1

GEOMETRIA clasa a – V- a

1) Pătratul P = 4l A = l2

2) Dreptunghiul P = 2l + 2L A = l·L

3) Trapezul P = b +B + l1 + l2
 2

Probleme geometrie

1 Perimetrul unui triunghi este 57 cm . Să se afle lungimile laturilor sale

ştiind că sunt trei numere naturale consecutive.

2) Perimetrul unui triunghi este 75 cm. Să se afle lungimile laturilor sale

ştiind că sunt trei numere naturale impare consecutive.
3) Perimetrul unui triunghi este24 cm . Să se afle lungimile laturilor sale
ştiind că sunt trei numere naturale pare consecutive .
4) Perimetrul unui triunghi ABC este 420 cm . Aflaţi lungimile laturilor
4
acestui triunghi ştiind că AB = AC şi BC = AC .
5
5) Perimetrul unui triunghi este 110 cm . Aflaţi laturile acestui triunghi ştiind
3
că AB = AC şi BC = AC .
4
6) Dimensiunile unui dreptunghi sunt egale cu 5,6 dm şi 3,4 dm . Perimetrul
unui pătrat reprezintă 80% din perimetrul dreptunghiului . Calculaţi latura
ptratului .
7) Aflaţi perimetrul unui pătrat a cărui latură este egală cu semiperimetrul
unui dreptunghi cu dimensiunile de 3 cm şi 4 cm .
8) Perimetrul unui trapez este 42 cm . Aflaţi lungimile laturilor acestui
trapez ştiind că baza mare este de 15 cm , iar celelalte laturi au lungimile
egale .
9) Aflaţi perimetrul unui trapez ştiind că baza mică este de 7 cm , baza mare
1
de două ori mai mare decât baza mică , iar celelalte două laturi sunt 3
şi
1
respectiv 7
din suma bazelor.
10) O grădină are formă de trapez cu baza mică de 12 cm , baza mare de două
4
ori şi jumătate mai mare ca baza mică , iar celelalte laturi egale cu 3
din
1
baza mică şi respectiv 3
din baza mare . Să se afle cât costă gardul
necesar împrejmuirii grădinii , dacă un metru liniar de gard costă 25 000
lei.
11) Perimetrul unui dreptunghi este 60 m . Se măreşte atât lungimea cât
şi lăţimea dreptunghiului cu acelaşi număr de metri obţinându-se un alt
dreptunghi cu perimetrul de 140 m . Cu câţi metri a fost mărită fiecare
dimensiune a dreptunghiului ?
12) Perimetrul unui dreptunghi este de 336 m . Aflaţi dimensiunile , ştiind că
dacă mărim cu 10 m o jumătate din lăţime , obţinem cu 4 m mai puţin
decăt o jumătate din lungime.
 3

13) Perimetrul unui drptunghi este de 618 m . Aflaţi dimensiunile ,

ştiind că dacă mărim cu 4 m o treime din lăţime , obţinem cu 1 m mai
mult decât o treime din lungime .
ARII

1) Un dreptunghi are aria de 960 m2 şi lăţimea de 16 m . Să se afle aria

unui pătrat care are perimetrul egal cu perimetrul dreptunghiului.
2) Perimetrul unui dreptunghi este de 24 cm. Calculaţi aria dreptunghiului
dacă lungimea sa este de 5 ori mai mare decât lăţimea.
3) Aria unui dreptunghi este 54 m2. Dacă lăţimea ar fi cu 2 m mai mare ,
atunci aria dreptunghiului ar fi mai mare cu 0,(3) din aria
dreptunghiului iniţial . Aflaţi perimetrul dreptunghiului iniţial.
5
4) Dacă mărim lungimea unui dreptunghi cu din ea şi micşorăm lţimea
8
2
cu 5 din ea , obţinem un dreptunghi a cărui arie este cu 4 m2 mai mică
decât aria dreptunghiului iniţial . Determinaţi ariile celor două
dreptunghiuri.
5) Semiperimetrul unui pătrat este egal cu lăţimea unui dreptunghi, iar
perimetrul pătratului este o cincime din perimetrul dreptunghiului. Să
se afle aria pătratului ştiind că aria dreptunghiului este egală cu 16 m2.
6) Latura unui pătrat este 0,5 din lăţimea unui dreptunghi , iar perimetrul
pătratului este 0,2 din perimetrul dreptunghiului. Ştiind că aria
dreptunghiului este 36 m2, să se afle aria pătratului.
7) Perimetrul unui pătrat este un sfert din perimetrul unui dreptunghi a
cărui lăţime este de trei ori mai mare decât latura pătratului . Ştiind că
aria dreptunghiului este 1,35 dm2, să se afle aria pătratului.
8) Perimetrul unui dreptunghi este 70 m. Dacă micşorăm lăţimea de trei
ori obţinem un dreptunghi cu aria egală cu aria unui pătrat cu latura de
10 m. Determinaţi dimensiunile dreptunghiului ştiind că sunt
exprimate prin numere naturale.
9) Un dreptunghi are lăţimea de 2,4 dm . Dacă mărim lungimea cu 1,6 dm
se obţine un dreptunghi cu aria de 12 dm2. Aflaţi perimetrul
dreptunghiului iniţial .
10) Diferenţa dintre lungimea şi lăţimea unui dreptunghi este de 4 cm.
Dacă mărim lungimea cu 2 cm şi lăţimea cu 4 cm , obţinem un dreptunghi
care are aria cu 6 240 mm2 mai mare decât dreptunghiul dat. Aflaţi
perimetrul dreptunghiului dat .
11) Determinaţi lungimea şi lăţimea unui dreptunghi ştiind că dacă mărim
lungimea cu 4 m şi lăţimea cu 3 m, obţinem un dreptunghi cu aria de
140 m2 şi aria noului dreptunghi este de 2 ori mai mare decât aria
dreptunghiului iniţial.
 4

Probleme cu unghiuri

1) Să se efectueze :
a) 270 47’ 13’’ + 30 52’ 27’’; 350 48’ 45’’ + 170 5’ 15’’ ;
b) 60 27’ 35’’ + 400 32’ 50’’; 60 27’ 35’’ + 400 32’ 50’’ ;
c) 260 34’ 18’’ + 180 25’ 42’’; 260 34’ 18’’ + 180 25’ 42’’ ;
d) 740 3’ – 100 45’; 150 15’ 17’’ + 180 44’ 43’’ ;
e) 650 24’ – 160 34’ 50’’; 650 24’’ – 160 34’ 50’’ ;
f) 850 – 340 28’; 350 – 340 28’’ ;
g) 60 41’ 38’’ ∙ 4; 900 – 440 15’’ ;
h) 130 41’ 29’’ ∙ 3; 260 11’ 12’’ – 110 30’ 24’’ ;
i) 540 28’ : 2; 60 41’ 38’’ ∙ 4 ;
j) 960 16’ : 3. 350 : 2.

2) Se dau unghiurile:
m(A) = 440 26’ 13’’ ; m(B) = 160 41’ 17’’ ; m(C) = 210 43’ 57’’.
Să se calculeze :
a) m(A) + m(B) – m(C) ; b) m(A) – m(B) + m(C) ; c) m(A) + 2 m(B) -3m(C) ;
d) 2m(A) -3m(B) + 2m(C) ; e) 3m(A) – 4m(B) – 2 m(C) ;
f) 5m(A) – 2m(B) + m(C) : 3 .

3) Să se calculeze complementul unghiurilor următoare :

a) 340 15’ ; b) 650 7’ 15’’ ; c) 390 17’’ ; d) 310 ; e) 370 25’ 41’’ .

4) Să se găsească suplementul următoarelor unghiuri :

a) 1200 15’ 17’’ ; b) 1480 7’ 13’’ ; c) 240 15’’ d) 790 ; e) 62015’ 24’’ ; f) 1240 3’’ .

5) Diferenţa măsurilor a două unghiuri complementare este de 80 20’ . Aflaţi

cele două măsuri ale unghiurilor .

6) Diferenţa măsurilor a două unghiuri suplementare este de 370 . Aflaţi cele

două măsuri ale unghiurilor .

7
7) Raportul măsurilor a două unghiuri suplementare este 5
. Aflaţi măsurile
acestora .

8) Măsura unui unghi este de 4 ori mai mare decât a complementului său . Aflaţi
măsurile celor două unghiuri .
 5

9) Măsura unghiului dintre laturile necomune a două unghiuri adiacente este de

1650 . Aflaţi măsura unghiului dintre bisectoarele acestora .

10) Un unghi are măsua de 780 15’ 30’’ . Calculaţi măsura complementului său şi
a suplementului său .

11) Măsurile a două unghiuri complementare sunt direct proporţionale cu

numerele 4 şi 8 . Aflaţi măsura fiecăruia dintre eel .

12) Fie AOB şi BOC două unghiuri adiacente cu mărimile respectiv de

630 25’ 52’’ şi de 840 49’ 36’’ . Calculaţi :
a) măsura unghiului dintre laturile necomune;
b) măsura unghiului dintre bisectoarele lor.

13) Suma măsurilor a două unghiuri adiacente este de 2420 . Calculaţi :

a) măsura unghiului dintre laturile necomune;
b) măsura unghiului dintre bisectoarele lor .

14) Două bisectoare a două unghiuri adiacente formează un unghi de măsură

600. Mărimile celor două unghiuri sunt invers proporţionale cu numerele 0,5 şi
0,25 . Calculaţi măsurile acestor unghiuri.

m(∠AOB ) 7
15) Fie unghiurile adiacente AOB şi AOC cu = , iar m(BOC) =
m(∠AOC ) 9
640 .
Calculaţi :
a) m(AOB) şi m(BOC) ;
b) măsura unghiului dintre bisectoarele unghiurilor AOB şi AOC.

16) Măsurile a două unghiuri complementare sunt invers proporţionale cu

numerele 0,25 şi 0,1(6). Calculaţi măsurile celor două unghiuri.

17) Diferenţa a două unghiuri complementare este de 130 14’ 16’’. Să se

calculeze măsura fiecărui unghi.

7
18) Un unghi este egal cu 5
din complementul său. Să se afle măsura fiecărui
unghi .

3
19) Diferenţa dintre două unghiuri suplementare este de 4
dintr-un unghi drept.
Să se afle măsura fiecărui unghi .
 6

20) De trei ori măsura complementului unui unghi este măsura unghiului. Care
este măsura unghiului şi a complementului ?

21) Măsura complementului este de două ori mai mică decât măsura unghiului.
Care este măsura unghiului ?

5
22) Raportul măsurilor a două unghiuri complementare este 13
. Să se
determine măsurile celor două unghiuri .

23) Măsura unui unghi este de trei ori mai mare decât măsura suplementului său.
Cât este măsura unghiului ?

24) Măsura unui unghi este cu 240 mai mare decât măsura suplementului său .
Aflaţi măsura celor două unghiuri .

1
25) Raportul a două unghiuri suplementare este 3
. Aflaţi măsurile celor două
unghiuri .

26) Raportul dintre măsura complementului şi suplementului unui unghi ascuţit

3 13
este : a)
7
; b)
31
. Aflaţi măsura unghiului.

27) Suma măsurilor a două unghiuri adiacente este de 2800 . Calculaţi :

a) măsura unghiurilor dintre laturile necomune; b) măsura unghiului dintre
bisectoarele lor.

28) Măsura unghiului format de bisectoarele a două unghiuri adiacente este de

700 . Calculaţi măsura unghiului dintre laturile necomune.

29) Măsura unghiului dintre laturile necomune a două unghiuri adiacente este
1300. Calculaţi măsura unghiului dintre bisectoarele lor.

30) Aflaţi măsura unghiului dintre bisectoarele a două unghiuri adiacente

complementare.

2
31) Calculaţi măsura unui unghi , ştiind că este 3
din măsura complementului
său.

32) Diferenţa a două unghiuri complementare este 150 . Calculaţi măsura

unghiurilor.
 7

33) Măsura unui unghi este cu 500 mai mare decât măsura complementului său.
Aflaţi măsura acestui unghi.
34) Raportul măsurilor a două unghiuri suplementare este 5. Calculaţi măsurile
celor două unghiuri.

4
35) Măsura unui unghi este 5
din măsura suplementului său. Aflaţi măsura
acestui unghi.

36) Măsurile a două unghiuri suplementare sunt invers proporţionale cu

numerele 0,5 şi 0, (3). Calculaţi măsurile celor două unghiuri.

37) Suplementul complementului unui unghi are 1300 . Câte grade are unghiul
respectiv ?

38) Complementul suplementului unui unghi are 200 . Calculaţi măsura acestui
unghi .

39) Două unghiuri adiacente au laturile necomune în prelungire. Calculaţi

1
măsurile celor două unghiuri, dacă 7
din măsura primului unghi este jumătate
din măsura celuilalt.

40) Dacă bisectoarele a două unghiuri formeză un unghi de 600 şi măsurile celor
două unghiuri sunt invers proporţionale cu numerele 0,5 şi 0,25, calculaţi
măsurile acestor unghiuri.

41) Se dau unghiurile AOB şi BOC astfel încât m(AOB) = 3 m(BOC) . Ştiind că
bisectoarele lor formează un unghi de 540 , calculaţi : a) m(AOC) ; b) m(AOB)
şi m(BOC) ; c) m(AOB’) , (OB’ şi (OB fiind semidrepte opuse.

m(∠AOB ) 2
42) Fie unghiurile adiacente AOB şi AOC , cu = , m(BOC) = 280 .
m(∠AOC ) 5
Calculaţi : a) m(AOB) şi m(AOC) ;
b) măsura unghiului dintre bisectoarele unghiurilor AOB şi AOC .

43) Măsura unui unghi reprezintă ⅔ din măsura suplementului său . Aflaţi
măsurile celor două unghiuri .

44) Suma dintre complementul şi suplementul unui unghi este de 1200. Aflaţi
măsura unghiului.

45) Diferenţa măsurilor a două unghiuri este de 500 . Ştiind că cele două
unghiuri sunt complementare , aflaţi măsurile celor două unghiuri.
 8

46) Dacă m(A) = 320 13’ 26’’ ; m(B) = 120 27’ 41’’ ; m(C) = 490 30’ 22’’ , calculaţi
: m(A) + m(B) +m(C) ; m(B) + m(C) – m(A) ; 2 ∙ [ m(A) – m(B) ] + m(C) .

47) Transformaţi în grade, minute şi secunde : 1379’’ ; 13079’’ ; 3736’ ; 70 971’

192’’ .

48) Se consideră unghiul AOB , [OC bisectoarea sa şi [OD bisectoarea

unghiului BOC . a) Aflaţi m(BOD) , ştiind că m(AOB) = 620 . b) Aflaţi m(AOB)
, ştiind că m(COD) = 230 .

49) Fie unghiurile AOB , BOC, COD, DOE şi EOA adiacente două câte două
formate în jurul punctului O, astfel încât m(BOC) = 2 ∙ m(AOB) , m(COD) = 3 ∙
m(AOB) , m(doe) este cu 200 mai mică decât măsura AOB , iar măsura EOA
este cu 300 mai mare decât m(COD) . Aflaţi măsurile unghiurilor.

50) Aflaţi măsura unui unghi ştiind că măsura suplementului său este cu 200 mai
mare decât triplul măsurii complementului său .

51)
 9

Geometria clasa a – VI – a == teorie ==

Noţiuni elementare
Definiţia – este o propoziţie matematică ce exprimă conţinutul unei noţiuni ,
scoţând în evidenţă caracteristicile esenţiale ale acesteia.

Axioma – este o propoziţie matematică al cărei conţinut este evident şi se

acceptă fără justificare.

Teorema – este o propoziţie matematică al cărei adevăr rezultă în urma unor

justificări .

Punctul este o noţiune primară. Punctele se notează cu litere mari ale alfabetului.

Dreapta este o noţiune primară . Dreptele se notează cu litere mici ale

alfabetului. Dreapta este formată dintr-o infinitate de puncte. Trei puncte sunt
coliniare dacă sunt pe aceeaşi dreaptă.

Axiomele de incidenţă

I1 : Orice două puncte determină o dreaptă unică.

I2 : Orice dreaptă are cel puţin două puncte distincte.
I3 : Există trei puncte necoliniare.
I4 : Trei puncte necoliniare determină un plan unic.
I5 : Orice plan conţine cel puţin un punct.
I6 : Dacă două puncte distincte ale aceleiaşi drepte aparţin unui plan , atunci
dreapta este inclusă în plan.

Teorema: Două drepte distincte au cel mult un punct comun.

Două drepte a şi b , a ≠ b , se numesc secante dacă a ∩ b ≠ Ø şi nesecante

dacă a ∩ b = Ø.

Postulat : Dacă avem două drepte care sunt tăiate de o secantă , aceste drepte se
intersectează de aceeaşi parte a secantei în care suma unghiurilor alterne interne
este mai mică decât suma a două unghiuri drepte.

Postulatul paralelelor ( sau axioma paralelelor) : Fiind dat un punct în afara unei
drepte , atunci există o unică nesecantă care conţine punctul .
 10

Semidreapta – Fie d o dreaptă şi O є d şi A є d . Atunci mulţimea punctelor

dreptei d, situate de aceeaşi parte cu A faţă de O se numeşte semidreapta cu
originea în O care conţine punctul A . Notăm [OA .

Segmentul – Fie d o dreaptă şi A şi B două puncte aparţinând dreptei , A≠B .

Mulţimea punctelor dreptei situate între A şi B , se numeşte segment de dreaptă.

Două sau mai multe segmente care au aceeaşi lungime se numesc

congruente .

Fie segmentul [AB] şi M є (AB) . Dacă [AM] = [MB] , atunci M se

numeşte mijlocul segmentului [AB].

Simetria faţă de un punct

∙ Fiind date punctele A şi O distincte , punctul A’ se numeşte simetricul

punctului A faţă de O, dacă O є (AA’ ) şi [OA] = [OA’] . O se numeşte centrul
de simetrie al segmentului [AA’].

∙ Fie a şi b două drepte concurente în punctul O. Dacă unul dintre unghiurile

formate în jurul punctului O este drept atunci a şi b se numesc drepte
perpendiculare .
 11

Mediatoarea unui segment

∙ Mediatoarea unui segment este dreapta perpendiculară pe mijlocul

segmentului.

Ex : a ⊥ AB , [AM] = [MB].
Atunci a este mediatoarea segmentului [AB] .

∙ Orice punct de pe mediatoarea unui segment este egal depărtat de extremităţile

segmentului.

Ex : N є a , a mediatoarea segmentului [AB] => [NA] = [NB] .

Drepte paralele
∙ Fie a şi b două drepte şi s o secantă comună. Atunci unghiurile :
a) (4 ; 6 ) şi ( 3 ; 5 ) se numesc alterne interne ;
b) ( 1 ; 7 ) şi ( 2 ; 8) se numesc alterne externe ;
c) ( 1 ;5 ) şi (4 ; 8 ) ; (2 ; 6 ) şi ( 3 ; 7) se numesc unghiuri corespondente ;
d) (4 ; 5) şi (3 ; 6) se numesc unghiuri externe şi de aceeaşi parte a secantei ;
e) (1 ; 8) şi (2 ; 7) se numesc unghiuri externe şi de aceeaşi parte a secantei .

∙ Două drepte distincte situate în acelaşi plan , care nu au nici un punct comun se
numesc drepte paralele.

∙ Dacă două drepte distincte intersectate de o secantă formează o pereche de

unghiuri alterne congruente, atunci dreptele sunt paralele.

∙ Două drepte paralele tăiate de o secantă formează unghiuri alterne interne

congruente.

∙ Dacă două unghiuri au laturile respectiv paralele, atunci ele sunt congruente.