul (XOZ).
Ecuatia planului (XOZ) este y = 0, deci t = 1. Se obtine: x = 3, y = 0,
z = 3, respectiv x = 4, y = 1, z = 9. Aplicand formulele (1), respectiv (3)
obtinem
(M T )
3.2
Y
Z 3
X 3
=
=
respectiv (Pn ) 4X + Y + 9Z 39 = 0.
4
1
9
Planul osculator al unei curbe din spatiu
Fie M0 un punct fixat al unei curbe (C) si M1 , M2 puncte vecine pe curba.

Cele trei puncte determina, n general, un plan (P ). Daca planul (P ) ocup
a
o pozitie limit
a (P0 ) c
and M1 si M2 tind pe curba catre M0 , planul (P0 ) se
numeste plan osculator al curbei (C) n M0 .
Consider
am curba definita parametric (C) x = x(t), y = y(t), z = z(t) si
presupunem c
a punctele M0 , M1 si M2 corespund valorilor t0 , t1 , t2 ale parametrului t. Consider
am ecuatia planului ce trece prin M0 , M1 , M2 de forma
(P )
a(X x(t)) + b(Y y(t)) + c(Z z(t)) = 0
Notam f (t) = a(X x(t)) + b(Y y(t)) + c(Z z(t)). Deoarece (P ) contine
punctele M0 , M1 , M2 avem f (t0 ) = f (t1 ) = f (t2 ) = 0.
at
Din teorema lui Rolle rezult
a ca exista t0 si t1 astfel nc
f (t0 ) = f (t1 ) = 0 si respectiv t0 astfel nc
at f (t0 ) = 0.
Deci sistemul
a(X x(t0 )) + b(Y y(t0 )) + c(Z z(t0 )) = 0

ax (t0 ) + by (t0 ) + cz (t0 ) = 0
ax (t0 ) + by (t0 ) + cz (t0 ) = 0
88
CURS
are solutia netrivial

a a, b, c. Rezulta ca determinantul s
au este nul, adic
a

X x(t0 ) Y y(t0 ) Z z(t0 )

(P ) x (t0 )
z (t0 ) = 0
y (t0 )
x (t )
y (t0 )
z (t0 )
0
egalitate care reprezint

a ecuatia planului (P ).
C
and t1 si t2 t0 , atunci si t0 , t0 t0 . Cum planul (P ) tinde la (P0 ),
ecuatia planului osculator (P0 ) este

X x0 Y y0 Z z0

=0
(6)
(P0 )
z0
y0
x0

z0
y0
x0
unde am notat x0 = x(t0 ), x0 = x (t0 ), x0 = x (t0 ), etc.

Consider
and ecuatia planului osculator ntr-un punct arbitrar
M (x, y, z) (C) si dezvolt
and determinantul (6) dupa prima linie obtinem
(P0 )
unde
A(X x) + B(Y y) + C(Z z) = 0,

y z
A =
y z

z x
B =
z x

x y
C =
x y
(7)

(8)
Observatii. 1) Planul osculator este determinat de punctul M si vectorii
~
~
r , r care trebuie presupusi necoliniari.
2) Din definitia lui (P0 ) rezult
a ca dac
a curba (C) este o curba plan
a atunci
planul osculator este acelasi n toate punctele curbei si coincide cu planul n
care este situat
a curba.
Exemplu. S
a se determine ecuatia planului osculator n punctul curent al
curbei

y = f (x)
(C)
f C 2 [a, b]
z = af (x) + b,
si s
a se deduca c
a (C) este o curba plan
a.
Parametrizam curba
(C) x = t,
y = f (t),
z = af (t) + b
Calcul
am (x , y , z ), respectiv (x , y , z ) si nlocuim n (6)

X t Y f (t) Z af (t) b

= 0.
(P0 ) 1
f (t)
af (t)

0

f (t)
af (t)
(9)
Dezvolt
and determinantul se obtine (P0 ) Z aY = b.
Din observatia 2 rezult
a c
a (C) este o curba plan
a si (C) (P0 ).
Observatie. Faptul c
a (C) (P0 ) se poate verifica si direct prin eliminarea parametrului t din (9), obtin
andu-se acelasi rezultat.

IU
89
Triedrul mobil. Versori. Formulele lui Frenet
4.1
Triedrul mobil al unei curbe din spatiu
Fie (C) o curba neted

a de ordinul doi. Euler a considerat n fiecare punct M
al curbei un triedru dreptunghic. Este deci un triedru mobil, care se schimb
a
odat
a cu punctul, numit uneori si triedrul lui Frenet.
S-au definit o muchie care este tangenta (M T ) la curba si dou
a fete: planul
normal (Pn ) si planul osculator (P0 ). Remarcam ca (P0 ) contine tangenta.
Fie (C) x = x(t), y = y(t), z = z(t).

Ecuatiile tangentei, planului normal, respectiv ale planului osculator sunt
(M T )
Y y
Zz
X x
=
=
x
y
z
(1)
(Pn ) x (X x) + y (Y y) + z (Z z) = 0
(2)
(P0 ) A(X x) + B(Y y) + C(Z z) = 0
(3)
Definim binormala (M B) ca fiind perpendiculara pe planul osculator,

deci
X x
Y y
Z z
(M B)
=
=
(5)
A
B
C
Normala principal
a (M N ) este intersectia dintre planul
normal si planul osculator, deci ecuatiile sale sunt

(Pn ) x (X x) + y (Y y) + z (Z z) = 0
(M N )
(P0 ) A(X x) + B(Y y) + C(Z z) = 0
(4)
Planul rectificant este planul determinat de tangenta si binormala, adic

a

X x Y y Z z

(PR ) x
(6)
y
z = 0
A
B
C
Exemplu. S
a se determine ecuatia normalei principale, binormalei si planului rectificant la curba (C) ~r = 2t~i + t2~j + (ln t)~k n punctul M (2, 1, 0).
90
CURS
Se observ
a c
a M (C), t = 1. Obtinem A = 4, B = 2, C = 4. Aplicand
formulele (4), (5) si (6) obtinem

2x + 2y + z 6 = 0
(M N )
2x y 2z 3 = 0
(M B)
4.2
y1
z
x2
=
= ,
2
1
2
(PR )
x 2y + 3z = 0.
Versorii triedrului mobil
Triedrul mobil este format din trei drepte, dou

a cate dou
a ortogonale si cele
trei plane pe care acestea le determina. Vom transforma muchiile triedrului
n axe, cu originea n M , aleg
and pe fiecare un versor, deci un sens. Obtinem
astfel un reper cartezian local. Vom nota versorii cu ~t, ~n, ~b. Presupunem mai
ntai c
a pe curba
(C) se consider
a (C) ~r = ~r(s).

a parametrul natural s, adic
d~r
d~r ds
rezult
a = 1 deci putem alege versorul ~t egal cu
Deoarece =
dt
dt
ds
~t = d~r
ds
(7)
d2 r
d~r
are modul constant, derivata sa
este perDeoarece versorul ~t =
ds
ds2
d2~r
pendiculara pe ~t. Vectorul 2 este n planul osculator deci el este pe normala
ds
principala si alegem versorul ~n egal cu

d2~r d2~r
(8)
~n = 2 : 2 .
ds
ds
Pentru ca ~t, ~n, ~b s
a fie un triedru drept alegem versorul ~b egal cu
2
2~
d ~r
d
r
d~
r
~b = ~t ~n =
2 : 2
ds ds
ds
(9)
In general, c
and curba este definita de un parametru oarecare (C) r = ~r(t)
avem

~t = d~r = d~r dt = d~r : d~r
ds
dt ds
dt dt
deci versorul ~t este egal cu
~t = ~r
|r~ |
(10)
Versorul ~b are sensul vectorului r~ r~ , lu

am deci versorul ~b egal cu
~b = (~r r~ ) : |r~ r~ |
(11)

IU
91
Pentru ca triedrul s
a fie drept alegem versorul ~n egal cu
~n = ~b ~t
(12)
Exemplu. S
a se determine versorii triedrului lui Frenet ntr-un punct
oarecare al elicei (C) ~r = ~r(t) = a cos t~i + a sin t~j + bt~k.
Avem r~ (t) = a sin t~i + a cos t~j + b~k, r~ (t) = a cos t~i a sin t~j, respectiv
r~ r~ = ab sin t~iab cos t~j +a2~k. Aplicand formulele (10), (11) si (12) obtinem
~i + a cos t~j + b~k
b sin t~i b cos t~j + a~k
~t = a sin t
, ~b =
, ~n = cos t~i + sin t~j.
a2 + b2
a2 + b2
4.3
Formulele lui Frenet
Versorii triedrului mobil, dupa cum rezult

a din definitie se schimb
a odat
a
cu punctul M . Pentru a studia variatia lor, se exprim
a derivata fiec
aruia n
functie de ei nsisi, c
aci ~t, ~n, ~b formeaza o baz
a. Formulele respective se numesc
formulele lui Frenet. Consideram din nou parametrul natural pe curba
(C) ~r = ~r(s) si c
aut
am matricea A = (aij )3,3 astfel ca
d~t/ds = a11~t + a12 ~n + a13~b

(13)
d~n/ds = a21~t + a22 ~n + a23~b
d~b/ds = a ~t + a ~n + a ~b
31
32
33
adic
a
~t
d~t/ds
a11 a12 a13
d~n/ds = a21 a22 a23 ~n
~b
a31 a32 a33
d~b/ds
(14)
a11 = a22 = a33 = 0
(15)
Pentru determinarea coeficientilor distingem trei etape de lucru.

1) Deoarece vectorii ~t, ~n, ~b sunt versori, ei au modul constant, deci derivata
fiec
aruia este perpendiculara pe el nsusi, adic
a este un vector din planul format
de ceilalti doi vectori. Rezulta c
a
2) Deoarece ~t, ~n, ~b sunt doi c

ate doi ortogonali avem
~t ~n = 0,
~n ~b = 0, respectiv ~b ~t = 0.
Derivand aceste relatii, obtinem

d~n
d~t
~n + ~t
= 0,
ds
ds
d~n~
d~b
b + ~n = 0,
ds
ds
d~b ~ ~ d~t
t+b =0
ds
ds
92
CURS
Inlocuind derivatele versorilor din (13), cu conditia (15) obtinem
(a12~n + a13~b)~n + ~t(a21~t + a23~b) = 0 deci a12 + a21 = 0.
Similar se obtine
a13 + a31 = 0,
a23 + a32 = 0.
(16)
Rezulta c
a matricea A este antisimetric
2 a.
2~
~t
d ~r
d
d
r
d~
r
a
deci
= 2 = 2 ~n de unde rezult
3) Avem ~t =
ds
ds
ds
ds
2
d ~r
a12 = 2 , a13 = 0 si evident a31 = 0.
ds
Notand a12 = K, a23 = T , formulele (13) devin

d~t
= K~n,
ds
d~n
= K~t + T~b,
ds
d~b
= T ~n
ds
(17)
respectiv matricea A este
0
T
0
0
K
A = K 0
0
T
si formula (14) devine

~t
0
K
~n = K 0
~b
0
T
0
T
0
~t
~n
~b
Scalarii K si T se numesc curbura si respectiv torsiunea si au semnificatii

geometrice importante, ce vor fi studiate n continuare.
Curbura si torsiunea
5.1
Curbura unei curbe din spatiu
Fie o curba neted

a de ordinul doi
(C) ~r = ~r(s)
si punctele M si M1 , corespunz
atoare lui s si s + s, unde s =M M1 .

IU
93
Notam cu unghiul dintre versorii tangentelor ~t si ~t1 n cele dou

a puncte
(unghi de contingent
a). Ca si n cazul plan, numim curbura curbei (C) n M
limita

d
=

(1)
K = lim
ds
s0 s

~
~
, deci
Din triunghiul M T T1 avem |t1 t| = | T T1 | = 2 sin
2

= lim /2 sin /2 =

K = lim
s0 s
s0 sin /2
s

~t2 ~t2 d~t d2~r

= lim
=
=
s0
s ds ds2
care este n concordant

a cu notatia anterioar
a.
In cazul n care curba este parametrizata arbitrar (C) ~r = ~r(t), avem,
tin
and cont de formulele lui Frenet
d~r ds
r~ =
= s~t,
ds dt
2
r~ = s~t + s ~t s = s~t + s K~n,
deci
2
3
r~ r~ = s~t (s~t + Ks ~n) = s K~b
Deoarece s = |r~ | si |~b| = 1 obtinem
K=
|r~ r~ |
.
|r~ |3
(2)
1
Se defineste raza de curbur
a prin R = .
K
Mention
am urmatoarea aplicatie a curburii.
Proprietate. O curba din spatiu este dreapt
a dac
a si numai dac
a K = 0.
5.2
Torsiunea unei curbe din spatiu
Fie curba neted

a de ordinul trei (C) ~r = ~r(s). Consideram dou
a puncte
vecine M si M1 ce corespund valorii s si respectiv s + s a parametrului.
Notam cu unghiul dintre binoamele ~b si ~b1 n cele dou
a puncte.
94
CURS
Se defineste valoarea absoluta a torsiunii curbei (C) n M prin

|T | = lim
s0 s
(3)
Din triunghiul isoscel M BB1 avem

~
~

,
|b1 b| = | BB1 | = 2 sin
2
deci

~b ~b d~b
/2

2
sin
/2

1
= lim
|T | = lim
s0 s = ds .
s0 sin /2
s
Aceasta relatie este n concordanta cu notatia anterioar

a d~b/ds = T ~n,
~
db
din care deducem si semnul lui T , adic
a T = ~n .
ds
In cazul unei curbe parametrizate arbitrar (C) ~r = ~r(t) deducem expresia
analitic
a a torsiunii prin derivarea succesiv
a a lui ~r tin
and seama de formula
lui Frenet
2
r~ = s~t, r~ = s~t + s K~n
2
2
r~ = s~t + s s K~n + 2s s K~n + s K ~n + s K(K~t + T~b)s .
Avem r~ r~ = s 3 K~b si (r~ r~ )r~ = s 6 K 2 T = |r~ r~ |2 T deci

T =
(r~ , r~ , r~ )
.
|r~ r~ |2
(4)
1
raz
a de torsiune.
|T |
Determin
am expresia analitic
a a curburii si torsiunii.
Fie
(C) ~r = x~i + y~j + z~k.
Numim
Calcul
am
r~ = x~i + y ~j + z ~k,
r~ = x~i + y ~j + z ~k,
r~ = x~i + y ~j + z ~k

IU
respectiv
unde
Obtinem

~i ~j ~k

r~ r~ = x y z
x y z

y z
A =
y z
K=
si respectiv
95

= A~i + B~j + C~k,

z x
B =
z x
A2 + B 2 + C 2
(x 2 + y 2 + z 2 )3/2

x
y z
x
y
z

x y z
T =
A2 + B 2 + C 2

x y

x y

.

(5)
(6)
Observatie. Raportul /s poate fi privit ca o m

asura a abaterii unei
curbe de la planul osculator. Are loc urmatoarea proprietate.
Proprietate. O curba din spatiu este curba plan
a dac
a si numai dac
a are
torsiunea nul
a n orice punct.
Capitolul 6
Suprafete
1
1.1
Functii vectoriale de dou

a variabile reale
Definirea functiei vectoriale de dou
a variabile reale
Daca toate elementele ce caracterizeaz

a un vector liber, sau cel putin una
dintre ele, sunt functii de dou
a variabile reale, u si v, spunem ca avem o functie
vectorial
a de dou
a variabile reale ~r = ~r(u, v) ().
Daca raport
am spatiul la un sistem de coordonate rectangular Oxyz si
lu
am toti vectorii dati de () cu originea n O, ei vor fi vectorii de pozitie ai
unor puncte din spatiu, ale c
aror coordonate x, y, z sunt functii de aceleasi
argumente u si v,
(S)
x = x(u, v),
y = y(u, v),
z = z(u, v)
(1)
care reprezint
a ecuatiile parametrice ale unei suprafete (S) n spatiu. Coordonatele x, y, z din (1) sunt n acelasi timp componentele scalare ale vectorului
~r = ~r(u, v), asa nc
at avem
(S) ~r = ~r(u, v) = x(u, v)~i + y(u, v)~j + z(u, v)~k
(2)
care reprezint
a ecuatia vectorial
a a suprafetei (S).
Avem si n acest caz o corespondenta biunivoca ntre suprafetele din spatiul
cu trei dimensiuni si functiile vectoriale de dou
a variabile reale, corespondenta
ce ne permite studiul suprafetelor utiliz
and metode vectoriale.
Daca n (2) facem u =constant, extremitatile vectorilor ~r nu vor mai descrie
ntreaga suprafat
a, ci doar o curba, deoarece componentele scalare ale vectorului ~r depind numai de un singur parametru v. Vom numi aceast
a curba, curba
v si o not
am (Cv ). Analog, dac
a n (2) v =constant, imaginea geometric
a a
ecuatiei vectoriale corespunz
atoare este o curba u de pe suprafata (S) pe care
o not
am (Cu ). Vom spune c
a aceste curbe sunt trasate pe suprafata (S) si le
96
Cap. 6. SUPRAFET
E
97
numim curbe de coordonate. In 2 vom preciza cum se pot trasa si alte curbe
pe o suprafat
a.
1.2
Derivate partiale si diferentiala unei functii vectoriale
Av
and n vedere echivalenta dintre ecuatiile (1) si (2), studiul unei functii
vectoriale de dou
a variabile reale revine la studiul a trei functii scalare de
aceleasi variabile. Astfel, dac
a functiile din (1) au derivate partiale ntr-un
punct M , atunci si functia (2) are derivate partiale n M , si anume
x
y ~ z ~
~r
= ~i +
j+
k,
u
u
u
u
x
y
z
~r
= ~i + ~j + ~k.
v
v
v
v
(3)
~r
se afl
a pe tangenta la curba (Cu ) v =const., iar vectorul
Vectorul r~u =
u
~r
r~v =
se afl
a pe tangenta la curba (Cv ) u =const.
v
De asemenea, dac
a functiile din (1) sunt diferentiabile, atunci si functia
(2) este diferentiabil
a si avem
d~r = ~idx + ~jdy + ~kdz
(4)
respectiv
d~r = ~i
x
x
du +
dv
u
v
+ ~j
y
y
du +
dv
u
v
+ ~k
z
z
du +
dv
u
v

x~ y ~ z ~
x~ y ~ z ~
i+
j+
i+
j+
k du +
k dv.
u
u
u
v
v
v
(5)
T
in
and seama de (3), rezult
a ca diferentiala unei functii vectoriale de dou
a
variabile reale este
d~r =
~r
~r
du +
dv.
u
v
(6)
Aceasta egalitate ne d
a descompunerea vectorului d~r dupa dou
a directii, una
~r
fiind directia tangentei la curba (Cu ) v = constant (dat
a de vectorul
), iar
u
~r
).
cealalt
a directia tangentei la curba (Cv ) u = constant (dat
a de vectorul
v
98
2
2.1
CURS
a. Curbe trasate pe
o suprafat
a
a a suprafetelor
O suprafat
a este locul geometric al punctelor M (x, y, z) din R3 , ale caror
coordonate verific
a una din urmatoarele ecuatii
(S) F (x, y, z) = 0 numit
a ecuatia implicit
a;
(S) z = f (x, y) numit
a ecuatia explicita;
(S) x = x(u, v), y = y(u, v), z = z(u, v) numite ecuatiile parametrice;
(S) ~r = ~r(u, v) numit
a ecuatia vectorial
a.
Ca si n cazul curbelor facem presupunerea ca toate derivatele partiale care
intervin exista. De asemenea presupunem ca toate punctele
ei
sunt
suprafet
z
y
x
2
2
2
u
u
u
= 2.
puncte ordinare, adic
a Fx +Fy +Fz 6= 0 respectiv rang
xv yv zv
In caz contrar, ele se numesc puncte singulare.
De regul
a, cele mai utile sunt ecuatiile parametrice. Ecuatia explicita se
poate parametriza lu
and
(S) x = u,
y = v,
z = f (u, v)
Exemplu. Sfera cu centrul n originea sistemului de coordonate si de raz

a
R are ecuatia implicit
a (S) x2 + y 2 +pz 2 R2 = 0. Explicit
and aceast
a ecuatie
n raport cu z obtinem (S) z = R2 x2 y 2 , x2 + y 2 R2 . Ecuatiile
parametrice ale sferei sunt (S) x = R cos u sin v, y = R sin u sin v, z = R cos v,
0 u < 2, 0 v (vezi coordonate sferice).
2.2
Curbe trasate pe o suprafat

a
Se poate obtine o curba trasat

a pe suprafata (S) ~r = ~r(u, v) d
andu-se o
relatie de forma
1) u = u(t), v = v(t),
2) u = f (v),
3) v = g(u),
4) h(u, v) = 0.
De exemplu, curbele
(Cu ) ~r = ~r(u, v0 ),
(Cv ) ~r = ~r(u0 , v)
(1)
se numesc curbe de coordonate. Primele se numesc curbe u, celelalte

curbe v. Cele dou
a familii de curbe formeaza o retea, adic
a prin fiecare punct
al suprafetei trece c
ate o singura curba din fiecare familie si tangentele la
cele dou
a curbe sunt distincte. Deci perechile (u, v) constituie un sistem de
coordonate pentru punctele suprafetei (S), numite coordonate curbilinii.
Vom nota coordonatele curbilinii ale unui punct M (S) prin M (u, v).
Cap. 6. SUPRAFET
E
99
Plan tangent si normala la o suprafat

a
3.1
Plan tangent la o suprafat

a
Fie (S) ~r = ~r(u, v) si M (u, v) un punct a lui (S). Prin M trec mai multe
curbe, fiecare avand o anumit
a tangenta n acest punct.
Teorema 3.1.1. Toate curbele netede trasate pe (S) ce trec prin M au
tangentele n M situate ntr-un plan (Pt ), numit plan tangent la (S) n M .
Demonstratie. Fie curba (C) ~r = r(t) = ~r(u(t), v(t)) trasat
a pe (S).
~r du ~r dv
d~r
=
+
si se gaseste n
Vectorul tangentei la curba n M este
dt
u dt v dt
~r ~
~r
planul determinat de vectorii r~u =
, rv =
, care sunt tangenti la curbele
u
v
de coordonate (Cu ) si (Cv ) corespunzatoare lui M .
Ecuatia planului tangent n punctul M (x, y, z) (S) este

X x Y y Z z

(Pt ) xu
yu
zu = 0
(1)
x

yv
zv
v
sau dezvolt
and determinantul dupa prima linie se obtine
A(X x) + B(Y y) + C(Z z) = 0
(2)
unde
D(y, z)
,
A=
D(u, v)
D(z, x)
B=
,
D(u, v)

D(x, y) xu yu
.
C=
=
D(u, v) xv yv
In particular, dac
a (S) z = f (x, y), folosind parametrizarea (S) x = u,
y = v, z = f (u, v) si notatiile lui Monge: zx = fx = p, zy = fy = q obtinem
(Pt )
sau

X x Y y Z z

1
0
p

0
1
q

=0

(Pt ) p(X x) + q(Y y) (Z z) = 0

Daca (S) F (x, y, z) = 0 atunci p =
(Pt )
(3)
(4)
Fy
Fx
,
q
=
si
Fz
Fz
(X x)Fx + (Y y)Fy + (Z z)Fz = 0
(5)
100
CURS
Exemplu. Ecuatia planului tangent la o cuadrica poate fi obtinut

a prin
dedublare. Demonstram aceast
a afirmatie pentru elipsoid.
Fie (E)
x2 y 2 z 2
x2 y 2 z 2
+ 2 + 2 1 = 0 si M0 (x0 , y0 , z0 ) (E), adic
a 20 + 20 + 02 1 = 0.
2
a
b
c
a
b
c
Derivatele partiale sunt Fx =

Inlocuim n formula (5)
2x
,
a2
Fy =
Fz =
2z
.
c2
x0
y0
z0
(x x0 ) + 2 (y y0 ) + 2 (z z0 ) = 0
2
a
b
c
si obtinem ecuatia planului tangent (Pt )
3.2
2y
,
b2
xx0 yy0 zz0

+ 2 + 2 1 = 0.
a2
b
c
Normala ntr-un punct al unei suprafete
Se numeste normal
a la suprafata (S) n M , dreapta M N , perpendiculara
n M la planul tangent. Daca (S) ~r = ~r(u, v), vectorul normal al planului
tangent, deci vectorul director al normalei este ru rv , care are componentele
(A, B, C). Deci ecuatia normalei este
(M N )
Y y
Z z
X x
=
=
A
B
C
(6)
Daca suprafata (S) este reprezentata explicit avem

(M N )
X x
Y y
Z z
=
=
p
q
1
(7)
si dac
a suprafata (S) este reprezentata implicit atunci
(M N )
Y y
Z z
X x
=
=
.
Fx
Fy
Fz
(8)
Exemplu. S
a se arate c
a urmatoarea suprafata este un plan:
(S) x = u2 + v 2 ,
y = uv,
z = (u + v)2 .
Pentru ca (S) s
a fie un plan (P ), normala la suprafata, ntr-un punct
curent al suprafetei, trebuie s
a p
astreze directia fix
a. Aplicand (6) obtinem
~
N (1, 2, 1), vector constant, deci suprafata (S) este un plan.
Cap. 6. SUPRAFET
E
101
Prima form
a p
atratic
a fundamental
a
4.1
Definirea primei forme p

atratice fundamentale
S
a consideram pe suprafata (S) ~r = ~r(u, v), o curba (C) definita prin
~r = ~r(u(t), v(t)). Ne propunem s
a calcul
am elementul de arc al curbei. Avem
ds2 = dx2 + dy 2 + dz 2 = |d~r|2 = d~r2 .
Dar d~r = r~u du + r~v dv si obtinem
2
2
ds2 = r~u du2 + 2r~u r~v + r~v dv 2
(1)
Folosind notatiile lui Gauss
2
2
2
2
E = r~u = xu + yu + zu
F = r~u r~v = xu xv + yu yv + zu zv
G = r~ = x 2 + y 2 + z 2
v
(2)
obtinem
ds2 = Edu2 + 2F dudv + Gdv 2
(3)
care se numeste prima form

a p
atratic
a fundamental
a a suprafetei (S).
Daca suprafata este dat
a explicit (S) z = f (x, y), atunci avem
xu = 1, yu = 0, zu = p
(S) x = u, y = v, z = f (u, v) deci
xv = 0, yv = 1, zu = q
2
2
Se obtine E = 1 + p , F = pq, G = 1 + q si
ds2 = (1 + p2 )dx2 + 2pqdxdy + (1 + q 2 )dy 2
Daca ecuatia este dat
a implicit
(S)
F (x, y, z) = 0 atunci p =
ds2 =
(4)
Fy
Fx
,
q
=
si
Fz
Fz
1
2
2
2

2
2
2
2 [(Fx + Fz )dx + 2Fx Fy dxdy + (Fx + Fz )dy ]
Fz
(5)
Exemplu. S
a se determine prima forma p
atratic
a fundamentala pentru
sfera. Ecuatiile parametrice ale sferei sunt
(S)
x = R cos u sin v,
y = R sin u sin v,
z = R cos v
Din (2) se determina E = R2 , F = 0, G = R2 sin2 v. Din (3) se obtine

ds2 = R2 du2 + R2 sin2 vdv 2 .
102
CURS
4.2
Lungimea unui arc de curb

a trasat
a pe o suprafat
a
Consider
am prima form
a p
atratic
a fundamentala, pe care o scriem
#
"
du
du 2
+ G dv 2 .
+ 2F
ds = E
dv
dv
2
Observ
am c
a trinomul din paranteza este pozitiv pentru ca are discriminantul negativ. Intr-adev
ar = F 2 EG < 0 (r~u r~v )2 r~u 2 r~v 2 care este
inegalitatea lui Schwarz. Obtinem elementul de arc al curbei
ds =
Edu2 + 2F dudv + Gdv 2
(6)
care ne permite s
a calcul
am lungimea unui arc de curba trasat pe (S).
Daca curba se d
a prin ecuatiile (C) u = u(t), v = v(t) atunci lungimea
arcului AB, cu A(a), B(b) este

L
AB
Z bq
a
Eu 2 (t) + 2F u (t)v (t) + Gv 2 (t)dt
(7)
In particular, dac
a curba (C) este o curba u atunci avem v = v0 , deci
L =
AB
Z b
Edu
(8)
Daca (S) z = f (x, y) si curba se fixeaza prin y = y(x) atunci

L
AB
Z bq
a
(1 + p2 ) + 2pqy (x) + (1 + q 2 )y 2 (x)dx
(9)
Exemplu. Fie (S) x = u2 + v 2 , y = u2 v 2 , z = uv. S

a se calculeze
lungimea curbei (C) v = au ntre punctele ei de intersectie cu curbele
(C1 ) u = 1 si (C2 ) u = 2.
Se determina ds2 = (8u2 + v 2 )du2 + 2uvdudv + (u2 + 8v 2 )dv 2 si
L =
AB
2p
2
2
p
p
u

(2a4 + a2 + 2)4u2 du = 2 2a4 + a2 + 2 = 3 2a4 + a2 + 2.
2
1
Cap. 6. SUPRAFET
E
4.3
103
Unghiul a dou
a curbe trasate pe o suprafat
a
Fie pe suprafata (S) ~r = ~r(u, v) dou

a curbe date prin
(C1 ) h1 (u, v) = 0 si (C2 ) h2 (u, v) = 0.
Unghiul curbelor (C1 ) si (C2 ), ntr-un punct de intersectie M este, prin
definitie, unghiul al tangentelor la cele dou
a curbe n M .
Notam cu d~r, du, dv, respectiv ~r, u, v diferentialele de-a lungul curbei
(C1 ), respectiv (C2 ). Deoarece d~r si ~r sunt vectorii directori ai tangentei la
cele dou
a curbe, avem
d~r~r
(10)
cos =
|d~r| |~r|
Dar d~r = r~u du + r~v dv, ~r = r~u u + r~v v , deci
Eduu + F (duv + dvu) + Gdvv
cos =
Edu2 + 2F dudv + Gdv 2 Eu2 + 2F uv + Gv 2
(11)
cu observatia c
a toare elementele formulei se calculeaza n punctul M .
S
a remarcam c
a dac
a (C1 ) este o curba u, iar (C2 ) este o curba v, avem
F
.
dv = u = 0, deci cos =
EG
Dou
a curbe sunt ortogonale dac
a n punctul de intersectie
Eduu + F (duv + dvu) + Gdvu = 0.
iar dou
a curbe de coordonate sunt ortogonale dac
a F = 0.
Exemplu. Reteaua de curbe de coordonate pe de sfera
(S)
x = r sin cos ,
y = r sin sin ,
z = r cos
este ortogonal
a. Intr-adev
ar:
(
r = r(cos cos ~i + cos sin ~j sin ~k)

r = r( sin sin ~i + sin cos ~j + 0~k)
deci F = r~ r~ = 0.
(12)
104
CURS
4.4
Elementul de arie al unei suprafete
Fie suprafata
(S) ~r = ~r(u, v),
(u, v) (D).
Pentru a-i calcula aria suprafata se mparte ntr-un num

ar oarecare de
paralelograme curbilinii printr-o retea de curbe de coordonate.
Aria unui paralelogram curbiliniu se aproximeaza apoi cu aceea a unui paralelogram (rectiliniu) situat n planul tangent la suprafata ntr-un punct al s
au
(varf), iar aria total
a se aproximeaza cu suma ariilor acestor paralelograme.
Aria suprafetei este prin definitie, limita acestor sume cand aria paralelogramelor aproximate (curbilinii) tinde la zero.
S
a consideram deci paralelogramul curbiliniu M M1 M2 M3 obtinut prin
intersectia unor curbe de coordonate. Daca M M1 este o curba u atunci
M M1 = ds = |d~r| = |r~u du| = | M M1 |.
Daca M M3 este o curba v avem
M M3 = s = |~r| = |r~v v| = | M M3 |.
Aria paralelogramului curbiliniu M M1 M2 M3 o aproximam cu aria paralelogramului rectiliniu M M1 M2 M3 situat n planul tangent la (S) n M , construit pe vectorii d~r si ~r, care este
d = |d~r ~r| = |r~u r~v |duv.
Calcul
am
|r~u r~v |2 = |r~u |2 |r~v |2 sin2 (r[

u , rv ) =
= |ru |2 |rv |2 [1 cos2 (ru , rv )] = r~u 2 r~v 2 (r~u r~v )2
Obtinem |r~u r~v |2 = EG F 2 . Notam pe v cu dv si rezult

a
p
d = EG F 2 dudv
care se numeste elementul de arie al suprafetei.
(13)
Cap. 6. SUPRAFET
E
105
S
a observ
am c
a acesta se poate pune si sub o alta forma. Intr-adevar

yu zu 2 zu xu 2 xu yu
2

= A2 + B 2 + C 2

|ru rv | =
+
+
yv zv
zv xv
xv yv
Deci, este valabil

a urmatoarea relatie pentru elementul de arie
p
d = A2 + B 2 + C 2 dudv
(14)
Observatie. Are loc egalitatea EG F 2 = A2 + B 2 + C 2 .

In particular, dac
a suprafata este dat
pa explicit (S) z = f (x, y) avem
2
2
E = 1 + p , F = pq, G = 1 + q si d = 1 + p2 + q 2 dxdy.
Fy
F
Pentru o suprafat
a dat
a implicit (S) F (x, y, z) = 0, p = x , q =
Fz
Fz
si
q
1
(15)
d = Fx 2 + Fy 2 + Fz 2 dxdy
|Fz |
A doua form
a p
atratic
a fundamental
a
5.1
Curbura unei curbe trasate pe o suprafat

a
Fie o curba (C) pe suprafata (S) ~r = ~r(u, v). S

a determinam curbura
~
lui (C) n M0 . Consider
and versorii tangentei t si ai normalei principale ~n a
d~t
1
curbei (C) n M0 , din prima formul
a a lui Frenet avem
= ~n si deducem
d~s
R

2
d d~r
d ~r
1
~n =
= 2
R
ds ds
ds
Inmultind scalar cu versorul m
~ al normalei la suprafata si not
and cu
unghiul dintre versorii ~n si m,
~ b = (n,
d
m), obtinem
md
~ 2~r
cos
=
R
ds2
Calcul
am expresia de la num
ar
ator
d2~r = d(r~u du + r~v dv) =

du2 + 2r~
~ 2 ~ 2
~ 2
= r~uu
uv dudv + rvv dv + ru d u + rv d v.
r~ r~v
r~ r~v
= u
Dar m
~ = u
. Daca not
am = EG F 2 , atunci
EG F 2
|r~u r~v |
r~ r~
m
~ = u v . Deci
md
~ 2~r = [(ru , rv , ruu
)du2 + 2(ru , rv , ruv
)dudv + (ru , rv , rvv
)dv 2 ]
(1)
106
CURS
care este o form

a p
atratic
a n diferentialele du si dv numit
a a doua form
a
p
atratic
a fundamental
a a suprafetei.
Folosind notatiile lui Gauss pentru coeficienti
1
),
L = (r~u , r~v , r~uu
1
),
M = (r~u , r~v , r~uv
1
)
N = (r~u , r~v , r~vv
(2)
avem
md
~ 2~r = Ldu2 + 2M dudv + N dv 2
(3)
Pentru curbur
a se obtine de asemenea
Ldu2 + 2M dudv + N dv 2
cos
=
R
(4)
Ca aplicatie demonstr
am urmatoarele proprietati.
Proprietatea 5.1.1. Daca o suprafata (S) este plan atunci L = M = N = 0.
Demonstratie. Ecuatia unui plan ce trece prin M0 (~r0 ) si este determinat
de vectorii ~a si ~b este (P ) ~r = ~r0 + u~a + v~b. Deci ru = ~a, rv = ~b si
= r = r = 0 adic
ruu
a L = M = N = 0.
uv
vv
E
F
G
Proprietatea 5.1.2. Daca o suprafata este sferica atunci
=
= .
L
M
N
Demonstratie. Ecuatiile parametrice ale sferei sunt
(S) x = R cos u sin v,
y = R sin u sin v,
z = R cos v.
Am ar
atat ntr-un exemplu anterior ca pentru sfera E = R2 , F = 0,
G = R2 sin2 v. Aplicand (2) si (3) obtinem L = R, M = 0, N = R sin2 v.
F
G
E
=
=
= R.
Se observ
a c
a
L
M
N
5.2
Curburile principale ale unei suprafete ntr-un punct
Fie (S) ~r(u, v) = 0 si curba (C) trasat

a pe (S). Am ar
atat ca n M0 (C)
avem
cos
Ldu2 + 2M dudv + N dv 2
=
,
R
Cap. 6. SUPRAFET
E
107
care se numeste curbura normal

a a curbei (C) n M0 si se obtine prin
~n
pe m.
~ Impartind membrul al doilea cu dv 2 si not
and
proiectia vectorului
R
du/dv = m se obtine
cos
Lm2 + 2M m + N
=
.
R
Em2 + 2F m + G
Curbura normala depinde de punctul M0 (coeficientii ei depind de M0 ) si
de tangenta n M0 la curba, c
aci du si dv determina directia tangentei la curba
~
~
~
(avem d~r = ru du + rv dv iar ru si r~v depind doar de punctul M0 ).
Deci, toate curbele trasate pe (S), care trec prin M0 si au aceeasi tangenta
n M0 au de asemenea aceeasi curbura normala. In particular, curbura normala
este curbura sectiunii normale, adic
a a curbei plane obtinute prin sectionarea
suprafetei (S) cu planul determinat de M0 , ~t si m.
~
Daca fixam punctul M0 pe (S), curbura normala a curbelor trasate pe (S)
ce trec prin M0 depinde de m si o not
am cu K(m).
Se numesc curburi principale ale suprafetei (S) n punctul M0 valorile
extreme ale curburii normale n acest punct. Pentru determinarea extremelor
functiei K(m) determinam r
ad
acinile derivatei K (m) = 0.
2(Lm + M )(Em2 + 2F m + G) 2(Em + F )(Lm2 + 2M m + N )
(Em2 + 2F m + G)2
K (m) =
(Em2 + 2F m + G)(Lm + n) (Lm2 + 2M m + N )(Em + F ) = 0
(1)
care se scrie echivalent

(LF M E)m2 + (LG N E)m + (M G N F ) = 0
(2)
Discriminantul acestei ecuatii este

m = (LG N E)2 4(LF M E)(M G N F ) =
= 4EGM 2 4F M (LG + N E) + 4LN F 2 + (LG N E)2
Privit
a ca functie de gradul doi n M , ea are discriminantul
M = 4(LG N E)2 (F 2 EG) 0, deci m 0.
Inseamn
a c
a ecuatia (2) are dou
a solutii m1 si m2 si deci dou
a curburi
principale. Din (1) se obtine
K=
LM 2 + 2M m + N
Lm + M
Lm2 + M m
Mm + N
=
=
=
.
2
2
Em + 2F m + G
Em + F
Em + F m
Fm + G
108
CURS
Deci
K=
Mm + N
Lm + M
=
Em + F
Fm + G
(3)
unde m este una dintre r

ad
acini, iar K una dintre curburile principale.
Din ultima relatie se obtine

(EK L)m + (F K M ) = 0
(F K M )m + (GK N ) = 0
Pentru ca acest sistem s
a fie compatibil este necesar ca

EK L F K M

F K M GK N = 0,
adic
a
(EG F 2 )K 2 (EN 2F M + GL)K + (LN M 2 ) = 0,
(4)
care reprezint
a ecuatia curburilor principale.
Valorile m1 si m2 ce dau directiile curburilor principale se numesc directii
principale, iar ecuatia (2) se numeste ecuatia directiei principale.
Ea se poate scrie si sub forma

1 m m2

E F
=0
G
(5)

L M
N
O proprietate interesant
a a directiilor principale este ca ele sunt ortogonale
n orice punct al suprafetei. Intr-adevar, conditia de ortogonalitate a dou
a
curbe pe o suprafat
a este Eduu + F (duv + dvu) + Gdvv = 0.
Notand m1 = du/dv, m2 = u/v, se obtine Em1 m2 +F (m1 +m2 )+G = 0.
Din (2) avem
m1 + m2 =
N E LG
,
LF M E
m1 m2 =
MG NF
LF M E
si verificarea egalit
atii anterioare este imediat
a.
Se numeste curbur
a total
a K (Gauss) produsul curburilor principale,
adic
a K = K1 K2 si curbur
a medie H (definita de Sophie Germain) media
aritmetic
a a curburilor principale, deci H = (K1 + K2 )/2.
Din (4) se deduce
K=
LN M 2
,
EG F 2
H=
EN 2F M + GL
2(EG F 2 )
(6)
Cap. 6. SUPRAFET
E
109
Curbura total
a (Gauss) serveste la clasificarea punctelor unei suprafete.
Un punct se numeste punct eliptic, parabolic sau hiperbolic dupa cum
curbura total
a K este pozitiv
a, nul
a sau negativ
a n acel punct.
Daca toate punctele unei suprafete (S) sunt de tip eliptic (parabolic,
hiperbolic) ea se numeste suprafata eliptic
a (parabolic
a, hiperbolic
a).
De exemplu, sunt de tip eliptic suprafetele: elipsoidul, hiperboloidul cu
dou
a p
anze, paraboloidul eliptic. Sunt de tip hiperbolic: hiperboloidul cu o
p
anz
a, paraboloidul hiperbolic, iar de tip parabolic: cuadricele degenerate
(con, cilindru, etc.).
Exemplu. S
a se studieze natura punctelor de pe suprafata
(S) x = u,
y = v,
1
z = (u + v)2 .
4
Se obtine E =
1 + (u + v)2 /4,F = (u + v)2 , G = 1 + (u + v)2 /4. L =
and obtinem L = 1, M = 1,
L / , M = M / , N = N / . Calcul
2
N = 1 L N M = 0, adic
a K = 0, deci (S) este suprafata parabolica.
Capitolul 1
Culegere de probleme
Algebr
a vectorial
a
1
Sisteme de coordonate carteziene si polare

1. Fiind date punctele A(3, 1) si B(2, 1) s
a se determine:
a) Coordonatele simetricului lui A fata de B.
b) Coordonatele simetricului lui B fata de A.
R
aspuns: a) A (1, 3); b) B (4, 3).
2. Segmentul determinat de punctele A(1, 3) si B(4, 3) este mp

artit n
3 p
arti egale de punctele P si Q. S
a se determine coordonatele punctelor de
diviziune P si Q.
R
aspuns: P (2, 1), Q(3, 1).
3. Determinati extremit
atile A si B ale segmentului AB, care este mp
artit
de punctele P (2, 2) si Q(1, 5) n trei p
arti egale.
R
aspuns: A(3, 1) si B(0, 8).
4. S
a se determine simetricul punctului A(2, 3) fata de prima bisectoare.
Similar pentru punctul B(5, 2).
R
aspuns: A (3, 2), B (2, 5).
5. S
a se determine simetricul punctului A(3, 5) fata de a doua bisectoare.
Similar pentru punctul B(4, 3).
R
aspuns: A (5, 3), B (3, 4).
6. S
a se determine coordonatele punctului M2 , simetricul lui M1 (1, 2) fata
de dreapta AB, unde A(1, 0) si B(1, 2).
R
aspuns: M2 (3, 0).
110
VECTORIALA
Cap. 1. ALGEBRA
111
7. S
a se arate c
a punctele A(3, 5), B(2, 7) si C(18, 1) sunt coliniare.
8. S
a se demonstreze c
a triunghiul care are varfurile A(1, 1), B(2, 3) si
C(5, 1) este dreptunghic.
9. S
a se calculeze aria unui triunghi echilateral care are dou
a dintre varfuri
n punctele A(3, 2)
si B(1, 6).
R
aspuns: S = 8 3.
10. Calculati aria triunghiului care are varfurile:
a) A(2, 3), B(3, 2) si C(2, 5).
b) M1 (3, 2), M2 (5, 2) si M3 (1, 3).
R
aspuns: a) S = 14; b) S = 12.
11. Aria triunghiului ABC este S = 3, A(3, 1), B(1, 3) si C Oy.
S
a se determine coordonatele punctului C.
R
aspuns: C(0, 8) sau C(0, 2).
12. S
a se determine centrul C si raza R a cercului circumscris triunghiului
M1 M2 M3 unde M1 (3, 6), M2 (9, 10) si M3 (5, 4).
R
aspuns: C(3, 2), R = 10.
13.
S
a se determine coordonatele polare ale punctelor M1 ( 3, 1) si
M2 (1, 3).
R
aspuns: M1 (2, /6) si M2 (2, /3).
14. S
a se determine coordonatele carteziene ale punctelor M1 (6, /2) si
M2 (8, 2/3).
R
aspuns: M1 (0, 6) si M2 (4, 4 3).
15. Determinati coordonatele polare ale simetricului lui A(3, /4) fata de
axa polar
a. Similar pentru punctul B(2, /2).
R
aspuns: A (3, /4), B (2, /2).
16. Determinati coordonatele polare ale simetricului lui A(1, /4) fata de
pol. Similar pentru punctul B(2, /3).
R
aspuns: A (1, 3/4), B (2, 2/3).
17. S
a se determine
p distanta d dintre punctele M1 (1 , 1 ) si M2 (2 , 2 ).
R
aspuns: d = 21 + 22 21 2 cos(1 2 ).
18. S
a se determine distanta d dintre punctele M1 (5, /4) si M2 (8, /12).
R
aspuns: d = 7.
112
CULEGERE DE PROBLEME
19. Intr-un sistem de coordonate polare determinati ecuatia cercului cu

centrul C(0 , 0 ) si de raz
a r. Caz particular: 0 = 0.
R
aspuns: (C) 2 20 cos( 0 ) = r 2 20 ; (C) = r.
20. S
a se calculeze aria unui
a dintre varfuri
triunghi
echilateral care are dou

7

si B 8,
.
n punctele A 4,
12
12
R
aspuns: S = 28 3.
21. S
a se calculeze aria triunghiului OAB, unde A(1 , 1 ) si B(2 , 2 ).
1
R
aspuns: S = 1 2 | sin(1 2 )|.
2
22. S
a se calculeze aria triunghiului OAB, unde A(5, /4) si B(4, /12).
R
aspuns: S = 5.
23. S
a se calculeze aria triunghiului ABC, unde A(3, /8), B(8, 7/24),
C(6, 5/8).
R
aspuns: S = 3(4 3 1).
24. S
a se demonstreze c
a triunghiul ABC este isoscel, unde A(3, 1, 2),
B(0, 4, 2) si C(3, 2, 1).
25. S
a se arate c
a triunghiul care are varfurile A(3, 1, 6), B(1, 7, 2) si
C(1, 3, 2) este dreptunghic.
26. Determinati pe axa absciselor un punct B, la distanta 12 fata de punctul A(3, 4, 8).
R
aspuns: B1 (5, 0, 0) si B2 (11, 0, 0).
27. Determinati pe axa ordonatelor un punct C egal dep
artat de punctele
A(1, 3, 7) si B(5, 7, 5).
R
aspuns: C(0, 2, 0).
28. Fiind dat triunghiul ABC, A(2, 1, 4), B(3, 2, 6), C(5, 0, 2) s
a se
calculeze lungimea medianei AA din A.

R
aspuns: AA = 7.
29. S
a se determine coordonatele
cilindrice ale punctelor A, B care au
coordonatele carteziene A(2, 2 3, 5), B(0, 0, 4).

R
aspuns: A( = 4, u = /4, z = 5), B(0, 0, 4).
30. Fiind date coordonatele cilindrice ale punctelor
A( = 4, u = /4, z = 2) si B( = 8, u = 240 , z = 6),
VECTORIALA
Cap. 1. ALGEBRA
113
s
carteziene ale acestor
puncte.

R
aspuns: A(2 2, 2 2, 2) si B(4, 4 3, 6).
31. S
sferice ale punctelor A si B, care au
coordonatele carteziene A(2 3, 6, 4), B(4, 0, 0).

R
aspuns: A( = 8, u = /3, v = /3), B( = 4, u = , v = /2).
32. Fiind date coordonatele sferice ale punctelor
A( = 8, u = /6, v = /3) si B( = 4, u = 3/4, v = 2/3),
s
carteziene
ale acestor puncte.
R
aspuns: A(6, 2 3, 4) si B( 6, 6, 2).
Calcul vectorial. Produse cu vectori
33. Fiind date punctele A(3, 1, 2) si B(1, 2, 1), calculati coordonatele
vectorilor AB si BA.
R
aspuns: AB(4, 3, 1), BA(4, 3, 1).
34. Calculati coordonatele originii A a vectorului AB = (2, 3, 1), dac

a
extremitatea B are coordonatele B(1, 1, 2).
R
aspuns: A(1, 2, 3).
35. Calculati cosinusii directori ai vectorului

v = (12, 15, 16).
3
16
12
R
aspuns: cos = , cos = , cos = .
25
5
25
36. Un vector
v face cu axele Ox si Oz unghiuri = 120 si = 45 .
Ce unghi formeaz
a el cu axa Oy?
R
aspuns: = 60 sau = 120 .
37. Un vector
v face cu axele Ox si Oy unghiuri = 60 , = 120 .
Determinati coordonatele vectorului

v, dac
a k
vk
= 2.
R
aspuns: v = (1, 1, 2) sau v = (1, 1, 2).
38. Pentru ce valori ale lui si vectorii

a = 2 i + 3 j + k si
b = i 6 j + 2 k sunt coliniari?
R
aspuns: = 4, = 1.
39. Se dau vectorii

p = (3, 2, 1),
q = (1, 1, 2),
r = (2, 1, 3).
S
a se descompun
a vectorul v = (11, 6, 5) dupa vectorii
p,
q si
r.
R
aspuns: v = 2 p 3 q + r .
114
40. Se dau punctele A, B, C E3 prin vectorii lor de pozitie
OA = 14 i 7 j + 2 k , OB = 2 i + 2 j 7 k , OC = 2 i + 7 j + 2 k .
S
a se arate c
a triunghiul ABC este dreptunghic si triunghiul BOC este
isoscel.
41. Fie A , B , C mijloacele laturilor unui triunghi ABC. S
a se arate ca
pentru orice punct M E3 avem egalitatea:

M A + M B + M C = M A + M B + M C.
42. Fiind date punctele A, B, C distincte s

a se arate ca exista si este unic
G (ABC) astfel nc
at

GA + GB + GC = 0 .
R
aspuns: G este centrul de greutate al triunghiului ABC si unicitatea lui
se demonstreaz
a prin reducere la absurd.
43. S
a se arate c
a pentru orice M E3 are loc egalitatea

M A + M B + M C = 3M G,
unde G este centrul de greutate al triunghiului ABC.

44. S
a se determine ecuatia vectorial
a a dreptei AB, n functie de vectorii

de pozitie ai punctelor A si B,
r
=
OA
si r
A
B = OB.
R
aspuns:
r
M = (1 t)rA + trB , t R.
45. S
a se determine n functie de vectorii de pozitie ai varfurilor triunghiului ABC, vectorii de pozitie pentru:
a) centrul de greutate;
b) centrul cercului nscris;
c) ortocentru;
d) centrul cercului circumscris.
r
A + rB + rC
;
R
aspuns: a)
r
G =
3
ar
tg Ar
A + tg B rB + tg C rC
A + brB + crC
b)
rI =
; c)
r
;
H =
a+b+c
tg A + tg B + tg C
(tg B + tg C)
r
A + (tg A + tg C)rB + (tg A + tg B)rC
.
d)
r
O =
2(tg A + tg B + tg C)
46. S
a se arate c
a dac
a un punct M descrie latura BC a unui triunghi

ABC, atunci suma vectorilor AM , M B, BC este constanta.
VECTORIALA
Cap. 1. ALGEBRA
115

R
aspuns: AM + M B + BC = AC.
47. Se dau vectorii

a = (4,
q 2, 4), b = (6, 3, 2). Calculati:
a 2 ; 3)
b ; 4) (
a + b )2 ; 5) (
a b )2 .
1)
a b ; 2)
R
aspuns: 1) 22; 2) 6; 3) 7; 4) 129; 5) 41.
48. Unghiul dintre vectorii

a si b este = 2/3, |
a | = 3, | b | = 4.
S
a se calculeze:
1)
a b ; 2)
a 2 ; 3) b ; 4) (
a + b )2 ; 5) (
a b )2 .
R
aspuns: 1) 6; 2) 9; 3) 16; 4) 13; 5) 37.
49. Daca k
a k = 11, k b k = 23 si k
a b k = 30, calculati k
a + b k.
R
aspuns: k
a + b k = 20.
50. Daca k
a k = 13, k b k = 19 si k
a + b k = 24, calculati k
a b k.
R
aspuns: k
a b k = 22.
51. Fiind dati vectorii perpendiculari

a si b , cu k
a k = 5, k b k = 12,
calculati k
a + b k si k
a b k.
R
aspuns: k a + b k = k
a b k = 13.
52. Unghiul dintre vectorii

a si b este = 60 , k
a k = 5, k b k = 8.
Calculati k
a + b k si k
a b k.
a b k = 7.
R
aspuns: k
a + b k = 129, k
53. Se dau vectorii unitari

a , b ,
c , care verific
a conditia
a + b +
c = 0.
S
a se calculeze
a b + b
c +
c
a.
R
aspuns:
a b + b
c +
c
a = 3/2.
54. Vectorii
a , b ,
c verific
a conditia
a + b +
c = 0. Calculati
a b + b
c +
c
a dac
a |
a | = 3, | b | = 1, |
c | = 4.
R
aspuns:
a b + b
c +
c
a = 13.
55. Vectorii
a , b ,
c formeaza, doi cate doi, unghiuri de 60 . Determinati
modulul vectorului
v =
a + b +
c , dac
a |
a | = 4, | b | = 2 si |
c | = 6.
R
aspuns: | v | = 10.
56. Determinati valoarea lui pentru care vectorii

a = i 3j +2k
si b = i + 2 j k sunt perpendiculari.
R
aspuns: = 6.
57. Ce conditie trebuie s

a satisfaca vectorii
a si b pentru ca vectorii
a + b si
a b s
a fie perpendiculari?
116
R
aspuns: |
a | = | b |.
58. Demonstrati c
a vectorul
v = b (
a
c )
c (
a b ) este perpendicular
pe vectorul
a.
R
aspuns:
a
v = 0.
a b
59. Demonstrati c
a vectorul p = b
2 a este perpendicular pe
vectorul
a.
R
aspuns:
a
p = 0.
60. Vectorii
a si b formeaza un unghi = /6.Calculati unghiul
dintre vectorii
p =
a + b
si
q =
a b dac
a |
a | = 3 si | b | = 1.
R
aspuns: = arccos 2/ 7.
61. Vectorul
x , perpendicular pe vectorii
a = 3 i + 2 j + 2 k si b = 18 i 22 j 5 k
formeaz
a un unghi obtuz cu axa Oy. Calculati coordonatele sale, dac
a |
x| =
14.
R
aspuns:
x = 4 i 6 j + 12 k .
62. Determinati vectorul

x , care este perpendicular pe vectorii
a = (2, 3, 1) si b = (1, 2, 3)
si care verific
a relatia
x (2 i j + k ) = 6.
R
aspuns:
x = (3, 3, 3).
63. Se dau vectorii

a = (3, 1, 5) si b = (1, 2, 3). Determinati un vector
x , perpendicular pe axa Oz si care verific

a relatiile
x
a = 9,
x b = 4.
R
aspuns:
x = (2, 3, 0).
64. Se dau vectorii

a = 2 i j + 3 k , b = i 3 j + 2 k si
c =
3 i +2 j 4 k . Determinati un vector x pentru care x a = 5, x b = 11,
x
c = 20.
R
aspuns:
x =2 i +3j 2k.
65. a) S
a se arate c
a dac
a ntr-un tetraedru, dou
a perechi de muchii opuse
sunt perpendiculare atunci si a treia pereche de muchii opuse sunt perpendiculare.
VECTORIALA
Cap. 1. ALGEBRA
117
b) In ipotezele de la a) s
a se arate ca suma p
atratelor muchiilor opuse este
constant
a si mijloacele tuturor muchiilor se gasesc pe o sfera.
R
aspuns: a) DA BC + DB CA + DC AB = 0.
66. S
a se arate c
a ntr-un tetraedru, dreptele care unesc varfurile cu centrele de greutate ale fetelor opuse sunt concurente.
67. S
a se arate c
a ntr-un tetraedru, dreptele care unesc mijloacele laturilor
opuse sunt concurente.
68. Daca ABCD este dreptunghi, s
a se arate ca pentru orice M E3 au
loc egalit
atile:
a) M A M C = M B M D;
b) M A2 + M C 2 = M B 2 + M D 2 .
69. Daca |
a | = 10, | b | = 2 si
a b = 12, calculati |
a b |.
R
aspuns: |
a b | = 16.
70. Se dau vectorii

a = (3, 1, 2) si b = (1, 2, 1). S
a se calculeze
urmatoarele produse vectoriale:
1)
a b ; 2) (2
a + b ) b ; 3) (2
a b ) (2
a + b ).
R
aspuns: 1) (5, 1, 7); 2) (10, 2, 14); 3) (20, 4, 28).
71. Se dau punctele A(2, 1, 2), B(1, 2, 1) si C(3, 2, 1). Calculati coordonatele produselor vectoriale:
1) AB BC; 2) (BC 2CA) CB.

R
aspuns: 1) (6, 4, 6); 2) (12, 8, 12).
72. Daca |
a | = 3, | b | = 26 si |
a b | = 72, s
a se calculeze
a b.
R
aspuns:
a b = 30.
73. Demonstrati identitatea lui Lagrange
|
a b |2 + (
a b )2 = |
a |2 | b |2
si deduceti inegalitatea |
a b | |
a | | b |. In ce caz are loc egalitatea?
R
aspuns: Egalitatea are loc dac
a vectorii sunt perpendiculari.
74. Vectorii
a , b ,
c verific
a conditia
a + b +
c = 0. Demonstrati ca
a b = b
c =
c
a.
R
aspuns: Se nlocuieste
c =
a b.
118
75. Vectorii
a , b ,
c , d verific
a relatiile
a b =
c d si
a
c = b d.
Demonstrati c
a vectorii
a d si b
c sunt coliniari.
76. Se dau punctele A(1, 2, 0), B(3, 0, 3) si C(5, 2, 6). S

a se calculeze aria
triunghiului ABC.
R
aspuns: S = 14.
77. Se d
a triunghiul ABC, cu varfurile A(1, 1, 2), B(5, 6, 2) si
C(1, 3, 1). S
a se calculeze lungimea n
altimii AA construite din B pe latura
AC.
R
aspuns: AA = 5.
78. Se dau punctele A(1, 2, 0), B(1, 0, 3), C(2, 1, 1). Se cere aria triunghiului si n
altimea
din A a acestui
triunghi.
r
42
21
, h=
.
R
aspuns: S =
2
13
79. Daca vectorii

a , b ,
c coincid cu laturile unui triunghi, s
a se arate ca
a b = b
c =
c
a.
R
aspuns: Se foloseste relatia
a + b +
c = 0, adic
a
c =
a b.
80. S
a se arate c
a vectorii
a , b ,
c care verific
a identitatea
a b + b
c +
c
a = 0 sunt coplanari.
81. Se dau vectorii

v1 =2 i +3j +5k,
v2 =4 i +6j k,
v 3 = 6 i + 9 j + 2 k . S
a se arate ca vectorii
v 1
v 2,
v 2
v 3 si
v 3
v1
sunt coliniari.
82. Se dau vectorii

u = (a, b, c),
v = (a, d, c),
w = (a, e, c). S
a se arate
ca vectorii u v , v w si w u sunt coliniari.

83. Fie A, B, C trei puncte coliniare. S
a se arate ca pentru orice M E3 :

M A BC + M B CA + M C AB = 0 .
84. Se dau vectorii

a = (1, 1, 3), b = (2, 2, 1),
c = (3, 2, 5).
Calculati produsul mixt ( a , b , c ).
R
aspuns: (
a , b ,
c ) = 7.
VECTORIALA
Cap. 1. ALGEBRA
119
85. S
a se calculeze produsele mixte:

a) ( i , j + k , i + j + k ); b) ( i , i + j , i + j + k );

c) ( i + j , j + k , k + i ).
R
aspuns: a) 0; b) 1; c) 2.
86. S
a se calculeze produsele mixte:
a) ( v 1 ,
v1+
v 2,
v1+
v2+
v 3 );
b) ( v 1 + v 2 , v 2 + v 3 , v 3 +
v 1 );
c) (
v1+
v2+
v 3,
v1
v2+
v 3,
v1+
v2
v 3 ).
Ce devin aceste produse dac

a v 1 , v 2 , v 3 coincid cu i , j , k .
R
aspuns: a) (
v 1,
v 2,
v 3 ); b) 2(
v 1,
v 2,
v 3 ); c) 4(
v 1,
v 2,
v 3 ).
87. Verificati dac

a vectorii
a , b ,
c sunt coplanari:
1) a = (2, 3, 1), b = (1, 1, 3),

c = (1, 9, 11);
2) a = (3, 2, 1), b = (2, 1, 2), c = (3, 1, 2).

R
aspuns: 1) Coplanari; 2) Necoplanari.
88. Demonstrati c
a urmatoarele patru puncte A(1, 2, 1), B(0, 1, 5),
C(1, 2, 1), D(2, 1, 3) sunt coplanare.

R
aspuns: (AB, AC, AD) = 0.
89. S
a se arate c
a vectorii
a = 3 i + (3 + ) j + (3 + 7) k ,
b = 2 i + (2 + ) j + (2 + 7) k si
c = 5 i + (5 + ) j + (5 + 7) k sunt
coplanari, , , R.
R
aspuns: (
a , b ,
c ) = 0, , , R.
90. Daca vectorii

a , b ,
c sunt liniar independenti, s
a se determine R
astfel nc
at vectorii
p =
a b +3
c,
q =
a b +
c si
r = 3
a + b
c
s
a fie liniar dependenti (coplanari).
R
aspuns: Se pune conditia (
p ,
q ,
r ) = 0.
91. Vectorul
c este perpendicular pe vectorii
a si b , care formeaza ntre
ei un unghi = 30 . Calculati produsul mixt (

a , b ,
c ) dac
a |
a | = 6,
| b | = 3, | c | = 3.
R
aspuns: (
a , b ,
c ) = 27.
92. Demonstrati inegalitatea (

a , b ,
c ) |
a | | b | |
c |.
In ce caz are loc egalitatea?
R
aspuns: Egalitatea are loc cand vectorii
a , b ,
c sunt perpendiculari
doi cate doi.
93. S
a se demonstreze identitatile:
1) ( a + b , b +
c ,
c +
a ) = 2(
a , b ,
c );
120
2) (
a , b ,
a + b +
c ) = (
a , b ,
c ).
94. Calculati volumul tetraedrului ABCD care are varfurile A(2, 1, 1),
B(5, 5, 4), C(3, 2, 1) si D(4, 1, 3).
R
aspuns: Volumul tetraedrului este V = 3.
95. Se d
a tetraedrul ABCD cu varfurile A(2, 3, 1), B(4, 1, 2), C(6, 3, 7)
si D(5, 4, 8). Calculati lungimea n
altimii DD , cobor
ate din D pe planul
(ABC).
R
aspuns: DD = 11.
96. Se dau punctele A(1, 1, 2), B(2, 3, 0), C(0, 1, 1), D(1, 2, 3).
S
a se determine:
1) Volumul tetraedrului ABCD;
2) Inaltimea tetraedrului din varful B pe fata ACD.
3
1
R
aspuns: 1) V = ; 2) h = .
2
11
97. S
a se g
aseasc
a volumul paralelipipedului construit pe vectorii
a = 2
u
v +
w, b =
u
w,
c =
v +
w , unde |
u | = 1, |
v | = 2, |
w| = 3
si ( u , w ) = /3, ( v , w ) = /4.
R
aspuns: V ol = 12.
98. Se d
a tetraedrul ABCD, care are volumul V = 5 si varfurile
A(2, 1, 1), B(3, 0, 1), C(2, 1, 3). Determinati coordonatele varfului D, stiind
ca acesta apartine axei Oy.
R
aspuns: D1 (0, 8, 0), D2 (0, 7, 0).
99. S
a se demonstreze identitatea
a (b
c ) + b (
c
a)+
c (
a b)= 0,
a , b ,
c V3 .
100. Se dau punctele M (3, 1), N (1, 5) si P (3, 1). Determinati coordonatele lor n raport cu un nou sistem de coordonate, care se obtine prin
rotirea axelor cu 45

.
R
aspuns: M ( 2, 2 2), N (3 2, 2 2), P ( 2, 2 2).
101. Axele unui sistem de

sunt rotite cu ununghi = 60 .
coordonate
Coordonatele punctelor A(2 3, 4), B( 3, 0), C = (0, 2 3) sunt date n
nou sistem. Care sunt coordonatele
lor
! n vechiul sistem de coordonate?
3 3
R
aspuns: A(3 3, 1), B
, C(3, 3).
,
2 2
Capitolul 2
Planul si dreapta n spatiu

1
Planul n spatiu
1. Determinati ecuatia planului (P ) care trece prin punctul M (2, 1, 1) si
are normala
n (1, 2, 3).
R
aspuns: (P ) x 2y + 2z + 3 = 0.
2. Se dau punctele M1 (3, 1, 2) si M2 (4, 2, 1). Determinati ecuatia pla
nului (P ) care trece prin M1 si este perpendicular pe vectorul M1 M2 .
R
aspuns: (P ) x y 3z + 2 = 0.
3. S
a se scrie ecuatia unui plan (P ) stiind ca punctele M1 (6, 1, 2) si
M2 (2, 1, 6) sunt simetrice fat
a de acest plan.
R
aspuns: (P ) 2x y + 2z = 0.
4. S
a se determine ecuatia planului (P ) care trece prin M1 (3, 4, 5) si este
paralel cu vectorii
v 1 (3, 1, 1) si
v 2 (1, 2, 1).
R
aspuns: (P ) x + 4y + 7z + 16 = 0.
5. Determinati ecuatia planului (P ) care trece prin punctele M1 (2, 1, 3),
M2 (3, 1, 2) si este paralel cu vectorul

v (3, 1, 4).
R
aspuns: (P ) 9x y + 7z 40 = 0.
6. S
a se scrie ecuatia planului (P ) care trece prin punctele M1 (3, 1, 2),
M2 (4, 1, 1) si M3 (2, 0, 2).
R
aspuns: (P ) 3x + 3y + z 8 = 0.
7. S
a se determine ecuatia planului (P ) care trece prin punctul
M1 (3, 2, 7) si este paralel cu planul (P1 ) 2x 3z + 5 = 0.
R
aspuns: (P ) 2x 3z 27 = 0.
121
122
8. Determinati ecuatia planului (P ) care trece prin punctul M1 (2, 1, 1)

si care este perpendicular pe planele (P1 ) 2x z + 1 = 0 si (P2 ) y = 0.
R
aspuns: (P ) x + 2z 4 = 0.
9. S
a se determine ecuatia planului (P ) care trece prin punctele
M1 (1, 1, 2) si M2 (3, 1, 1) si care este perpendicular pe planul
(P1 ) x 2y + 3z 5 = 0.
R
aspuns: (P ) 4x y 2z 9 = 0.
10. S
a se arate c
a planele (P1 ) x 2y + z 7 = 0, (P2 ) 2x + y z + 2 = 0 si
(P3 ) x 3y + 2z 11 = 0 au un punct comun M0 si determinati coordonatele
lui.
R
aspuns: M0 (1, 2, 2).
11. Demonstrati c
a planele (P1 ) 7z +4y +7z +1 = 0, (P2 ) 2xy z +2 = 0
si (P3 ) x + 2y + 3z 1 = 0 trec printr-o aceeasi dreapta.
12. Demonstrati c
a planele (P1 ) 2xy +3z 5 = 0, (P2 ) 3x+y +2z 1 = 0
si (P3 ) 4x + 3y + z + 2 = 0 se taie dupa trei drepte paralele diferite.
13. S
a se determine a si b astfel nc
at planele (P1 ) 2x y + 3z 1 = 0,
(P2 ) x + 2y z + b = 0 si (P3 ) x + ay 6z + 10 = 0
1) au un punct comun;
2) trec prin aceeasi dreapta;
3) se taie dupa trei drepte paralele diferite.
R
aspuns: 1) a 6= 7; 2) a = 7, b = 3; 3) a = 7, b 6= 3.
14. Determinati ecuatia unui plan (P ) care trece prin:
1) punctul M1 (2, 3, 3) si este paralel cu planul Oxy;
2) punctul M2 (1, 2, 4) si este paralel cu planul Oxz;
3) punctul M3 (5, 2, 1) si este paralel cu planul Oyz.
R
aspuns: 1) (P ) z 3 = 0; 2) (P ) y + 2 = 0; 3) (P ) x + 5 = 0.
15. S
a se afle ecuatia planului (P ) care trece prin
1) axa Ox si punctul M1 (4, 1, 2);
2) axa Oy si punctul M2 (1, 4, 3);
3) axa Oz si punctul M3 (3, 4, 7).
R
aspuns: 1) (P ) 2y + z = 0; 2) (P ) 3x + z = 0;
3) (P ) 4x + 3y = 0.
16. Determinati ecuatia planului (P ) care trece prin

1) M1 (7, 2, 3) si M2 (5, 6, 4) si care este paralel cu axa Ox;
Cap. 2. PLANUL S
I DREAPTA IN SPAT
IU
123
2) P1 (2, 1, 1) si P2 (3, 1, 2) si este paralel cu axa Oy;

3) Q1 (3, 2, 5) si Q2 (2, 3, 1) si este paralel cu axa Oz.
R
aspuns: 1) (P ) y + 4z + 10 = 0; 2) (P ) x z 1 = 0;
3) (P ) 5x + y 13 = 0.
Dreapta n spatiu
17. Determinati ecuatiile canonice ale dreptei (D) care trece prin punctul
M (2, 0, 3) si care este paralel
a cu
y+2
z+1
x1
=
=
.
1) vectorul
v (2, 3, 5); 2) dreapta (D )
5
2
1
y
z+3
x2
y
z+3
x2
=
=
; 2) (D)
= =
.
R
aspuns: 1) (D)
2
3
5
5
2
1
18. Determinati ecuatiile canonice ale dreptei care trece prin punctele
1) M1 (1, 2, 1), M2 (3, 1, 1); 2) M1 (3, 1, 0), M2 (1, 0, 3)
3) M1 (0, 2, 3), M2 (3, 2, 1).
x1
y+2
z1
x3
y+1
z
R
aspuns: 1) (D)
=
=
; 2) (D)
=
=
2
3
2
2
1
3
y+2
z3
x
=
.
3) (D) =
3
0
2
19. Determinati ecuatiile parametrice ale dreptei (D) care trece prin punctul M (1, 1, 3) si care este paralel
a cu
1) vectorul
v (2, 3, 4)
y+2
z1
x1
=
=
.
2) dreapta (D )
2
5
0
x = 2t + 1
x = 2t + 1
R
aspuns: 1) (D)
y = 2t 1
2) (D)
y = 5t 1
z = 4t 3
z = 3
20. Determinati ecuatiile parametrice ale dreptei (D) care trece prin punc-
tele
1) M1 (3, 1, 2), M2 (2, 1, 1); 2) M1 (1, 1, 2), M2 (3, 1, 0);
3) M1 (0, 0, 1), M2 (0, 1, 2).
R
aspuns: 1) (D) x = t + 2, y = 2t + 1, z = t + 1;
2) (D) x = t + 3, y = t 1, z = t; 3) (D) x = 0, y = t, z = 3t + 1.
21. Determinat
i ecuatiile canonice ale dreptelor

5x + y + z = 0
x 2y + 3z 4 = 0
2) (D2 )
1) (D1 )
2x + 3y 2z + 5 = 0
3x + 2y 5z 4 = 0

x 2y + 3z + 1 = 0
3) (D3 )
2x + y 4z 8 = 0
124
x2
y+1
z
=
= ;
2
7
4
y2
z
x3
=
= .
3) (D3 )
1
2
1
R
aspuns: 1) (D1 )
2) (D2 )
x
y+1
z1
=
=
;
5
12
13
22. Determinati ecuatiile canonice ale unei drepte (D)

care trece prin punc3x y + 2z 7 = 0
tul M (2, 3, 5) si care este paralel
a cu dreapta (D1 )
x + 3y 2z + 3 = 0
y3
z+5
x2
=
=
.
R
aspuns: (D)
2
4
5
23. Determinat
i ecuatiile parametrice ale dreptelor

2x + 3y z 4 = 0
x + 2y z 6 = 0
1) (D1 )
2) (D2 )
3x 5y + 2z + 1 = 0
2x y z + 1 = 0
R
aspuns: 1) (D1 ) x = t + 1, y = 7t, z = 19t 2
2) (D2 ) x = t + 1, y = 3t + 2, z = 5t 1.
24. S
a se scrie ecuatiile dreptei (D) care trece prin punctul M0 (2, 1, 1) si
este paralel
a cu planele (P1 ) x y + z + 2 = 0 si (P2 ) x + y + 2z 1 = 0.
x2
y1
z1
R
aspuns: (D)
=
=
.
3
1
2
25. S
a se scrie ecuatiile dreptei (D) care trece prin punctul M0 (1, 5, 3) si
formeaz
a cu axele de coordonate unghiurile = 60 , = 45 si = 120 .
x1
y+5
z3
R
aspuns: (D)
=
=
.
1/2
1/2
2/2
26. S
a se determine cosinusurile directoare
ale dreptelor
y7
z+3
x
5x 6y + 2z + 21 = 0
=
=
; b) (D2 )
a) (D1 )
xz+3=0
12
9
20
R
aspuns: a) cos = 12/25, cos = 9/25, cos = 4/5;
b) cos = 6/11, cos = 7/11, cos = 6/11.
27. S
a se determine cosinusurile directoare ale
dreptelor
x1
y5
z+2
2x 3y 3z 9 = 0
a) (D1 )
=
=
; b) (D2 )
x 2y + z + 3 = 0
4
3
12
R
aspuns: a) cos
3/13, cos = 12/13;
= 4/13, cos =
b) cos = 9/ 107, cos = 5/ 107, cos = 1/ 107.
28. S
a se scrie ecuatiile perpendicularei comune (D) pentru dreptele
(D1 )
x7
y3
z2
x3
y1
z1
=
=
si (D2 )
=
=
.
1
2
1
7
2
3
R
aspuns: (D)
y
z+3
x1
= =
.
2
1
4
Cap. 2. PLANUL S
I DREAPTA IN SPAT
IU
125
29. S
a se determine ecuatiile perpendicularei comune (D) pentru dreptele

y+1
z1
x
x+y2=0
=
si (D2 )
(D1 ) =
zy2 = 0
1
1
2

4x 2y z 1 = 0
R
aspuns: (D)
5x + y + 4z 18 = 0
30. S
a se scrie ecuatiile perpendicularei comune (D) la dreptele
x7
y3
z9
x3
y1
z1
a) (D1 )
=
=
si (D2 )
=
=
;
2
1
2
3
1
7
x+z2=0
2x + 1 = 0
b) (D1 )
si (D2 )
x+yz3=0
y + 5z = 0

3x 2y z 6 = 0
R
aspuns: a) (D)
5x + 34y 11z 38 = 0

3x + 4y 5z 10 = 0
b) (D)
26x + 7y + 35z 13 = 0
31. S
a se scrie ecuatiile perpendicularei comune (D) pentru dreptele
x = 3 + 2t
x = 1 3t
(D1 )
y = 2t
si (D2 )
y =2+t
z = 2 t
z =4+t

13x + 5y + 16z 7 = 0
R
aspuns: (D)
x + y + 2z 9 = 0
32. S
a se scrie ecuatiile perpendicularei comune (D) a dreptelor

x + y 3z + 1 = 0
2x + 3y = 0
(D1 )
si (D2 )
x y + 2z = 0
15x + 10y 6z 30 = 0

266x 200y + 367z + 33 = 0
R
aspuns: (D)
949x + 5561y + 1986z + 9930 = 0
Pozitia relativ
a a planelor si dreptelor
33. Dintre perechile de plane date s
a se determine care sunt paralele.
1) 2x 3y + 5z 7 = 0, 2x 3y + 5z + 3 = 0;
2) 4x + 2y 4z + 5 = 0, 2x + y + 2z 1 = 0;
3) x 3y + 2 = 0, 2x 6y 7 = 0.
R
aspuns: 1) si 3) definesc plane paralele.
34. Dintre perechile de plane date, s

a se determine care sunt perpendiculare:
126
1) 3x y 2z + 5 = 0, x + 9y 3z + 2 = 0;
2) 2x + 3y z 3 = 0, x y z + 5 = 0;
3) 2x 5y + z = 0, x + 2z 3 = 0.
R
aspuns: 1) si 2) definesc plane perpendiculare.
35. Determinati valorile lui a si b pentru care perechile de plane date sunt
paralele.
1) 2x + ay + 3z 5 = 0, bx 6y 6z + 2 = 0;
2) 3x y + az 9 = 0, 2x + by + 2z 3 = 0;
3) bx + 3y 2z 1 = 0, 2x 5y az = 0.
R
aspuns: 1) a = 3, b = 2; 2) a = 3, b = 2/3;
3) a = 10/3, b = 6/5.
36. Determinati valorile lui a pentru care perechile de plane date sunt
perpendiculare.
1) 3x 5y + az 3 = 0, x + 3y + 2z + 5 = 0;
2) 5x + y 3z 2 = 0, 2x + ay 3z + 1 = 0;
3) 7x 2y z = 0, ax + y 3z 1 = 0.
R
aspuns: 1) a = 6; 2) a = 19; 3) a = 1/7.
37. S
a se determine R astfel nc
at planele (P1 ) x + y + 2z + 3 = 0 si
(P2 ) x + y + ( + 1)z + + 2 = 0 s
a fie:
1) paralele; 2) perpendiculare.
R
aspuns: 1) = 1, (P1 ) = (P2 ); 2) = 1/2.
38. S
a se studieze pozitia relativa a planelor
a) (P1 ) 5x+8yz7 = 0, (P2 ) x+2y+3z1 = 0, (P3 ) 2x3y+2z9 = 0;
b) (P1 ) x4y2z+3 = 0, (P2 ) 3x+y+z5 = 0, (P3 ) 3x+12y+6z7 = 0.
R
aspuns: a) Planele sunt concurente n punctul M0 (3, 1, 0).
b) Primul si al treilea plan sunt paralele. Primele dou
a plane, ca si ultimele
dou
a plane se intersecteaz
a dupa cate o dreapta.
39. S
a se determine R astfel ca planele
(P1 ) x y + z = 0, (P2 ) 3x y z + 2 = 0 si (P3 ) 4x y 2z + = 0
s
a se intersecteze dupa o dreapta. Determinati ecuatiile parametrice ale dreptei.
R
aspuns: = 3, (D) x = 1 + t, y = 1 + 2t, z = t.
40. S
a se demonstreze c
a planele
(P1 ) x + y + 2z 4 = 0, (P2 ) x + 2y z 2 = 0,
Cap. 2. PLANUL S
I DREAPTA IN SPAT
IU
127
(P3 ) 2x y z = 0 si (P4 ) x + y + z 3 = 0
sunt concurente ntr-un punct M0 .
R
aspuns: M0 (1, 1, 1).
41. Determinati n fasciculul de plane
(P ) 2x 3y + z 3 + (x + 3y + 2z + 1) = 0
un plan P care
1) trece prin punctul M1 (1, 2, 3);
2) este paralel cu axa Ox;
3) este paralel cu axa Oy;
4) este paralel cu axa Oz.
R
aspuns: 1) (P ) 2x + 15y + 7z + 7 = 0; 2) (P ) 9y + 3z + 5 = 0;
3) (P ) 3x + 3z 2 = 0; 4) 3x 9y 7 = 0.
42. Determinati ecuatia planului (P ) care trece prin dreapta de intersectie
a planelor (P1 ) 3x y + 2z + 9 = 0 si (P2 ) x + z 3 = 0 si
1) contine punctul M1 (4, 2, 3);
2) este paralel cu axa Ox;
3) este paralel cu axa Oy;
4) este paralel cu axa Oz.
R
aspuns: 1) (P ) 23x 2y + 21z 33 = 0; 2) (P ) x + y 18 = 0;
3) x + z 3 = 0; 4) x y + 15 = 0.
43. Determinati ecuatia planului (P ) care trece prin dreapta de intersectie
a planelor (P1 ) 2x y + 3z 5 = 0 si (P2 ) x + 2y z + 2 = 0 si care este
paralel cu vectorul
v (2, 1, 2).
R
aspuns: (P ) 5x + 5z 8 = 0.
44. S
a se afle ecuatia planului (P ) care trece prin dreapta de intersectie a
planelor (P1 ) 3x 2y + z 3 = 0 si (P2 ) x 2z = 0 si care este perpendicular
pe planul (P3 ) x 2y + z + 5 = 0.
R
aspuns: (P ) 11x 2y 15z 3 = 0.
45. Determinati ecuatia unui plan (P ) din fasciculul
(P, ) (3x 4y + z + 6) + (2x 3y + z + 2) = 0
echidistant fat
a de punctele M1 (3, 4, 6) si M2 (1, 2, 3).
R
aspuns: (P ) x 2y + z 2 = 0 si (P ) x 5y + 4z 20 = 0.
46. Precizati dac
a planul (P ) 4x 8y + 17z 8 = 0 apartine fasciculului
(P, ) (5x y + 4z 1) + (2x + 2y 3z + 2) = 0.
128
R
aspuns: Nu.
47. Determinati valorile lui a si b pentru care planul (P ) 5x+ay+4z+b = 0

apartine fasciculului
(P, ) (3x 7y + z 3) + (x 9y 2z + 5) = 0.
R
aspuns: a = 5 si b = 11.
48. S
a se scrie ecuatiile planelor (P ) care fac parte din fasciculul determinat
de planele (P1 ) 3x + y 2z 6 = 0 si (P2 ) x 2y + 5z 1 = 0 si care sunt
perpendiculare pe aceste plane de baz
a.
R
aspuns: (P ) 33x + 4y 5z 63 = 0, (P ) 41x 19y + 52z 68 = 0.
49. Determinati ecuatia unui plan (P ) cara apartine fasciculului
(P, ) (x 3y + 7z + 36) + (2x + y z 15) = 0
si care se afl
a la distant
a d = 3 fata de originea sistemului de coordonate.
R
aspuns: (P ) 3x 2y + 6z + 21 = 0.
50. Intr-un fascicul determinat de planele (P1 ) 2x + y 3z + 2 = 0 si
(P2 ) 5x + 5y 4z + 3 = 0 s
a se gaseasc
a dou
a plane perpendiculare ntre ele,
stiind c
a unul trece prin punctul M (4, 3, 1).
R
aspuns: (P ) 3x + 4y z + 1 = 0, (P ) x 2y 5z + 3 = 0.
51. Demonstrati c
a dreptele urmatoare
sunt paralele:
y1
z
x+2
x+yz = 0
=
= si (D2 )
1) (D1 )
x y 5z 8 = 0
3
2
1

x + 3y + z + 2 = 0
2) (D1 ) x = 2t + 5, y = t + 2, z = t 7 si (D2 )
x y 3z 2 = 0

x + y 3z + 1 = 0
x + 2y 5z 1 = 0
3) (D1 )
si (D2 )
xy+z+3=0
x 2y + 3z 9 = 0
52. S
a se verifice c
a dreptele

2x + 2y z 10 = 0
(D1 )
x y z 22 = 0
si (D2 )
y5
z9
x+7
=
=
3
1
4
sunt paralele. S
a se scrie ecuatia planului determinat de acestea.
R
aspuns: v 1 (3, 1, 4),
v 2 (3, 1, 4),
v 1 k
v 2.
(P ) 63x + 109y 20z + 76 = 0.
53. Demonstrati c
a dreptele urm
atoare sunt perpendiculare:
x
y1
z
3x + y 5z + 1 = 0
1) (D1 ) =
= si (D2 )
2x + 3y 8z + 3 = 0
1
2
3
Cap. 2. PLANUL S
I DREAPTA IN SPAT
IU
129

x = 2t + 1
2x + y 4z + 2 = 0
2) (D1 )
y = 3t 1
si (D2 )
4x y 5z + 4 = 0
z = 6t + 1

x + y 3z 1 = 0
2x + y + 2z + 5 = 0
3) (D1 )
si (D2 )
2x y 9z 2 = 0
2x 2y z + 2 = 0
54. S
a se scrie ecuatia dreptei (D) care se afl
a n planul xOz, trece prin
y+1
z3
x2
=
=
.
origine si este perpendiculara pe dreapta (D)
3
2
1
x
y
z
R
aspuns: (D) = =
.
1
0
3
55. Demonstrati c
a dreptele
x = 2t 3
(D1 )
y = 3t 2
z = 4t + 6
sunt concurente.
si
x=t+5
(D2 )
y = 4t 1
z =t4

x+y2 = 0
4x z 6 = 0
56. Fie dreptele (D1 )
si (D2 )
3y z 5 = 0
11x + y 12 = 0
S
a se arate c
a dreptele au un punct comun M si sunt perpendiculare. S
a se
afle planul determinat de aceste drepte.
R
aspuns: M1 (1, 1, 2), (P ) 37x + 7y + 10z 24 = 0.
57. S
a se verifice c
a urmatoarele drepte sunt concurente ntr-un punct M0 :
(D1 )
y7
z3
x6
y+1
z
x1
=
=
si (D2 )
=
= .
2
1
4
3
2
1
S
a se scrie ecuatia planului (P ) determinat de acestea.
R
aspuns: M0 (3, 5, 3), (P ) 9x + 10y 7z 44 = 0.
58. S
a se demonstreze c
a dreptele
x = 3t + 7
y+2
z5
x1
=
=
si (D2 )
y = 2t + 2
(D1 )
2
3
4
z = 2t + 1
determina un plan (P ). S
a se scrie ecuatia acestuia.
R
aspuns: (P ) 2x + 16y + 13z 31 = 0.
59. S
a se determine R astfel nc
at dreptele
(D1 )
y+2
z
x+1
y1
z
x1
=
= si (D2 )
=
=
3
2
1
4
1
130
s
a fie concurente. S
a se afle coordonatele punctului lor de intersectie.
R
aspuns: = 2, M0 (5, 2, 2).
60. S
a se stabileasca pozitia relativa a dreptei (D) fata de planul (P ), unde

x + y + 3z = 0
(D)
si (P ) x y z + 1 = 0.
xyz =0
R
aspuns: Dreapta (D) este paralel
a cu planul (P ).
61. S
a se studieze pozitia dreptei (D) fata de planul (P ), stiind ca
y9
z1
x 12
=
=
si (P ) 3x + 5y z 2 = 0;
a) (D)
4
3
1
x+1
y3
z
b) (D)
=
= si (P ) 3x 3y + 2z 5 = 0;
2
4
3
y1
z4
x 13
=
=
si (P ) x + 2y 4z + 1 = 0.
c) (D)
8
2
3
R
aspuns: a) Dreapta intersecteaz
a planul n M0 (0, 0, 2);
b) Dreapta este paralel
a cu planul; c) Dreapta este continut
a n plan.
62. S
a se determine planul (P ) ce trece prin dreapta

x y + 2z 1 = 0
(D)
2x + 3y + z + 1 = 0
si este paralel cu dreapta (D) 2x = y = z 1.
R
aspuns: (P ) 4x 19y + 17z 13 = 0.
Distante si unghiuri
63. S
a se calculeze distanta de la punctul M0 la planul (P ) stiind ca:
a) M0 (3, 1, 1), (P ) 22x + 4y 20z + 45 = 0;
b) M0 (4, 3, 2), (P ) 3x y + 5z + 1 = 0.
R
aspuns: a) d(M0 , P ) = 3/2;
b) d(M0 , P ) = 0. Punctul M0 apartine planului (P ).
64. Calculati distanta de la punctul M la planul (P ) n urmatoarele cazuri:
1) M (2, 4, 3), (P ) 2x y + 2z + 3 = 0;
2) M (2, 1, 1), (P ) 16x 12y + 15z 4 = 0;
3) M (1, 2, 3), (P ) 5x 3y + z + 4 = 0.
R
aspuns: 1) d = 3; 2) d = 1; 3) d = 0, M (P ).
65. Calculati distanta de la punctul M (1, 1, 2) la planul determinat de

punctele M1 (1, 1, 1), M2 (2, 1, 3) si M3 (4, 5, 2).
Cap. 2. PLANUL S
I DREAPTA IN SPAT
IU
131
R
aspuns: d = 4.
66. Determinati pe axa Oy punctele M care se afl
a la distanta d = 4 fata
de planul (P ) x + 2y 2z 2 = 0.
R
aspuns: M (0, 7, 0) si M (0, 5, 0).
67. G
asiti pe axa Oz punctele M care se afl
a la aceeasi distanta fata de
punctul M1 (1, 2, 0) si fat
a de planul (P ) 3x 2y + 6z 9 = 0.
R
aspuns: M (0, 0, 2) si M (0, 0, 82/13).
68. Determinati pe axa Ox punctele M echidistante fata de planele
(P1 ) 12x 16y + 15z + 1 = 0 si (P2 ) 2x + 2y z 1 = 0.
R
aspuns: M (2, 0, 0) si M (11/43, 0, 0).
69. S
a se scrie ecuatiile planelor paralele cu planul (P ) 3x+6y +2z+14 = 0
si care se afl
a la o distant
a de 3 unit
ati de acesta.
R
aspuns: (P1 ) 3x + 6y + 2z + 7 = 0, (P2 ) 3x + 6y + 2z + 35 = 0.
70. S
a se afle distanta d de la punctul M (7, 9, 7) la dreapta
(D)
R
aspuns: d =
y1
z
x2
=
= .
4
3
2
22.
71. S
a se determine distanta d de la punctul M (1, 1, 1) la dreapta

x 2y z + 1 = 0
(D)
2x + y z 7 = 0
R
aspuns: d =
486/35.
72. S
a se g
aseasc
a distanta d dintre dreptele
(D1 )
x2
y+1
z
x+1
y1
z2
=
= si (D2 )
=
=
.
3
4
2
3
4
2
R
aspuns: (D1 )k(D2 ) si d = 3.
73. S
a se determine distanta d dintre dreptele
(D1 )
x9
y+2
z
x
y+7
z2
=
= si
=
=
.
4
3
1
2
9
2
R
aspuns: (D1 )k(D2 ) si d = 7.
132
74. S
a se g
aseasc
a distanta d dintre dreptele
(D1 )
y6
z3
x1
y+1
z+7
x+3
=
=
si (D2 )
=
=
.
4
3
2
6
3
3
R
aspuns: d = 13.
75. S
a se calculeze lungimea d a perpendicularei comune a dreptelor
(D1 ) x = 2t 4, y = t + 4, z = 2t 1 si
(D2 ) x = 4t 5, y = 3t + 5, z = 5t + 5.
R
aspuns: d = 3.
76. S
a se calculeze lungimea perpendicularei comune a dreptelor (D1 ) si
(D2 ) stiind c
a:
x+3
y6
z3
x4
y+1
z+7
a) (D1 )
=
=
si (D2 )
=
=
;
4
3
2
8
3
3
b) (D1 ) x = y = z si (D2 ) x
1 = 0, y 2 = 0.
R
aspuns: a) d = 13; b) d = 2/2.
77. S
a se calculeze unghiul dintre urmatoarele plane:
(P1 ) 4x 5y + 3z 1 = 0 si (P2 ) x 4y z + 9 = 0.
R
aspuns: (P1 , P2 ) = ( N 1 , N 2 ) = arccos 7/10.
78. S
a se calculeze unghiul dintre planele
(P1 ) 3x y + 2z + 15 = 0 si (P2 ) 5x + 9y 3z 1 = 0.
R
aspuns: = 90 .
79. S
a se determine unghiul diedru dintre perechile de plane date prin
ecuatiile:
1) x 2y + z 1 = 0, x + 2 z + 3 = 0;
2) 3y z = 0, 2y + z = 0;
3) 6x + 3y 2z = 0, x + 2y + 6z 12 = 0.
R
aspuns: 1) /3; 2) /4; 3) /2.
80. Prin punctul M (5, 16, 12) se duc dou
a plane: unul din ele contine axa
Ox iar cel
alalt axa Oy. S
a se calculeze unghiul dintre aceste dou
a plane.
R
aspuns: = arccos 4/13.
Cap. 2. PLANUL S
I DREAPTA IN SPAT
IU
133
81. Determinati ecuatia unui plan (P ) care mparte n dou

a p
arti egale
unghiul diedru format de planele
(P1 ) 2x 3y 4z 3 = 0 si (P2 ) 4x 3y 2z 3 = 0.
R
aspuns: (P ) x y z 1 = 0.
82. Determinati ecuatia unui plan (P ) care mparte n dou
a p
arti egale
unghiul diedru format de planele
(P ) 3x 4y 4z 3 = 0 si (P2 ) 4x 3y + z + 5 = 0.
R
aspuns: (P ) x + y + 2z = 0.
83. S
a se afle ecuat
ia planului (P ) care trece prin axa OZ si formeaza cu
planul (P1 ) 2x + y 5z 7 = 0 unghiul = 60 .
R
aspuns: (P ) 3x y = 0 sau (P ) x + 3y = 0.
84. S
a se scrie ecuatia unui plan (P ), care trece prin dreapta de intersectie
a planelor (P1 ) x + 5y + z = 0 si (P2 ) x z + 4 = 0 si care formeaza un unghi
de 45 cu planul (P3 ) x 4y 8z + 12 = 0.
R
aspuns: (P ) x + 20y + 7z 12 = 0.
85. Fie (P1 ) planul determinat de dreptele

x5=0
xy4 = 0
(D1 )
si (D2 )
yz1=0
y+z1=0
si (P2 ) planul ce trece prin punctele O(0, 0, 0), A(2, 0, 1) si este perpendicular
pe planul (P3 ) 3x y z + 4 = 0. S
a se afle unghiul dintre planele (P1 ) si
(P2 ).
R
aspuns: = /3.
86. S
a se determine unghiul format de dreptele

xyz1=0
x + 2y + z 1 = 0
(D2 )
(D1 )
x y + 2z 1 = 0
x 2y + z + 1 = 0
R
aspuns: = /3.
87. Calculati unghiul format de dreptele
(D1 )
y+2
z
x+2
y3
z+5
x1
=
= si (D2 )
=
= .
1
1
1
1
2
2
R
aspuns: = 60 .
134
88. Calculati cosinusul unghiului format de dreptele

x y 4z 5 = 0
x 6y 6z + 2 = 0
(D1 )
si (D2 )
2x + y 2z 4 = 0
2x + 2y + 9z 1 = 0
R
aspuns: cos = 4/21.
89. S
a se calculeze unghiul dreptelor
y+2
z5
x
y3
z+1
x1
=
=
si (D2 ) =
=
;
a) (D1 )
6
2
9
6
3
2
3x 4y 2z = 0
4x + y 6z 2 = 0
b) (D1 )
si (D2 )
2x + y 2z = 0
y 3z + 2 = 0
R
aspuns: a) arccos(72/77); b) arccos(98/195).
90. Calculati unghiul obtuz determinat
x = 3t 2
(D1 )
y=0
si (D2 )
z = t + 3
R
aspuns: = 135 .
de dreptele
x = 2t 1
y=0
z =t3
Probleme diverse asupra planului si dreptei

91. S
a se determine proiectia punctului M0 (2, 1, 3) pe dreapta
x = 3t
(D)
y = 5t 7
z = 2t + 2
R
aspuns: M0 (3, 2, 4).
92. S
a se determine ecuatiile proiectiei (D ) a dreptei (D) pe planul (P ),
y1
z2
x+1
=
=
si (P ) 3x 2y + z 4 = 0.
unde (D)
2
5
3
x+yz2=0
R
aspuns: (D )
3x 2y + z 4 = 0
93. S
a se determine proiectia ortogonal
a (D ) a dreptei (D) fata de planul
y1
z+1
x
=
, (P ) x y + 3z = 0.
(P ), unde (D) =
4
3
2
x+9
y+1
z
R
aspuns: (D )
=
=
.
7
4
1
94. S
a se g
a
seasc
a proiectia ortogonal
a (D ) a dreptei (D) fata de planul
x = 1 + 2y
si (P ) x + y + z = 0.
(P ), unde (D)
z = 3y 1
Cap. 2. PLANUL S
I DREAPTA IN SPAT
IU
R
aspuns:
(D )
135
2x y z 3 = 0
x+y+z =0
95. S
a se scrie ecuatiile proiectiei (D ) a dreptei (D) pe planul (P ), unde

x 4y + 2z 5 = 0
, (P ) 2x + 3y + z 6 = 0.
(D)
3x + y z + 2 = 0

4x 3y + z 3 = 0
R
aspuns: (D )
2x + 3y + z 6 = 0
96. S
a se scrie ecuatiile proiectiei dreptei (D) pe planul (P ), unde
x=2t
(D)
y =3+t
si (P ) 2x + 3y z + 6 = 0.
z = 1 + 2t

7x 3y + 5z 10 = 0
R
aspuns: (D )
2x + 3y z + 6 = 0
97. S
a se g
aseasc
a M , simetricul punctului M (4, 1, 6) fata de dreapta

x y 4z + 12 = 0
(D)
2x + y 2z + 3 = 0
R
aspuns: M (2, 3, 2).
98. S
a se scrie ecuatiile simetricei (D ) a dreptei (D)
fata de punctul M (3, 2, 4).
y+2
z8
x2
=
=
.
R
aspuns: (D )
3
2
1
x1
y
z+1
=
=
3
2
1
99. S
a se g
aseasc
a coordonatele punctului M , simetricul punctului
M (1, 2, 2) fata
deplanul (P )
2x + y + 3z 2 = 0.
10
2
15
.
R
aspuns: M , ,
7 7 7
100. S
a se calculeze coordonatele punctului simetric al originii fata de
planul
(P ) 6x + 2y 9z + 121 = 0.
R
aspuns: O (12, 4, 18).
101. S
a se scrie ecuatiile simetricei dreptei de intersectie a planelor
(P1 ) 2y + x 1 = 0, (P2 ) z = 2 fata de dreapta (D) x = y = z + 1.
136
R
aspuns: (D )
3x 5
6y 16
3z + 4
=
=
.
2
5
1
102. S
a se scrie ecuatiile simetricei dreptei (D1 ) fata de dreapta (D) stiind
y
z2
x
y
z+1
x+1
=
=
si (D) =
=
.
ca (D1 )
2
1
4
1
2
3
7y + 16
7z + 4
7x 15
=
=
.
R
aspuns: (D )
2
25
20
103. S
a se scrie ecuatiile simetricei dreptei
y
z+1
x1
= =
(D)
2
1
3

2x y z 3 = 0
fata de dreapta (D1 )
x+y+z =0
x1
y
z+1
R
aspuns: (D )
= =
.
2
3
1
104. S
a se scrie ecuatiile perpendicularei (D ) cobor
ate din punctul M0 pe
dreapta (D), stiind c
a
y
z2
x+1
=
=
;
a) M0 (2, 3, 1) si (D)
2
1
3
x1
y+1
z+2
b) M0 (2, 3, 1) si (D)
=
=
.
2
3
4

2x y + 3z 4 = 0
R
aspuns: a) (D )
8x + 11y + 9z 26 = 0

2x 3y + 4z + 9 = 0
b) (D )
25x + 18y + z 5 = 0
105. Determinati ecuatiile dreptei (D) care trece prin punctul
M (1, 2, 3), este perpendiculara pe vectorul

v (6, 2, 3) si se intersecteaz
a
y+1
z3
x1
=
=
.
cu dreapta (D1 )
3
2
5
y2
z+3
x+1
=
=
.
R
aspuns: (D)
2
3
6
106. Determinati ecuatia dreptei (D) care trece prin punctul M (4, 5, 3)
si se intersecteaz
a cu dreptele
x+1
y+3
z2
x2
y+1
z1
(D1 )
=
=
si (D2 )
=
=
.
3
2
1
2
3
3
y+5
z3
x+4
=
=
.
R
aspuns: (D)
3
2
1
107. S
a se scrie ecuatiile unei drepte (D) care trece prin punctul
M0 (4, 0, 1) si intersecteaz
a dreptele
(D1 )
x1
y+1
z5
x
y2
z+1
=
=
si (D2 ) =
=
.
2
4
3
3
1
2
Cap. 2. PLANUL S
I DREAPTA IN SPAT
IU
R
aspuns: (D)
137
x4
y
z+1
=
=
.
13
37
58
108. S
a se determine ecuatia dreptei (D) care este paralel
a cu dreapta
(D1 )
y1
z1
x+2
=
=
8
7
1
si intersecteaz
a dreptele
y5
z
x 10
y+7
z
x+3
=
= si (D3 )
=
= .
2
3
1
5
4
1

2x 3y + 5z + 21 = 0
R
aspuns: (D)
x + y + z + 17 = 0
(D2 )
109. S
a se scrie ecuatia dreptei (D) care se sprijin
a pe dreptele

xyz1 =0
3x + y + 2z 1 = 0
(D1 )
si (D2 )
2x + y + 3z = 0
x + 2y + 3z + 2 = 0
si este perpendicular
a pe planul (P ) 2x + 7y 3z 1 = 0.
3x + 2z 1 = 0
R
aspuns: (D)
2x y z 3 = 0
110. S
a se scrie ecuatiile dreptei (D) care se sprijin
a pe dreptele

x=y
y = x+1
x= 1y
(D1 )
(D2 )
si (D3 )
z = x 3/2
z = 1 2x
y =1z
si este perpendiculara pe dreapta (D ) x = y = z/2.
y2
z+1
x+1
=
=
.
R
aspuns: (D)
5
1
2
111. S
a se scrie ecuatiile dreptei (D) care se sprijin
a pe dreptele

y=x
y = 1 3x
(D1 )
si (D2 )
z = 2x 1
z = 2x 3
x1
2y 1
z
si este paralel
a cu dreapta (D3 )
=
= .
2
3
1
x+1
y+1
z
R
aspuns: (D)
=
= .
4
3
1
112. S
a se scrie ecuatia dreptei care se sprijin
a pe dreptele
(D1 ) x = y 1 = z 2, (D2 ) x = y, z = 1 si este perpendiculara pe planul
(P ) 2x + y z 7 = 0.
138
R
aspuns: Fie M1 (t, t + 1, t + 2) (D1 ) si M2 (u, u, 1) (D2 ). Dreapta
yu
z1
xu
=
=
, depinde de parametrii t si u pe care i
M1 M2 :
tu
tu+1
t+1
determinam din conditia de perpendicularitate pe planul
tu
t+1
(P ) :
= tu+1 =
. Obtinem t = 0, u = 2, iar dreapta M1 M2 are
2
1
y2
z1
x2
=
=
.
ecuatia:
2
1
1
113. S
a se scrie ecuatiile dreptei care care se sprijin
a pe dreptele
(D1 ) y = 2x1, z = 3x+4, (D2 ) y = x+6, z = 2x3, este perpendiculara
pe dreapta (D1 ) si paralel
a cu planul (P ) 2x + y 3z 5 = 0.
R
aspuns: M1 (t, 2t 1, 3t + 4) (D1 ), M2 (u, u + 6, 2u 3) (D2 ).
Din conditiile M1 M2 (D1 ) si M1 M2 k(P ) obtinem t = 1, u = 3, M1 (1, 1, 1),
M2 (3, 3, 3) si ecuatiile dreptei sunt x = y = z.
114. Se dau planele (P1 ) 2x 5y + 3z 12 = 0, (P2 ) 2x 3y + 3z 15 = 0.
S
a se scrie ecuatia planului simetric lui (P2 ) fata de (P1 ).
115. Se dau planele (P1 ) x y + z 1 = 0 si (P2 ) x + 2y 2 = 0.
S
a se determine ecuatia planului simetric cu (P1 ) fata de planul (P2 ).
116. S
a se scrie ecuatia simetricului planului (P ) 2x y + 2z + 3 = 0 fata
y1
z+1
x+2
=
=
.
de dreapta (D)
1
2
1
117. Se considera dreapta (D)
x1
y+1
z2
=
=
si planul
2
3
5
(P ) 3x 2y + z 4 = 0.
S
a se scrie ecuatiile simetricei dreptei (D) fata de planul (P ).
118. S
a se determine ecuatiile simetricei dreptei
(D)
y1
z1
x2
=
=
5
2
1
fata de planul (P ) x + y + 3z + 5 = 0.
Capitolul 3
Conice si cuadrice. Generarea

suprafetelor
1
Conice
1. S
a se scrie ecuatia cercului cu centrul n originea axelor de coordonate,
ce trece prin M1 (6, 2) si este tangenta dreptei x 2 = 0 n punctul M2 (2, 0).
R
aspuns: x2 8y 2 4 = 0.
2. Determinati ecuatia cercului de raz

a R = 5, tangent la dreapta
(d) x 2y 1 = 0 n punctul M0 (3, 1).
R
aspuns: (C1 ) (x 4)2 + (y + 1)2 = 5, (C2 ) (x 2)2 + (y 3)2 = 5.
3. Determinati ecuatia unui cerc care are centrul pe dreapta (d) 2x + y = 0
si este tangent la dreptele (d1 ) 4x 3y + 10 = 0 si (d2 ) 4x 3y 30 = 0.
R
aspuns: (C1 ) (x 5)2 + (y + 2)2 = 20, (C2 ) (x 9/5)2 + (y 22/5)2 = 20.
4. Determinati ecuatia unui cerc tangent la dreptele (d1 ) 4x 3y 10 = 0,
(d2 ) 3x 4y 5 = 0 si (d3 ) 3x 4y 15 = 0.
R
aspuns: (C1 ) (x 10/7)2 + (y + 25/7)2 = 1,
(C2 ) (x 30/7)2 + (y 5/7)2 = 1.
5. Consider
am toate corzile care trec prin origine la cercul
(x 8)2 + y 2 = 64. S
a se determine locul geometric al mijloacelor lor.
R
aspuns: Cercul (x 4)2 + y 2 = 16.
6. Se construiesc tangentele din A(1, 6) la cercul (C) x2 + y 2 + 2x 19 = 0.
S
a se determine ecuatiile lor.
R
aspuns: 2x + y 8 = 0 si x 2y + 11 = 0.
139
140
7. Se construiesc tangentele din A(4, 2) la cercul x2 + y 2 = 10. S

a se afle
unghiul format de cele dou
a tangente.
R
aspuns: = 90 .
8. Determinati ecuatiile tangentelor la cercul (C) x2 +y 2 +10x2y +6 = 0
paralele cu dreapta (d) 2x + y 7 = 0.
R
aspuns: 2x + y 1 = 0 si 2x + y + 19 = 0.
9. Determinati ecuatiile tangentelor la cercul (C) x2 + y 2 2x + 4y = 0
perpendiculare pe dreapta (d) x 2y + 9 = 0.
R
aspuns: 2x + y 5 = 0 si 2x + y + 5 = 0.
10. S
a se scrie ecuatiile tangentelor duse din M (6, 3) la elipsa
(E)
x2 y 2
+
1 = 0.
15
9
R
aspuns: y 3 = 0, 12x + 7y + 51 = 0.
x2 y 2
+ 1 = 0. S
a se scrie ecuatiile normalelor paralele
36 16
cu dreapta (d) 2x + y + 3 = 0.
R
aspuns: 2x + y + 4 = 0, 2x + y 4 = 0.
11. Fie elipsa (E)
12. S
a se scrie ecuatiile tangentelor comune la elipsele (E1 )
x2
+ y2 1 = 0
6
x2 y 2
si (E2 )
+
1 = 0.
4
9
R
aspuns: 2x + y + 5 = 0, 2x y + 5 = 0, 2x y 5 = 0.
13. S
a se afle ecuatia
unei hiperbole (H) cu focarele F (10, 0), F (10, 0),
a pe hiperbola.
stiind c
a punctul M (12, 3 5) se afl
x2
y2
R
aspuns: (H)
1 = 0.
64 36
14. S
a se arate c
a produsul distantelor de la un punct oarecare al hiperbolei
x2 y 2
(H) 2 2 1 = 0 la cele dou
a asimptote este constant.
a
b
x2 y 2
1 = 0, care s
a fie egal
15. S
a se afle tangentele la hiperbola (H)
9
16
dep
artate de centru
si de focar.
R
aspuns: 8x + 11y 20 = 0, 8x 11y 20 = 0.
16. S
a se afle punctul de intersectie al parabolei (P ) y 2 = 18x cu dreapta
(d) 6x + y 6 = 0.
Cap. 3. CONICE S
ELOR
141
R
aspuns: M (2, 6).
17. S
a se calculeze lungimea laturii unui triunghi echilateral, nscris n
parabola (P ) y 2
= 2px.
R
aspuns: 4 3p.
18. S
a se afle ecuatia coardei comune parabolei (P ) y 2 = 18x si cercului
(C) (x + 6)2 + y 2 = 100.
R
aspuns: x 2 = 0.
x2 y 2
19. S
a se scrie ecuatiile tangentelor comune elipsei (E)
+
1 = 0 si
45 20
20
parabolei (P ) y 2 = x.
3
R
aspuns: x + 3y + 15 = 0, x 3y + 15 = 0.
20. Determinati ecuatia locului geometric al punctelor egal dep
artate de
punctul F (3, 0) si de dreapta x + 3 = 0.
R
aspuns: Parabola y 2 = 12x.
21. S
a se determine locul geometric al mijloacelor coardelor care trec prin
focarul unei parabole (P ) y 2 = 2px.
p2
R
aspuns: y 2 = px .
2
22. S
a se determine p R, stiind ca dreapta (d) x 2y + 5 = 0 este
tangent
a la parabola (P ) y 2 = 2px.
R
aspuns: p = 5/2.
23. S
a se determine tangentele la curba (C) x2 2y 2 5x + 4y + 6 = 0 n
punctele ei de intersectie cu axele de coordonate.
R
aspuns: 5x + 8y 24 = 0, 5x 8y 8 = 0
x 4y 2 = 0, x + 4y 3 = 0.
24. S
a se scrie ecuatiile tangentelor la conica
(C) x2 + xy + y 2 + 2x + 3y 5 = 0
paralele cu dreapta (D) 3x + 3y 5 = 0.
R
aspuns: x + y 1 = 0, 3x + 3y + 13 = 0.
25. S
a se determine m R astfel nc
at dreapta (d) 2x y + m = 0 s
a fie
2
2
tangent
a la conica (C) x 4xy + y 2x + 4y 3 = 0 si s
a se determine
coordonatele punctelor de contact.
R
aspuns: m1 = 0, M1 (1, 2); m2 = 4, M2 (1, 2).
142
Pentru conicele urmatoare, precizati dac

a au centru unic, dac
a au o linie
a centrelor sau dac
a nu au centru.
26. (C) 3x2 4xy 2y 2 + 3x 12y 7 = 0.
R
aspuns: Centru unic.
27. (C) 4x2 + 5xy + 3y 2 x + 9y 12 = 0.
R
aspuns: Centru unic.
28. (C) 4x2 4xy + y 2 6x + 8y + 13 = 0.
R
aspuns: Nu are centru.
29. 4x2 20xy + 25y 2 14x + 2y 15 = 0.
R
aspuns: Nu are centru.
30. (C) 4x2 4xy + y 2 12x + 6y 11 = 0.
R
aspuns: Are o linie a centrelor.
31. (C) x2 2xy + y 2 6x + 6y 3 = 0.
R
aspuns: Are o linie a centrelor.
32. Pentru ce valori ale lui m si n ecuatia mx2 +12xy+9y 2 +4x+ny13 = 0
defineste
a) o conic
a cu centru unic; b) o conic
a far
a centru;
c) o conic
a cu o linie a centrelor.
R
aspuns: a) m 6= 4, n R; b) m = 4, n 6= 6; c) m = 4, n = 6.
33. S
a se afle locul geometric al centrelor conicelor
(C) x2 + 2mxy + my 2 2mx 2y + m = 0,
m R.
R
aspuns: x2 + xy + y 1 = 0.
34. Fie o familie de conice de ecuatie
(C) x2 + 2mxy + y 2 2x 4y + 4 = 0.
S
a se determine locul geometric al centrelor conicelor.
R
aspuns: x2 y 2 x + 2y = 0.
S
a si s
a se reprezinte grafic conicele cu centru
unic.
35. 4x2 + 9y 2 40x + 36y + 100 = 0.
x 2 y 2
R
aspuns: Elipsa:
+
1 = 0.
9
4
Cap. 3. CONICE S
ELOR
36. 9x2 16y 2 54x 64y 127 = 0.
x 2 y 2
1 = 0.
R
aspuns: Hiperbol
a:
16
9
37. 9x2 + 4y 2 + 18x 8y + 49 = 0.
x 2 y 2
+
+ 1 = 0.
R
aspuns: Multimea vida:
4
9
38. 4x2 y 2 + 8x 2y + 3 = 0.
R
aspuns: Dou
a drepte concurente: 4x 2 y 2 = 0.
39. 2x2 + 3y 2 + 8x 6y + 11 = 0.
R
aspuns: Un punct: 2x 2 + 3y 2 = 0.
40. 32x2 + 52xy 7y 2 + 180 = 0.
x 2 y 2
1 = 0.
R
aspuns: Hiperbol
a:
9
4
41. 5x2 6xy + 5y 2 32 = 0.
x 2 y 2
R
aspuns: Elipsa:
+
1 = 0.
16
4
42. 17x2 12xy + 8y 2 = 0.
R
aspuns: Un punct: x 2 + 4y 2 = 0.
43. 5x2 + 24xy 5y 2 = 0.
R
aspuns: Drepte concurente: x 2 y 2 = 0.
44. 5x2 6xy + y 2 + 8 = 0.
x 2
2
+ y + 1 = 0.
R
aspuns: Multimea vida:
4
45. 3x2 + 10xy + 3y 2 2x 14y 13 = 0.
y 2
R
aspuns: Hiperbol
a: x 2
1 = 0.
4
46. 25x2 14xy + 25y 2 + 64x 64y 224 = 0.
x 2 y 2
+
1 = 0.
R
aspuns: Elipsa:
16
9
47. 4xy + 3y 2 + 16x + 12y 36 = 0.
x 2 y 2
R
aspuns: Hiperbol
a:
1 = 0.
9
36
48. 7x2 + 6xy y 2 + 28x + 12y + 28 = 0.
143
144
R
aspuns: Drepte concurente: x 2 4y 2 = 0.
49. 19x2 + 6xy + 11y 2 + 38x + 6y + 29 = 0.
R
aspuns: Multimea vida: x 2 + 2y 2 + 1 = 0.
50. 5x2 2xy + 5y 2 4x + 20y + 20 = 0.
R
aspuns: Un punct: 2x 2 + 3y 2 = 0.
51. 14x2 + 24xy + 21y 2 4x + 18y 139 = 0.
x 2 y 2
+
1 = 0.
R
aspuns: Elipsa:
30
5
52. 11x2 20xy 4y 2 20x 8y + 1 = 0.
R
aspuns: Hiperbol
a: 9x 2 16y 2 5 = 0.
53. 7x2 + 60xy + 32y 2 14x 60y + 7 = 0.
R
aspuns: Drepte concurente: x 2 4y 2 = 0.
54. 50x2 8xy + 35y 2 + 100x 8y + 67 = 0.
R
aspuns: Multimea vida: 2x 2 + 3y 2 + 1 = 0.
55. 41x2 + 24xy + 34y 2 + 34x 112y + 129 = 0.
R
aspuns: Un punct: x 2 + 2y 2 = 0.
56. 29x2 24xy + 36y 2 + 82x 96y 91 = 0.
x 2 y 2
+
1 = 0.
R
aspuns: Elipsa:
9
4
57. 4x2 + 24xy + 11y 2 + 64x + 42y + 51 = 0.
x 2
2
R
aspuns: Hiperbol
a:
y 1 = 0.
4
S
a si s
a se reprezinte grafic conicele care nu
au centru unic.
58. 9x2 24xy + 16y 2 20x + 110y 50 = 0.
R
aspuns: Parabol
a: y 2 = 2x .
59. 9x2 + 12xy + 4y 2 24x 16y + 3 = 0.
R
aspuns: Dou
a drepte paralele: x 2 1 = 0.
60. 16x2 24xy + 9y 2 160x + 120y + 425 = 0.
R
aspuns: Multimea vida: y 2 + 1 = 0.
61. 9x2 + 24xy + 16y 2 18x + 226y + 209 = 0.
Cap. 3. CONICE S
ELOR
145
R
aspuns: Parabol
a: y 2 = 6x .
62. x2 2xy + y 2 12x + 12y 14 = 0.
R
aspuns: Drepte paralele: y 2 25 = 0.
63. 4x2 + 12xy + 9y 2 4x 6y + 1 = 0.
R
aspuns: Drepte confundate: y 2 = 0.
64. 4x2 + 4xy + y 2 12 6y + 5 = 0.
R
aspuns: Drepte paralele (d1 ) 2x + y 5 = 0, (d2 ) 2x + y 1 = 0.
65. 4x2 12xy + 9y 2 + 20x 30y 11 = 0.
R
aspuns: Drepte paralele (d1 ) 2x 3y 1 = 0, (d2 ) 2x 3y + 11 = 0.
66. x2 6xy + 9y 2 + 4x 12y + 4 = 0.
R
aspuns: Drepte confundate (d) x 3y + 2 = 0.
Cuadrice
67. S
a se afle coordonatele centrului si raza sferei:
2
a) x + y 2 + z 2 x + 3y 4z 1 = 0;
b) 2(x2 + y 2 + z 2 ) + 4x y + 2z 5= 0.
R
aspuns: a) C(1/2, 3/2,2), r = 30/2;
b) C(1, 1/4, 1/2), r = 61/4.
68. S
a se scrie ecuatia unei sfere determinata de urmatoarele conditii:
1) Punctele M1 (2, 3, 5), M2 (4, 1, 3) sunt extremitatile unui diametru.
2) Are centrul n origine si este tangenta planului (P ) 16x15y 12z +75 = 0.
3) Trece prin punctele M1 (1, 2, 3), M2 (3, 4, 5) si are centrul pe dreapta

x+y+z5 = 0
(d)
2x + 5y + 3z 10 = 0
R
aspuns: 1) x2 + y 2 + z 2 6x + 2y 2z 10 = 0;
2) x2 + y 2 + z 2 9 = 0;
3) x2 + y 2 + z 2 6x + 2y 6z + 10 = 0.
69. S
a se scrie ecuatia planelor tangente la elipsoidul
x2 y 2 z 2
+ + 1 = 0 n punctele lui de intersectie cu dreapta (d) x = y = z.
(E)
4
3
9
R
aspuns: 45x + 12y + 4z 30 = 0, 45x + 12y + 4z + 30 = 0.
70. S
a se scrie ecuatiile planelor tangente la elipsoidul
(E)
x2 y 2 z 2
+
+
1 = 0,
4
9
8
146
paralele cu planul (P ) 3x 2y +
5z + 1 = 0.
R
aspuns: 3x 2y + 5z + 4 17 = 0.
71. S
a se afle ecuatiile planelor care trec prin dreapta
(d) x = z + 1, y = z + 2
x2 y 2 z 2
si sunt tangente la elipsoidul (E)
+
+
1 = 0.
4
3
1
R
aspuns: x + 2y 3x 5 = 0.
x+1
y
z
=
= si
2
1
0
sunt tangente la hiperboloidul cu dou
a p
anze x2 + 2y 2 z 2 + 1 = 0.
R
aspuns: (P1 ) x + 2y 2z + 1 = 0, (P2 ) x + 2y + 2z + 1 = 0.
72. S
a se determine planele care contin dreapta (d)
73. S
a se arate c
a planul (P )
x y
+ z 1 = 0 este tangent cuadricei
p q
x2 y 2
+ 2 2z = 0.
p2
q
74. S
a se scrie ecuatiile generatoarelor rectilinii ale hiperboloidului
x2 y 2
+
z 2 1 = 0,
9
4
care trec prin punctul
M0 (6, 2,
2).

x 3z = 0
x + 3y + 3z 6 = 0
R
aspuns:
si
y+2=0
4x 3y 12z 6 = 0
75. S
a se scrie ecuatiile generatoarelor rectilinii ale hiperboloidului
z2
x2 y 2
+
1 = 0, paralele cu planul (P ) 6x + 4y + 3z 17 = 0.
4
9
16

6x 4y 3z + 12 = 0
6x 4y 3z 12 = 0
R
aspuns:
si
6x + 4y + 3z + 12 = 0
6x + 4y + 3z 12 = 0
76. S
a se scrie generatoarele rectilinii ale paraboloidului
sunt paralele cu planul (P ) 3x + 2y 4z = 0.
x + 2y + 8 = 0
x + 2y 2z = 0
R
aspuns:
si
x 2y + 2z = 0
x 2y 8 = 0
x2 y 2
= z, care
16
4
77. Fiind date punctele F (0, 0, c) si F (0, 0, c) se cere locul geometric al

punctelor M (x, y, z) din spatiu a caror suma a distantelor la cele dou
a puncte
fixe este constant
a si egal
a cu 2a, a > c > 0.
Cap. 3. CONICE S
ELOR
R
aspuns: Elipsoid de rotatie:
147
x2 + y 2 z 2
+ 2 1 = 0.
a2 c2
a
78. Fiind date punctele F (0, 0, c) si F (0, 0, c), se cere locul geometric al
punctelor din spatiu, a c
aror diferenta a distantelor la cele dou
a puncte fixe
este constant
a si egal
a cu 2a, c > a.
x2 + y 2 z 2
2 + 1 = 0.
R
aspuns: Hiperboloid cu dou
a p
anze: 2
c a2
a
79. Determinati locul geometric al punctelor din spatiu pentru care
diferenta distantelor la punctele F (0, 5, 0) si F (0, 5, 0) este constanta, egala
cu 6.
z2
x2 y 2
+
+ 1 = 0.
R
aspuns: Hiperboloidul cu dou
a p
anze
16
9
16
80. S
a se determine locul geometric generat de dreptele
(d1 ) 2x 3y + 6z 6 = 0 si (d2 ) 2x + 3y 6z 6 = 0, R.
R
aspuns: Hiperboloid cu o p
anz
a:
x2 y 2
+
z 2 1 = 0.
9
4
81. S
a se afle locul geometric al punctelor din spatiu pentru care raportul
distantelor la un punct fix F (0, 0, c) si la planul z + c = 0, c > 0 este 1.
R
aspuns: Paraboloid eliptic: x2 + y 2 = 4cz.
82. S
a se determine locul geometric al punctelor din spatiu egal dep
artat
de dreptele

x=0
y=0
(d1 )
si (d2 )
z = 4
z=4
R
aspuns: Paraboloid hiperbolic: x2 y 2 16z = 0.
Generarea suprafetelor
83. S
a se scrie ecuatia suprafetei cilindrice cu
generatoarele paralele cu
y2 z2 1 = 0
dreapta de directie (3, 4, 5) si curba directoare (C)
x=0
2
2
R
aspuns: (3y 4x) (3z 5x) 9 = 0.
84. S
a se scrie ecuatia suprafetei cilindrice cu generatoarele
paralele cu

x1
y
z+1
xy = a2
dreapta (d)
= =
si curba directoare (C)
z=0
2
3
1
2
R
aspuns: (x + 2z)(y + 3z) = a .
148
85. S
a se scrie ecuatia suprafetei cilindrice cu generatoarele paralele cu
y2
z1
x1
=
=
si curba directoare cercul
dreapta (d)
5
3
2
2
x + y 2 = 25
(C)
z=0
R
aspuns:
5
x z
2
2
3
+ y z
2
2
= 25.
86. S
a se scrie ecuatia suprafetei cilindrice cu generatoarele paralele cu axa
Oz si curba directoare (C) x2 + y 2 4x + 2y 4 = 0, z = 0.
R
aspuns: x2 + y 2 4x + 2y 4 = 0.
87. S
a se scrie ecuatia suprafetei cilindrice cu generatoarele paralele cu
dreapta (d) x = y = z si tangenta sferei (x 3)2 + y 2 + z 2 = 1.
R
aspuns: (x + y + z 3)2 3(x2 + y 2 + z 2 6x + 8) = 0.
88. S
a se scrie ecuatia suprafetei cilindrice care are curba directoare
(C) x = y 2 + z 2 , x = 2z si generatoarele perpendiculare pe planul curbei
directoare.
R
aspuns: (2x + z)2 + 25y 2 10(2x + z) = 0.
89. S
a se g
aseasc
a ecuatia locului geometric al punctelor egal dep
artate de
o dreapta dat
a (D). Caz particular (D) = Oz.
R
aspuns: Cilindru. Daca (D) = Oz: x2 + y 2 = r 2 .
90. S
a se afle locul geometric al punctelor care sunt la distanta d = 1 de
dreapta (d) x = y = z.
R
aspuns: (2x y z)2 + (2y x z)2 + (2z x y)2 9 = 0.
91. Fie dat
a dreapta (d) x = a, y = 0. S
a se determine locul geometric al
punctelor egal dep
artate de dreapta (d) si de planul Y OZ.
R
aspuns: Suprafata cilindrica y 2 = 2ax a2 .
92. S
a se g
aseasc
a ecuatia proiectiei curbei
(C)
x2 y 2
+
+ z 2 1 = 0, x + 4z 4 = 0
16
4
pe planul xOy.
R
aspuns: 2y 2 + x2 4x = 0, z = 0.
93. S
a se demonstreze c
a proiectia curbei lui Viviani x2 + y 2 + z 2 a2 = 0,
x2 + y 2 ax = 0 pe planul xOz este o parabola.
Cap. 3. CONICE S
ELOR
149
R
aspuns: z 2 + az a2 = 0, y = 0.
94. S
a se proiecteze pe planul xOy, dupa directia vectorului
v (1, 1, 1)
2
2
2
2
curba (C) x + y + z 4a = 0, x + y + z a = 0.
R
aspuns: 2x2 + 2y 2 2xy 11a2 = 0.
Determinati ecuatia cilindrului proiectant al cercului
95.
x2 + (y + 2)2 + (z 1)2 = 25
pe planele de coordonate.
x2 + y 2 + z 2 = 16
R
aspuns: xOy : x2 + 5y 2 7y 12 = 0, xOz : 4x2 + 5z 2 + 4z 60 = 0,
yOz : 2y z 2 = 0.
96.
a se determine proiectiile cercului
S
(x + 1)2 + (y + 2)2 + (z 2)2 = 36
(C)
pe planele de coordonate.
x2 + (y + 2)2 + (z 1)2 = 25

8x2 + 4y 2 36x + 16y 3 = 0
R
aspuns: xOy :
;
z=0
2

4y + 8z 2 + 16y + 20z 31 = 0
2x 2z 7 = 0
; yOz :
xOz :
x=0
y=0
97. S
a se scrie ecuatia suprafetei conice cu varful V (0, 0, 0) si curba directoare (C) x2 + y 2 + z 2 4 = 0, x2 y 2 1 = 0.
R
aspuns: 3x2 + 5y 2 + z 2 = 0.
98. S
a se scrie ecuatia suprafetei conice cu varful V (1, 1, 1) si curba directoare (C) x2 + y 2 4 = 0, z = 0.
R
aspuns: x2 + y 2 2z 2 2xz 2yz + 8z 4 = 0.
99. S
a se g
aseasc
a locul geometric al tangentelor duse din V (0, 0, 0) la sfera
2
(S) (x 5) + (y + 1)2 + z 2 16 = 0.
R
aspuns: Con: 15x2 9y 2 10z 2 10xy = 0.
100. O dreapta se deplaseaza n spatiu, trec
and prin V (1, 0, 0) si r
am
an
and
la distanta d = 2 de punctul M0 (1, 2, 3). S
a se determine ecuatia suprafetei
conice generate de aceast
a dreapta.
2
R
aspuns: 9(x 1) + 5y 2 12yz = 0.
101. S
a se scrie ecuatia suprafetei conice generat
a de o dreapta ce trece
prin V (1, 0, 0) si face un unghi de 30 cu planul XOY .

R
aspuns: (x 1)2 + y 2 3z 2 = 0.
102. Se d
a dreapta (d) x = a, y = 0. S
a se determine locul geometric al
punctelor egal dep
artate de dreapta (d) si planul XOY .
150
R
aspuns: Suprafata conic
a (x a)2 + y 2 = z 2 .
103. S
a se scrie ecuatia suprafetei conoide generate de o dreapta care se
sprijin
a pe dreapta x = 2, y = 0, este paralel
a cu planul xOy si ntalneste
x2 y 2
= 1, y = 2.
hiperbola
4
9
R
aspuns: 9(x + y 2)2 y 2 z 2 9y 2 = 0.
104. S
a se scrie ecuatia suprafetei conoide generate de o dreapta care este
paralel
a cu planul xOy si se sprijin
a pe axa Oz si pe dreapta x z = 0,
x + 2y 3 = 0.
R
aspuns: xz + 2yz 3x = 0.
105. S
a se scrie ecuatia suprafetei conoide generate de o dreapta care este
paralel
a cu planul z = 0 si se sprijin
a pe dreapta x = 0, y + z = a si pe cercul
x2 + z 2 = a2 , y = 0.
R
aspuns: x2 (z a)2 + (y + z a)2 (z 2 a2 ) = 0.
106. S
a se determine ecuatia suprafetei de rotatie obtinut
a prin rotirea
curbei (C) z = x2 , y = 0 n jurul axei
1) Oz; 2) Ox.
R
aspuns: 1) z = x2 + y 2 ; 2) y 2 + z 2 = x4 .
107. S
a se determine ecuatia suprafetei ce se obtine prin rotirea dreptei
(C) x + z = 2, y = 0 n jurul dreptei (D) x 2 = 0, y 2 = 0.
R
aspuns: (x 2)2 + (y 2)2 z 2 4 = 0.
108. S
a se scrie ecuatia suprafetei generate prin rotirea dreptei
x y = a, z = 0 n jurul dreptei x = y = z.
R
aspuns: 2(x2 + y 2 + z 2 ) (x + y + z)2 = a2 .
109. S
a se scrie ecuatia suprafetei obtinute prin rotirea dreptei
(D) x = 3z + 10, y + 4z + 5 = 0 n jurul axei Oz.
R
aspuns: x2 + y 2 25(z + 2)2 = 25 - hiperboloid cu o p
anz
a.
110. S
a se scrie ecuatia suprafetei generate prin rotirea curbei
(C) x2 2y 2 + z 2 5 = 0, x + z + 3 = 0
n jurul dreptei x = y = z.
R
aspuns: 3(x + y + z + 3)2 x2 y 2 z 2 + 5 = 0.
111. S
a se scrie ecuatia suprafetei de rotatie obtinut
a prin rotirea curbei
(C) (x2 + y 2 )2 a2 (x2 y 2 ) = 0, z = 0 n jurul axei Oy.
Capitolul 4
Geometrie diferential
a
1
Curbe plane
1. S
a se determine ecuatii parametrice pentru curba (C) x3 + y 3 3xy = 0.
3t
3t2
R
aspuns: y/x = t (C) x =
, y=
.
3
1+t
1 + t3
2. Se dau ecuatiile parametrice ale curbelor
1) (C1 ) x = 2r cos2 t, y = r sin 2t
2) (C2 ) x = r sin 2t, y = 2r sin2 t.
S
a se determine ecuatiile lor implicite.
R
aspuns: 1) (C1 ) x2 + y 2 2rx = 0; 2) (C2 ) x2 + y 2 2ry = 0.
3. Demonstrati c
a ecuatiile x = a
zentare parametrica a elipsei.

x2 y 2
R
aspuns: 2 + 2 1 = 0.
a
b
a
4. Demonstrati c
a ecuatiile x =
2
zentare parametrica a hiperbolei.
x2 y 2
R
aspuns: 2 2 1 = 0.
a
b
2t
1 t2
, y =b
constituie o repre2
1+t
1 + t2
1
t+
t
b
, y=
2
1
t
t
dau o repre-
5. Indicati o reprezentare parametrica a hiperbolei, folosind functiile

hiperbolice.
R
aspuns: x = acht, y = bsht.
6. S
a se traseze urmatoarea curba (C) x = t t3 , y = t2 t4 .
7. S
a se reprezinte grafic curba (C) x = t2 /(t 1), y = t/(t2 1).
151
152
8. S
a se reprezinte grafic curba (C) x =
4t
2t2
, y= 2
.
t+1
t 1
9. S
a se reprezinte grafic curba (foliul lui Descartes)
(C) x =
3t
3t2
,
y
=
.
1 + t3
1 + t3
10. S
a se scrie ecuatia tangentei si normalei la curba (C)
x = t3 2t
y = t2 + 1
n punctul M obtinut pentru t = 2.

R
aspuns: (M T ) 2x 5y + 17 = 0, (M N ) 5x + 2y 30 = 0.
11. S
a se determine tangenta si normala la curba
(C) x =
1 + t2
t3
,
y
=
pentru t = 2.
1 t2
1 t2
R
aspuns: M T : 2x + y + 7 = 0, M N : 3x 6y 2 = 0.
12. S
a se scrie ecuatia tangentei si normalei la curba
(C) x3 + 3x2 y y 2 2x + 9 n M (2, 1).
R
aspuns: (M T ) x 7y 9 = 0, (M N ) 7x + y 13 = 0.
2
2
2
13. S
a se determine
a a tangenta si normala la curba (C) x(x + y ) ay = 0
n punctul M
.
,
2 2
R
aspuns: (M T ) 4x 2y a = 0, (M N ) 2x + 4y 3a = 0.
14. Demonstrati c
a lungimea tangentei la astroida x2/3 + y 2/3 = a2/3
cuprins
a ntre axele de coordonate este constanta.
15. Tangenta si normala ntr-un punct M (C) y = f (x) taie axa Ox n
T si N . S
a se calculeze lungimea segmentelor M T, M N, P T si P N , unde P
este proiectia punctului M pe axa Ox.p
2
R
aspuns: M T =
ptangenta = y/y 1 + y ;
2
M N = normala = y 1 + y ; T P = subtangenta = y/y ;
N P = subnormala = yy .
16. S
a se
l a arcului de curba specificat.
calculeze lungimea
x=
ln(t + 1 + t2 )
a) (C)
, t [0, 1];
y = 1 + t2
b) x2/3 + y 2/3 = 1, x [1, 1].

Cap. 4. GEOMETRIE DIFERENT
IALA
153
R
aspuns: a) l = 1; b) l = 6.

x = r(t sin t)
17. Se considera curba (C)
y = r(1 cos t)
S
a se determine:
a) Elementul de arc; b) Lungimea unei bucle, t [0, 2); c) Curbura.
R
aspuns: a) ds = 2r sin(t/2)dt; b) l = 8a; c) 1/4a| sin(t/2)|.

x = r cos3 t
18. Se considera curba (C)
y = r sin3 t
S
a se determine:
a) Elementul de arc; b) Lungimea unei bucle, t [0, 2); c) Curbura.
2
.
R
aspuns: K =
3a| sin 2t|
x2 y 2
19. Determinati curbura elipsei (E) 2 + 2 1 = 0.
a
b
ab
R
aspuns: K = 2 2
.
(a sin t + b2 cos2 t)3/2
20. S
a se determine
a.
curbele plane care au curbura constanta, nenul
x = x0 + r sin t
R
aspuns: (C)
sau (C) (x x0 )2 + (y y0 )2 = r 2 .
y = y0 r cos t
21. S
a se calculeze raza de curbura a curbei (C) x =
3t2 + 2t + 1
,
t2 + 1
2(t2 + t + 2)
si s
a se deduca ca curba este un cerc.
t2 + 1
t1
R
aspuns: Ecuatiile curbei pot fi scrise sub forma (C) x = 3 + 2 2
,
t +1
1
t+1
a
. Se obtine raza de curbura R = = 2 = const. Curba dat
y = 2+2 2
t +1
k
avand curbura constant
a este un cerc.
y=
22. S
a se determine curbura pentru urmatoarea curba
(C) = a(1 + cos ) (cardioida).
R
aspuns: K =
3
.
4a| cos /2|
23. S
a se calculeze curbura pentru spirala logaritmic
a, definita de ecuatia
= aek .
ek
R
aspuns: K =
.
a k2 + 1
154
24. Care este ordinul de contact dintre curbele (C1 ) y = 8x3 12x2 +8x3
si (C2 ) y = 2x4 1 n punctul M (1, 1).
R
aspuns: 3.
25. S
a se g
aseasc
a ordinul de contact n origine al curbelor
(C1 ) y = x4 si (C2 ) y = x2 sin2 x.
R
aspuns: 5.
y2
x2
26. S
a se determine ordinul de contact al curbelor (C1 ) 2 + 2 1 = 0
a
b

4
2 2
x
c
= 2 n B(0, b), a2 = b2 + c2 .
si (C2 ) x2 + y +
b
b
R
aspuns: 3.
27. S
a se determine cercul osculator al curbei
(C) x = a(t sin t), y = a(1 cos t)
n punctul corespunz
ator lui t = .
R
aspuns: (x a)2 + (y + 2a)2 = 16a2 .
28. S
a se determine cercul osculator al curbei (C)
n punctul A(a, a) (C).
R
aspuns: (x 3a)2 + (y 3a)2 = 8a2 .
x+ y =2 a
29. S
a se scrie ecuatia cercului osculator al elipsei (E)
n punctul A(a, 0) (E).
2

b4
c2
+ y 2 = 2 , a2 = b2 + c2 .
R
aspuns: x
a
a
x2 y 2
+ 2 1=0
a2
b
30. S
a se determine ecuatia cercului osculator al elipsei (E)
n punctul B(0, b) (E).

2
c2
a4
2
R
aspuns: x + y +
= 2 , a2 = b2 + c2 .
b
b
x2 y 2
+ 1 = 0
a2 b2
p
, unde
31. S
a se afle nfasuratoarea familiei de drepte (Dm ) y = mx +
2m
m R si p este constant.
R
aspuns: y 2 = 2px - parabola.

IALA
155
32. S
a se determine nfasuratoarea familiei de curbe
(C ) y = x
R
aspuns: y =
x2
(1 + 2 ), R.
2c
c
1
x2 .
2 2c
33. S
a se afle nfa
asuratoarea familiei de curbe
(Ct ) (t2 x + 1)x 2ty 1 = 0, t R.
R
aspuns: y 2 = x2 (x 1).
34. S
a) (Ct ) (1 t2 )x + 2ty = 2, t R;
b) (Ct ) x2 + y 2 2tx + t2 4t = 0, t R.
R
aspuns: a) (x 1)2 + y 2 = 1; b) y 2 = 4(x + 1).
35. S
a) (Ct ) x cos t + y sin t = r, t R;
b) (Ct ) x sin t y cos t sin2 t
1 = 0, t R.
x = 3 sin t sin3 t
R
aspuns: a) x2 + y 2 = r 2 ; b)
y = cos3 t
36. S
a se determine nfa
asuratoarea familiei de curbe
(C ) (x )3 (y )2 = 0,
R.
R
aspuns: y x = 4/27.
37. S
(Ca ) (x a2 )3 (y a)2 = 0,
R
aspuns: x =
a R .
27a4 + 1
9a4 + 1
,
y
=
.
9a2
27a2
x y
38. Fie un punct mobil M pe dreapta + 1 = 0 si N si P proiectiile
2 4
sale pe Ox si Oy. S
a se determine nfasuratoarea dreptei N P .
R
aspuns: 4x2 4xy + y 2 16x 8y + 16 = 0.
39. S
a se afle nfasuratoarea familiei de drepte care taie pe axele de coordonate dou
a segmente a c
aror suma este constanta si egala cu k.
R
aspuns: (x y + k)2 4kx = 0 - parabola.
156
40. S
a se g
aseasc
a nfasuratoarea familiei de drepte care determina pe axele
de coordonate dou
a segmente a caror produs este constant si egal cu k2 .
R
aspuns: xy = k2 /4 - hiperbola echilater
a.
x y
+ 1 = 0
a b
m
m
m
dac
a a + b = c , m R \ {0, 1} fixat, a, b, c R, c = constant.
b) Caz particular m = 2. Interpretare geometric
a.
m
m
m
R
aspuns: a) x m+1 + y n+1 = c n+1 ;
b) x2/3 + y 2/3 = c2/3 - astroida. Daca not
am {A} = (Da,b ) OX,
{B} = (Da,b ) OY , atunci AB 2 = OA2 + OB 2 = k2 = const.
41. S
a se determine nfasuratoarea familiei de drepte (Da,b )
x n
42. S
a se afle nfasuratoarea familiei de curbe (C, )
m m
+
= 1.
parametrii si fiind legati prin relatia
a
b
x mn
y mn
m+n
m+n
R
aspuns:
+
= 1.
a
b
n
y
+
= 1,
43. S
a se afle nfasuratoarea unui segment AB ce se sprijin
a cu extre1
1
1
mit
atile pe axele de coordonate, dac
a
+
= 2 = constant.
OA2 OB 2
k
2
2
2
R
aspuns: x + y = k - cerc.
44. S
a se afle nfasuratoarea familiei de elipse care au suma semiaxelor
constant
a.
x2 y 2
R
aspuns: (E) 2 + 2 1 = 0, a + b = k x2/3 + y 2/3 = k2/3 .
a
b
45. S
a se determine evoluta cicloidei
(C) x = r(t sin t), y = r(1 cos t).
R
aspuns: x = r(t + sin t), y = r(1 cos t) - cicloid
a.
46. S
a se determine evoluta elipsei
(E) x = a cos t, y = b sin t.
c2
c2
cos3 t, y =
sin3 t, a2 = b2 + c2 si elimin
and pe t
a
b
obtinem (ax)2/3 + (by)2/3 = (c2 )2/3 - astroida alungit
a.

x = R(cos t + t sin t)
47. S
a se afle evoluta curbei (C)
y = R(sin t t cos t)
R
aspuns: x2 + y 2 = R2 .
R
aspuns: x =

IALA
157
Curbe n spatiu
48. Se d
a curba (C) x2 + y 2 a2 = 0, x2 2yz = 0. S
a se gaseasc
a o
reprezentare parametrica a ei.
a cos2 t
.
R
aspuns: x = a cos t, y = a sin t, z =
2 sin t
1
49. S
a se arate c
a curba (C) x = t sin t, y = t cos t, z = t se afl
a pe un
2
con, a c
arui ecuatie se cere.
R
aspuns: x2 + y 2 = 4z 2 .
50. S
a se arate c
a curba x =
, y=
4
1 + t2 + t
este situat
a pe o sfer
a cu centrul C(0, 1/2, 0).
t2
t3
,
z
=
1 + t2 + t4
1 + t2 + t4
51. S
a se arate c
a vectorul
r (t) = 2 cos t i +sin 2t j +2 sin2 t k si vectorul
s
au derivat sunt perpendiculari.
R
aspuns:
r (t) = 2 sin t i + 2 cos 2t j + 2 sin 2t k .
r (t)
r (t) = 0,
deci cei doi vectori sunt perpendiculari.
Observatie. P
atratul m
arimii vectorului dat este
r 2 (t) = 4, ceea ce explica
proprietatea enuntat
a.
52. S
a se calculezelungimea arcului pentru
fiecare din curbele urmatoare.
a) (C) r (t) = 10 t i + 2lnt j + k , t1 = 1, t2 = 10;

t
b) (C) x3 = 3y, 2xz = 1, y1 = 1/3, y2 = 9.
R
aspuns: a) s = 99; b) s = 9.
53. O curba (C) este reprezentata parametric prin ecuatiile
(C) x =
2t + 1
t+2
2t 2
, y= 2
, z= 2
.
2
t +1
t +1
t +1
a) S
a se determine punctele situate pe (C) la distante extreme fata de
origina axelor de coordonate;
b) S
a se calculeze lungimea arcului cuprins ntre punctele determinate.
3
si este minima pentru t = , adic
a pentru origine
R
aspuns: a) d = 2
t +1
si este maxim
a pentru t = 0, adic
a pentru M (2, 1, 2);
b) s = 3/2.
54. S
a se scrie ecuatia tangentei n punctul M0 (1, 3, 4) la curba
(C) x2 + y 2 = 10, y 2 + z 2 = 25.
158
R
aspuns: M0 T :
x1
y3
z4
=
=
.
12
4
3
55. S
a se determine tangentele la curba (C) x = t4 /2, y = t3 /3, z = t2
care sunt paralele cu planul (P ) 3x 2y 2z 1 = 0.
3y 1
z1
2x 1
=
=
R
aspuns:
4
3
2
81x 8
81y + 8
9z 4
=
=
.
4
3
1
56. Fie curba x = t + ln t, y = t2 , z = 1 t. S
a se determine ecuatia
tangentei la curba dat
a:
a) care trece prin punctul M1 (1, 1, 0);
b) care trece prin punctul M2 (1/2 + ln 2, 0, 0);
c) care este paralel
a cu planul (P ) 24x 2y + 28z + 10 = 0.
y1
z
x (2 + ln 2)
y4
z+1
x1
=
=
; b)
=
=
;
R
aspuns: a)
2
2
1
3/2
4
1
c) aceiasi de la punctul b).
57. S
a se arate c
a tangentele la curba
(C) x = a(sin t + cos t), y = a(sin t cos t), z = bet
intersecteaz
a planul xOy dupa cercul x2 + y 2 = 4a2 .
58. S
a se g
aseasc
a locul geometric al punctelor de intersectie ale planului
xOy cu tangentele la curba (C) x = cos t, y = sin t, z = 3et .
R
aspuns: Cercul: x2 + y 2 = 2, z = 0.

x2 + z 2 4 = 0
x2 + y 2 4 = 0
S
a se afle tangenta si planul normal n punctul M ( 3, 1, 1) (C).
y1
z1
x1
= =
R
aspuns: (M T )
3
3
1
(Pn ) x 3y 3z + 3 = 0.
59. Se d
a curba (C)
60. S
a se g
aseasc
a punctele curbei (C) x = 2t 1, y = t3 , z = 1 t2 ale
caror plane osculatoare sunt perpendiculare pe planul (P ) 7x 12y + 5z = 0.
R
aspuns: t1 = 2, t2 = 4/7.
61. Se considera curba (C) y = x2 /2, z = x3 /6. S
a se arate ca planele
osculatoare curbei n dou
a puncte pentru care produsul absciselor este 2 sunt
perpendiculare.

IALA
159
62. S
a se afle ecuatia planului osculator la curba
(C) x2 + 2y 2 z 2 = 8, 2x3 + z 2 = 3 n punctul M (1, 2, 1) (C).
R
aspuns: (P0 ) 11x + 20y 3z 48 = 0.
63. S
a se arate c
a urmatoarea curba
(C) x = t2 (2t + 1), y = t(t 2), z = t(t2 + 1) 1
este plan
a si s
a se scrie ecuatia planului ei.
R
aspuns: (P ) x y 2z 2 = 0.
64. S
a se arate c
a urmatoarea curba
(C) x =
1
t
1+t
, y=
, z=
1t
1 t2
1+t
este plan
a. S
a se g
aseasc
a ecuatia planului ei.
R
aspuns: (P ) x 4y 2z + 3 = 0.
65. S
a se arate c
a urmatoarele curbe sunt plane si s
a se determine planul
lor.
a) (C1 ) x = t + 1, y = t2 + t + 2, z = 2 t2 ;
t1
t2
1
, y= 2
, z= 2
.
b) (C2 ) x = 2
t +t+1
t +t+1
t +t+1
R
aspuns: a) (P1 ) x y z + 3 = 0; b) (P2 ) 2x + y + z 1 = 0.
66. Se considera curba (C) x = 3t3 , y = 4t2 , z = t. S
a se scrie ecuatiile
muchiile si fetelor triedrului mobil atasat curbei n punctul M (3, 4, 1) (C).
y4
z1
x3
=
=
; (Pn ) 9x + 8y + z 60 = 0
R
aspuns: (M T )
9
8
1
x3
y4
z1
(P0 ) 4x 9y + 36z 12 = 0; (M B)
=
=
4
9
36

x3 y4 z1

9x + 8y + z 60 = 0
(M N )
(PR ) 9
8
1 = 0.
4x 9y + 36z 12 = 0
4
9
36
67. Fie curba (C) xyz = 1, y 2 = x. S

a se gaseasc
a ecuatiile muchiilor si
fetelor triedrului lui Frenet n M (1, 1, 1) (C).
R
aspuns: Reprezent
am curba (C) n forma x = t2 , y = t, z = t3 , t 6= 0
si punctului M i corespunde t = 1. G
asim
y1
z1
x1
=
=
, (Pn ) 2x + y 3z = 0
(M T )
2
1
3
x1
y1
z1
(M B)
=
=
, (P0 ) 6x 15y z 10 = 0
6
15
1
160
(M N )
x1
y1
z1
=
=
, (PR ) 23x + 8y + 18z 49 = 0.
23
8
18
68. S
a se determine punctele de pe curba (C) x = 1/t, y = ln t, z = t
unde normala principala este paralel
a cu planul (P ) 5x + 2y 5z 4 = 0.
R
aspuns: t1 = 1/2, t2 = 1, t3 = 2 sau M1 (2, ln 2, 1/2), M2 (1, 0, 1),
M3 (1/2, ln 2, 2).
69. S
a se determine punctele curbei (C) x = 2/t, y = ln t, z = t2 n care
binormala este paralel
a cu planul (P ) x y + 4z 1 = 0.
R
aspuns: t = 1, M (2, 0, 1).
70. S
a se determine punctele curbei (C) x = 1/t, y = t, z = 2t2 1 n
care binormala este perpendiculara pe dreapta (d) x + y = 0, 4x z = 0.
R
aspuns: t1 = 1, t2 = 2.
71. Se considera curba (C) x = 3t2 , y = 6t3 , z = t. S
a se scrie expresiile
analitice ale versorilor triedrului mobil atasat curbei ntr-un punct M (C).
18t2
1
6t
i
+
j +
k
R
aspuns: t =
2
2
2
18t + 1
18t + 1
18t + 1
2
6t
6t
1 18t
i +
j +
u =
k
2
2
18t + 1
18t + 1
18t2 + 1
6t
1
18t2
b = 2
i +
j
+
k
2
2
18t + 1
18t + 1
18t + 1
72. Se d
a curba (C) x = cos3 t, y = 1, z = sin3 t. S
a se afle
a) Versorii tangentei, normalei principale si binormalei;
b) Curbura.
R
aspuns: a) t ( cos t, 0, sin t),
n (sin t, 0, cos t), b (0, 1, 0);
1
.
b) K =
3 sin t cos t
73. Fie elicea circulara x = r cos t, y = r sin t, z = at. S
a se determine:
a) vectorii unitari ai triedrului lui Frenet;
b) ecuatiile muchiilor si fetelor triedrului Frenet;
c) curbura si torsiunea.
r sin t i+ r cos t j + a k
;
R
aspuns: a) t =
r 2 + a2
a sin t i a cos t j + r k
;
n = cos t i sin t j ;
b =
2
2
r +a
x r cos t
Y r sin t
z at
b) (M T )
=
=
;
r sin t
r cos t
a
2
(Pn ) r sin t x r cos t y az + a t = 0
x r cos t
y r cos t
z at
(M B)
=
=
;
a sin t
a cos t
r

IALA
161
(P0 ) a sin t x a cos t y + rz art = 0

y r sin t
z at
x r cos t
=
=
;
(M N )
cos t
sin t
0
(Pr ) cos t x + sin t y r = 0;
r
a
c) K = 2
; T = 2
.
r + a2
r + a2
74. S
a se calculeze curbura si torsiunea curbei
(C) x = t cos(ln t), y = t sin(ln t), z = t.
1
2
, T = .
R
aspuns: K =
3t
3t
75. S
a se calculeze curbura si torsiunea curbei (C) 10xz 5 = 0, 3yz 3 = 0.
8|t|
8|t|
R
aspuns: K = 4
, T = 4
.
(t + 2)2
(t + 2)2
76. Se numeste curba T
iteica o curba pentru care d2 /T = const, d fiind
distanta de la origine laplanul osculator.
a se arate ca urmatoarea curba
S
iteica.
(C) x = e2t , y = et cos 3t, z = et sin 3t este o curba T

x y z 2 . x y z

x
R
aspuns: d2 /T = x y z
y z

x y z
x y z
2
2
2
d /T = const (d /T ) = 0. d /T = 12 3.
77. Curba y = x2 , z = 1/x3 este o curba T
iteica.
R
aspuns: d2 /T = 10/3.
78. S
a se demonstreze urmatoarele formule:
a) K = ( b , t , t );

b) T = ( t , b , b ).
79. S
a se arate c
a n orice punct al curbei (C) x = et cos t, y = et sin t,
t
z = ae raportul dintrecurbur
a si torsiune este constant.
R
aspuns: K/T = 2/a.
80. S
a se determine vectorul
w pentru care
t =
w t,
n =
w
n, b =
w b.
S
a se demonstreze formulele
K = ( t ,
n,
w ), T = (
w,
n , b ).
R
aspuns:
w =T t +K b.
162
Suprafete
81. S
a se determine ecuatia implicit
a a suprafetei (S) x = u + sin v,
y = u + cos v, z = u.
R
aspuns: (S) (x z)2 + (y z)2 = 1.
82. S
a se determine o parametrizare a suprafetei (S) xy = z(x2 + y 2 ).
sin 2v
.
R
aspuns: x = u sin v, y = u cos v, z =
2
83. S
a se arate c
a ecuatiile parametrice ale hiperboloidului cu o p
anz
a
uv + 1
uv
uv 1
x2 y 2 z 2
(S) 2 + 2 2 1 = 0 pot fi x = a
,y=b
,z=c
.
a
b
c
u+v
u+v
u+v
84. S
a se arate c
a ecuatiile parametrice:
(S1 ) x =
u
v
1
, y= 2
, z= 2
u2 + v 2
u + v2
u + v2
(S2 ) x = u cos v, y = u sin v, z = u2

definesc aceeasi suprafat
a.
R
aspuns: (S) = (S1 ) = (S2 ) : x2 + y 2 = z.
85. S
a se determine o parametrizare a suprafetei
(S) x2 + 2xz z 2 + 1 = 0.
y
z1
x
= =
u
v
1
M (S) M (S) (du,v ). Se obtin ecuatiile:
2u(1 u)
2v(1 u)
u2 + 1
(S) x = 2
, y= 2
, z= 2
.
u + 2u 1
u + 2u 1
u + 2u 1
R
aspuns: Fie M0 (0, 0, 1) (S) si (du,v )
86. Se considera suprafata x = u2 + v, y = u2 v, z = uv. S

a se arate ca:
a) Curbele (Cu ) sunt curbe plane;
b) Curbele (Cv ) sunt drepte;
c) Ecuatia curbei (C) u = v, trasat
a pe suprafata (S) este o curba plan
a.
R
aspuns: a) (Cu ) (P ) x y = K - const.;
b) (Cv ) x = u0 + v, y = u0 v, z u0 v - drepte;
c) (C) x = u2 + u, y = u2 u, z = u2 ; (C) (P1 ) x + y 2z = 0.
87. Se considera paraboloidul hiperbolic (S) x2 y 2 2az = 0.
S
a se determine:
1) Ecuatii parametrice ale suprafetei;
2) Natura curbelor (C1 ) uv = 1 si (C2 ) uv = 1, trasate pe suprafata (S).

IALA
163

1 1 1
1
1 1 1
+
+
;
, y=
, z=
R
aspuns: 1) x =
2 u v
2 u v
2auv
2) (C1 ) x2 y 2 1 = 0, z = 1/2a - hiperbola;
(C2 ) x2 y 2 + 1 = 0, z = 1/2a - hiperbola.
88. S
a se determine ecuatia planului tangent la elipsoidul
(E)
x2 y 2 z 2
+ 2 + 2 1=0
a2
b
c
n punctul M0 (x0 , y0 , z0 ) (E).

xx0 yy0 zz0
R
aspuns: (Pt ) 2 + 2 + 2 1 = 0.
a
b
c
89. Se d
a suprafata (S) xyz = abc, abc 6= 0 si curba
m
(C) x = at , y = btn , z = ctp , unde m + n + p = 0, trasat
a pe suprafata
(S). S
a se arate c
a oricare ar fi M (S), tangenta M T este inclusa n planul
tangent la suprafat
a, construit n M .
90. Se considera suprafata (S) xn + y n + z n dn = 0. Pentru orice punct
M (S) se noteaz
a cu A, B, C, punctele de intersectie ale planului tangent n
M la suprafata (S) cu axele de coordonate. S
a se arate ca:
b
c
a
+
+
= 1.
OA OB OC
91. Se considera suprafata
(S) x = u3 sin3 v, y = u3 cos3 v, z = (a2 u2 )3/2 .
Pentru orice punct M (S) se noteaz
a cu A, B, C punctele de intersectie
ale planului tangent n M la suprafata (S) cu axele de coordonate.
S
a se arate c
a OA2 + OB 2 + OC 2 = constant.
92. S
a se determine punctele de pe suprafata
(S) x = u2 , y = uv, z = v 2 + 2u
x
y
z1
= =
.
2
5
14
R
aspuns: Pentru M (u, v) (S) planul tangent este
(Pt ) (v 2 u)x 2uvy + u2 z u3 = 0 si se impune conditia (D) (Pt ).
Se obtine:
M1 (1, 2); (P1 ) 3x 4y + z 1 = 0;
M2 (1, 3); (P2 ) 8x 6y + z 1 = 0.
ale caror plane tangente trec prin dreapta (D)
164
93. S
a se verifice c
a urmatoarele suprafete sunt plane:
1) (S1 ) x = u2 + v 2 , y = uv, z = (u + v)2 ;
v
2) (S2 ) x = (u v)2 , y = u2 3v 2 , z = (u 2v).
2
R
aspuns: Directia normalei ntr-un punct arbitrar al suprafetei este fixa.
1)
n 1 (1, 2, 1); 2)
n 2 (1, 1, 4).
94. S
a se determine ecuatia planului tangent si normala la suprafata
(S) xyz = 1 n punctul M (1, 1, 1).
R
aspuns: (Pt ) x + y + z 3 = 0, (M N ) x 1 = y 1 = z 1.
95. S
a se determine punctele n care suprafetele (S1 ) si (S2 ) au normala
comun
a, (S1 ) x + yz + z 3 3 = 0, (S2 ) x + 2y + 11z 13 = 0.
R
aspuns: M (3, 1, 2).
96. Se considera suprafata (S) x = u2 + v 2 , y = u2 v 2 , z = uv.
S
a se g
aseasc
a prima form
a p
atratic
a fundamentala si s
a se calculeze lungimea
curbei v = au, trasat
a pe suprafata (S) cuprinsa ntre u = 1 si u = 2.
R
aspuns:
ds2 = (8u2 + v 2 )du2 + 2uvdudv + (8v 2 + u2 )dv 2 ;
4
l = 3 2a + a2 + 2.
97. Fie suprafata (S) x = u, y = v, z = sin(u + v). S
a se determine
unghiul dintre curbele (C1 ) u + v = 0 si (C2 ) u v = 0 trasate pe suprafata.
R
aspuns: = /2, curbele sunt ortogonale.
98. Se considera suprafata (S) x = u cos v, y = u sin v, z = u + v.
S
a se arate c
a curbele (C1 ) u = ev si (C2 ) u2 + u + 1 ev = 0, trasate pe
suprafata (S), sunt ortogonale.
99. S
a se calculeze unghiul sub care se intersecteaz
a curbele (C1 ) u + v = 0
si (C2 ) u v = 0, trasate pe suprafata (S) x = u cos v, y = u sin v, z = av.
1 a2
.
R
aspuns: cos =
1 + a2
100. S
a se calculeze aria torului
(S) x = (a + r cos u) cos v, y = (a + r cos u) sin v, z = r sin u,
u [0, ], v [0, 2].
R
aspuns: = 2 2 ar.
101. Fie suprafata (S)

r (u, v) =
r = (u2 + 3u) i + v j + u(v + 1) k .
S
a se afle ecuatia planului tangent n punctul M (2, 0, 1) la suprafata si
unghiul dintre curbele coordonate ce trec prin M .

IALA
165
R
aspuns: (Pt ) x y z + 1 = 0, = 2/3.
102. S
a se calculeze lungimile laturilor si m
asura unghiurilor triunghiului
curbiliniu determinat de curbele (C1 ) u = 1, (C2 ) v = 1, (C3 ) u v = 1
trasate pe suprafata (S) x = u cos v, y = u sin v, z = u + v.
R
aspuns: E = 2, F = 1, G = 1 + u2 . Punctele de intersectie a celor trei
curbe sunt A(1, 1), B(1,
0), C(0, 1).
6 5 1+ 6
+ ln
, l = 2.
l = 2, l =
AC
BC
AB
2
2
2
3
= (C1 , C2 ), = /3; = (C2 , C3 ), = arccos
10
= (C1 , C3 ), = /6.
103. Se considera sfera
(S) x = r cos v sin u, y = r sin v sin u, z = r cos v,
u [0, ], v [0, 2]. S
a se determine:
a) Coeficientii primei forme p
atratice fundamentale (E, F, G);
2) Coeficientii celei de a doua forme p
atratice fundamentale (L, M, N );
3) Elementul de arie S si aria sferei;
F
G
E
=
= .
4) S
a se arate c
a
L
M
N
R
aspuns: 1) (E, F, G) = (R2 , 0, R2 sin2 u);
2) (L, M, N ) = (R, 0, R sin2 u); 3) d = R2 sin ududv, = 4R2 .
104. S
a se calculeze prima, a doua forma p
atratic
a fundamentala si curbura
totala a elipsoidului de rotatie
(S) x = a cos u cos v, y = a cos u sin v, z = b sin u.
R
aspuns: (E, F, G) = (a2 sin2 u + b2 cos2 u, 0, a2 cos2 u)
ab
(1, 0, cos 2 u)
(L, M, N ) = p
2
a2 sin u + b2 cos2 u
b2
.
K= 2
(a cos2 u + b2 sin2 u)2
105. S
a se determine prima, a doua forma p
atratic
a fundamentala si curbura total
a a paraboloidului de rotatie (S) x = u cos v, y = u sin v, z = u2 .
R
aspuns: (E, F, G) = (1 + 4u2 , 0, u2 )
2
4
.
(L, M, N ) =
(1, 0, u2 ); K =
2
(1 + 4u2 )2
1 + 4u
106. Se considera suprafata elicoidal
a
(S) x = u cos v, y = u sin v, z = av.
166
S
a se determine:
a) Coeficientii primei forme p
atratice fundamentale (E, F, G);
b) Coeficientii celei de a doua forme p
atratice fundamentale (L, M, N );
c) S
a se determine
lungimea arcului de curba trasat
a pe suprafata (S),
(C) v = ln(u + u2 + a2 ) ntre punctele M1 (u1 , v1 ) si M2 (u2 , v2 ) (C).

R
aspuns: a) E = 1, F = 0, G = u2 + a2 ;
a
, N = 0; c) l = 2|u2 u1 |.
b) L = 0, M =
2
2
M1 M2
u +a
107. S
atratic
a pentru tor
(S) x = (a + r cos u) cos v, y = (a + r cos u) sin v, z = b sin u.
R
aspuns: (E, F, G) = (r 2 , 0, (a + r cos u)2 )
cos u
.
(L, M, N ) = (b, 0, cos u(a + r cos u)); K =
r(a + r cos u)
108. S
atratic
a pentru pseudosfera

u
.
(S) x = r sin u cos v, y = r sin u sin v, z = r cos u + ln tg
2
R
aspuns: (E, F, G) = r 2 (ctg 2 u, 0, sin2 u)
(L, M, N ) = r(ctg u, 0, sin u cos u), K =
1
.
r2
109. S
a se studieze natura punctelor M1 (u = 0, v = 1) si M2 (u = v = 1)
u1
de pe suprafata (S) x = u + v 2 , y = 2u2 + v, z =
.
v+1
R
aspuns: a) M1 - punct eliptic; b) M2 - punct hiperbolic.
110. S
a se studieze natura punctelor suprafetei (S) z = (1/4)(x + y)2 .
R
aspuns: Suprafata (S) este de tip parabolic.
111. S
a se determine natura suprafetei (S)
y2
x2
= 2z (paraboloid
a2
b2
hiperbolic).
R
aspuns: (S) x = a(u + v), y = b(u v), z = 2uv.
L = 0, M = 4ab, N = 0 K < 0, adic
a (S) este suprafata de tip
hiperbolic.
112. S
a se calculeze curburile principale, curbura totala si curbura medie
pentru suprafata elicoidal
a (S) x = u cos v, y = u sin v, z = av.
a
a
, K2 = 2
R
aspuns: K1 = 2
2
u +a
u + a2

IALA
K = K1 K2 =
167
a2
, H = 0.
(u2 + a2 )2
113. S
a se calculeze curburile principale si curbura totala pentru pseudosfera (S) x = r sin u cos v, y = r sin u sin v, z = r(cos u + ln(tg u/2)).
1
1
1
R
aspuns: K1 = tg u, K2 = ctg u, K = 2 .
r
r
r
114. S
a se arate c
a urmatoarea suprafata este suprafata minimala (H = 0).
(S) x = a(3u + 3uv 2 u3 ), y = a(3v + 3u2 v v 3 ), z = 3a(u2 v 2 ).
R
aspuns: E = 9a2 (1 + u2 + v 2 ) = G, F = 0
L = 6a, M = 0, N = 6a H = 0.
115. S
a se arate c
a suprafata (S) z = ln
cos x
are curbura medie nul
a.
cos y
116. S
a se determine f (u) astfel nc
at suprafata
(S) x = u cos v, y = u sin v, z = f (u)
s
a aib
a curbura medie nul
a.
R
aspuns: f (u) = a ln(u + u2 a2 ).
117. Se d
a suprafata (S) x = u, y = uv, z = f (v). S
a se determine functia
f astfel nc
at:
1) Curbura total
a s
a fie nul
a;
2) Curbura medie s
a fie nul
a.
R
aspuns: 1) f (v) = c - constant; 2) f (v) = arctg v.
Bibliografie
[1] Chirit
a, S., Probleme de matematici superioare, Editura Didactica si
Pedagogic
a, Bucuresti, 1989.
[2] Ionescu, Gh. D., Algebr
a liniar
a, geometrie analitic
a si diferential
a,
Institutul Politehnic Cluj-Napoca, 1980.
[3] Ionescu, Gh. D. (colectiv), Probleme de Algebr
a liniar
a, Geometrie
analitic
a si diferential
a, Institutul Politehnic Cluj-Napoca, 1983.
[4] Mihaileanu, N. (colectiv), Culegere de probleme de geometrie analitic
a
si diferential
a, Editura Didactica si Pedagogic
a, Bucuresti, 1970.
[5] Mihesan, V., Analiz
a matematic
a. Geometrie analitic
a si diferential
a.
Algebr
a si Programare liniar
a, U. T. Press, Cluj-Napoca, 2000.
[6] Mihesan, V., Geometrie analitic
a si diferential
a. Algebr
a liniar
a,
U. T. Press, Cluj-Napoca, 2007.
[7] Mihesan, V., Geometrie analitic
a si diferential
a. Algebr
a liniar
a,
Culegere de probleme, U. T. Press, Cluj-Napoca, 2007.
[8] Vornicescu, N. (colectiv), Algebr
a, geometrie si ecuatii diferentiale,
Institutul Politehnic Cluj-Napoca, 1990.
[9] Vornicescu, N. (colectiv), Algebr
a, geometrie si ecuatii diferentiale,
Culegere de probleme, Universitatea Tehnic
a, Cluj-Napoca, 1995.
168

Curs PDF

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Curs PDF

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Prefat

2 Planul si dreapta n spatiu

3 Conice si cuadrice. Generarea suprafetelor

3 Conice si cuadrice. Generarea suprafetelor

Sisteme de coordonate carteziene si polare

O dreapta (D) poate fi descrisa de un mobil n dou

Definitia 1.1.1. O dreapt

unde A(x), B(y) are lungimea k AB k = |x y|. A se numeste originea si B

Sisteme de coordonate n plan

1.2.1. Reper cartezian. In mod analog se pot reprezenta punctele unui

Fie (P ) planul determinat de (D1 ) si (D2 ). Are loc urmatorul rezultat.

Aplicam formulele (1) si obtinem u = + k, k Z.

Sisteme de coordonate n spatiu

Multimea punctelor din planul xOy au cota egala cu 0, deci ecuatia z = 0

planului zOx. Multimea punctelor axei Ox au ordonata si cota egale cu 0. Deci

Deci = 4, u = , v = . Aplicand formulele (2) obtinem

Vectori liberi n E3 . Operatii cu vectori

Numeroase fenomene pot fi modelate matematic prin utilizarea notiunii de

segment se numeste orientat de la A la B si se noteaz

Pentru segmentul orientat AB, A se numeste origine, B extremitate,

dreptelor paralele cu AB, directia segmentului orientat AB. Se observ

Segmentul orientat BA este opus lui AB.

Definitia 2.1.2. Orice segment orientat AB E3 se numeste vector legat.

Daca A = B atunci vectorul legat AA= O se numeste vector legat nul.

Doi vectori legati sunt egali dac

CD au acelasi sens dac

Daca vectorul legat AB se misc

acelasi sens el devine vector alunec

si CD sunt egali dac

i) AB si CD au aceeasi dreapta suport;

ii) AB si CD au acelasi sens; iii) k AB k = k CD k.

Definitia 2.1.3. Doi vectori legati AB si CD din E3 se numesc

i) AB si CD au aceeasi directie (ABkCD);

ii) AB si CD au acelasi sens;

Definitia 2.1.4. Multimea tuturor vectorilor echipolenti cu AB se numeste

vector liber adic

Notatie. Vectorul liber se noteaz

lungime. Daca AB V3 , atunci BA V3 este opusul lui AB.

segmentul orientat AB; analog lu

orientat BC. Suma lor este prin definitie w

Daca consideram reprezentantul lui ~v segmentul orientat AD si dac

este diagonala paralelogramului construit pe segmentele orientate AB si AD,

suma vectorilor este de asemenea w

Teorema 2.1.1. (V3 , +) este grup comutativ, adic

2) Fie ~u =AB un vector arbitrar. Daca lu

3) Fie ~u V3 un vector arbitrar, ~u =AB. Daca u~ = ~u =BA se obtine

~u + (~u) =AB + BA= ~0.

scalari putem defini de asemenea, sc

Definitia 2.2.1. Vectorii liberi ~ui V3 , i = 1, n, n 1 se numesc liniar

si d~ =OM =OM 0 + OC = ~a + ~b + ~c, adic

si din necoplanaritatea vectorilor ~a, ~b, ~c rezult

Fie A (D) si AB un reprezentant a lui ~a. Notam cu A proiectia punctului

A pe (D). Vectorul liber generat de segmentul orientat AA notat prin AA =

prD~a se numeste proiectia vectorului ~a pe dreapta (D). Deoarece AA si

~u sunt coliniari, exista R astfel nc

Teorema 2.3.2. Dac

unde x~i = prOx~v , y~j = prOy~v , z~k = prOz~v .

Descompunerea lui ~v dupa versorii ~i, ~j, ~k se numeste reprezentarea analitic

Scalarii (cos , cos , cos ) se numesc cosinusi directori ai vectorului ~v .

Daca A(x, y, z) E3 atunci OA se numeste vector de pozitie al punctului

A si OA= ~rA = x~i + y~j + z~k.

Produsul scalar si produsul vectorul

3.1.1. Produsul scalar a doi vectori