Seminar 7 Matematic¼ a PIPP

Elemente de geometrie şi unit¼

aţi de m¼
asur¼
a

Bibliogra…e
[1] Mihail Roşu-Elemente de matematic¼ a pentru profesorii din înv¼aţ¼
amântul primar, Editura
Aramis, Ed. a doua, 2016
[2] Manuale clasele I-IV: https://www.manuale.edu.ro/
Clasa I: MEM, Editura Didactic¼a şi Pedagogic¼a (EDP), 2018 ; Clasa a II-a: MEM, EDP, 2018
Clasa a III-a: Matematic¼ a, Editura Intuitext, 2016 ; Clasa a IV-a: Grup editorial Art, 2016
Not¼a: Unele manuale nu mai sunt în vigoare, vom folosi în semestrul II manualele actuale.

[3] Broşura de antrenament PISA 2015 pag. 33, pag. 17

https://media.hotnews.ro/media_server1/document-2019-12-5-23533520-0-brosura-pisa-2015.pdf

Elemente de geometrie

Elementele intuitive de geometrie necesare pred¼ arii geometriei în ciclul primar vor … tratate
din punct de vedere metodic, detaliat în cursul de Didactica matematicii. Vom da şi aici unele
exerciţii inspirate din manualele pentru ciclul primar, care evidenţiaz¼a sarcini de înv¼
aţare uzuale.
Mai jos ne vom ocupa în special de probleme care fac apel la aspecte cantitative din geometrie
legate de calculul perimetrelor, ariilor şi volumelor, implicând şi unit¼
aţile de m¼
asur¼
a respective.
Pentru desenarea …gurilor geometrice 2D (şi chiar a unora 3D) puteţi folosi programul GeoGebra
care este disponibil în regim gratuit la https://www.geogebra.org,
la fel ca numeroase materiale realizate de profesori din întreaga lume (Classroom Resources)
https://www.geogebra.org/materials.

Dreptunghiul-Tipuri de probleme
1) A‡area ariei când cunoaştem perimetrul şi diferenţa/raportul dintre lungime şi
l¼
aţime
a) [1, 2/pag. 60] A‡aţi aria unui dreptunghi cu perimetrul de 570 m, a c¼
arui l¼
aţime este
jum¼ atate din lungime.

Rezolvare (schematic¼ a):

Datele problemei: P = 570, l = 21 L (sau l = L : 2)
Formule: perimetrul P = 2 (L + l), aria A = L l.
Metoda algebric¼ a (sistem-metoda substituţiei) L = 2l.
P = 2 (2l + l), echivalent cu P = 6 l. A‡a¼m l = 61 P , de unde inlocuind l = 570
6
= 95:
A‡a¼m L = 2 95 = 190.
Aria A = 190 95 = 18 050 (aria se m¼ a în mp, 1mp = 1m2 )
asoar¼
Metoda aritmetic¼ a:
O parte=l¼aţimea, Atunci lungimea are 2 p¼ arţi.
Perimetrul are 2 2 + 2 1 = 6 p¼ arţi.
O parte=570 : 6 = 95. Se continu¼ a ca mai sus.

b) [1, 4/pag. 60] A‡aţi aria unui dreptunghi cu perimetrul de 20 cm, având lungimea mai mare
cu 6 cm decât l¼
aţimea.

1
 2 (L + l) = 20 L + l = 10 L=l+6
Algebric: , ,
L = l + 6 ( , L l = 6) L=l+6 l + 6 + l = 10
L + l = 10
sau
L l=6
(Suma si diferenta) Adunam/scadem si impartim la 2:

2L = 10 + 6 , L = 8
2l = 10 6 , l = 2

l + 6 + l = 10 , l = 2
L=l + 6 = 8

Proba: Perimetrul P = 2 (L + l) = 2 (8 + 2) = 20, diferenţa L l = 8 2 = 6.

Metod¼ a aritmetic¼a (Metoda …gurativ¼
a-Problema cu sum¼ a şi diferenţ¼
a)
Reprezent¼
am

m¼
arimea mai mic¼
a printr-un segment a c¼
arui lungime reprezint¼
a "o parte"

m¼
arimea mai mare printr-un alt segment care are lungimea "o parte plus D".

Suma S a lungimilor celor 2 segmente se compune din "2 p¼

arţi egale plus D".
Rezult¼a c¼
a cele 2 p¼
arţi egale reprezint¼
a S D.
Atunci m¼ arimea mai mic¼ a este (S D) : 2.
Se calculeaz¼a m¼arimea mai mare ca …ind S (S D) : 2 = (S + D) : 2.
Proba: Suma numerelor este (S + D) : 2 + (S D) : 2 = (S + D + S D) : 2 = 2S : 2 = S:
Diferenţa numerelor este (S + D) : 2 (S D) : 2 = [(S + D) (S D)] : 2 = 2D : 2 = D.

2) Modi…carea dimensiunilor
a) [1, 10/pag. 60] Un dreptunghi are dimensiunile de 4 dm şi 3 dm. Cu câţi dm trebuie m¼ arit¼
a
lungimea sa pentru ca noul dreptunghi s¼ a aib¼ a perimetrul de 24 dm?
(Varianta 2: cu câţi dm trebuie m¼arit¼
a l¼
aţimea sa pentru ca noul dreptunghi s¼
a aib¼
a perimetrul
de 24 dm?)
Varianta 1
Fix¼am ca unitate de m¼ asur¼a pentru lungimi 1 dm.
Perimetrul initial: 2 (4 + 3) = 14:
Cu cat se va mari perimetrul? 24 14 = 10:
Observ¼am c¼a: Variaţia perimetrului=dublul variaţiei lungimii (Figur¼
a)
Cu cat trebuie marita lungimea? 10 : 2 = 5.

b) a) [1, 8/pag. 60] Un dreptunghi are l¼ aţimea de 18 cm:S¼

a se calculeze lungimea sa, ştiind c¼
a
dac¼
a aceasta se m¼areşte cu 3 cm se obţine un dreptunghi cu aria de 1260 cm2 . (2 metode)
Metoda I. Starea …nal¼ a: A0 = L0 l0
Avem A0 = 1260 si l0 = l = 18.
A‡am lungimea …nala L0 = 1260 : 18 = 70:
A‡am lungimea initiala L = L0 3, de unde L = 70 3 = 67:

Metoda a II-a. M¼
arirea ariei

2
Cu cat s-a marit aria? A0 A = 18 3 = 54:
Cat era aria initiala? A = A0 54, de unde A = 1260 54 = 1206
A‡am lungimea initiala L = A : l , deci L = 1206 : 18 = 67.

3) Deduceţi formulele pentru:

a) Aria unui triunghi dreptunghic.
b) Aria unui paralelogram.
c) Aria unui trapez.
(Desene in GeoGebra)

3
 Paralelipipedul dreptunghic (cuboidul)
4) [1, 44/pag. 62] Un copil vrea s¼ a confecţioneze un cub ale c¼arui muchii s¼ a …e din sârm¼ a. Ce
lungime minim¼ a trebuie s¼a aib¼
a sârma din care îl confecţioneaz¼ a dac¼a el vrea ca muchia cubului
s¼
a aib¼a 15 cm ?
Nr. de muchii ale cubului este 3 4 = 12. Suma lungimilor muchiilor (în cm): 12 15 = 180:
5) [1, 43/pag. 62] S¼ a se a‡e aria total¼
a şi volumul unui cub cu lungimea muchiei de 5 cm. Cum
variaz¼a aria total¼
a şi cum variaz¼a volumul când lungimea muchiei se m¼ areşte de 2, 3,..., respectiv
k ori ?

Presupunem ca se m¼ areşte de k ori, unde k 2 N .

Aria unei fete mareste de k 2 ori)Aria totala se mareste de k 2 ori.
Volumul cubului se mareste de k 3 ori.
6) [1, 45/pag. 62] În cât timp se umple un bazin în form¼a de cub, având muchia de 3 m, dac¼
a
prin ţeava sa de umplere intr¼
a în bazin 1; 5 l pe secund¼
a?

Volumul (in metri cubi): 3 3 3 = 27

Volumul in litri (decimetri cubi)=27 1000 = 27000
2 secunde........3 litri
? secunde......27000 litri
27000
2 = 9000 2 = 18000
3
R: 18000 secunde=300 minute=5 ore.

7) Analog cu [1, 68/pag. 64] O camer¼ alţimea de 3 m şi volumul de 72 m3 , iar forma sa
a are în¼
este de paralelipiped dreptunghic. Care este num¼ arul maxim de persoane care pot lucra în aceast¼ a
camer¼ a spaţiul minim alocat unei persoane este de 6 m2 ?
a dac¼

Volumul V , aria bazei Abazei = L l, inaltimea camerei h

V = L l h , V = Abazei h
72 = Abazei 3 ) Abazei = 72 : 3 ) Abazei = 24 (unitatea de masura este m2 ).
Numarul maxim de persoane: 24 : 6 = 4.
(24 m2 : 6m2 =pers = 4 pers)

3) Reprezentarea gra…c¼
a a unui p¼
atrat/dreptunghi cu vârfurile în nodurile unei
reţele de p¼
atrate.

4
 Am folosit GeoGebra.
Vârfurile patrulaterelor sunt în nodurile reţelei
Figura 1 (din stânga) Dreptunghi cu laturile paralele cu axele de coordonate
Figura 2 (din dreapta) P¼ atrat cu laturile oblice (neparalele cu axele de coordonate). Lipind de
el un p¼
atrat analog se va obţine un dreptunghi care nu este p¼ atrat şi care are laturile oblice.

4) Probleme diverse din manuale

a) Scrieţi formulele pentru perimetrul unui dreptunghi, respectiv al unui p¼ atrat, respectiv al
unui romb (Manual clasa a IV-a, pag. 50-51).
b) Folosind reţeaua de p¼ atrate cu latura de 1 cm, desenaţi trei …guri geometrice diferite, care
s¼
a aib¼a aria egal¼a cu 16 p¼
atrate.
c) A‡aţi ariile suprafeţelor de mai jos (2 metode-prin adunare, respectiv prin sc¼adere):

Elemente intuitive de geometrie-Exemple de probleme din manuale

1) Identi…carea unor …guri în desene sau în mediul înconjur¼ator
a) Num¼ araţi în …gura de mai jos urm¼
atoarele tipuri de forme plane (eventual, denumindu-le):
a) p¼
atrate; b) dreptunghiuri care nu sunt p¼atrate; c) triunghiuri.

5
 2) Axe de simetrie (Manual clasa a II-a, pag. 89)
Pornim de la enunţul: "Dac¼ a îndoim o …gur¼ a dup¼ a axa de simetrie obţinem dou¼ a p¼arţi care se
suprapun".
I. Stabiliţi câte axe de simetrie au urm¼ atoarele …guri şi denumiţi aceste axe de simetrie (folosind
termeni care dep¼ aşesc programa din ciclul primar: diagonal¼ a, linie mijlocie, diametru, în¼
alţime)
a) p¼atrat; b) dreptunghi care nu este p¼ atrat; c) cerc; d) triunghi format de o diagonal¼ a şi dou¼a
laturi al¼
aturate într-un p¼ atrat.
II. Completaţi desenele ştiind c¼ a liniile punctate (desenate cu roşu) sunt axe de simetrie.

5) Corpuri geometrice. Desf¼aşur¼ari ale suprafeţelor unor corpuri geometrice

I. a) Precizaţi câte feţe, câte muchii şi câte vârfuri au: cubul, cuboidul (paralelipipedul drep-
tunghic), cilindrul, conul (Manual clasa a IV-a, pag. 30).
b) Stabiliţi asem¼an¼ ari şi deosebiri între: cilindru şi con, piramid¼
a şi con (Manual clasa a IV-a,
pag. 57-58).
II. Desenaţi desf¼aşur¼
ari pentru suprafeţele unor corpuri (Manual clasa a II-a, pag. 96) :
a) cub cu lungimea muchiei de 1 cm; b) cuboid cu lungimile muchiilor de 1; 2; 3 cm;
c) cilindru cu raza bazei de 1 cm şi în¼ alţimea de 4 cm (aproximaţi 2 ' 6).

Desf¼
aşur¼
ari pentru suprafaţa unui paralelipiped dreptunghic
https://www.youtube.com/watch?v=n8L71wNe5Rc
6) Segmente, semidrepte, drepte paralele, drepte perpendiculare

6
 a) De…niţi noţiunile de drepte perpendiculare, respectiv drepte paralele (Manual clasa a IV-a)
b) Observ¼ a literele de tipar, apoi clasi…c¼ a-le dup¼a urm¼atoarele criterii: cuprind linii paralele;
cuprind doar linii perpendiculare; cuprind ambele tipuri de linii; nu cuprind nici linii paralele, nici
linii perpendiculare: A, E, F, H, K, L, M, N, O, T, X, Y, Z (vezi 3/pag. 41, Manual clasa a IV-a,
partea a doua).
7) Unghiuri
a) Enunţaţi de…niţia noţiunii de unghi (Manual clasa a III-a, partea a doua, pag.26). Denumiţi
p¼arţile componente ale unui unghi (pag. 42, Manual clasa a IV-a)
b) De…niţi şi reprezentaţi prin desene: unghi drept, unghi ascuţit, unghi obtuz. (pag. 42,
Manual clasa a IV-a)
c) Identi…caţi tipurile de unghiuri asociate urm¼ atoarelor indicatoare rutiere (pag. 42, Manual
clasa a IV-a):
"Presemnalizare trecere pietoni", "Stop", " H Spital".
8) Poligoane. Tipuri de poligoane
a) De…niţi noţiunea de poligon, apoi folosind-o ca gen proxim de…niţi triunghiul, paralelogramul,
rombul, dreptunghiul, p¼ atratul (Manual clasa a IV-a, pag. 44-46)
b) Explicaţi de ce p¼ atratul este în acelaşi timp şi dreptunghi, şi romb.
c) Menţionaţi o asem¼ anare şi o deosebire între poligon şi cerc.
9) Folosirea reţelelor de p¼atrate (în fapt, a sistemelor de coordonate carteziene)
a) Pe reţeaua de p¼ atrate din …gur¼ a a fost trasat segmentul de la (b; 1) la (f; 1). Trasaţi şi
urm¼ atoarele segmente: I. de la (f; 1) la (f; 3); II. de la (b; 1) la (b; 4); III. de la (f; 3) la (a; 5)
(8/pag. 23, Manual clasa a III-a, partea a doua).

b) deseneaz¼ a dou¼a paralelograme, dintre care unul este romb şi cel¼ alalt nu, astfel încât dou¼
a
vârfuri ale poligonului s¼a …e în (b; 1) şi (c; 4), respectiv în (b; e) şi (e; 1). (vezi 2/ pag. 45, Manual
clasa a IV-a, partea a doua).
c) desenaţi un cerc care trece prin punctele: (c; 1) şi (c; 5), respectiv (a; 1) şi (e; 5).

Unit¼
aţi de m¼
asur¼
a

7
 [1] Mihail Roşu-Elemente de matematic¼ a pentru profesorii din înv¼
aţ¼
amântul primar, Editura
Aramis, Ed. a doua, 2016
În cartea de mai sus sunt date doar probleme de transformare a unit¼ aţilor de m¼
asur¼
a
Exemple de calcul:
1) Transformaţi, folosind unitatea de m¼
asur¼
a cea mai mic¼
a:
a) 1kg+ 15 dg + 23g + 7cg + 9 mg.
b) 2 m + 12 dm + 34 mm.
c) 12 dm2 + 34 cm2 .
d) 15m3 + 234 dm3 .
e) 1h 20 min 45 s.

R¼aspunsuri
a) 1000000 mg + 1500 mg + 23000 mg + 70 mg + 9 mg = 1024579 mg
b) 2000 mm + 1200 mm + 34 mm = 3234 mm
c) 1200 cm2 + 34 cm2 = 1234 cm2
d) 15000 dm3 + 234 dm3 = 15234 dm3
e) 3600 s+ 1200 s+ 45 s = 4845 s.

2) Scrieţi ca fracţie zecimal¼

a cu virgul¼a, luând ca referinţ¼
a unitatea de m¼
asur¼
a cea mai mare:
3 3
a) 1 m 25 mm; b) 2 kg 541 g; c) 1 m 23 dm .
a) 1; 025 m; b) 2; 541 kg c) 1; 023 m3 .

3) Transformaţi, folosind multipli şi submultipli, astfel încât num¼

arul întreg de unit¼
aţi de …ecare
fel s¼
a …e minim:
a) 1234 mm; b) 12; 3 cm2 ; c) 12345 dm3 (litri); d) 3723 secunde.

R¼aspunsuri
a) 1m 2 dm 3 cm 4 mm:
b) 12 cm2 30 m2 ;
c) 12345 dm3 = 12 345 dm3 = 12 m3 345 dm3 .
d) Impartire cu rest: 3723 : 3600= cât 1, rest 123 (1h si 123 s),
123 : 60= cât 2, rest 3 (2 min si 3 s)

1h 2 min 3 s

Probleme bazate pe programele şcolare şi pe manualele din ciclul primar

1) Precizaţi instrumentul de m¼ asur¼

a potrivit pentru a m¼asura: a) lungimea unei buc¼ aţi de
stof¼
a; b) în¼
alţimea uşii; c) talia unei persoane; d) lungimea unui teren de sport; e) grosimea unei
c¼
arţi (avem în vedere: rigla, ruleta, metrul de croitorie, metrul de tâmpl¼arie) (2/pag. 58, Manual
clasa a III-a, partea a doua).

2) Pentru un cozonac folosim 1 kg de f¼ ain¼a, 250 g zah¼

ar, 5 dag drojdie, iar restul ingredientelor
cânt¼
aresc 5 hg. Câte grame cânt¼ aresc toate ingredientele necesare pentru 4 cozonaci?
3) La un magazin s-au adus 50 saci cu carto… şi 25 saci cu morcovi, care cânt¼ aresc în total o
ton¼
a. Un sac de carto… cânt¼ areşte cu 5 kg mai mult decât un sac cu morcovi. A‡aţi cât cânt¼ areşte
un sac cu carto… şi un sac cu morcovi. (vezi 8/ pag. 63, Manual clasa a III-a, partea a doua).

8
 4) a) De câte ori pe zi se suprapun acul orar şi acul minutar? Precizaţi la ce ore (din zi, din
noapte) se întâmpl¼ a acest lucru.
b) De câte ori pe zi indic¼a ora corect un ceas care nu funcţioneaz¼ a (L. Caroll)?
5) Calculaţi: a) Câte secunde sunt într-o zi, într-o s¼ apt¼
amân¼ a, într-un an bisect.
b) Câte s¼apt¼amâni are un an ? Câte s¼ apt¼amâni au avut împreun¼ a anii de la 2016 pân¼
a la 2020
inclusiv?
c) În ce zi va c¼adea în 2022 ziua de 1 mai dac¼ a în 2019 a c¼ azut miercuri? (Observaţie: 2020
este an bisect). Dar în 2031?
6) a) Mama Dariei a cump¼ arat o tablet¼
a care valora 800 de lei şi a pl¼ atit cu numerar folosind
bancnote care erau toate de acelaşi fel. A‡aţi num¼ arul necesar de bancnote (sunt 7 variante de
r¼
aspuns, din care una ap¼ arut¼a la 1 decembrie 2021 ).
b) Care este cea mai mare sum¼ a care se poate pl¼ati în lei folosind 4 bancnote diferite? Dar 5
bancnote diferite? (9/ pag. 68, Manual clasa a III-a, partea a doua).

7) Tat¼al lui Teodor a pl¼atit biletul de excursie al …ului s¼

au cu 17 bancnote, unele de 10 lei
şi altele de 100 lei, în total 350 lei. Câte bancnote din …ecare categorie a folosit pentru a pl¼
ati
biletul? (Metoda falsei ipoteze)

https://lifethroughamathematicianseyes.wordpress.com/2018/01/24/leonardo-da-vincis-geometric-
sketches/