Universitatea de Vest

Facultatea de Matematic i Informatic

REFERAT
1 DECMBRIEIN CONSTIINTA
ARADENILOR
student: MATICAA. DANCALIN
M2D1101- Capitolespecialede algebra1
CadrudidacticLect.univ.dr. PoputaVasile
Studii universitare de masterat
Matematic
Matematic didactic (ZI)
Anul I (2013-201)
TIMISOARA,2014
1 / 14
Se apropie celebrarea centenarului de la Marea Unire a Transilvaniei cu Patria Mama.
Cetatea Aradului prin ai ei Corifei a avut un rol primordial in demersurile si orani!area
ADUNRII NAIONALE DE LA ALBA IULIA din ziua de 1 Decembrie 1918. "ar mai intai
sa vedem te#tul $e!olutiunii Adunarii %ationale de la Alba &ulia la care au avut o contibutie
covarsitoare oameni ca 'asile (oldis)profesor* istoric+ Stefan Cicio)Pop) avocat* deputat si &oan
Suciu)deputat* avocat.
REZOLUIUNEA ADUNRII NAIONALE DE LA ALBA IULIA DIN 18
NOIEMBRIE/1 DECEMBRIE 1918
I. Adunarea Naional a tuturor Romnilor din Transilvania, Banat i ara Ungureasc, adunai
prin repreentanii lor !ndreptii la Al"a#Iulia !n iua de $% Noiem"rie&$ 'ecem"rie $($%,
decretea unirea acelor romni i a tuturor teritoriilor locuite de dnii cu Romnia.
Adunarea Naional proclam !ndeose"i dreptul inaliena"il al naiunii romne la !ntreg
Banatul cuprins !ntre rurile )ure, Tisa i 'unre.
II. Adunarea Naional reerv teritoriilor sus indicate autonomie proviorie pn la !ntrunirea
*onstituantei aleas pe "aa votului universal.
III. +n legtur cu aceasta, ca principii ,undamentale la alctuirea noului -tat Romn, Adunarea
Naional proclam urmtoarele.
1 'eplin li"ertate naional pentru toate popoarele conlocuitoare. /iecare popor se va
instrui, administra i 0udeca !n lim"a sa proprie prin indivii din snul su i ,iecare
popor va primi drept de repreentare !n corpurile legiuitoare i la guvernarea rii !n
proporie cu numrul indiviilor ce#l alctuiesc.
! 1gal !ndreptire i deplin li"ertate autonom con,esional pentru toate con,esiunile
din -tat.
" +n,ptuirea desvrit a unui regim curat democratic pe toate trmurile vieii pu"lice.
2otul o"tesc, direct, egal, secret, pe comune, !n mod proporional, pentru am"ele se3e,
!n vrst de 4$ de ani la repreentarea !n comune, 0udee ori parlament.
# 'esvrit li"ertate de pres, asociere i !ntrunire, li"era propagand a tuturor
gndurilor omeneti.
$ Re,orma agrar radical. -e va ,ace conscrierea tuturor proprietilor, !n special a
proprietilor mari. +n "aa acestei conscrieri, des,iinnd ,idei#comisele i !n temeiul
dreptului de a micora dup tre"uin lati,undiile, i se va ,ace posi"il ranului s#i
creee o proprietate 5artor, pune, pdure6 cel puin att ct o s poat munci el i
,amilia lui. 7rincipiul conductor al acestei politici agrare e pe de o parte promovarea
nivelrii sociale, pe de alt parte, potenarea produciunii.
% )uncitorimei industriale i se asigur aceleai drepturi i avantagii, care sunt legi,erate
!n cele mai avansate state industriale din Apus.
I2. Adunarea Naional d e3presie dorinei sale, ca congresul de pace s !n,ptuiasc
comuniunea naiunilor li"ere !n aa c8ip, ca dreptatea i li"ertatea s ,ie asigurate pentru
toate naiunile mari i mici, deopotriv, iar !n viitor s se elimine r"oiul ca mi0loc pentru
regularea raporturilor internaionale.
2. Romnii adunai !n aceast Adunare Naional salut pe ,raii lor din Bucovina, scpai din
0ugul )onar8iei austro#ungare i unii cu ara mam Romnia.
2I. Adunarea Naional salut cu iu"ire i entuiasm li"erarea naiunilor su"0ugate pn aici !n
)onar8ia austro#ungar, anume naiunile. ce8oslovac, austro#german, iugoslav, polon i
rutean i 8otrte ca acest salut al su s se aduc la cunotiina tuturor acelor naiuni.
2II. Adunarea Naional cu smerenie se !nc8in !naintea memoriei acelor "ravi romni, care !n
, / 14
acest r"oi i#au vrsat sngele pentru !n,ptuirea idealului nostru murind pentru li"ertatea i
unitatea naiunii romne.
2III. Adunarea Naional d e3presiune mulumirei i admiraiunei sale tuturor 7uterilor Aliate,
care prin strlucitele lupte purtate cu cer"icie !mpotriva unui duman pregtit de multe decenii
pentru r"oi au scpat civiliaiunea de g8iarele "ar"ariei.
I9. 7entru conducerea mai departe a a,acerilor naiunei romne din Transilvania, Banat i ara
Ungureasc, Adunarea Naional 8otrte instituirea unui )are -,at Naional Romn, care
va avea toat !ndreptirea s repreinte naiunea romn oricnd i pretutindeni ,a de toate
naiunile lumii i s ia toate dispoiiunile pe care le va a,la necesare !n interesul naiunii.
Aceiasi mari oameni fac parte si din MA$-.- S/AT %A0&1%A. $1M2% ale3i 4n adunarea
de la Alba lulia* la 1 decembrie 1516)7Am selectat pe cei ce repre!entau Aradul89
)em"rii 1piscopatului.
&oan &. Popp* episcopul Aradului
)em"ri alei 5din 0udetul
Arad6 .
&a'i(e )*(di+, secretar
consistorial* Arad
Dr -.e/an C 0*1* avocat* Arad
Dr I*an 2uciu* avocat* &neu
"r. Cornel &ancu* avocat* Arad
"r. &ustin Mar3ieu* avocat* Arad
"r. (eore Popoviciu* avocat*
C:i3ineu
Sava $aicu* director de banc;*
Arad
&uliu (rof3orean* 4nv;<;tor* (al3a
"r. 'asile Avramescu* avocat*
Maria)$adna
"r. $omul 'eliciu* avocat* Arad
"r. -mil Mon<ia* avocat* =iria
"r. Sever Miclea* avocat* Arad
"r. Aurel (o!da* avocat* >uteni
"r. (eore Cri3an* avocat* Arad
Membri ai Consiliului "irient ) $?ndul de @os* de la st?na la
dreapta9 Ale#andru 'aida 'oevod* =tefan Cicio Pop* &uliu Maniu*
'asile (oldi3* Aurel 'lad. $?ndul de sus9 &osif Aumanca* $omul
>oil;* 'aleriu >rani3te* 'ictor >ontescu* 7necunoscut8* &oan Suciu*
Aurel .a!;r* -mil Ba<ieanu* &on /luera3
Au fost alesi apoi in C1%S&.&U. "&$&(-%T A. T$A%S&.'A%&-&* >A%ATU.U& S&
T&%UTU$&.1$ $1M2%-ST& "&% U%(A$&A Acest Consiliu "irient al Transilvaniei*
>anatului si tinuturilor rom?nesti din Unaria a fost un oranism politic provi!oriu* cu atributii
leislative* e#ecutive si administrative limitate* al Transilvaniei* 4n perioada , decembrie 1516 si 4
aprilie 15,C.
D / 14
Dar care au fost evenimentele premargatoare Marii Uniri?
CRONOLO)IA E&ENIMEN3ELOR 191#41918
$1M2%&A E% P$&MU. $FG>1& M1%"&A.
1914
Iu(1$/!8 Austro)Unaria declar; r;!boi Serbiei.
Iu(15/"6 $epre!entan<ii Antantei fac cunoscut uvernului rom?n acordul <;rilor lor privind unirea
Transilvaniei cu $om?nia* 4n sc:imbul particip;rii $om?niei la r;!boi 4mpotriva Puterilor Centrale.
Iu(18/"1 Mesa@ al 4mp;ratului (ermaniei Hil:elm al &&)lea c;tre reele Carol &* prin care cerea
$om?niei s;)3i 4ndeplineasc; oblia<iile c;tre Puterile Centrale 7166D* oct.16/DC Semnarea la 'iena* 4n
cel mai strict secret* a Tratatului de alian romno#austro#ungar* la care (ermania ader; 4n aceea3i
!i8.
Iu(19/au71 (ermania declar; r;!boi $usiei. Sistemul eneral de alian<e care lea Marile Puteri a dus
la de!l;n<uirea primului r;!boi mondial.
Iu(!1/au7" Consiliul de coroan; de la Sinaia* respine cererea reelui Carol & de a intra 4n r;!boi
al;turi de Puterile Centrale 3i :ot;r?3te adoptarea unei politici de neutralitate armat;.
2e1.18/*c.1 Conven<ie secret; ruso)rom?n;* prin care $usia se ana@ea!; s; apere interitatea
teritorial; a $om?niei 3i recunoa3terea drepturilor acesteia asupra teritoriilor din Austro)Unaria
locuite de rom?ni 4n sc:imbul unei neutralit;<i binevoitoare a $om?niei 7:Acordul -aonov#
'iamandi:8.
2e1.!5/*c.16 Moartea reelui Carol &.
2e1.!8/*c.11 Urcarea pe tron a reelui /erdinand &* nepotul 3i succesorul reelui Carol &.
1916
Au7#/15 Se semnea!; la >ucure3ti Tratatul de alian 4ntre Romnia pe de)o parte* 3i /rana, )area
Britanie, Rusia i Italia, pe de alt; parte. Printre condi<iile intr;rii $om?niei 4n r;!boi de partea
Antantei* se stipula satisfacerea cererii $om?niei de a se discuta la 4nc:eierea r;!boiului drepturile ei
istorice asupra Transilvaniei* >asarabiei 3i >ucovinei.
P.A%U. &%T$F$&& $1M2%&-& E% $FG>1&
Planurile de lupt;)Conform planurilor interaliate trupele ruse3ti urmau s; 4nceap; ofensiva
concomitent cu cele rom?ne. Trupele anlo)france!e trebuiau s; debarce la Salonic* pentru a <ine 4n
loc >ularia care inten<iona s; atace $om?nia. Aceste ana@amente nu s)au reali!at pentru c; ac<iunea
alia<ilor de la Salonic a fost !;d;rnicit; de o puternic; ofensiv; ermano)bular;* iar trupele ruse3ti au
sosit cu o mare 4nt?r!iere. "in aceast; cau!;* trupele Puterilor Centrale au ocupat ,/D din teritoriul
$om?niei. Cu a@utorul trupelor ruse3ti frontul este stabili!at* la 4nceputul lunii ianuarie 151I* pe r?ul
Siret* "un;re 3i bra<ul Sf. (:eor:e.
Campania din 1917
En teritoriul liber al Moldovei* din ianuarie p?n; 4n mai 151I* a avut loc refacerea armatei rom?ne cu
mi@loace eale cu cele aflate 4n dotarea inamicului.1 misiune militar; france!; 7condus; de eneralul
Benri Mat:ias >ert:elot8 3i ec:ipamentul de lupt; din /ran<a 3i Anlia au sc:imbat 4nf;<i3area armatei
rom?ne. Au fost orani!ate dou; armate rom?ne* av?nd apro#. 4CC.CCC de oameni* intercalate cu trei
armate ruse3ti 4nsum?nd aproape 1.CCC.CCC de militari. Astfel* ofensiva rom?neasc; de la M;r;3ti 7la
11 iulie8* condus; de eneralul Ale#andru Averescu* 3i cea a eneralilor Constantin Cristescu 3i
-remia (riorescu* de la M;r;3e3ti 71),4 iulie8 de@oac; planurile de lupt; ermane de ocupare a
Moldovei 3i de cucerire a portului 1dessa.
4 / 14
ROMNIA N 1918
Oc.4n*81915 Comuni3tii ru3i a@un la putere.
Ian !5 Se 4nc:eie la >rest).itovsJ Tratatul de pace dintre Austro)Unaria 3i Ucraina.
9ebr18 Se 4nc:eie la >rest).itovsJ Tratatul de pace dintre $usia Sovietic; 3i (ermania.
Mar.$ Se semnea!; la >uftea 74n apropiere de >ucure3ti8 Tratatul preliminar de pace 4ntre $om?nia 3i
Puterile Centrale* pe ba!a c;ruia 4ncep la >ucure3ti* la 5 mart.* tratativele 4n vederea 4nc:eierii p;cii.
A1r!# Tratatul de pace de la >ucure3ti* dintre $om?nia* pe de o parte* 3i (ermania* Austro)Unaria*
>ularia* Turcia* pe de alt; parte. $om?nia era nevoit; s; cede!e "obroea* s; accepte rectific;ri de
frontier; 4n Carpa<i 3i s; 4nc:eie conven<ii economice de!avanta@oase pentru ea.
-C1U$& &%T-$%A0&1%A.-
Mar.!% 4 !8 Are loc la $oma un Conres al na<ionalit;<ilor din monar:ia austro)unar;* care votea!;
o mo<iune cer?nd recunoa3terea dreptului fiec;rei na<iuni de a se constitui 4n stat na<ional independent
sau de a se uni cu statul s;u na<ional dac; acesta e#ist;
Au7!# Se creea!; la Paris Consiliul %a<ional al Unit;<ii $om?ne* av?nd 4n conducere pe TaJe
&onescu 7pre3edinte8* 'asile .ucaciu* 1ctavian (oa* dr. Constantin Anelescu 3i &oan T:. /lorescu.
Consiliul este recunoscut la ,5 sept. de uvernul france!* la ,D oct. de uvernul SUA* la ,5 oct. de
uvernul enle!* iar la 5 nov. de cel italian drept e#ponent al intereselor poporului rom?n.
2e1.! Conresul de la %eK LorJ al rom?nilor* ce:ilor* slovacilor* polone!ilor* s?rbilor* croa<ilor 3i
rutenilor votea!; o mo<iune prin care se cere de!membrarea Austro)Unariei 3i eliberarea tuturor
popoarelor.
1fensiva Antantei
2e1.1! Armatele aliate din >alcani spar frontul bular la "obropol@e 3i 4naintea!; spre Sofia.
2e1. 1% Se semnea!; la Salonic actul de capitulare a >ulariei.
Oc.# (ermania 3i apoi* la $ *c.* Austro)Unaria* fac oferte de pace Puterilor Aliate.
U%&$-A >ASA$A>&-& CU $-(ATU. $1M2%
Mar.!5 Sfatul 0;rii de la C:i3in;u 7capitala >asarabiei8 :ot;re3te unirea >asarabiei cu $om?nia .
U%&$-A T$A%S&.'A%&-& CU $-(ATU. $1M2%
2e1.!9 Comitetul -#ecutiv al Partidului %a<ional $om?n* 4ntrunit la 1radea adopt; 4n unanimitate o
declara<ie redactat; de 'asile (oldi3 prin care se dorea recunoa3terea acestui for ca oran provi!oriu
de conducere al Transilvaniei. Se constituie un MComitet de Ac<iuneM* cu sediul la Arad* av?ndu)l
pre3edinte pe 'asile (oldi3.
Oc." Manifestul Emp;ratului Carol & de Babsbur ) C;tre popoarele mele credincioase privind
reorani!area Austro)Unariei 4ntr)o /edera<ie de 3ase state independente 7austriac* unar* ce:*
iuoslav* polone! 3i ucrainean8.
Oc." "eclara<ia de r;spuns a MCorpului voluntarilor transilv;neni 3i bucovineniM* la manifestul lui
Carol & de Babsbur* 4n care* ace3tia proclam; unirea teritoriilor lor cu $eatul $om?niei.
SP$- MA$-A U%&$-
'ictoria Antantei* care 4ncepe s; se conture!e 4n 1516 4n Apus* are urm;ri 3i pe frontul din
>alcani. Armata lui Sarrail de la Salonic 4naintea!; 4n sf?r3it 3i str;pune liniile bulare. (uvernul lui
Mar:iloman 43i d; demisia* la !# *c.*mbrie/% n*iembrie 1918. Ei urmea!; uvernul eneralului
Coand;* care proclam; imediat mobili!area eneral; 3i* la !8 *c.*mbrie/16 n*iembrie* $om?nia
reintr; 4n r;!boi. Un r;!boi care a doua !i 4ncetea!; prin armisti<iul semnat la Compiene. $;!boiul
4ncetea!; 4n -uropa occidental;* nu 3i 4n cea de r;s;rit* unde* dup; armisti<iu* la >elrad* la "1
*c.*mbrie/1" n*iembrie 1918* opera<iunile militare vor mai continua intermitent 4n Unaria.
Enfr?nerea militar; aduce cu sine destr;marea imperiilor centrale. Primul care se pr;bu3e3te
N / 14
este* cum era de a3teptat* cel austro)unar. .a 18 *c.*mbrie 4mparatul Carol 7/ran! Aosep: murise 4n
151O8 anun<; printr)un manifest transformarea monar:iei austro)unare 4ntr)un stat federal. -ra* fapt
limpede* mult prea t?r!iu. 1 salvare a imperiului nu mai putea veni dec?t de la diploma<ia
4nvin;torilor 7mai cu seam; de la cea a Marii >ritanii8.
"ar popoarele din imperiu o iau 4naintea diploma<ilor 3i decid ele 4nsele asupra destinului lor.
.a fel 3i rom?nii. .a 1! *c.*mbrie* Partidul %a<ional $om?n din Transilvania adopt; "eclara<ia de
autodeterminare* redactat; de 'asile (oldi3* M4n virtutea dreptului na<ional al fiec;rei na<iuni de a
dispune de ea 4ns;3iM. =ase !ile mai t?r!iu* aceast; "eclara<ie este citit; 4n Parlamentul de la >udapesta
de Ale#andru 'aida 'oevod* 4n timp ce* la 'iena* &uliu Maniu concentra IC.CCC de solda<i
transilv;neni din armata austro)unar;* cu care se 4ndreapt; spre Transilvania.
Consiliul %ational $om?n Central* 4nfiin<at la " n*iembrie 1918* din repre!entan<i ai Partidului
%a<ional $om?n 3i ai Partidului Social "emocrat* preia controlul Transilvaniei* profit?nd 3i de rapida
de!interare a aparatului administrativ ma:iar.
Entre timp* fapte similare se petrec 4n >ucovina* unde la !5 *c.*mbrie se creea!; un Consiliu
%a<ional $om?n* sub conducerea lui &ancu /londor* care formulea!; dorin<a >ucovinei de unire cu
$om?nia* proclamat; 4n fapt* necondi<ionat 3i cu mare 4nsufle<ire la Cern;u<i* la !8 n*iembrie 1918.
(uvernul lui PQrolRi Mi:QlR* format la D1 octombrie la >udapesta 3i 4n care ministrul
na<ionalit;<ilor este democratul AQs!i 1s!Jar* 4ncearc; s; intre 4n neocieri cu Consiliul %a<ional
$om?n Central. %eocierile sunt purtate la Arad* 4ntre 1D)1N noiembrie* dar f;r; nici un re!ultat. En
acela3i timp* uvernul ma:iar semnea!; la 1D noiembrie armisti<iul de la >elrad cu eneralul
/ranc:et dS-spereR* 3eful armatei din 1rient. Se fi#ea!; o linie de demarca<ie arbitrar; 4ntre Unaria 3i
Transilvania* care l;sa sub autoritatea >udapestei ora3e ca Satu Mare* 1radea* >eiu3* Arad 3i reiuni
istorice ca >anat 74ncredin<at administra<iei s?rbe3ti8* Cri3ana* Maramure3.
/aptul 4i pune 4n ard; pe rom?ni. Consiliul %a<ional decide s; convoace* la 16 noiembrie/1
decembrie* la Alba &ulia* o Adunare %a<ional; a $om?nilor din Transilvania 3i Unaria. Pentru aceast;
Adunare urmau a fi ale3i OCC de deputa<i pe ba!; de vot universal 3i O,6 repre!entan<i ai orani!a<iilor
3i societ;<ilor culturale. Particip; la aleeri to<i rom?nii din Transilvania* >anat* Cri3ana* Maramure3.
Entr)o atmosfer; de mare entu!iasm popular* timp de 1, !ile* sunt ale3i c?te N repre!entan<i de
circumscrip<ie 74n cadrul stabilit 4n 151C8. $evendic;rile ale;torilor9 unirea cu $om?nia* reform;
arar;* vot universal.
Cei 1,,6 de deputa<i s)au reunit 4n sala Ca!inoului din Alba &ulia* 4n timp ce 4n ora3 circa
1CC.CCC de oameni 7dup; m;rturiile din epoc;8 le a3teptau :ot;r?rile. -rau repre!entate toate
cateoriile sociale 3i ambele biserici. Participau 3i repre!entan<i ai tuturor reiunilor istorice
rom?ne3ti.
.a 16 noiembrie/1 decembrie 1516* deputa<ii decid 4n unanimitate unirea Transilvaniei*
>anatului* Cri3anei 3i Maramure3ului cu $om?nia* cu p;strarea unei autonomii locale* pe ba!e
democratice* cu ealitatea na<ionalit;<ilor 3i a reliiilor. .a Alba &ulia* a3a cum fusese 4nainte 3i la
Cern;u<i* la ,6 noiembrie* a fost* de fapt* un plebiscit al tuturor rom?nilor din Austro)Unaria. Tot la
Alba &ulia* cu prile@ul Adun;rii* se constituie Marele Consiliu %a<ional $om?n* format din ,CC de
membri ale3i 3i NC de membri coopta<i. A doua !i* acest Consiliu nume3te un uvern provi!oriu* numit
Consiliul "irient al Transilvaniei* 4n frunte cu &uliu Maniu. Consiliul trimite o delea<ie la >ucure3ti*
condus; de episcopul de Caransebe3* Miron Cristea 7viitorul patriar: al $om?niei8* care* la 1/14
decembrie* 4nm?nea!; reelui /erdinand & declara<ia de la Alba &ulia. .a 11/,4 decembrie* reele
/erdinand promul; decretul de sanc<ionare a unirii 7totodat; 3i a >ucovinei 3i >asarabiei8. Protestele
uvernului PQrolRi la >udapesta sunt inutile.
O / 14
Cine au fost totusi acesti Corifei?
2A-I;1 GOLDIS T ideolo al Unirii
&deolo al Marii Uniri de la 1 "ecembrie 1516* ne4ntrecut strate 3i spirit vi!ionar* 'asile
(oldi3 este un nume de referin<; 4n marea epopee na<ional; de la Alba &ulia. Considerat de c;tre
1ctovian (oa* P;rinte al Patriei* 'asile (oldi3 este omul providen<ial* care dup; "eclara<ia de la
1radea din 1, octombrie 1516* Manifestul c;tre na<iunea rom?n; 3i Manifestul c;tre popoarele lumii*
avea s; pre!inte la 1 "ecembrie 1516* la Alba &ulia* 4ntr)o Cuv?ntare istoric;* $e!olu<ia Unirii*
document prin care societatea rom?neasc; era orani!at; pe ba!a unui sistem democratic* fapt care
marc:ea!; na3terea unei noi perioade istorice.
Prin cele spuse la Alba)&ulia* 'asile (oldi3 a reu3it s; Ua3tearn; 4n cele mai lapidare fra!e
ideea unirii 3i s; Usinteti!e!e 4n forme constitu<ionale furtuna de dorin<e a mul<imilor. $e!olu<ia
Marii Uniri este e#presia vi!iunii politice a lui 'asile (oldi3* o nou; concep<ie despre stat prin care se
Ut;lm;ce3te o evan:elie a civili!a<iei umane. &ntelectualul ar;dean pleac; de la principiul
autodetermin;rii 3i afirm; c; proresul na<ional poate fi atins numai Uprin 4ndeplinirea ideilor de
libertate na<ional; 3i ealitate social;.
Aici 4n Arad* s)a constituit Consiliul %a<ional $om?n Central considerat Usupremul 3i unicul
for politic al na<iunii rom?ne din Unaria 3i Transilvania* care a pre;tit Adunarea %a<ional; de la
Alba)&ulia 3i proclamarea Unirii pe veci cu Patria Mam;* care s)a reali!at dup; luni 3i rele suferin<e.
'asile (oldi3 a fost* 4n acela3i timp* un eminent om de cultur;* membru de onoare al
Academiei $om?ne. 'asile (oldi3 a fost un adev;rat Uctitor al unit;<ii noastre de stat* reali!at; 4n
urm; cu 5N de ani. -l a continuat s;)3i slu@easc; <ara 3i 4n anii care au urmat* ca deputat 4n Parlamentul
$om?niei Mari* 4n mai multe leislaturi 3i ca ministru al Cultelor 3i Artelor 715,O T 15,I8. Ca
profesor 3i autor de manuale* 'asile (oldi3 a c;utat s; forme!e o con3tiin<; na<ional; s;n;toas;* la
elevii s;i* cu mari preroative mobili!atoare* 4ntr)o etap; 4n care poporul rom?n avea de 4nf;ptuit
idealuri na<ionale ma@ore. Aradul este pre!ent 4n con3tiin<a na<ional; 3i ca cetate a Marii Uniri* dar 3i
ca ora3 care a oferit lumina rede3tept;rii na<ionale prin !iarul U$om?nul condus de 'asile (oldis.
Ales 4n 15,D 3i pre3edinte al AST$-&* 'asile (oldi3 pledea!; p?n; la sf?r3itul vie<ii pentru o politic;
de emancipare economico)social; 3i cultural; a rom?nilor.
Ca secretar consistorial al -piscopiei Aradului* credin<a sa 4n "umne!eu 3i 4n valorile moralei
cre3tine l)au 4nt;rit 4n convinerea c; 3coala este c;l;u!a unui neam spre lumin;* iar idealul 3colii este
leea lui Bristos.
Personalitatea european; a lui 'asile (oldi3 poart; 4nsemnele unui profund umanism. 'asile
(oldi3 a fost un promotor al ideii europene* 4n favoarea c;reia a adus arumente* @ustific;ri din
I / 14
ori!ontul spiritual al cre3tinismului* din solida sa cultur; istoric;* socioloic;* @uridic; 3i de psi:oloie
etnic;.
"orin<a lui 'asile (oldi3 ca Aradul s; devin; un centru universitar* ora3 al culturii 3i centru
economic european a devenit o realitate. Entreaa comunitate academic; a Universit;<ii de 'est
U'asile (oldi3 din Arad aduce un omaiu celui care 4i dator;m cel mai important act din istoria
postmodern; a $om?niei9 apari<ia statului unitar rom?n. Prin 4ntreaa sa oper;* 'asile (oldi3 poate
slu@i celor tineri ca e#emplu viu de d;ruire pentru neamul nostru 3i cultura rom?neasc;.
6 / 14
/runtaul -T1/AN CICIO-POP
"eputatul rom?n de =iria* la >udapesta* =tefan Cicio)Pop
fusese 4ntr)adev;r om cu minte 3i stare9 <inea o cas; ar;toas; 4n ora3*
avea un conac la mo3ia din Conop 3i p;dure bun; pe 'alea
Mure3ului. 1rfanul* crescut de un unc:i al lui* a@unsese avocat
prosper 3i doctor 4n drept. Se 4nsurase T cum se spune T 3i pe plac* 3i
cu cap. =i)a ales o mo3tenitoare de propriet;<i aurifere de pe l?n;
Abrud. Pe aceast; Mmoa<; destoinic;M T cum o nume3te el pe
-uenia Macavei 4ntr)o scrisoare adresat; so<iei memorandistului
&on $a<iu T se va spri@ini 4n lupta ce)o duce pentru de!lipirea
Ardealului de Unaria. %)a re3it. So<ia* copiii 3i nepo<ii 3i)au
asumat soarta adus; de militantismul capului de familie. =i)au
ipotecat casa 3i toate propriet;<ile 4n toamna lui 1516 pentru a
cump;ra arme 3i uniforme pentru ;r!ile na<ionale Tarmata
rom?neasc; a Ardealului* 3i s)au pus 4n slu@ba $om?niei Mari.
Sus<in?nd Mcau!aM* la >udapesta* Cicio)Pop duelase verbal*
4n 151I* cu primul ministru unur T vestitul conte Tis!a. MS; te
bucuri c; mai tr;ie3ti* nu meri<i s; mai respiri aerul pe care)l
otr;ve3ti* i)a striat contele deputatului rom?n 4nc:eindu)3i astfel discursul9 Mpentru asemenea ac<iuni*
3treanul este r;spunsul.M
A fost trecutul lui Cicio)Pop 4n 15,I 3i tem; de de!batere 4n forul leiuitor al $om?niei Mari.
Cine a pre!idat* de fapt* Adunarea %a<ional; de la Alba &uliaV T de!b;tea onoratul cvorum dreptul lui
Cicio)Pop de)a fi senator pe via<; 4n Parlamentul $om?niei Mari. %u (:eor:e Pop de >;se3ti* cum
4nc; mai scriu manualele de istorie e#ercitase* 4n fapt* rolul de pre3edinte al Adun;rii. C;ci Mbadea
(:eor:eM 7a3a)i !iceau ardeleniiW8 trecuse de 6C de ani. =i* dup; desc:idere* 3i)a cerut Mslobo!enieM*
trec?ndu)i cuv?ntul lui Cicio)Pop Mb;rbatul care timp de 4 ani a dus o lupt; apri; contra asupririlor
unure3tiM.
Sus<ine cau!a rom?nilor* cu deosebit; str;lucire* acest lucru f;c?nd ca 3i 4n anul 15CN* c?nd
Uniunea &nterparlamentar; se 4ntrune3te la >ru#elles* s; fie deleat tot d?nsul. En 15CI* se ofer; s;
apere ratuit pe cei 4N de <;rani 3i doi conduc;tori ai r;scoalei de la =epreu3. A fost un sus<in;tor 4nr;it
al cau!ei <;ranilor din Arad. .a DC de ani 3i)a f;cut 3i mai remarcat; pre!en<a 4n via<a politic;* fiind
ales deputat repre!entant al na<iunii
rom?ne 4n "ieta unar;. En anul 15CN*
av?nd 4C de ani* Pop este ales deputat de
=iria pentru Parlamentul de la
>udapesta* 4ncerc?nd din aceast;
po!i<ie s; fac; mai cunoscute drepturile
na<ionale ale fra<ilor s;i ardeleni. Un an
mai t?r!iu* pe ,4 septembrie 15CO*
acesta este condamnat de c;tre
autorit;<ile ma:iare de la Clu@ la trei
luni de temni<; 3i o amend; de 6CC
coroane pentru c?teva articole din !iarul
.ibertatea* articole ce contraveneau
politicii austro)unare privind na<iunea
rom?n; din Ardeal.
Sediul Consiliul %a<ional
5 / 14
$om?n Central a fost casa pre3edintelui acestui MuvernM rom?nesc ce pre;tea unirea Transilvaniei cu
<ara* avocatul =tefan Cicio)Pop din Arad. En curte* preotul lua @ur;m?ntul voluntarilor 4n ;r!ile
na<ionale. "in aceast; cas; s)a plecat spre Alba)&ulia. En noaptea Unirii* au bubuit pumni de alice prin
ferestrele sparte. Apoi a venit comandantul france! al trupelor Antantei din >anat9 i)au dat onorul* de)
o parte a str;!ii T NC de c;l;re<i pe cai albi* de cealalt; T NC pe cai neri. .a ,5 decembrie 1516* c?nd
eneralul >ert:elot a a@uns la Arad* casa a fost devastat;. &ar 4n 154C* refuia<ii rom?ni din Ardealul
cedat Unariei se adunau 4n curtea ei transformat; 4n dispecerat de reparti!are 3i punct de colectare de
a@utoare. .a o ma3in; de scris Mercedes* Ana* fiica mai mare* fost; secretar; particular; a tat;lui ei*
4nreistra pentru istorie m;rturii ale refuia<ilor. Pe)aici s)au perindat 3i mul<i politicieni. 1aspe<i
iubi<i au fost 1ctavian (oa* Mpoetul p;timiriiM ardelenilor 3i compo!itorul Tiberiu >rediceanu. En
drumul spre Apus* totdeauna Caraiale f;cea escal; la prietenul din Arad. Atunci nu se comemora* ci
se s;rb;torea $om?nia MareM.
/ra<i $om?niW
:/iecare soldat romn, delegat de 0urmntul dat !mpratului are li"er voie s intre !n s,atul
militar naional romn 5garda naional romn6, s poarte sim"olul mndru al suveranitii lui
naionale, tricolorul, i este supus numai i numai *onsiliului Naional Romn:
Proclama<ia MC;tre na<iunea rom?n;M* 6 noiembrie 1516* semnat; =tefan Cicio)Pop
"up; finali!area acestor studii* viitorul om politic* @urist* membru marcant al Partidului
%a<ional $om?n din Transilvania* iar mai t?r!iu Partidul %a<ional 0;r;nesc* a plecat pentru studiile
universitare la 'iena 3i >udapesta. En 1651* dup; ce ob<ine doctoratul 4n 3tiin<e @uridice* se stabile3te
la Arad* aici practic?nd avocatura. Acesta intr; 4nc; de la a3e!area sa la Arad 4n Partidul %a<ional
$om?n din Transilvania* 4ntre 165,)1654 distin?ndu)se 4n cadrul mi3c;rii memorandiste* al;turi de
al<i frunta3i 3i publici3ti rom?ndi* num;r?ndu)se 3i 4ntre avoca<ii ce i)au ap;rat pe rom?nii inculpa<i de
c;tre autorit;<i 4n nereptul proces al memorandi3tilor* de la Clu@. En 1654 Pop e convocat la Baa la
conresul uniunii interparlamentare* iar cel ce prime3te mandatul liderilor rom?ni* 4ntemni<a<i 4n mare
num;r* este el. En anul 151N 43i risc; propria soart; pentru a le ar;ta mana<ilor* inumanul tratament
aplicat celor peste 11.CCC de s?rbi
4nc:i3i 4n cetatea Aradului* 4C)NC
dintre ace3tia murind !ilnic. "up;
ce 4n anul 151I* uvernul de la
Tis!a este sc:imbat* acesta va cere
4n parlamentul ma:iar ca
suferin<ele nem;rinite 3i asuprirea
politic; la care rom?nii au fost
e#pu3i p?n; acum s; ia odat;
sf?r3it.
Pe D1 octombrie 1516* particip; la
formarea Consiliului %a<ional
$om?n Central* din O socialisti
rom?ni si O repre!entanti ai
Partidului %ational $om?n* 4ncep?nd cu luna noiembrie a aceluia3i an* casa lui fiind sediul acestui
consiliu. Pe 1 decembrie 1516* =tefan Cicio Pop a avut onoarea de a desc:ide lucr;rile acestui for
unionist* iar apoi activea!; 4n Consiliul "irient pentru a pre;ti unirea administrativ; cu 'ec:iul
$eat. En primele uverne de dup; Marea Unire* este numit ministru de stat pentru Transilvania* iar la
aleerile din noiembrie 1515 accede 4n Parlamentul votului universal. Pe 1C ianuarie 15,C* primul
ministru 4n func<ie* Ale#andru 'aida)'oevod* a plecat 4n str;in;tate pentru a ob<ine recunoa3terea
actelor leislative ce consfin<eau Marea Unire. En aceste condi<ii* el nu 3i)a mai putut e#ercita sarcinile
ce 4i reveneau* iar 4n locul s;u este ales ad)interim la pre3edin<ia Consiliului de mini3tri =tefan Cicio
1C / 14
Pop. Acest cabinet a uvernat doar p?n; 4n 1, martie 15,C* c;ci influen<a liberalului &on &. C. >r;tianu
asupra reelui /erdinand & a determinat formarea unui nou uvern condus de eroul eneral Ale#andru
Averescu.
"up; istorica fu!iune a Partidului %a<ional $om?n din Transilvania* pre!idat de &uliu Maniu
cu Partidul 0;r;nesc din 'ec:iul $eat* pre!idat de &on Mi:alac:e* fu!iune ce a avut loc la 1C
octombrie 15,O* Pop devine vicepre3edinte* fiind un membru marcant al Partidului %a<ional 0;r;nesc.
"in po!i<ia aceasta* Cicio Pop este ales de dou; ori 4n func<ia de Pre3edinte al Adun;rii "eputa<ilor*
cele dou; mandate desf;3ur?ndu)se 4ntre ,D decembrie 15,6 T DC aprilie 15D1 respectiv 1C auust
15D, T 16 noiembrie 15DD.
En urma unei rele 3i luni suferin<e* acesta se stine la 1O februarie 15D4* fiind 4nmorm?ntat la
Arad* 4n cavoul familiei Cicio Pop din cimitirul -ternitatea. Enmorm?ntarea a fost o adev;rat;
manifestare pe plan na<ional* aduc?ndu)i la Arad pe cei mai de seam; oameni politici ai vremii* dar
mai ales o mul<ime de <;rani* 4n frunte cu cei =irieni. "eoarece* ca o e#presie s)a ferit de reionalispe*
acesta a spus9 Xde va fi s; vorbeasc; la roap; vreun ministru* s; vin; un ministru din reat* cel ce
a luat cuv?ntul a fost prim)ministrul din 15D4* (:eor:e T;t;rescu* al c;rui e#po!eu se poate spune c;
a fost un eloiu adus celui disp;rut.
11 / 14
I<AN SUCIU
Ioan Suiu 7n. 1/14 decembrie 16O,* i tarov; * Arad ) d. 15D5*
C:i ineu)Cri 8 a fost un avocat* om politic* militant de seam; al
mi c;rii de eliberare na ional; a rom?nilor din Transilvania i
unul dintre orani!atorii Marii Adun;ri %a ionale de la Alba
&ulia de la 1 decembrie 1516 i apoi unul din cei 1N membri care
au alc;tuit Consiliul "irient al Transilvaniei* >anatului i
inuturilor rom?ne ti din Unaria * 4n perioada , decembrie 1516
) N octombrie 1515* dat; la care a demisionat pentru a deveni
pre edintele *onsiliului -uperior de Agricultur din Clu@.
A urmat liceul 4n Arad* unde a fost cole de coal; cu 'asile
(oldi * cu care a r;mas prieten pe via ;. "up; terminarea
liceului* &oan Suciu s)a ana@at ca secretar la biroul avocatului
Mircea St;nescu. A 4ntrerupt activitatea pentru a) i satisface
staiul militar* i a revenit la aceast; activitate p?n; c?nd a
plecat s; urme!e studii @uridice la /acultatea de "rept din
>udapesta. A finali!at studiile @uridice 4n data de ,4 decembrie
166I* iar 4n martie 1666 a ob inut titlul de doctor 4n drept.
En anul 1665* &oan Suciu a sus inut e#amenul de avocat* dup;
care i)a desc:is 4n 1665 un birou avoca ial la Arad* continu?nd
s; func ione!e ca avocat 4n cadrul >aroului Arad p?n; 4n 151,.
En calitate de avocat* "r &oan Suciu a ap;rat rupul de tineri c;rora li s)a intentat proces pentru
c;* la 5 mai 165O* au orani!at o manifestare 4n Curtici* oca!ie cu care au ,cut parad pe strile
comunei i au strigat :Triasc Na iunea Romn: .
En anul 15C4* an preelectoral pentru deputa ii dietei de la >udapesta* s)au orani!at mai multe
adun;ri electorale* pentru pre!entarea i cunoa terea unor candida i precum dr. &oan Suciu* "r. tefan
Cicio Pop i (eore Popa. .a aceste adun;ri s)a cerut impetuos dreptul copiilor la 4nv; ;tur; 4n limba
rom?n;. En ciclul parlamentar 15CN)15CO* din partea localit; ii Curtici au fost repre!entan i "r. &oan
Suciu i "r. Stefan Cicio Pop.
En perioada 15CO)151C a fost deputat de &neu al Partidului %a ional $om?n 7P%$8 la
>udapesta.
En 151C a spri@init 4nfiin area !iarului $om?nul din Arad* al c;rui prim num;r a ap;rut 4n 1511.
En 151O a fost internat 4n la;rul politic de la Sopron* din vestul Unariei.
En 1516* 4n calitate de membru al Consiliului %a ional $om?n Central 7C%$C8 a f;cut parte*
4mpreun; cu 'asile (oldi i tefan Cicio Pop* din delea ia C%$C care a fost pre!ent; la Arad
pentru tratativele cu delea ia Consiliului %a ional Ma:iar*condus; de ministrul 1s!JQr AQs!i. En
acela i an* a orani!at (;r!ile i Consiliile %a ionale $om?ne* a pre;tit Marea Adunare %a ional; de
la Alba &ulia* devenind apoi membru al Marelui Sfat %a ional i al Consiliului "irient.
"up; unirea Transilvaniei cu $om?nia* a fost ales* 4n 1515* pre edinte al baroului avoca ilor
din Clu@* iar 4n 15DC a devenit notar public 4n &neu.
1, / 14
Ce fac aradenii pentru ei?
OMA)IEREA CORI9EILOR 2I A UNIRII LA ARAD2:(i(e de +edin;e a(e C*n'i(iu(ui
<ude;ean au 1rimi. nume(e c*ri/ei(*r ar:deni ai
Marii Uniri
Cele dou; s;li de 3edin<; ale edificiului 4n care)3i are
sediul Consiliul Audetean Arad au primit numele celor doi
corifei ar;deni ai Marii Uniri. Astfel* sala mare de 3edin<e
se nume3te oficial Sala U'asile (oldi3* iar sala mic; a
devenit Sala U=tefan Cicio Pop. Plac:etele au fost
de!velite cu prile@ul implinirii a 5N de ani de la Unire9 .
U-ste de datoria noastr; s; pre<uim cura@ul 3i patriotismul
acelor ar;deni care s)au implicat cu 5N de ani 4n urm; 4n
cel mai important act al istoriei acestei na<iuni. /;r; ei*
ast;!i nu am putea vorbi despre o $om?nie nou;* o $om?nie modern;. "ac; la nivelul capitalei* rolul
Aradului 4n Marea Unire nu este scos 4n eviden<; 3i este cunoscut cel mult de istorici* noi* cei de aici*
suntem oblia<i s; 4ntre<inem spiritul unioni3tilor 3i s; le aducem recuno3tin<a noastr;* s; nu uit;m de
ei 3i s; transmitem tinerilor m?ndria de a tr;i 4n ora3ul de unde a pornit 3i unde a fost pre;tit; Marea
Unire.
Manifest;rile oficiale orani!ate la Arad cu prile@ul Gilei %a<ionale a $om?niei. /estivit;<ile s)au
derulat la Cimitirul -ternitatea 3i 4n Parcul UMi:ai -minescu. -venimentele au 4nceput la
mormintele corifeilor Marii Uniri din Cimitirul -ternitatea* unde* un sobor de preo<i* 4n frunte cu
&PS Timotei Seviciu* ar:iepiscopul Aradului* a oficiat o slu@b; de pomenire.
Apoi* au fost depuse coroane de flori la mormintele lui 'asile (oldi3 3i &oan Suciu 3i 4n cripta 4n care
este 4nmorm?ntat =tefan Cicio Pop.
&a'i(e )*(di+, *ma7ia. de U&&)
Manifest;rile dedicate Gilei %a<ionale a $om?niei au
fost s;rb;torite 3i prin manifest;ri orani!ate de
Universitatea de 'est U'asile (oldi3. Printre
acestea se num;r; sesiunea na<ional; de comunic;ri
3tiin<ifice UAradul T Capitala politic; a rom?nilor
transilv;neni* unde au fost aduse omaii corifeilor
Marii Uniri T 'asile (oldi3 3i =tefan Cicio)Pop*
Miron Cristea* &uliu Bossu 3i Ale#andru T 'aida
'oevod* (:eor:e /luera3.
1 delea<ie a Universit;<ii* condus; de rectorul
Aurel Ardelean* a depus coroane de flori la
monumentul lui 'asile (oldi3 din ora3ul &neu 3i din
comuna natal;* localitatea 'asile (oldi3.
"e asemenea* Senatul Universit;<ii de 'est U'asile (oldi3* studen<i* masteran!i 3i doctoran!i au
participat* 4n !iua de 1 "ecembrie* la un Te "eum oficiat de &PS Timotei Seviciu 3i au depus coroane
de flori la statuia lui 'asile (oldi3 din centrul Aradului.
UAducem omaiul nostru* prin aceste fapte* celui care a fost promotorul 3i ?nditorul Marii
Uniri* 'asile (oldi3* un erou na<ional care la Alba &ulia a rostit un discurs 4n fa<a celor 1CC.CCC de
1D / 14
participan<i. Suntem m?ndri c; Aradul nostru a fost locul unde s)au pus 4n aplicare ideile Marii Uniri*
a spus Aurel Ardelean.
Oma7iu er*i(*r neamu(ui, (a 0ecica
Muzic:, dan' +i =*ra Unirii, (a N:d(ac
Arad> Au /*'. de1u'e c*r*ane (a m*rmin.e(e C*ri/ei(*r Marii Uniri +i (a Crucea Mar.iri(*r
Ceremoniale reliioase 3i militare s)a
desf;3urat de asemenea 3i 4n Parcul MMi:ai
-minescuM din spatele Prim;riei municipiului
Arad* la MCrucea Martirilor Unirii 1516 ) 1515M.
Monumentul a fost de!velit la data de 1I mai
15DO* 4n memoria celor 5C de preo<i* 4nv;<;tori 3i
<;rani rom?ni uci3i 4n timpul atacului armatelor
Unariei comuniste comandate de >ela Pun*
@ude<ul Arad fiind <int; a invadatorilor 4n perioada
decembrie 1516 ) aprilie 1515.
En mod simbolic* !iua de 1I mai a fost
aleas; ca dat; a sfin<irii monumentului* deoarece
4n acea !i* cu e#act 1I ani 4nainte* la data de 1I mai 1515* intra 4n ora3ul de pe Mure3 deta3amentul
S=ase '?n;toriS al Armatei $om?ne* pun?nd cap;t st;p?nirii austro)unare asupra Aradului.
Crucea ilustr?nd o troi<; rom?neasc; a fost conceput; dup; planurile ar:itectului Silvestru
$afiroiu* monumentul fiind e#ecutat din ranit de c;tre fra<ii $ossa.
Corifeii marii uniri de la 1 decembrie 1516 sunt ca 4n fiecare an 4n centrul manifest;rilor
dedicate !ilei nationale a $om?niei. .a mormintele lui 'asile (oldi3* =tefan Cicio Pop 3i &oan Suciu a
avut loc ast;!i o ceremonie de depuneri de coroane.
14 / 14