Mulţimea numerelor naturale

Operaţii cu numere naturale

Curs 2
16 octombrie 2021

(Institute) 16 octombrie 2021 1 / 30

Mulţimea numerelor naturale. Plan

Noţiunea de num¼
ar natural. (Aspect cardinal, aspect ordinal).
Compararea şi ordonarea numerelor naturale
Operaţii cu numere naturale.
-De…niţii, propriet¼
aţi, reguli de calcul.
-Utilizarea operaţiilor în rezolvarea de probleme.
Sisteme de numeraţie. Scrierea în baz¼
a 10 şi în alte baze de
numeraţie. Scrierea cu cifre romane

(Institute) 16 octombrie 2021 2 / 30

(Institute) 16 octombrie 2021 3 / 30
Despre noţiunea de num¼
ar
“Num¼ arul constituie substanţa tuturor lucrurilor”
(Aristotel, Meta…zica; despre …lozo…a lui Pitagora)

“Precum Atlas în vechime sprijinea cerul pe um¼ ar

Aşa el sprijin¼
a lumea şi vecia într-un num¼
ar”
(Mihai Eminescu, Scrisoarea I)
“Age is just a number. Life and aging are the greatest gifts that we could
possibly have”
(Institute) 16 octombrie 2021 4 / 30
Aspectul cardinal al num¼
arului natural

Din cele mai vechi timpuri, omul trebuia s¼

a compare diferite mulţimi
de obiecte (care mulţime are mai multe elemente?)
O modalitate direct¼
a de a compara dou¼ a mulţimi este punerea în
perechi: punem corespondenţ¼a un element din prima mulţime cu un
element din a doua mulţime, d¼
am la o parte perechea format¼ a şi
continu¼
am s¼a form¼
am perechi. Dac¼ a la un moment dat toate
elementele sunt puse în perechi, cele dou¼a mulţimi “au tot atâtea
elemente”.

(Institute) 16 octombrie 2021 5 / 30

Introducerea noţiunii de num¼
ar natural

-Se bazeaz¼ a pe conceptul de mulţimi echipotente (echivalente, cu aceeaşi

putere, cu "tot atâtea elemente”).
Succesiune logic¼ a a noţiunilor necesare:
Produs cartezian!corespondenţ¼ a biunivoc¼ a)!mulţimi
a (funcţie bijectiv¼
echipotente.
-Este rezultatul unui proces de abstractizare (care presupune îndep¼ artarea
unor caracteristici concrete ale mulţimilor şi ale elementelor acestora).
De…niţie. Spunem c¼ a am stabilit o corespondenţ¼ a biunivoc¼ a între
mulţimile A şi B dac¼a am format perechi (a, b ) cu a 2 A şi b 2 B, astfel
încât …ecare element din cele dou¼ a mulţimi apare într-o pereche şi numai
în una.
Exemple: 1. Aşezarea spectatorilor pe scaune; 2. Punerea unor scrisori în
plicuri; 3. Distribuirea darurilor preg¼
atite pentru un grup de copii.
Principiul cutiei: Dac¼a în n cutii distribuim cel puţin (n + 1) obiecte,
m¼acar o cutie va conţine cel puţin 2 obiecte.
(Institute) 16 octombrie 2021 6 / 30
Aspectul cardinal al num¼
arului natural

Dou¼a mulţimi sunt echipotente dac¼

a între ele exist¼
ao
corespondenţ¼ a biunivoc¼
a.
Cardinalul unei mulţimi A este familia tuturor mulţimilor echipotente
cu A.
O mulţime F este …nit¼ a dac¼
a nu poate … echipotent¼
a cu o
submulţime a sa diferit¼
a de F .
Numerele naturale sunt cardinalele mulţimilor …nite.
Se noteaz¼ a cu card (A) sau jAj
a cardinalul unei mulţimi A se noteaz¼
sau N (A) (vezi Curs 1).

(Institute) 16 octombrie 2021 7 / 30

Aspectul cardinal al num¼
arului natural

Exemple: Cardinalul mulţimii sateliţilor naturali ai P¼amântului este 1.

Cardinalul mulţimii ochilor (mulţimii urechilor, mulţimii mâinilor, mulţimii
picioarelor) unui om s¼an¼atos este 2.
Cardinalul mulţimii electronilor unui atom de litiu este 3.

(Institute) 16 octombrie 2021 8 / 30

Şirul numerelor naturale

0 (Zero) este cardinalul mulţimii vide este 0.

1 (Unu) este cardinalul oric¼
arei mulţimi cu un singur element.
2 (Doi) este cardinalul unei mulţimi care se obţine reunind dou¼
a
mulţimi disjuncte, …ecare cu cardinalul 1.
3 (Trei) este cardinalul unei mulţimi care se obţine reunind dou¼ a
mulţimi disjuncte, una cu cardinalul 1 şi cealalt¼
a cu cardinalul 2.
4 (Patru) este cardinalul unei mulţimi care se obţine reunind dou¼ a
mulţimi disjuncte, una cu cardinalul 1 şi cealalt¼
a cu cardinalul 3.
2 = 1 + 1; 3 = 2 + 1; 4 = 3 + 1, ...
...(n + 1) este cardinalul unei mulţimi care se obţine reunind dou¼ a
mulţimi disjuncte, una cu cardinalul 1 şi cealalt¼
a cu cardinalul n.
(n + 1) se numeşte succesorul num¼arului natural n.

(Institute) 16 octombrie 2021 9 / 30

Axiomele lui Peano

Not¼am: N = f0, 1, 2, 3, ..., n, n + 1, ...g şi

N = Nn f0g = f1, 2, 3, ..., n, n + 1, ...g
Giuseppe Peano (1858-1922) a pus la baza de…nirii numerelor naturale 5
axiome:
1) Exist¼a un num¼ ar natural, numit zero.
2) Orice num¼ ar natural are un succesor unic.
3) Orice num¼ ar natural, cu excepţia lui zero, are un predecesor.
4) Orice dou¼ a numere naturale diferite au succesori diferiţi.
5) Principiul inducţiei matematice: Fie A N. Dac¼ a 0 2 A şi dac¼
aA
conţine, odat¼
a cu un element oarecare, şi succesorul acestuia, atunci
A = N.
Mulţimea numerelor naturale N nu este …nit¼
a (este in…nit¼
a)
(Mulţimile in…nite echipotente cu N se numesc mulţimi num¼
arabile)

(Institute) 16 octombrie 2021 10 / 30

Compararea şi ordonarea numerelor naturale
Axa numerelor este o dreapt¼ a pe care am …xat un punct numit origine
(O), un sens pozitiv (reprezentat de o s¼
ageat¼
a) şi un segment OI , numit
unitate de m¼asur¼ a.
Corespondenţe: 0 (zero)7! O (origine); 1 (unu)7! I ; pentru n 2 N ,
n 7! Pn (punct în care ajungem pornind din origine şi m¼ asurând în sens
pozitiv n unit¼
aţi).

Compararea numerelor naturale. Mai întâi, se intuieşte c¼ a orice num¼

ar
natural este mai mic decât succesorul s¼ au. La mulţimea cu n elemente
ad¼
aug¼am un nou element şi form¼ am o mulţime cu (n + 1) elemente.
Mulţimea iniţial¼
a are mai puţine elemente decât cea …nal¼
a. Scriem c¼a
n < n + 1.
(Institute) 16 octombrie 2021 11 / 30
Compararea şi ordonarea numerelor naturale
Compararea numerelor naturale
-Mai întâi, se intuieşte c¼
a orice num¼
ar natural este mai mic decât
succesorul s¼au
-În general, pentru a compara m, n 2 N punem în perechi elementele a
dou¼a mulţimi A şi B, cu m elemente, respectiv n elemente. Dac¼ a am pus
în perechi toate elementele din A şi a r¼
amas cel puţin un element din B
nepus în pereche, atunci m < n.
-Consider¼ am şirul numerelor naturale:
0 < 1 < 2 < 3 < 4 < ... < n < n + 1 < .... Avem m < n dac¼ a m este
întâlnit înaintea lui n.
Ordonarea numerelor naturale
-ordine (strict) cresc¼atoare: 0 < 1 < 2 < 3 < 4 < ... < n < n + 1 < ....
-ordine (strict) descresc¼atoare: n + 1 > n > n 1 > ... > 3 > 2 > 1 > 0.
De…nim: b > a dac¼ a a < b.
Pentru a ordona n numere naturale, le compar¼ am dou¼ a câte dou¼
a.
Exemplu: n = 3.
(Institute) 16 octombrie 2021 12 / 30
Observaţii privind num¼
ararea

Se spune c¼
a un copil ştie s¼
a numere (într-o anumit¼
a limb¼
a), pân¼
a la n,
dac¼
a poate recita lista numerelor naturale de la 1 la n.
A num¼ ara elementele unei mulţimi nevide A înseamn¼a a g¼
asi un
num¼ ar natural n astfel încât punem în corespondenţ¼
a bijectiv¼
a
mulţimea dat¼ a A cu mulţimea B = f1, 2, ..., ng.
Rezultatul num¼ ar¼
arii elementelor unei mulţimi nu depinde de ordinea
acestor elemente (Exemplu: Putem ordona o list¼ a de persoane dup¼a
diverse criterii: alfabetic (NUME, Prenume), dup¼ a anul naşterii
(ordine cresc¼atoare sau ordine descresc¼ atoare),etc.. Num¼ arul de
persoane din list¼ a este acelaşi indiferent de modul de ordonare).
Aceast¼
a observaţie simpl¼a st¼a la baza intuirii propriet¼
aţilor de
comutativitate şi asociativitate ale adun¼arii.

(Institute) 16 octombrie 2021 13 / 30

Aspectul ordinal al num¼
arului natural

Când numerot¼ am elementele unei mulţimi …nite A, cu n elemente, asociem

…ec¼
arui element al mulţimii A un singur element al mulţimii
B = f1, 2, ..., ng.
Fiec¼
arui element din A îi corespunde un num¼ ar natural din B, num¼arul s¼
au
de ordine.

Exemplu. Consider¼ am elevii înscrişi în catalogul unei clase.

Fiecare elev are un num¼ ar de ordine în catalog (num¼ ar ordinal).
Num¼ arul de ordine al celui care este ultimul în catalog reprezint¼a şi
cardinalul mulţimii elevilor clasei.

(Institute) 16 octombrie 2021 14 / 30

Operaţii cu numere naturale. Adunarea

Mod de de…nire, terminologie.

Adunarea a dou¼ a numere naturale se de…neşte cu ajutorul reuniunii a dou¼a
mulţimi …nite disjuncte.
Numerele care se adun¼ a se numesc termeni. Rezultatul adun¼ arii se
numeşte sum¼a sau total.
Pentru a a‡a suma a + b a numerelor a, b 2 N:
-consider¼am dou¼ a mulţimi disjuncte A, B, unde a = card (A) şi
b = card (B ) (adic¼a, A are a elemente şi B are b elemente).
-num¼ am elementele reuniunii A [ B.
ar¼
-avem prin de…niţie a + b = card (A [ B ).
Se observ¼ a a + b nu depinde de "alegerea reprezentanţilor" A, B.
a c¼
Adunarea este o lege de compoziţie pe N: asociaz¼ a …ec¼
arei perechi de
numere naturale un num¼ ar natural unic determinat, numit suma acestor
numere.

(Institute) 16 octombrie 2021 15 / 30

Propriet¼
aţi ale adun¼
arii

Se observ¼ a (se demonstreaz¼ a) pe baza propriet¼ aţilor corespunz¼

atoare ale
operaţiilor cu mulţimi, urm¼
atoarele egalit¼
aţi valabile pentru orice
a, b, c 2 N.
1) Comutativitatea: a + b = b + a (schimbând ordinea termenilor, suma
nu se schimb¼ a)
2) Asociativitatea: (a + b ) + c = a + (b + c ) (pentru a aduna trei
numere, adun¼ am unul cu suma celorlalte dou¼ a)
3) Element neutru (zero): a + 0 = 0 + a = a.
Justi…care: 1) a + b = card (A [ B ) şi b + a = card (B [ A), iar
A [ B = B [ A; 2) (a + b ) + c = card ((A [ B ) [ C ) şi
a + (b + c ) = card (A [ (B [ C )), iar (A [ B ) [ C = A [ (B [ C ); 3)
a + 0 = card (A [ ?) = card (A) = card (? [ A) = 0 + a.
Interpret¼ ari: Folosind axa numerelor, num¼ ararea înainte.

(Institute) 16 octombrie 2021 16 / 30

Operaţii cu numere naturale. Sc¼
aderea

Sc¼aderea a dou¼ a numere naturale se de…neşte sc¼ azând dintr-o mulţime

…nit¼a o submulţime a sa
Numerele care se scad se numesc termeni: 1) num¼ arul din care
sc¼
adem=desc¼ azut; 2)num¼ arul pe care îl sc¼adem=sc¼ az¼
ator. 3) Rezultatul
sc¼
aderii se numeşte diferen¸ t¼a sau rest.
Pentru a a‡a diferenţa a b a numerelor a, b 2 N:
-consider¼am dou¼ a mulţimi A, B, cu B A, unde a = card (A) şi
b = card (B ) (se observ¼ a c¼a b a, adic¼ a b < a sau b = a).
-num¼ am elementele diferenţei A n B (r¼
ar¼ amase dup¼a ce elimin¼
am din A
elementele lui B).
-avem prin de…niţie a b = card (A n B ).
Se observ¼ a c¼
a a b nu depinde de "alegerea reprezentanţilor" A, B.
Sc¼aderea NU este o lege de compoziţie pe N: pentru a, b 2 N
obţinem a b 2 N dac¼ a şi numai dac¼ a a b.

(Institute) 16 octombrie 2021 17 / 30

Propriet¼
aţile adun¼
arii nu se transpun la sc¼
adere
1) Comutativitatea: a b = b a ? Adev¼ arat dac¼
a şi numai dac¼ a
a = b.
Într-adev¼ar, dac¼a sunt posibile sc¼
aderile a b şi b a, atunci a b şi
b a
2) Asociativitatea: (a b ) c = a (b c ) ? Adev¼ arat dac¼
a şi numai
dac¼a c = 0.
Avem (a b ) c = a b c, în timp ce a (b c ) = a b + c.
Rezult¼ a (a b ) c a (b c ), cu egalitate dac¼
a c¼ a şi numai dac¼a
c=0
Exemplu: Membrul stâng: Avem a lei şi cump¼ ar¼am un produs care cost¼ a
b lei, apoi un produs care cost¼ a c lei.
Membrul drept: Avem a lei şi cump¼ ar¼am un produs care ar … costat b lei,
dar s-a ieftinit cu c lei.
3) Element neutru (zero): a 0 = 0 a = a? Avem a 0 = a, dar
0 a = a numai dac¼ a a = 0.

(Institute) 16 octombrie 2021 18 / 30

Leg¼
atura dintre adunare şi sc¼
adere

Presupunem c¼ a a b = c, unde a, b, c 2 N.
Fie a = card (A), b = card (B ), unde B A. Atunci c = card (A n B ).
Avem B [ (A n B ) = A şi B, A n B sunt disjuncte, de unde rezult¼
a c¼
a
b + c = a. Obţinem:

a b = c ) a = b + c (desc¼
azutul=sc¼
az¼
atorul+restul).

Consecinţe: Proba sc¼ aderii se face prin adunare. A‡area termenului

necunoscut: ?+b = a.
Adunarea şi sc¼
aderea sunt operaţii inverse:
(a + b ) b = a pentru orice a, b 2 N, iar
(a c ) + c = a pentru orice a, c 2 N cu a c.

(Institute) 16 octombrie 2021 19 / 30

Înmulţirea numerelor naturale

Înmulţirea este o lege de compoziţie pe N: asociaz¼ a …ec¼arei perechi

de numere naturale un num¼ ar natural unic determinat, numit produsul
acestor numere. Numerele care se înmulţesc se numesc factori.
Pentru produsul numerelor a şi b se folosesc notaţiile: a b, respectiv a b
(la clasele mai mari). Semni…caţii ale înmulţirii
1) Adunare repetat¼ a: a b = b + b + ... + b, unde sunt a termeni.
(Exemple: Timp de o s¼ apt¼
amân¼ a m¼
anânc câte 3 mere pe zi. Într-o clas¼ a
cu 12 b¼ anci sunt câte 2 elevi în banc¼
a).
* * *
2) Descompunerea dreptunghiular¼ a: a linii, b coloane (sau
* * *
b linii, a coloane)
(Exemple: Într-o cutie sunt 4 rânduri a câte 5 bomboane)
3) Produsul cartezian: Dac¼ a a = card (A) şi b = card (B ), atunci
a b = card (A B ).
4) Compararea multiplicativ¼ a: A‡aţi num¼
arul de a ori mai mare decât b.
(Institute) 16 octombrie 2021 20 / 30
Propriet¼
aţi ale înmulţirii

1) Comutativitatea: a b = b a (schimbând ordinea factorilor,

produsul nu se schimb¼ a)
2) Asociativitatea: (a b ) c = a (b c ) (pentru a înmulţi trei
numere, înmulţim unul cu produsul celorlalte dou¼ a)
3) Element neutru (unu): a 1 = 1 a = a.
Justi…care 1 a înseamn¼ a c¼
a îl lu¼
am pe a o singur¼
a dat¼
a.
Vom interpreta geometric:
-comutativitatea: folosind aria unui dreptunghi (num¼ arul de p¼atrate de
latur¼
a unitate în care se descompune un dreptunghi cu lungimile laturilor
numere naturale).
-asociativitatea: folosind volumul unui paralelipiped (num¼ arul de cuburi de
muchie unitate în care se descompune un paralelipiped cu lungimile
muchiilor numere naturale).
Observaţie. a 0 = 0 pentru orice a 2 N.

(Institute) 16 octombrie 2021 21 / 30

(Institute) 16 octombrie 2021 22 / 30
Distributivitatea înmulţirii faţ¼
a de adunare
Pentru orice numere naturale a, b, c 2 N:
a (b + c ) = a b+a c,
(b + c ) a = b a+c a.
Este evidenţiat¼
a geometric sau prin rezolvarea unor probleme (în cazuri
particulare).
Exemplu: 3 (4 + 2) =? (2 metode)

(Institute) 16 octombrie 2021 23 / 30

Este evidenţiat¼
a geometric sau prin rezolvarea unor probleme (în cazuri
particulare).
Exemplu: 3 (4 + 2) = 3 4 + 3 2.

Sunt 3 rânduri de pomi, pe …ecare rând …ind 3 meri şi 2 pruni.

b) a (b + c ) Cump¼ ar¼
am în prima zi b pâini, în a doua zi c pâini. O
pâine cost¼ a a lei. Cât am cheltuit în total pentru a cump¼ara pâine, în cele
dou¼a zile?
(Institute) 16 octombrie 2021 24 / 30
Distributivitatea înmulţirii faţ¼
a de adunare. Aplicaţii
Avem şi distributivitatea înmulţirii faţ¼
a de sc¼
adere
a (b c) = a b a c,
orice numere naturale a, b, c 2 N cu b c.
Generalizare: a (b1 + b2 + ... + bn ) = (b1 + b2 + ... + bn ) a =
a b1 + a b2 + ... + a bn .
Produsul a dou¼ a sume: (a1 + a2 + a3 ) (b1 + b2 ) =
a1 b1 + a1 b2 + a2 b1 + a2 b2 + a3 b1 + a3 b2 .
(Înmulţim …ecare termen din prima sum¼ a cu …ecare termen al celei de-a
doua sume, apoi adun¼ am produsele obţinute. Num¼ arul acestor produse se
obţine înmulţind num¼
arul de termeni din prima sum¼a cu num¼ arul de
termeni din a doua sum¼ a).
Efectuarea înmulţirii a dou¼ a numere scrise în baza 10
abc x = (100 a + 10 b + c ) x =
c x + 10 (b x ) + 100 (a x ).
abc xy = abc y + 10 (abc x )
(Institute) 16 octombrie 2021 24 / 30
Împ¼
arţirea numerelor naturale

Împ¼ arţirea NU este o lege de compoziţie pe N: pentru a, b 2 N

obţinem a : b = c 2 N numai dac¼ a a = c b, adic¼ a este multiplu al lui b.
Nu are sens împ¼ arţirea la zero.
Motivaţie: A‡area factorului necunoscut ? b = a.
De…nirea cu ajutorul sc¼ aderii repetate
Dac¼ a pornim de la a şi sc¼adem b de c ori, obţinând 0, spunem c¼a b se
cuprinde în a de c ori.
Scriem a : b = c. Se observ¼ a c¼a a b b ... b = 0, unde se scade b
de c ori, implic¼
a

a = b + b + ... + b, unde sunt c termeni egali cu b,

aa = c
adic¼ b=b c.

Aşadar, a : b = c este echivalent cu a = b c (Proba împ¼ar¸

tirii se face
prin înmul¸tire).

(Institute) 16 octombrie 2021 25 / 30

Împ¼
arţirea numerelor naturale
Terminologie Dac¼ a a : b = c, unde a, b, c 2 N, numim a deîmp¼ arţit, b
împ¼
arţitor, c cât.
Împ¼arţirea la zero nu are sens: Presupunând c¼ a a : 0 = c, ar rezulta
a = 0 c = 0, de unde 0 : 0 = c. Dar aici c este nedeterminat, deoarece
0 = 0 c pentru orice num¼ ar natural c.

De…nirea împ¼ arţirii cu rest cu ajutorul sc¼ aderii repetate

Dac¼a pornim de la a şi sc¼
azând b de c ori, obţinem un num¼ ar natural
r < b, spunem c¼ a: dup¼ a ce b se cuprinde în a de c ori, r¼
amâne un rest r .
Scriem a : b = c rest r . Se observ¼ a a b b ... b = r , unde se
a c¼
scade b de c ori, implic¼a

a = (b + b + ... + b ) + r , unde sunt c termeni egali cu b,

aa = b
adic¼ c + r.

(Deîmp¼
arţitul=Împ¼
arţitorul ori câtul, plus restul).
(Institute) 16 octombrie 2021 26 / 30
Împ¼
arţirea cu rest a numerelor naturale

De…nirea împ¼ arţirii cu rest cu ajutorul sc¼ aderii repetate

Dac¼a pornim de la a şi sc¼
azând b de c ori, obţinem un num¼ ar natural
r < b, spunem c¼a: dup¼ a ce b se cuprinde în a de c ori, r¼ amâne un rest r .
Avem a = b c + r (Proba împ¼ arţirii cu rest).
Teorema împ¼ arţirii cu rest.
Pentru orice numere naturale a, b cu b 6= 0, exist¼a şi sunt unic
determinate numerele naturale c, r cu r < b, astfel încât

a=b c + r.

(Institute) 16 octombrie 2021 27 / 30

Semni…caţia împ¼
arţirii
Pentru a ar¼ata ce înseamn¼ a a : b = c, utiliz¼
am o problem¼ a formulat¼ a cu
ajutorul mulţimilor. Se d¼ a o mulţime A cu a elemente. Se cere s¼ a form¼ am
submulţimi disjuncte echipotente ale lui A.
Varianta 1. Împ¼ arţirea prin cuprindere
Fiecare din submul¸ timi trebuie s¼a aib¼a b elemente. Se cere num¼arul de
submul¸timi. (Se poate utiliza şi împ¼ arţirea cu rest. Se cere num¼ arul
maxim de submulţimi).
Exemplu: Împ¼ arţim a bomboane unor copii, dând …ec¼ arui copil câte b
bomboane.
Varianta 2. Împ¼ arţirea în p¼ arţi egale
Num¼arul de submul¸ timi formate este b. Se cere num¼arul de elemente din
…ecare submul¸ time. (Se poate utiliza şi împ¼ arţirea cu rest. Se cere
num¼arul maxim de elemente din …ecare submulţime).
Exemplu: Împ¼ arţim a bomboane la b copii. D¼ am câte o bomboan¼ a
…ec¼
arui copil. Repet¼am pân¼a ce num¼arul de bomboane este mai mic decât
num¼arul de copii. Dac¼a a = b c + r , unde r < b , …ecare copil primeşte (cel mult) c bomboane.
(Institute) 16 octombrie 2021 28 / 30
Algoritmul de împ¼
arţire
Pentru aplicarea acestuia, este esenţial¼ a cunoaşterea tablei înmulţirii.
Exemplu: 44178 : 6.
Pasul 1. 6 nu se cuprinde în 4 (num¼ arul format cu prima cifr¼ aa
deîmp¼arţitului)
Pasul 2. 6 se cuprinde în 44 (num¼ arul format cu primele 2 cifre ale
deîmp¼arţitului) de 7 ori. Restul împ¼ arţirii este 44 6 7 = 2.
Pasul 3. Lâng¼ a rest coborâm urm¼ atoarea cifr¼ a a deîmp¼
arţitului. Form¼ am
noul deîmp¼ arţit. Aici este 21. Continu¼ am ca mai sus.
Pasul 4. 6 se cuprinde în 21 de 3 ori. Avem 21 = 6 3 + 3.
Pasul 5. Lâng¼ a rest coborâm urm¼ atoarea cifr¼ a a deîmp¼
arţitului. Form¼ am
noul deîmp¼ arţit. Acesta este 37.
Pasul 6. 6 se cuprinde în 37 de 6 ori. Avem 37 = 6 6 + 1.
Pasul 7. Lâng¼ a rest coborâm urm¼ atoarea cifr¼ a a deîmp¼
arţitului. Form¼ am
noul deîmp¼ arţit. Acesta este 18.
Pasul 8. 6 se cuprinde în 18 de 3 ori. Restul este 0.
Proba: 6 7363 = 7363 6 = 44178.
(Institute) 16 octombrie 2021 29 / 30
Mesajul unui matematician sup¼ arat:
"Iubita mea, adun¼ a-ţi minţile, scade-ţi pretenţiile, înmulţeşte-ţi
cunoştinţele, împarte-ţi necazurile...
şi nu m¼
a mai aduce la acelaşi numitor cu alţii. "

(Institute) 16 octombrie 2021 30 / 30