ARIA

FIGURILOR GEOMETRICE PLANE

LA NIVEL DE CLASA A V-A
• Noțiunea de arie (suprafață) , se introduce pentru prima oară la clasa a V-a .
• In mod aproape sigur , elevii au auzit fie în familie , fie în alte medii , despre suprafața unui
teren , sau suprafața unui covor , a unei ferestre , etc , dar la acest moment (în cel mai bun
caz ) nu pot decât să compare unele suprafețe .
• Fiind noțiune nouă , este important ca elevul să “vizualizeze” unitatea de arie .
Pentru aceasta , le prezentăm un pătrat cu latura de 1cm , unul cu latura de 1dm și altul
cu latura de 1m , și le explicăm că acestea sunt unități de arie , respectiv
1,1 ,1

1
1 etc

Cum aflăm aria unei suprafețe ?

Stabilim câte unități de arie acoperă acea suprafață
 Pentru exemplificare , facem cu elevii următoarea activitate :
• Le distribuim pătrate decupate , care au latura de 1dm , deci suprafața de 1
• Cu ajutorul riglei sau ruletei , măsurăm suprafața băncii
(să presupunem că aceasta are lungimea de 60 cm și lățimea de 30cm)
• Transformăm dimensiunile în decimetri , obținând astfel L = 6 dm și l = 3 dm .

3 dm

6 dm
etc Suprafața băncii se va acoperi cu 18 pătrate , fiecare cu suprafața de 1 ,
deci suprafața băncii este de 18.
De ce 18 pătrate ?
Pentru că pe lungime se așează 6 pătrate iar pe lățime 3 , în concluzie suprafața se acoperă cu
6 x 3 = 18 pătrate .
Am descoperit modul de calcul a ariei unui dreptunghi : =Ll
Se deduce și formula de calcul a ariei pătratului : =ll=
 În continuare , vom vedea
cum putem afla ariile unor figuri
care nu sunt
pătrate sau dreptunghiuri .

Analizăm figurile care pot fi

descompuse în pătrate sau
dreptunghiuri .
 𝐹1
Procedeul I

• “Separăm” figura în figuri simple;

3cm
• Determinăm dimensiunile figurilor obținute;
• Aflăm ariile acestor figuri;
• Adunăm ariile obținute.
𝐹 2
2cm

este un pătrat cu latura de 3cm , deci aria sa este 9

este un dreptunghi căruia îi cunoaștem doar lungimea.
Folosim datele cunoscute pentru a-i afla lătimea.
Aceasta este 5cm – 3cm = 2cm
Aria dreptunghiului este 102 = 20

Aria figurii inițiale este 9+20 = 29

 D
Procedeul II
𝑫𝟏
• “Completăm” figura până la altă figură
simplă; 7 cm 3 cm
• Determinăm dimensiunile figurilor nou
obținute
10 cm
• Aflăm ariile figurilor ce competează figura
inițială;
• Scădem ariile obținute.

Completăm figura dată până la un dreptunghi (dreptunghiul roșu,căruia îi vom spune D).
În interiorul dreptunghiului D, apare un alt dreptunghi () care completează figura
până la dreptunghiul D.
Dreptunghiul D are dimensiunile de 10cm și 5cm , deci aria sa este 105 = 50
Dreptunghiului îi cunoștem doar lățimea , aceasta fiind de 5cm.
Pentru a-i afla lungimea, folosim datele problemei:
L = 10cm – 3cm = 7cm
Aria dreptunghiului este 73 = 21

Aria figurii inițiale este 50 – 21 = 29

Dacă ati înțeles , jucați-vă încercând să aflați ariile următoarelor figuri :
 Să aflăm acum
aria unui triunghi dreptunghic
• Avem nevoie de un șablon a cărui formă este triunghi dreptunghic ;
• Poziționăm șablonul pe tablă și desenăm triunghiul ;
• Fixăm mijlocul ipotenuzei , și rotim șablonul în jurul acelui punct , pentru a obține un
dreptunghi (pe care il desenăm) ;
• Îndepărtăm șablonul , astfel încât să rămână pe tablă dreptunghiul ;
• Deducem că aria dreptunghiului este dublul ariei triunghiului inițial
(prin rotire , triunghiul nu își modifică aria) ;
• Am descoperit astfel că aria triunghiului dreptunghic este jumătate din aria
dreptunghiului .

Notând laturile care formează unghiul drept cu și

și observând că acestea coincid ca lungime cu lungimea și
lățimea dreptunghiului , obținem :

𝒄𝟏 = sau  : 2

• Un alt procedeu este să pornim de la un dreptunghi , căruia îi

construim o diagonală .
𝒄𝟐 Decupăm urmând diagonala , și obținem două triunghiuri dreptunghice
care se suprapun perfect , ceea ce ne conduce la aceeași concluzie :
Suprafața unui triunghi dreptunghic este jumătate din suprafața
dreptunghiului .
Încercăm să lucrăm pe grupe pentru a determina ariile unor forme ?
 PROBLEME PRACTICE
DE ARIE
LA NIVEL DE CLASA A VIII-A
 9

8 8

x E
Rezolvare :
9 6
Plasăm pe desen valorile cunoscute .
Construim înălțimea CE a trapezului ABCD , și determinăm 15
lungimile segmentelor nou apărute
CE = 8m , AE = 9m , EB = 6m
Putem calcula aria trapezului ABCD și obținem : A(ABCD)=(15+9)8/2=96
Dacă notăm cu S aria suprafeței MBC , atunci aria suprafeței CDAM este tot S si obținem
A(ABCD) = 2S , adică S = 96/2 = 48 . Deci A(MBC) = A(CDAM) = 48
a) CDAM este trapez , deci aria sa este A(CDAM) = (x+9)8/2 = 4(x+9) sau (4x+36)
b) A(MBC) = A(ABCD) – A(CDAM) = 96-(4x+36)=96-4x-36=60-4x=4(15-x)
c) Dacă x=3m , atunci ME=9-3=6m . Lungimea stratului cu flori este lungimea segmentului
[CM] , care se calculează aplicând teorema Pitagora în CEM si se obține CM=10m .
 30
10
20 20
10
Rezolvare : 30-x x
Plasăm pe desen valorile cunoscute și aflăm segmente și arii
care ne pot ajuta în rezolvarea problemei. 30
Dacă M este mijlocul lui [BC] , deducem că MB = MC = 10cm
Știind că NB = x , obținem că AN = 30 - x
Calculăm ariile triunghiurilor dreptunghice DAN , DCM și MNB și aria dreptunghiului ABCD :
A(DAN) = 20(30-x)/2 = 10(30-x) = (300-10x) ; A(DCM) = 3010/2 = 150 ;
A(MNB) = 10x/2 = 5x ; A(ABCD) = 2030 = 600
a) Aria DMN se află scăzând din aria dreptunghiului ABCD ariile celor trei triunghiuri dreptunghice
A(DMN) = 600 – (300 - 10x) – 150 – 5x = 600 – 300 + 10x – 150 – 5x = 150 +5x = 5(30 + x)
b) O treime din aria dreptunghiului este 600/3 = 200
Deci A(DMN) = 200 , adică 25(6 + x) = 200 , de unde rezultă că 6 + x = 8 , adică x = 2 cm
AN = 30 – 2 = 28cm
c) Dacă BN = 10 cm , atunci AN = 20 cm
Aplicând teorema lui Pitagora in cele trei triunghiuri dreptunghice , obținem :
DN = 20 cm , MN = 10 cm , DM = 10 cm , deci triunghiul DMN nu este nici echilateral , nici isoscel .
Verificăm dacă laturile sale îndeplinesc condițiile reciprocei teoremei lui Pitagora :
= 800 , = 200 , = 1000 .
Cum + = , înseamnă că DMN este dreptunghic în N .
 6 6
6 3 6 3
N
6 3 6
Rezolvare :
Plasăm pe desen valorile cunoscute . 𝑬𝑰
Deoarece trapezele AEFB și DEFC sunt isoscele,deducem că FB=FC=6m
12
Prelungim segmentul [ME] cu segmentul [EN],unde N[AD].Este evident că figura ABMN este
dreptunghi, și astfel obținem că MN=12m.
(FM) și (EN) sunt înălțimi în triunghiurile congruente CFB și DEA,deci FM=EN (notăm eventual cu x)
a) Din MN=MF+FE+EN, obținem x+6+x=12, deci x=3m , adică FM=EN=3m
b) Construind înățimile (E) și (F) ale trapezului AEFB și apoi calculând, obținem E=F=3m
În continuare aflăm că AN= 3m , deci AD= m
Acum putem calcula : A(AEFB) = (12+6) 3/2 = .
Deducem că aria porțiunii hașurate este = 2A(AEFB) = 54

c) Putem calcula aria dreptunghiului, și obținem A(ABCD) = 12 =

Aria porțiunii nehașurate se poate afla fie calculând aria triunghiului AED si dublând rezultatul,
fie scăzând din aria dreptunghiului ABCD aria porțiunii hașurate.
Se obține =
Raportul celor două arii este / = 1/4 .

Mențiune : laturile trapezului ABFE au lungimile de forma a,a,a,2a , ceea ce ne spune că acest trapez
este format din trei trinughiuri echilaterale,deci îi putem afla înalțimea folosind formula înălțimii
triunghiului echilateral h=a /2
 Rezolvare :
Dacă latura pătratului este de 4 dm , atunci diagonala acestuia este 4 dm.

Unim punctele E,I,M,H și obținem un pătrat.

Deoarece E și I sunt mijloace de laturi, EI este linie mijlocie în ABD. Rezultă că EI = BD/2 = 2 dm
a) Dacă raza unui semicerc are lungimea r și observând că segmentul EI este format prin însumarea
a două raze, deducem că r = 2/2 = dm.
b) Adunând ariile celor patru semicercuri, obținem aria unei suprafețe echivalentă cu suprafața a doua
cercuri care au aceeași rază cu semicercurile, deci = 2 = 2 = 4
Aria pătratului ABCD este = 16
Făcând diferența între aria pătratului și aria suprafeței hașurate obșinem aria suprafeței nehașurate ,
= (16 - 4 )

c) Segmentul EM este suma între două raze și lungimea segmentului roșu (notată eventual cu x) ,
deci 4 = 2r+x , adică x=4-2 , de unde raza cercului ce poate fi decupat este 2-.
Rămâne să comparăm 2- cu 1, ceea ce se reduce la a compara 1- cu 0, sau 1 cu .
Cum 1 < , concluzia este că putem decupa din porțiunea nehașurată un cerc de rază 1dm .
 4,5
8

Rezolvare : 3,5
5
Plasăm pe desen valorile cunoscute .

a) Țigla se montează pe o suprafață formată din două dreptunghiuri congruente ,

fiecare de dimensiuni 5m și 4,5m. Aria unui dreptunghi fiind 54,5 , adică 22,5
înseamnă că sunt necesari 45 de țiglă, care va costa 445 = 180lei.

b) Pereții exteriori sunt formați din patru dreptunghiuri congruente două câte două (de dimensiuni 5x3,5
respectiv de dimensiuni 8x3,5).
A() = 53,5 = 17,5 ; A() = 83,5 = 28 ;

Suprafața pereților acoperită cu substanță este : 217,5 + 228 = 91

Aplicăm regula de trei simplă pentru marimi direct proporționale să aflăm cantitatea de substanță
necesară acoperirii :
4 …………………….. 20 ml
91 ……………………. x ml de unde se află că x = = 455 ml
Deoarece 455/300  1,5 deducem că sunt necesare două flacoane cu substanță.
 2
4

Rezolvare :
Plasăm pe desen valorile cunoscute și aflăm segmente sau arii 12
care ne pot ajuta în rezolvarea problemei.
Folosim relațía AT = 2BT , pentru a afla sgmentele AT și BT . Notăm segmentul BT cu x .
Relația devine AT = 2x . Cum AT+BT=12 , rezultă 2x+x=12 , adică x=4 .
Am obținut BT=4m și AT=8m și aflăm razele celor două semicercuri :
Raza semicercului este AT/2 , adică 4m iar raza semicercului este BT/2 , adică 2m .
Triunghiurile AMT și BNT sunt dreptunghice isoscele , de ipotenuze 8m , respectiv 4m.
Aflăm catetele , folosind formula c=i / .
Astfel : AM=8/=4 5,64m iar BN = 4/ = 2  2,82m
a) Lungimea aleii AMTNB este L = 2AM+2BN = 11,28+5,64= 16,92m
b) Porțiunea cu flori rosii este formată din semicercul mare rosu (de rază 6m) din care se îndepartează
semicercul mic albastru (de rază 4m) și se alipește semicercul mic roșu (de rază 2m). Din aria
aflată anterior , trebuie să scădem aria aleii BNT (de lungime 2,82m și lățime 0,5m).
=/2 = 36/2=18 65,7 ; =/2 = 4/2=2 6,30 ;
=/2 = 16/2=8 25,12 ; = 2,820,5=1,41
= 65,70-25,12+6,30-1,41=45,47
 Rezolvare :
Dacă ABED este pătrat de latură 24cm , aflăm că :
AB=AD=24cm , BD=24cm și AO=BO=DO=12cm
Dacă triunghiul BCD este echilateral , obținem că BC=CD=DB , deci BC=CD=24 cm .
Cum (OC) este înălțime in triunghiul echilateral BCD de latura 24 , obținem OC = = 12 cm
și AC=(12 +12 )cm = 12 (1+ )cm

a) Lungimea baghetei este AB+BC+CD+DA+AC+BD=24+24 +24 +12 +12 +24 , deci

= (24+84 +12 )cm
Aproximând cu 1,41 și cu 2,45 lungimea baghetei este de aproximativ 171,84 cm .
b) Deoarece AOB este dreptunghic în , A(AOB) = 12 12 /2 = 144
BCD echilateral , deci A(BCD) = /4 = 288
Suprafața zmeului este = 2A(AOB)+A(BCD) = 288+288 = 288(1+ )

c) Dreptunghiul MNPQ are lungimea MN = AC = 12 (1+ )cm și lățimea PN=BD=24 cm ,

deci aria sa este 576 (1+ ) .
Raportul este r = = = = 0,5
 Rezolvare :
Lucrăm cu figura1. Triunghiul alb este dreptunghic isoscel
de ipotenuză 2x,deci cateta sa este a=x . Aria sa este .
Latura pătratului este 2a+2x,adică l=2x +2x=2x(+1).Aria sa este 4(3+2 ) sau 12+8.
Aflăm aria porțiunii colorate: = - 4=12+8-4=8+8=8(1+)

Lucrăm în figura 2.Observând paralelogramul mov cu vârful în N,constatăm că are:

unghiul ascuțit de măsură ,o latură de lungime a = x iar cealaltă de lungime 2x+a= 2x+x
Aria paralelogramului este = x(2x+x )sin = 2+
a) a s-a calculat anterior și s-a obținut a = x .
b) Conturul moriștii este format din 8 segmente de lungime 2x+x și 8 segmente de lungime x ,
deci perimetrul este 8(2x+x+x) = 8(2x+2x) = 16x(1+ )
Pentru x = 10(-1) , = 16 10(-1)(+1) = 160

c) Suprafața moriștii este formată din suprafața colorată din figura 1 si suprafețele celor opt
paralelograme (suprafețe egale) .
= + 8 = 8+8+8(2+) = 24+16 = 8(3+2)
Pentru x = 10(-1) , = 8 (3+2) = 800 (3 - 2) (3+2) = 800
 Rezolvare :
Construim : R
• segmentul [CU] , care se situeazî pe bisectoarea unghiului
• dreptunghiul MUVN , unde N  [BM]
Exprimăm segmentele obținute în funcție de R : M N
UM = VN = R , UV = MN = 2R
Lucrăm în , în care cunoștem : m() = , m() = și UM = R
Aplicănd teorema unghiului de , obținem CU = 2UM , adică CU = 2R 12
Aplicând teorema lui Pitagora , obținem CM = R
Datorită proprietăților de simetrie ale triunghiului echilateral , deducem că NB = CM = R

a) Din relația BC = CM+MN+NB rezultă R+2R+ R = 12 , adică 2R(1+ ) = 12 , de unde

R = = 3( - 1)

b) BM = BN+MN = R+2R = R(+2) , iar dacă R = 2 rezultă că BM = 2(+2) cm

c) ABC este echilateral de latură 12cm iar UVW este echilateral de latură 2R .
Deoarece două triunghiuri echilaterale sunt asemenea , raportul ariilor lor este egal cu pătratul
raportului de asemănare , în cazul nostru k = =
În concluzie , raportul ariilor este r = /36 , iar dacă R = 2 , raportul devine r = 1/9
 d1
d2

Rezolvare :

a) Dreptunghiul ABCD are aria 160

Construim diagonalele rombului și calculându-le obținem = 10 – 4 = 6m , = 16 – 4 = 12m
Deci aria rombului este 612/2 = 36
Astfel , = 36 , = 160 – 36 = 124
b) Trebuie să aflăm cât la sută reprezintă 36 din 160
160 ………………………….100
36 …………………………. x , de unde x = 36100/160 = 22,5
Suprafața colorată reprezintă 22,5 din suprafața ringului .

c) Rombul se încadrează într-un dreptunghi și aria sa este jumătate din aria acelui dreptunghi.
Aria rombului este jumătate din aria ringului dacă dreptunghiul care îl încadrează coincide cu
dreptunghiul ce reprezintă ringul , de unde deducem că distanța cerută trebuie să fie 0
(vârfurile rombului se află pe laturile ringului).
 M

Rezolvare :
a) Aria discului este =  = 45
3
b) Construim segmentele (OD) și (OM) , M CD.
Evident , M este mujlocul segmentului (CD)
Notăm latura pătratului cu x
Cunoaștem : OM = AD = x ; DM = AO = x/2 și OD = 3 .
Aplicăm teorema lui Pitagora în DAO (m() = ) și obținem ecuația
+ = , din care rezultă că x = 6
Deci latura pătratului este de 6m .

c) Aria pătratului este 36 iar aria semidiscului este 45/2 = 22,5 22,53,14 = 70,65
Raportul este r = 0,5
70,65 ………………………….. 100
36 ………………………….. x de unde x = 0,5x100 = 50
Aria pătratului reprezintă 50 din aria semidiscului
 25

50
25 25
E
Rezolvare : 25 M 25
Deoarece ABC este echilateral , deducem că BC = AD = 50m
Construim înălțimea AM a triunghiului , și obținem BM = CM = DA = 25m 50
Putem calcula înălțimea triunghiului ABC , AM = 50/2 = 25 m iar de aici deducem că
CD = 25 m

a) Lungimea gardului este = AB + BC + CD + DA = 50 + 50 + 25 + 25 = 50(2+)m

b) Parcela ACD are forma unui triunghi dreptunghic.

Aria sa este = 25 25 = 625/2  540,63m
c) Dacă E  (BM) , parcela AEB are evident suprafața mai mică decat suprafața ECDA .
Deci , E  (MC) . Parcela ECDA este formată din parcelele AEC și ACD iar parcela AEB este
formată din parcelele AEM și AMB . Cum aria parcelei AMB este egală cu aria parcelei
ACD , trebuie ca aria(AEM) să fie egală cu aria(AEC) , adică , punctul E este astfel încât aria
(AMC) să se injumătățească . Deoarece într-un triunghi mediana injumătățește aria , deducem
că E este mijlocul segmentului (MC)
Problema nu ridică nici o dificultate .
 15
3
9
9
6

Rezolvare : 5 10

Din datele problemei deducem că :

DC = AB = 9m , ND = 3m , MC = 10m 15

Construim diagonala (BD) , și desenul obținut ne sugerează că MN BD .

Cum = = și = = , conform reciprocei teoremei lui Thales obținem că MN BD , deci MNC
BDC și raportul lor de asemănare este 2/3 , deci raportul ariilor lor este 4/9 .

a) A(BDC) = A(ABCD) și A(MNC) = (BDC) , deci A(MNC) = A(ABCD) = (ABCD)

b) În AMB și AND , .
A(AMB) = 95sin = 45sin , iar A(AND) = 153sin = 45sin = 45sin .
Deci A(AMB) = A(AND) ceea ce justifică faptul că suprafața cultivată cu roșii este egală cu
suprafața cultivată cu ardei .
c) Construim diagonala (AC) . Observăm că BM = BC , deci
A(ABM) = A(ABC) = A(ABCD) = A(ABCD). Analog obținem A(AND) = A(ABCD)
= A(ABCD) - - - = (1- - - ) A(ABCD) = A(ABCD) iar
= (ABCD) , ceea ce dovedește că suprafața cultivată cu vinete este jumătate din suprafața cultivată cu
varză .
Rezolvarea nu ridică probleme .
Această problemă , la prima vedere ridică
următoarea întrebare :
“ Cum aflăm dimensiunile dreptunghiurilor verzi ,
întrucât datele problemei nu specifică nimic
în legătură cu acestea ? ”

Să ne imaginăm că aleile ar fi amenajate în altă poziție față de cea din desen (aleea verticală mai
la stânga sau mai la dreapta , iar aleea orizontală mai sus sau mai jos) .
Prin mutare , suprafața aleilor s-ar modifica? NU!
Deci , oriunde ar fi poziționate aleile , suprafața verde este aceeași .
Putem considera astfel că aleile ocupă poziția centrală , deci spațiile mici verzi sunt dreptunghiuri
congruente . În continuare , rezolvarea problemei este simplă .
Rezolvarea nu ridică probleme .

Lungimea porțiunii de drum este

lungimea liniei mediane .
 Indicații :
a) Se calculează înălțimea BN și se obține BN = 12 .
Aria ABC = 60
T
b) MN linie mijlocie MN = 13/2
Folosind A(ABC) , se află înălțimea CT = 120/13
NM linie mijlocie în ACT NM = 60/13
Deci , A(MNPQ) = 30
c) Să considerăm CN = x . Atunci , AN = 10 – x .
CNP CAB NP =
AMN ATC MN =
A(MNPQ) = și avem de rezolvat inecuația
30 , care se reduce la - 10x + 50 0 ,
adică + 25 0 care nu are soluții .
Deci aria dreptunghiului MNPQ nu poate fi mai mare de 30 , indiferent de poziția punctelor N și P
 Q

Singura dificultate în rezolvarea acestei probleme este aflarea

razei cercului mic .
Dacă diametrul cercului mare este 60m , deducem că raza
acestuia este de 30m , și de aici AP = PB = 15m .
Prelungim segmentul (PO) cu segmentul (OQ) , Q aparținând
cercului .

Notând raza cercului mic cu x , obținem AO = 15+x , OP = PQ – OQ = 30 – x

și aplicând teorema lui Pitagora in APO obținem ecuația
+ = , cu soluția x = 10
Deci cercul mic are raza 10m .
În continuare , rezolvarea nu ridică probleme .
Dificultatea în rezolvare o ridică faptul că nu cunoaștem T
decât doua dimensiuni ale trapezului .

Construim segmentul (OT) , unde T este punctul de

tangență al cercului cu latura (AB) .

Folosind teorema conform căreia tangentele dintr-un punct exterior al cercului sunt egale , obținem
AT = AM = AD/2 = 2m și BT = BN = BC/2 = 4m , de unde AB = 6m .

În continuare rezolvarea este simplă .

 0 600
90 M

Rezolvare : 45 0
m() = m() = - m() = m() =
m() = + m() = m() = m() =
12 00
a) Construim înălțimea (BM) , M  (AC)
În ABM dreptunghic în , cu m() = , aplicând teorema unghiului de se obține
AM = x , apoi BM = x
b) ABM dreptunghic în , cu m() = , obținem MC = BM = x și deci
AC = AM + MC = x + x
Dacă AC = 2 + deducem că x = 2 m

c) În AOB , m() = m() = . Acest triunghi este isoscel , deoarece AO = OB ( raze de cerc )
Aplicând formula c = i/ și știind că i = 4 m , se obține BO = 2 ,
deci raza cercului este R = 2
 Rezolvare :
Realizăm construcțiile din imagine : N 40
• AOBC={N}, N  (BC)
• OP AB , P  (AB) 20
20
Cum O este centrul cercului înscris deducem că -r
(AN este bisectoarea (îl împarte în unghiuri de ). r
Deoarece ABC isoscel , se deduce că (AN) este mediană , 45 0
deci N este mijloc (BC) și cum BC = 40m , aflăm 20 P 40 - 20
NB = NC = 20m.
Deoarece mediana corespunzătoare ipotenuzei este jumătate din aceasta , obținem AN = 20m
Știm că tangentele exterioare sunt egale , deci BP = BN = 20m de unde AP = (40 - 20)m

Notăm raza cercului cu r . Aflăm : OP = ON = r , AO = AN – ON = 20 - r

a) În OPA , se află r aplicând fie teorema lui Pitagora , fie relația c = i și se obține r = 20(2-)m
Acum se poate calcula suprafața piscinei și obținem = 800(3-) 3994
b) distanța este BO și se află din OPB , dreptunghic în . BO = m
c) Folosindu-ne de bisectoare , se află m() = . Aria cercului din care provine arcul este
1600(2 - ) și folosim regula de trei simplă pentru a afla aria sectorului
………………… 1600(2 - )
………………… S S = 600(2 - ) . = S + A(ABC) – A(BOC)
 Pentru rezolvarea problemelor de genul celor prezentate , elevii trebuie să dovedească
dobăndirea multor competențe , cum ar fi :
o Identificarea segmentelor congruente ;
o Identificarea figurilor cu arii egale (figuri echivalente) ;
o Asocierea unor forme plane cu figuri geometrice uzuale ;
o Descompunerea unor forme spațiale în figuri geometrice uzuale ;
o Folosirea corectă a relațiilor între lungimi de segmente sau arii de figuri geometrice ;
o Cunoașterea proprietăților figurilor geometrice ;
o Cunoașterea și aplicarea teoremelor sau formulelor specifice geometriei ;
o Rezolvarea corectă a calculelor algebrice cu numere reale și multe altele .
 Este important să se utilizeze toate datele cunoscute ale problemei , apoi acestea să fie
folosite pentru aflarea cât mai multor necunoscute .
 Un alt aspect important este redactarea clară , în ordine logică , a rezolvării și utilizarea
desenului concomitent cu pașii parcurși .
 În această prezentare am omis din lipsă de spațiu formulele ; am presupus că sunt cunoscute
și elevul știe că într-o redactare completă trebuie să pornească cu scrierea acestora .
 BIBLIOGRAFIE

http://www.bgfl.org/custom/resources_ftp/client_ftp/ks2/maths/perimeter_and_area/index.html
Prezentare realizată de prof. Neguțescu Gabriela

noiembrie 2012