Universitatea de Vest

Facultatea de Matematic i Informatic

REFERAT
SISTEMULAXIOMATICAL LUI
BIRKHOFFPENTRUGEOMETRIA
EUCLIDIANA
student: MATICAA. DANCALIN
M2D1204 Fundamentelematematiii
Cadrudidactic Lect. dr. Adara-MonicaBlaga
Studii universitare de masterat
Matematic
Matematic didactic (ZI)
Anul I (2013-201)
TIMISOARA,2014
Pag. 1 din 10
Geometria prezint caracterul cel mai concret dintre toate disciplinele matematice. Pornind de
la studiul unor figuri prezente n imediata noastr apropiere, geometria mbin coerent gndirea
abstract cu gndirea concret.
Prima prezentare axiomatic a geometriei a fost dat de Euclid, n cartea sa Elementele, care
a servit ca model pn la sfritul secolului !. "xiomatica lui #uclid nu este perfect i de
aceea n demonstra$ii se face uz de intui$ie n mod tacit. Geometria lui #uclid apare ca o doctrin
constituit din punct de vedere teoretic, ca o tiin$ deductiv ale crei adevruri numite teoreme,
se deduc pe cale logic dintr%o serie de defini$ii i axiome, rezultate din experien$, din
observa$iile fcute asupra figurilor din spa$iul n care trim.
&econceperea geometriei drept studiu logic deductiv a determinat reformularea sistemului
axiomatic a lui #uclid de ctre David Hilbert '1()*%1+,-. n cartea sa, Grundlagen der
Geometrie %/undamentele geometriei, aprut n 1(++. 0ucrarea prezint un sistem complet de
axiome, pornind de la care se poate ob$ine prin deduc$ie logic ntregul material al geometriei.
1up axiomatica lui 2ilbert au aprut i alte sisteme axiomatice pentru geometria euclidian3
printre acestea se numr i sistemul axiomatic al lui G.D. Birkoff '1((,%1+,,. studiat i n
actualele manuale colare ntr%o form uor modificat.
4ai concret i mai abstract ncercm mai 5os .
Un sistem axiomatic cuprinde o mulime de noiuni i relaii primare sau
fundamentale, din care se deduc noiunile i relaiile derivate. Sistemul mai
cuprinde un set de propoziii adevrate, numite axiome, din care se deduc alte
propoziii adevrate, numite teoreme.
Noiunile primare n axiomatica lui Birkhoff sunt punct, dreapt, plan,
distan, msur.
!unctele sunt elemente ale unei mulimi S, care constituie spaiul i se noteaz
cu litere mari ", B, #, ... .
$reptele sunt mulimi de puncte i se noteaz cu litere mici a, %, c, ... .
&ulimea dreptelor $ este o mulime inclus n mulimea prilor lui S 3 DP(S) .
!lanele sunt de asemenea mulimi de puncte care se noteaz cu litere 'receti mici
(, ), *, ... . &ulimea planelor + este o mulime inclus n mulimea prilor
lui S 3 P(S) .
,elaiile primare sunt cele aparin-nd teoriei mulimilor apartenen,
incluziune, funcie, relaia de echivalen etc.
Sim%olurile lo'ice ,,, ,,, etc.
Se presupun cunoscute proprietile al'e%rice, de ordine, de continuitate i
metrice ale mulimii numerelor reale. x este un corp comutativ, ordonat
arhimedian i euclidian. Structura metric pe este dat de funcia distan
$istana este o funcie d 3 SxS .
Se noteaz cu U mulimea un'hiurilor. Noiunea de un'hi nu este o noiune
primar, se va defini pe %aza altor noiuni. &sura un'hiului este o funcie
m3 U [ 0;1(0] .
.n cadrul axiomaticii lui Birkhoff, 'eometria apare ca o structur
(S , D , , d , m) .
Pag. * din 10
"xiomele 'eometriei euclidiene plane sunt structurate in sase 'rupe
Axi omel e de i nci denta:
(A1 ) ori ce dreapta are cel pu i n doua puncte di sti ncte:
l S A, BS ABa.i. Al si Bl
(A2) ori ce doua puncte di sti ncte sunt col i ni are:
A, BS , AB ,l S a.i. Al si Bl
(A3) ori care ar fi doua puncte A , BS , exi sta cel mul t o dreapta care l e
conti ne;
(A4) exi sta 3 puncte di sti ncte necol i ni are.
(A5) Axi om a di stantei : exi sta pe S o functi e d 3 S x S cu propri etati l e:
$/. 0pozitivitatea1 d (a , B)o , A, BS ;d ( A, B)=0A=B.
$2. 0simetria1 d (A , B)=d (A , B) A, BS
(A6) Axi oma ri l ei : !ri ce dreapta admi te un si stem de coordonate.
3ntroducem relatia derivata 4a fi intre5
"efni ti e
!unctul B se afla intre punctele " si # 0notam "6B6#1 daca ", B, #
sunt puncte coliniare distincte si d0",B17d0B,#18d0",#1.
9olosind %i:ectia intre multimea punctelor dreptei si multimea numerelor reale,
%i:ectie data de un sistem de coordonate, se demonstreaza urmatoarele proprietati
ale relatiei 4a fi intre5
#eorema:
1 )
$aca
ABC
, atunci
CBA
.
2)
$intre oricare trei puncte distincte de pe o dreapta, unul si numai unul este
situat intre celelalte doua.
3)
;ricare puncte distincte de pe o dreapta pot fi notate intr<o ordine
ABCD .
4)
$aca ", B sunt doua puncte distincte oarecare, atunci exista un punct # astfel
ca ABC si exista un punct $ astfel ca ADB .
5)
$aca
ABC
, atunci ", B, # sunt coliniare si diferite.
3n toate aceste demonstratii este esentiala proprietatea
f (A)< f (B)< f (C) f ( A)> f (B)> f (C)ABC .
Pag. - din 10
Sa facem o comparatie cu sistemul axiomatic al lui =il%ert. 3n cazul acestui
sistem axiomatic, relatia 4a fi intre5 este o
relatie primara
, data prin intermediul
unui set de axiome, numite axiome de ordine. >le contin cu aproximatie
proprietatile incluse in teorema de mai sus. 3n plus, aceasta 'rupa de axiome mai
contine si
axioma lui $as%
care este o teorema in cazul sistemului Birkhoff. 3n
am%ele sisteme axiomatice se introduc notiunile derivate de
sement
,
semidreapta
,
un%i
si
triun%i
. $atorita %i:ectiei dintre multimea punctelor unei drepte si

,
introducerea notiunii de
semidreapta
este mult mai simpla in cazul sistemului
Birkhoff.
$e exemplu
se'mentul de capete ", B este notat cu 0"B1 si se defineste prin
(AB)={C/ ACB} .
9ie A , Bl ,l . Semidreapta 0"B 0semidreapta de la " spre B1 se
defineste prin ( AB={C/ CAB} , unde am notat prin #6"6B ne'atia
relatiei 4a fi intre5 0" nu se afla intre # si B 1.
Se introduce o noua axioma
(A&) A xi oma de separare a pl anul ui :
"ata o dreapta l i ntr'un pl an , mul ti mea punctel or pl anul ui ce nu aparti n
dreptei este reuni unea a doua mul ti mi
1
,
*
di s( uncte, a. i .
fecare di ntre el e este con)exa
daca A
1
si B
*
, atunci (AB)l = .
9iecare din cele doua multimi

1
,
*
poarta numele de
semiplan marinit de dreapta l
.
#u a:utorul notiunii de semiplan se definesc notiunile derivate
interiorul unui
un%i
, respectiv
al unui triun%i
.
#eorema l ui $as%
0ce apare ca axioma de ordine a sistemului axiomatic =il%ert1
poate fi acum demonstrata
*ie un triun%i A+, o dreapta l din acelasi plan. "aca l contine un punct - intre A si ,
atunci l intersectea.a sau pe (A+), sau pe (+,).
9acem o%servatia ca in lucrarile lui !ash aceasta teorema apare ca o axioma, si
axioma de separare a planului este o teorema demonstrata cu a:utorul axiomei lui
!ash, exact ca in cazul sistemului axiomatic al lui =il%ert.
#on'ruenta se'mentelor apare ca o relatie derivata 0pe multimea se'mentelor1,
introdusa prin intermediul distantei doua se'mente 0"B1 si 0#$1 sunt con'ruete
daca d0",B18d0#,$1. Notam 0"B1 0#$1. $aca introducem anterior acestei definitii pe
aceea a lun'imii unui se'ment 0distanta intre capetele sale1, este prefera%il sa
definim con'ruenta a doua se'mente prin intermediul lun'imii se'mentelor
respective. Se demonstreaza o serie de proprietati le'ate de relatia de con'ruenta
a se'mentelor
Pag. , din 10
/. #on'ruenta se'mentelor este o relatie de echivalenta?
2.
#eorema de constructie a unui sement
9ie se'mentul 0"B1 si semidreapta 0#$.
>xista un unic punct > 0#$ astfel incat 0"B1 0#>1.
@.
#eorema de adunare a sementelor
daca "6B6#, "A6BA6#A a.i. 0"B1 0"ABA1 si
0B#1 0BA#A1, atunci 0"#1 0"A#A1.
B.
#eorema de scadere a sementelor
daca "6B6#, "A6BA6#A a.i. 0"B1 0" ABA1 si
0"#1 0"A#A1, atunci 0B#1 0BA#A1.
C. ;rice se'ment are un mi:loc unic.
!entru a defini con'ruenta a doua un'hiuri, este necesara introducerea unei functii
masura a un'hiurilor
(A/) Axi oma functi ei masura a un%i uri l or:
>xista o functie
m3 U [ 0;1(0]
, 0U
8multimea tuturor un'hiurilor 1 cu proprietatile

(Ax. de constructie a un%iurilor)

9ie 0"B o semidreapta ce mar'ineste un
semiplan . !entru orice numar real ( DE, /FEG, exista o unica
semidreapta 0"# cu # a.i. m0H#"B18(?

(Ax. adunarii un%iurilor)

$aca $ 3nt HB"# atunci m0HB"#18m0HB"$17m0H$"#1?
I
(Ax. suplementului)
$aca doua un'hiuri sunt cu laturile in prelun'ire, atunci
ele sunt suplementare.
9olosind proprietatile masurii un'hiurilor, se poate demonstra faptul ca relatia de
con'ruenta a un'hiurilor este o relatie de echivalenta, cat si o teorema de
constructie a unui un%i
con'ruent cu un un'hi dat, o
teorema de adunare
si una
de
scadere
a un'hiurilor.
3n cazul sistemului axiomatic al lui =il%ert, relatia de con'ruenta a se'mentelor
este o relatie primara, data impreuna cu relatia de con'ruenta a un'hiurilor, ale
caror proprietati sunt date in 'rupa axiomelor de con'ruenta. "ceasta contine 2
axiome le'ate de con'ruenta se'mentelor 0
axioma de existenta a unui sement conruent
cu un sement dat, axioma adunarii un%iurilor
1, doua axiome le'ate de con'ruenta
un'hiurilor 0
axioma existentei un%iului conruent cu un un%i dat, axioma de adunare a
un%iurilor
1 si
axioma 010 de conruenta a triun%iurilor
, data evident dupa definirea
relatiei derivate de triun'hiuri con'ruente.
"parent, calea este mai directa in acest ultim set de axiome 0=il%ert1, dar
introducerea functiei masura a un'hiurilor simplifica demonstratiile. !utem defini
acum un'hiul drept, fie ca un un'hi de masura JE, fie ca un un'hi con'ruent cu
suplementul sau. !entru a o%tine mai multe proprietati de perpendicularitate, se
defineste mai intai con'ruenta a doua triun'hiuri apoi, introducand
(A2) Axi oma 0. 1. 0.
3n triun'hiurile "B# si "KBK#K daca avem L"BL L"KBKL, L"#L L
"K#KL, m0 B"#18m0 BK"K#K1 8M LB#L LBK#KL, m0 "B#18m0 "KBK#K1, m0 "#B18m0 "K#KBK1
se demonstreaza toate cazurile de con'ruenta a triun'hiurilor. "ceste cazuri sunt
aplicate in teorema de existenta a perpendicularei duse dintr<un punct exterior
Pag. 6 din 10
unei drepte pe acea dreapta. Unicitatea acestei perpendiculare necesita insa
introducerea
axi omei paral el el or
.
3n cazul sistemului axiomatic al lui =il%ert, dupa introducerea celor @ 'rupe de
axiome 0de incidenta, de ordine si de con'ruenta1, cu toate notiunile derivate din
teoremele deduse din ele, se contureaza ideea demonstrarii existentei unui sistem
de coordonate pe fiecare dreapta si a unei functii distanta. Ne'atura cu se
face aici prin axiomele de continuitate #antor si "rhimede.
$eci, fie ca tratam metric 'eometria plana, construind teoria deductiva
0axiomatica1 %azata pe 'eometria metrica 0S, N, d1 si restul de axiome, fie pe cele
B 'rupe de axiome 0=il%ert1, o%tinem ceea ce se numeste 'eometria a%soluta.
"le'and acum
o axi oma a paral el el or
, putem o%tine

eometria euclidiana
0
Ax. eucl i di ana a paral el el or
1 9ie dreapta l si punctul
Pl , exista o sin'ura dreapta lA a.i. (Pl ! )(l !l ) .

eometria %iper3olica
0
Ax. paral el el or a l ui 0o3ace)sc%i
1 9ie dreapta l si
punctul Pl . "tunci exista cel putin doua drepte prin !, paralele cu l.

eometria sferica
0
Ax. $aral el el or a l ui 4i emann
1 Nu exista doua drepte in
acelasi plan care sa fie paralele.
>xista o serie de modele pentru fiecare dintre aceste 'eometrii .
A)anta(ele sistemului lui +ir5%off:
% numr mai mic de axiome
% practic din punct de vedere didactic
doar ca se presupun
cunoscute
3
% teoria. naiv a multimilor si logica uzual
% teoria. numerelor reale
789:;, &, 8
1
<8
1-
= sistemul axiomatic al lui 8ir>?off
@ '78. < gometria euclidian
6etateorema 1
. 78 72
6etateorema 2
. 78 este necontradictoriu, independent, complet si categoric .
% Aonsideram cunoscute necontradictia aritmeticii si constructia numerelor reale .
Pag. ) din 10
!,;BN>&>
1. 4eciproca teoremei lui 6enelaus
>nun #onsiderm un triun'hi "B# i punctele
A! (BC), B! (AC), C ! (AB) . Se presupune c dou dintre puncte sunt
situate pe dou laturi ale triun'hiului i unul este situat pe
prelun'irea celei de<a treia latur 0sau c punctele "A, BA, #A sunt
situate pe prelun'irile laturilor triun'hiului1. $ac are loc
e'alitatea
A! B
A! C

B! C
B! A

C ! A
C ! B
=1(i ) atunci punctele "A, BA, #A sunt
coliniare.
$emonstraie !resupunem c dou dintre
puncte sunt situate pe dou laturi ale
triun'hiului i unul este situat pe
prelun'irea celei de<a treia laturi.
!resupunem c punctele "A, BA, #A nu sunt
coliniare. "tunci dreapta "ABA ar intersecta
latura "B ntr<un punct #O diferit de #.
"plic-nd teorema lui &enelaus pentru
punctele coliniare "A, BA, #O o%inem
A! B
A! C

B! C
B! A

C ! ! A
C ! ! B
=1(ii) $in relaiile 0i1
i 0ii1 rezult c
C ! A
C ! B
=
C! ! A
C! ! B
. "r
nsemna c se'mentul D"BG este mprit de
punctele interioare # i #O n acelai raport P contradicie. elimin-nd
presupunerea fcut a:un'em la concluzia c punctele "A, BA, #A sunt coliniare.
2. #eorema lui $ascal
>nun .n orice hexa'on nscris ntr<un cerc, punctele de intersecie
ale laturilor opuse sunt coliniare.
$emonstraie 9ie ABDE={ }; CB"E={# }; A"DC={ $}. #onsider
triun'hiul 3QR format din prelun'irile laturilor 0"B1, 0#$1, 0>91. "plic
teorema lui &enelaus pentru triun'hiul 3QR i transversale >$, B#, "9.
Pag. B din 10
;%in urmtoarele relaii
E%
E&

D&
D'

'
%
=1(i )
B'
B%

C&
C'

#%
#&
=1(ii)
A'
A%

"%
"&

$ &
$'
=1(iii )
Sin-nd cont de relaiile deduse
din scrierea puterilor punctelor 3,
Q, R fa de cerc
&C&D=&E&" ; 'B'A=C''D; %A%B=%E%" i nmulind relaiile 0i1, 0ii1
i 0iii1 mem%ru cu mem%ru o%in
'
%

#%
#&

$ &
$'
=1 conform
reciprocei teoremei lui
6enelaus
, punctele N, &, N coliniare.
3. $ro3lema 3
>nun Se consider triun'hiul "B#, nlimea D"$G i punctele
#(BC), $ ( AC) . S se demonstreze c 0$" este %isectoarea
un'hiului &$N dac i numai dac dreptele "$, BN i #& sunt
concurente.
$emonstraie #onstruim prin "
dreapta d paralel cu B#. $reapta d
intersecteaz dreptele $& i $N n
punctele , i S. ;%servm c
A(#! BD# i
AS$!CD$ rezult-nd astfel
A(
BD
=
A#
B#
respectiv
AS
CD
=
A$
C$
. ;%inem astfel A(=
A#BD
B#
respectiv AS=
A$CD
C$
. $ar D"$G
este nlime i pentru D(S .
"stfel 0$" este %isectoarea
un'hiului
"
(DS dac i numai dac D(S este isoscel sau dac i numai
dac D"$G este median a sa, rezult c A(=AS . "ceast e'alitate este
echivalent cu
A#BD
B#
=
A$CD
C$
care mai poate fi scris astfel
A#
B#

BD
CD

C$
A$
=1 . $eci "$, BN, #& sunt drepte concurente.
Pag. ( din 10
4. $unctul lui 7e8ton
>nun

9ie "B#$ un patrulater circumscripti%il i fie "A, BA, #A i
$A punctele de tan'en ale cercului nscris cu laturile
patrulaterului. "tunci dreptele "#, B$, "A#A i BA$A trec prin
acelai punct N 0numit
punctul lui 7e8ton
1.
$emonstraie Notm {$ }=ACB! D! , a=m(# AD! $ )si )=m(# A$ D! ) . Se
o%serv c
m(
"
AD! $ )$m(
"
$B! C)=1(0
0
. Tom
aplica teorema sinusurilor n $AD! i
$B! C . Tom o%ine
AD!
sin)
=
A$
sina
i
B! C
sin )
=
$C
sina
. $in aceste dou e'aliti vom
avea c
A$
$C
=
AD!
B! C
(i ) .
9ie {$ ! }=ACA! C! . !rocedm ca n cazul
anterior i o%inem
A$ !
$ ! C
=
AA!
C ! C
(ii) .
$eoarece AA! =AD , CC! =CB! , din 0i1
i 0ii1 rezult, ceea ce dovedete c
$=$ ! , adic "# trece prin intersecia se'mentelor "A#A i BA$A. "nalo' se
demonstreaz c $ BD .
5. $unctul lui 7ael:
>nun $ac "A, BA i #A sunt punctele de contact ale cercurilor
exnscrise cu laturile triun'hiului "B# 0 A! (BC), B! (AC), C ! (AB) 1
atunci dreptele ""A, BBA i ##A sunt concurente ntr<un punct 0numit
punctul lui 7ael
1.
$emonstraie 9ie a, %, c lun'imile laturilor triun'hiului 0B#8a, "#8%, "B8c1
i fie p semiperimetrul triun'hiului. Notm x8B"A, U8"A# i avem x7U8a i
x7c8U7% 8M 2x7c8a7%, adic x8p<c i U8p<%. !rin urmare o%inem
A! B
A! C
=
*)
*c
Pag. + din 10
!roced-nd n mod analo', se o%in
relaiile
B! C
B! A
=
*a
*c
si
C ! A
C ! B
=
*)
*a

.nmulind aceste trei relaii o%inem
A! B
A! C
%
B! C
B! A
%
C ! A
C ! B
=1 i conform
reciprocei teoremei lui #eva rezult
c dreptele ""A, BBA i ##A sunt
concurente.
B3BN3;V,"93>
D. Branzei, Metodica predarii matematicii, Ed. Paralela 45, Pitesti, 2007
Miron, R.; Brnzei D.; Fundamentele aritmeticii i geometriei, Editura !ade"iei,
Bu!ure#ti, $%&'
(.D.l)u, *eo"etrie. Concepte i metode de studiu. Partea I: Construcia axiomatic a
geometriei euclidiene, Editura Mirton, +i"i#oara, $%%&;
Pag. 10 din 10