Seminar 2 Matematic¼

a PIPP conversie
Numere naturale. Operaţii cu numere naturale

Bibliogra…e
[1] I. Aron, Gh. Herescu-Aritmetic¼ a pentru înv¼
aţ¼
atori, EDP, Bucureşti, 1977
[2] M. Roşu-Elemente de matematic¼ a pentru profesorii din înv¼
aţ¼
amântul primar, Editura Aramis,
Bucureşti, 2016 (ediţia a doua revizuit¼
a)

Întreb¼ari de "spart gheaţa":

Câte numere naturale sunt în mulţimea fm; m + 1; :::; ng, unde m n?

Câte numere naturale sunt între m şi n, dac¼

a m < n?

Scrierea numerelor naturale în baza 10

I. Comparea şi ordonarea numerelor naturale

1) Scrieţi în ordine cresc¼ atoare numerele naturale scrise cu trei cifre diferite în baza 10, cifrele
…ind din mulţimea f4; 7; 9g.
2) Folosind cifre diferite (care nu se repet¼ a) scrieţi cel mai mare şi cel mai mic num¼
ar:
I. de 3 cifre; II. de 4 cifre. Ce se întâmpl¼ a dac¼ a admitem repet¼ ari ale cifrelor?
3) Fie a; b; c 2 f1; 2; 3; 4; 5; 6; 7; 8; 9g. Stabiliţi în câte cazuri avem
i) abc(10) = cab(10) .
ii) abc(10) < cab(10) şi a > 6.
II. Operaţii cu numere naturale în baza 10
4) (Analog cu M. Roşu, ex. 13/p.45)
Calculaţi (10 1) : 9, (102 1) : 9, (103 1) : 9, etc.
Cât este (10n 1) : 9, unde n 1 e num¼ ar natural?
5) (Analog cu M. Roşu, ex. 23/p.46)
A‡aţi toate tripletele (a; b; c) de numere naturale de la 1 la 9 astfel încât

abc(10) cba(10) = 693:

6) Veri…caţi c¼
a pentru orice num¼ar natural n cu 2 n 9 produsul 99 n este un num¼ ar de
3 cifre având cifra zecilor egal¼
a cu 9, iar celelalte cifre sunt diferite de 9 şi au suma 9.
7) (M. Roşu, ex. 10/p.45) Consider¼ am numerele scrise în baza 10 sub forma N 376(10) , undeN
este un num¼ ar natural. Veri…caţi c¼
a produsul oric¼ aror dou¼a numere de aceast¼ a form¼
a are aceeaşi
form¼a.

II. Numere naturale în baze de numeraţie diverse

Indicii reprezint¼
a baze de numeraţie.
8) (M. Roşu, ex. 26/p.46) S¼a se a‡e numerele naturale x; y ştiind c¼
a au loc egalit¼
aţile:

45y (x) = 178(10)

:
452(x) = 3y1(7)

1
 9) (M. Roşu, ex. 29/p.47) S¼
a se a‡e numerele naturale x; y ştiind c¼
a are loc egalitatea:

1111(2) + 1111(3) + ::: + 1111(9) = xyxyx(7) 91(10) :

III. Teorema împ¼ arţirii cu rest

10) (M. Roşu, ex. 14/p.46) Numerele 100 şi 85 au fost împ¼ arţite, pe rând, la acelaşi num¼
ar
natural n, obţinându-se resturile 5 şi, respectiv, 9. A‡aţi n.
11) (M. Roşu, ex. 16/p.46) Împ¼ arţitorul este 45 şi restul este p¼ atratul câtului. S¼ a se a‡e
deîmp¼arţitul.

IV. Progresii (concursuri de matematic¼ a, clasa a IV-a)

În aceste probleme este vorba despre detectarea unor tipare simple, care descriu creşterea în
progresie aritmetic¼a, respectiv în progresie geometric¼a, Unele şiruri de numere nu se conformeaz¼a
unor tipare atât de simple, predictibile.
12) Se consider¼ a şirul: 1, 14, 27, 40, 53, ...
a) Completaţi urm¼ atorii cinci termeni;
b) Stabiliţi dac¼
a 2020 este termen al şirului;
c) Calculaţi suma primilor 10 termeni.

13) Se consider¼ a şirul: 3, 6, 12, 24, 48, ...

a) Completaţi urm¼ atorii cinci termeni;
b) Stabiliţi dac¼
a 3072 este termen al şirului;
c) Calculaţi suma primilor n termeni, pentru n 2 f2; 3; 4; 5g. Generalizare.

V. Exerciţii diverse
14) ( M. Roşu, ex. 5/p.45) Dac¼ a scriem în baza 10 toate numerele de la 1 la 100, de câte ori
folosim cifra 9?
15) Într-o clas¼
a sunt cel puţin 32 de elevi. S¼ a se arate c¼a cel puţin doi dintre ei au aceeaşi zi
de naştere (nu aceeaşi dat¼a a naşterii: pot s¼ a difere luna şi anul). (Principiul cutiei, principiul lui
Dirichlet; pidgeonhole principle)
16) Scrierea cu cifre romane:
Scriem cu beţe de chibrit egalit¼ aţile (false): a) IX+I=VII, b) IX+I=V, c) X+I=IX. Ar¼ ataţi
cum putem obţine o egalitate adev¼ arat¼ a:
a) Mutând un b¼ aţ; b) Mutând un b¼ aţ; c) Schimbând punctul de vedere.
17) ( M. Roşu, ex. 9/p.45) Reconstituiţi operaţia

A N A +
A N
A
8 A 2
Indicaţii de rezolvare
1) Scriem dou¼ a numere în baza 10.
Citim cifrele din …ecare num¼ ar de la stânga la dreapta.
Pas 0. Au acelaşi num¼ ar de cifre?
-Dac¼
a NU: num¼ arul cu mai puţine cifre este mai mic
-Dac¼
a DA (numerele au ambele câte n cifre): trecem la pasul urm¼
ator
Pas 1. Prima cifr¼a a celor dou¼a numere este aceeaşi?
-Dac¼
a NU: num¼ arul cu prima cifr¼a mai mic¼a este mai mic

2
 -Dac¼
a DA: trecem la pasul urm¼ ator
Pas 2: A doua cifr¼
a a celor dou¼
a numere este aceeaşi?
-Dac¼
a NU: num¼ arul cu a doua cifr¼
a mai mic¼
a este mai mic
-Dac¼
a DA: trecem la pasul urm¼ ator.

Ne vom opri la Pasul k, unde k n.

Dac¼
a ajungem la Pasul n:
Pas n. Ultima cifr¼
a a celor dou¼
a dou¼a numere este aceeaşi?
-Dac¼
a NU: num¼ arul cu a n a cifr¼a mai mic¼
a este mai mic
-Dac¼
a DA: numerele sunt egale.

2) Folosind cifre diferite (care nu se repet¼ a) scrieţi cel mai mare şi cel mai mic num¼ar:
I. de 3 cifre; II. de 4 cifre.
Pentru a avea un num¼ ar cât mai mic:
-prima cifr¼ a trebuie s¼a …e cât mai mic¼ a şi nenul¼ a, adic¼a 1;
-urm¼ atoarea s¼ a …e 0,
-cifrele r¼amase sunt din mulţimea f2; :::; 9g. A treia cifr¼ a trebuie s¼
a …e cât mai mic¼
a, adic¼
a 2,
etc.
Pentru a avea un num¼ ar cât mai mare:
-prima cifr¼ a trebuie s¼a …e cât mai mare, adic¼ a 9;
-a doua cifr¼ a trebuie s¼a …e cât mai mare din cele r¼ amase, adic¼ a 8;
-a treia cifr¼ a trebuie s¼a …e cât mai mare din cele r¼ amase, adic¼ a 8;
3) Fie a; b; c 2 f1; 2; 3; 4; 5; 6; 7; 8; 9g. Stabiliţi în câte cazuri avem
i) abc(10) = cab(10) .
ii) abc(10) < cab(10) . 8
<a = c
i) abc(10) = cab(10) , b = a , a = b = c. Numerele sunt de forma aaa(10) , unde a 2
:
c=b
f1; 2; 3; 4; 5; 6; 7; 8; 9g. Sunt 9 cazuri.
ii) Presupunem c¼ a avem abc(10) < cab(10) .
Nu putem avea a > c.
Caz 1. a < c. Atunci inegalitatea are loc.
În acest caz b este oarecare în mulţimea dat¼ a (valoarea sa nu mai are nicio in‡uenţ¼ a)
Avem a > 6, deci a 2 f7; 8; 9g
R¼amâne de v¼ azut câte cazuri de acest tip exist¼ a.
Dac¼ a a = 7, atunci (c; b) 2 f8; 9g f1; 2; 3; 4; 5; 6; 7; 8; 9g. Sunt 2 9 = 18 astfel de cazuri.
Dac¼ a a = 8, atunci (c; b) 2 f9g f1; 2; 3; 4; 5; 6; 7; 8; 9g. Sunt 9 astfel de cazuri.
Nu putem avea a = 9, deoarece ar rezulta a = 9 < c 9.
Pentru a < c sunt 18 + 9 = 27 cazuri favorabile.
Caz 2. a = c
Inegalitatea devine aba(10) < aab(10) .
Nu putem avea b > a. Dac¼ a a = b, am obţine aaa(10) < aaa(10) , fals.
Presupunem c¼ a b < a. Atunci inegalitatea are loc.
R¼amâne s¼ a vedem câte
Nu putem avea a = 1.
Dac¼ a a = 2, atunci b = 1 ( Un caz)
Dac¼ a a = 3, atunci b 2 f1; 2g (Dou¼ a cazuri).

3
 Dac¼a a = 4, atunci b 2 f1; 2; 3g (Trei cazuri).
...
Dac¼a a = 8, atunci b 2 f1; 2; 3; 4; 5; 6; 7g (Sapte cazuri).
Pentru a = c num¼ arul de cazuri favorabile este: 1 + 2 + 3 + 4 + 5 + 6 + 7 = 28:
Num¼ arul total de cazuri favorabile: 27 + 28 = 55.
n
| {z } (cifra 1 este urmat¼
4) 10 = 100:::00 a de n zerouri)
n ori
10n {z }, de unde (10
1 = |99:::99 n
{z }.
1) : 9 = |11:::11
n ori n ori

5)
5) A‡aţi toate tripletele (a; b; c) de numere naturale de la 1 la 9 astfel încât

abc(10) cba(10) = 693:

Scriem dezvoltat:

abc(10) = a 102 + b 10 + c = 100a + 10b + c:

cba(10) = c 102 + b 10 + a = 100c + 10b + a

Atunci abc(10) cba(10) = (100a a) + (10b 10b) + (c 100c) = 99a + 0 99c.

Rezult¼
a c¼
a abc(10) cba(10) = 99a 99c, de unde

abc(10) cba(10) = 99 (a c) .

Egalitatea cerut¼
a devine
99 (a c) = 693:
Împ¼
arţim (simpli…c¼
am) prin 99, direct sau treptat.
Obţinem
a c = 7, adic¼ a a = c + 7.
Cum a; b; c 2 f1; 2; 3; 4; 5; 6; 7; 8; 9g, g¼
asim urm¼
atoarele cazuri:

c = 1, de unde a = 8. Aici b 2 f1; 2; 3; 4; 5; 6; 7; 8; 9g este oarecare, deci sunt 9 variante.

c = 2, de unde a = 9. Din nou b 2 f1; 2; 3; 4; 5; 6; 7; 8; 9g este oarecare, deci sunt 9 variante.

Ne oprim, deoarece pentru c 3 rezult¼

aa 10;imposibil.
Sunt 18 variante.

6) Veri…caţi c¼
a pentru orice num¼ar natural n cu 2 n 9 produsul 99 n este un num¼ ar de
3 cifre având cifra zecilor egal¼
a cu 9, iar celelalte cifre sunt diferite de 9 şi au suma 9.

2 n 9 ) 99 2 99 n 99 9
) 198 99 n 891

Din inegalit¼
aţile de mai sus observ¼
am c¼
a 99 n are exact 3 cifre.
Scriem
99 n = 100 n n = n00(10) n.

4
 Pentru a putea face sc¼
aderea, trebuie s¼
a ne "împrumut¼
am" de la ordinul sutelor.
Aceasta ne sugereaz¼
a s¼
a scriem: n = (n 1) + 1, de unde

100 n = 100 [(n 1) + 1] = 100 (n 1) + 100:

Not¼
am (n 1) = a. Observ¼ am c¼ a1 a 8.
Atunci 100 n = a00(10) + 100 şi

99 n = a00(10) + 100 n.
Pentru a face sc¼
aderea 100 n, trebuie s¼
a ne "împrumut¼
am" de la ordinul zecilor.
Scriem 100 n = 90 + (10 n).
Not¼am 10 n = b. Observ¼ am c¼
a 1 b 8.
Am obţinut 100 n = 90 + b, de unde

99 n = a00(10) + 90 + b = a9b(10) :

Cifra zecilor este 9.

Suma dintre celelalte dou¼
a cifre este a + b = (n 1) + (10 n) = n n + 10 1 = 9.
SAU
Metoda forţei brute

7) Consider¼ am numerele scrise în baza 10 sub forma N 376(10) , unde N este un num¼
ar natural.
Veri…caţi c¼
a produsul oric¼
aror dou¼
a numere de aceast¼a form¼
a are aceeaşi form¼
a.

Avem N 376(10) = N 1000 + 376.

Înmulţirea a dou¼
a sume:

(a + b) (c + d) = a c+a d+b c+b d.

(Formula de mai sus rezult¼a dup¼

a ce aplic¼
am de 2 ori distributivitatea înmulţirii faţ¼
a de
adunare).
Înmulţim dou¼
a numere de forma dat¼
a:

(*) N 376(10) P 376(10) = (N 1000 + 376) (P 1000 + 376)

= N 1000 N 1000 + N 1000 376
+376 P 1000 + 376 376:

Efectu¼ am 376 376 = 141 376 (observ¼

am c¼
a ultimele 3 cifre ale produsului formeaz¼
a tot num¼
arul
376!). Scriem 376 376 = 141 1000 + 376:
Revenim la calculul (*). Dând factor comun 1000 obţinem

(**) N 376(10) P 376(10)

= 1000 (N N 1000 + N 376 + P 376 + 141) + 376:

Not¼
am rezultatul din parantez¼a: Q = N N 1000 + N 376 + P 376 + 141.
Aici Q este un num¼ar scris în baza 10.
Atunci

N 376(10) P 376(10) = 1000 Q + 376

= Q376(10)

5
 Se observ¼
a c¼
a num¼
arul Q376(10) este de forma considerat¼
a.

8) S¼
a se a‡e numerele naturale x; y ştiind c¼
a au loc egalit¼
aţile:

45y (x) = 178(10)

:
452(x) = 3y1(7)

Din condiţia ca cifrele folosite pentru scrierea în baz¼

a b s¼
a …e mai mici decât b deducem:

5 < x şi y < x şi y < 7, unde x; y 2 N (1)

Transcriem numerele date în alte baze decât 10:

45y (x) = 4x2 + 5x + y;

452(x) = 4x2 + 5x + 2 şi
3y1(7) = 3 72 + y 7 + 1,
adic¼
a 3y1(7) = 7y + 148:

Avem de rezolvat sistemul de ecuaţii

4x2 + 5x + y = 178
:
4x2 + 5x + 2 = 7y + 148

Sc¼azând ecuaţiile rezult¼

a: y 2 = 30 7y , y + 7y = 30 + 2 , 8y = 32.
Rezult¼a c¼a y = 4.
Observ¼ am c¼a 4 este num¼ ar natural mai mic decât 7. R¼ amâne s¼ a-l a‡a¼m pe x.
Înlocuim y = 4 în prima ecuaţie: 4x2 + 5x + 4 = 178 , 4x2 + 5x = 174.
Reamintim condiţiile necesare: x 2 N, x > 5, adic¼ a x 2 N, x 6.
2
Fie P (x) = 4x + 5x.
Calcul¼am P (6) = 4 62 + 5 6 = 4 36 + 30 = 144 + 30 = 174:
O soluţie este x = 6.
Ar¼at¼
am c¼ a este unica posibilitate. Dac¼ a x creşte, atunci şi P (x) creşte (strict): x 7 )
P (x) P (7) > P (6) = 174:
Am obţinut x = 6, y = 4.
454(6) = 178(10) 4 62 + 5 6 + 4 = 178 (Adev¼ arat)
Prob¼ a (veri…care): , 2 2
452(6) = 341(7) 4 6 +5 6+2=3 7 +4 7+1
Dar 4 62 + 5 6 + 2 = 144 + 30 + 2 = 176, iar 3 72 + 4 7 + 1 = 3 49 + 28 + 1 = 147 + 29 = 176.
A doua egalitate este veri…cat¼ a.
Metode alternative de a‡are a lui x
Metoda a II-a. Ecuaţia 4x2 + 5x = 174 , 4x2 + 5x 174 = 0 este de ecuaţie de gradul al
II-lea, adic¼
a de forma
ax2 + bx + c = 0, cu a; b; c 2 R si a 6= 0.
Calcul¼ am p = b2 p 4ac. În cazul dat, = 52 + 4 4 174 = 2809.
Calcul¼ am = 2809 = 53: p p
Soluţiile ecuaţiei în R sunt: x1 = b+2a şi x2 = b 2a , de unde

5 + 53 5 53 27
x1 = = 6 şi x2 = = 2
= N.
8 8 4

6
Doar prima soluţie satisface condiţiile cerute.
Metoda a III-a. Ecuaţia 4x2 + 5x = 174 , x (4x + 5) = 174.
C¼aut¼am valorile x 2 N care s¼a veri…ce egalitatea de mai sus.
Descompunem 174 în factori primi: 174 = 2 87 = 2 3 29.
Compar¼ am cu descompunerea 174 = x (4x + 5), unde x 2 N. Observ¼ am c¼
a 4x + 5 > 4x.
Singura variant¼ a este : x = 2 3 şi 4x + 5 = 29, cu soluţia x = 6.

9) S¼
a se a‡e numerele naturale x; y ştiind c¼
a are loc egalitatea:

1111(2) + 1111(3) + ::: + 1111(9) = xyxyx(7) 91(10) :

1111(b) = 1 + 1 b + 1 b2 + 1 b3 = 1 + b + b2 + b3
= (1 + b) + b2 (1 + b) = (1 + b) 1 + b2 :

Calcul¼
am num¼ arul din membrul stâng:
1111(2) + 1111(3) + ::: + 1111(9) =
3 5 + 4 10 + 5 17 + 6 26 + 7 37 + 8 50 + 9 65 + 10 82 = 2360

Alt¼
a metod¼ a:
Restrângem suma folosind formulele:
2
n(n+1) n(n+1)(2n+1) n(n+1)
1 + 2 + ::: + n = 2
, 12 + 22 + ::: + n2 = 6
, 13 + 23 + ::: + n3 = 2
.

X
9
1111(2) + 1111(3) + ::: + 1111(9) = 1 + k + k2 + k3
k=2
X9 X
9 X
9 X
9
= 1+ k+ k2 + k3;
k=2 k=2 k=2 k=2

de unde

1111(2) + 1111(3) + ::: + 1111

h (9) i
9 10 2
=8+ 2
1 + 9 106 19 1 + 9 210 1
= 8 + 44 + 284 + 2024 = 2360.

În membrul drept

xyxyx(7) = x + y 7 + x 72 + y 73 + x 74
= x(1 + 72 + 74 ) + y 7 1 + 72
= 2451x + 350y

Ecuaţia dat¼
a se scrie sub forma

2451x + 350y 91 = 2360.

Este echivalent¼
a cu: 2451x + 350y = 2451 , 350y = 2451(1 x). Soluţie unic¼
a: x = 1, y = 0.

7
 III. Teorema împ¼ arţirii cu rest
10) Numerele 100 şi 85 au fost împ¼ arţite, pe rând, la acelaşi num¼
ar natural n, obţinându-se
resturile 5 şi, respectiv, 9. A‡aţi n.
Aplic¼am formula
D = I^ C + R
(deîmp¼arţitul=produsul dintre împ¼
arţitorul şi cât, plus restul)
Aici: D, I, C, R sunt numere naturale cu I^ 6= 0 şi R < I.
^ ^

Fie c şi q câturile celor dou¼

a împ¼
arţiri. Relaţiile din enunţ (datele problemei) se scriu sub
forma:

100 = n c+5,n c = 95
85 = n q+9,n q = 76

Din condiţia "restul este mai mic decât împ¼

arţitorul" rezult¼
a c¼
a: n > 5 şi n > 9, adic¼
a

n 10:

Condiţiile de mai sus arat¼

a c¼
an 10 este divizor comun pentru 95 şi 76.
Descompunem în factori (primi):

95 = 5 19;
76 = 4 19:

Se observ¼
a soluţia unic¼
a n = 19.
Prob¼a: 100 = 19 5 + 5 si 85 = 19 4 + 9.

11) Împ¼
arţitorul este 45 şi restul este p¼
atratul câtului. S¼
a se a‡e deîmp¼
arţitul.
Aplic¼
am formula
D = I^ C + R:
Avem I^ = 45, R < 45 şi R = C C = C 2 .
Atunci
D = 45 C + C C = C (45 + C)
Deoarece R este p¼ atrat perfect mai mic decât 45, avem C 2 f0; 1; 2; 3; 4; 5; 6g
(62 = 36 < 45 < 49 = 72 ).
Obţinem 7 soluţii, câte una pentru …ecare valoare posibil¼
a a câtului C.

C 0 1 2 3 4 5 6
D 0 46 94 144 196 250 306

12) Se consider¼ a şirul: 1, 14, 27, 40, 53, ...

a) Completaţi urm¼ atorii cinci termeni;
b) Stabiliţi dac¼
a 2016 este termen al şirului;
c) Calculaţi suma primilor 10 termeni ai şirului.
Rezolvare
a) Observ¼ am c¼ a …ecare termen se obţine din precedentul prin adunare cu 13.

8
 Intuim c¼
a şirul ar putea … o progresie aritmetic¼
a, având raţia r = 13.
Atunci urm¼ atorii termeni sunt:

53 + 13 = 66; 66 + 13 = 79; 79 + 13 = 92;

92 + 13 = 105; 105 + 13 = 118; 118 + 13 = 131, etc.

b) Nu avem timp s¼ a calcul¼

am termenii şirului pân¼
a ce ne apropiem de 2016 la distanţ¼
a mai
mic¼
a decât 13.
Avem nevoie de formula termenului general al progresiei aritmetice date.
Not¼am cu xn al n lea termen.
Avem x1 = 1 şi xn = xn 1 + 13 pentru orice n 2.
Calcul¼
am x2 = 1 + 13 1, x3 = 1 + 13 2, x4 = 1 + 13 3, x5 = 1 + 13 4, etc.
Se observ¼
a c¼
a:
xn = 1 + 13 (n 1)
pentru n = 1; 2; 3; ::; 5, etc.
Se arat¼
a c¼a formula de mai sus este aplicabil¼ a pentru orice num¼
ar natural n 1, folosind
metoda inducţiei matematice.
Stabilim dac¼ a exist¼ a n 1 natural astfel încât xn = 2016.
A‡a¼m n din ecuaţia

1 + 13 (n 1) = 2016
, 13 (n 1) = 2015 , n 1 = 2015 : 13
, n 1 = 155 , n = 156

Am g¼ asit c¼
a x156 = 2016, deci exist¼
a un termen egal cu 2016 al şirului dat.
Dac¼a s-ar … cerut, de exemplu, s¼ a stabilim dac¼
a exist¼
a un termen egal cu 2020 al şirului dat,
r¼
aspunsul era negativ. Succesorul lui 2016 în şirul dat este 2016 + 13 = 2029>2020, iar urm¼ atorii
termeni sunt mai mari.
c) Pentru a calcula suma primilor n termeni ai unei progresii aritmetice avem nevoie de formula
lui Gauss
n(n + 1)
1 + 2 + 3 + ::: + n = :
2
În cazul de faţ¼
a

x1 + x2 + ::: + x10 = 1 + (1 + 13 1) + (1 + 13 2) + ::: + (1 + 13 9)

= (1 + 1 + ::: + 1) + 13 (0 + 1 + 2 + ::: + 9)
9 10
= 10 + 13 = 10 + 13 45 = 595
2
(Fiecare sum¼ a are 10 termeni).

Calcul¼
am suma numerelor 1, 14, 27, 40, 53, 66, 79, 92, 105, 118.
Folosind calculatorul:

1 + 14 + 27 + 40 + 53 + 66 + 79 + 92 + 105 + 118 = 595:

Sume parţiale:
1 + 14 = 15; 15 + 27 = 42; 42 + 40 = 82; 82 + 53 = 135; 135 + 66 = 201; 201 + 79 = 280;

9
 280 + 92 = 372; 372 + 105 = 477; 477 + 118 = 595.

Formula lui Gauss

13) Se consider¼ a şirul: 3, 6, 12, 24, 48, ...

a) Completaţi urm¼ atorii cinci termeni;
b) Stabiliţi dac¼
a 3072 este termen al şirului;
c) Calculaţi suma primilor n termeni, pentru n 2 f2; 3; 4; 5g. Generalizare.

a) Observ¼
am c¼ a …ecare termen se obţine din precedentul prin înmulţire cu 2.
Intuim c¼
a şirul ar putea … o progresie geometric¼a, având raţia q = 2.
Atunci urm¼ atorii termeni sunt:

48 2 = 96, 96 2 = 192, 192 2 = 384;

384 2 = 768, 768 2 = 1536, 1536 2 = 3072, etc.

b) Am observat mai sus c¼a 3072 este termen al şirului ( cu rangul n = 11).
Dac¼a este vorba despre un num¼ar mai mare, de ordinul milioanelor, de exemplu, putem folosi
formula termenului general al progresiei geometrice date.
Not¼am cu yn al n lea termen.
Avem y1 = 3 şi
yn = yn 1 2
pentru orice n 2.
Calcul¼am y2 = 3 2, y3 = 3 22 , y4 = 3 23 , y5 = 3 24 , etc.
Se observ¼a c¼
a:
yn = 3 2n 1
pentru n = 1; 2; 3; ::; 5, etc.
Se arat¼
a c¼a formula de mai sus este aplicabil¼ a pentru orice num¼
ar natural n 1, folosind
metoda inducţiei matematice.
Stabilim dac¼ a exist¼ a n 1 natural astfel încât yn = 3072.
A‡a¼m n din ecuaţia

3 2n 1
= 3072
, 2n 1 = 3072 : 3 , 2n 1 = 1024
, n 1 = 10 , n = 11:

Am g¼ asit c¼
a y11 = 3072, deci exist¼
a un termen egal cu 3072 al şirului dat.
Dac¼a s-ar … cerut, de exemplu, s¼ a stabilim dac¼a exist¼
a un termen egal cu 5198 al şirului dat,
r¼
aspunsul era negativ. Succesorul lui 3072 în şirului dat este 3072 2 = 6144>5198 , iar urm¼ atorii
termeni sunt mai mari.
c) Cazuri particulare:
Pentru n = 2: suma 3 + 3 2 = 3 (1 + 2) = 9 (=3 3)
Pentru n = 3: suma 3 + 3 2 + 3 22 = 9 + 3 22 = 21 (=3 7)
Pentru n = 4: suma 3 + 3 2 + 3 22 + 3 23 = 21 + 24 = 45 (= 3 15)
Pentru n = 5: suma 3 + 3 2 + 3 22 + 3 23 + 3 24 = 45 + 48 = 93 (=3 31)
Ce tipar am putea observa?

10
 Apel¼
am la puterile lui 2:
n 0 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15
n
2 1 2 4 8 16 32 64 128 256 512 1024 2048 4096 8192 16392 32784
Avem sumele: 3 (22 1), 3 (23 1), 3 (24 1), 3 (25 1) :
Cazul general:
Calcul¼am suma primilor n termeni ai unei progresii geometrice cu raţia 2, în cazul primului
termen 1:
Sn = 1 + 2 + 22 + ::: + 2n 1 .
Atunci suma primilor n termeni ai progresiei geometrice din acest exerciţiu este

3 + 3 2 + 3 22 + ::: + 3 2n 1
=3 1 + 2 + 22 + ::: + 2n 1
:
Calculele de mai sus ne sugereaz¼
a formula

1 + 2 + 22 + ::: + 2n 1
= 2n 1:

Aceasta se demonstreaz¼ a prin inducţie matematic¼ a.

Vrem s¼a evidenţiem ideea intuitiv¼a din spatele acestei formule, care este echivalent¼
a cu

1 + 1 + 2 + 22 + ::: + 2n 1
= 2n : (***)

Lucr¼am cu sumele parţiale: 1 + 1 = 2, (1 + 1) + 2 = 2 + 2 = 2 2 = 22 ,

(1 + 1 + 2) + 22 = 22 + 22 = 2 22 = 23 , apoi

1 + 1 + 2 + 22 + 23 = 1 + 1 + 2 + 22 + 23 = 23 + 23 = 2 23 = 24 :
Continuând astfel vom avea în general (***).

11