Tema 1 Partea 1 Logica - PIPP - 2021

Elemente de logic¼
a matematic¼
a
Curs 1, partea I
16 octombrie 2021
(Institute) 16 octombrie 2021 1 / 20

Ce este logica matematic¼
a
Importanţa logicii
Logica matematic¼ a -ştiinţa demonstraţiei, care are ca obiect de studiu

legile generale de raţionament corect.
Logica opereaz¼ a cu
obiecte: de…niţii, propoziţii, predicate, operatori logici, cuanti…catori
Propoziţie=un enunţ declarativ care este …e adev¼ arat, …e fals (adev¼arat

sau fals, dar nu şi una şi alta)
De…niţie=operaţie logic¼ a prin care se precizeaz¼
a înţelesul sau sfera de
aplicabilitate a unui cuvânt
Predicat =un enunţ care depinde de una sau mai multe variabile şi are
proprietatea c¼a la orice ansamblu de valori date variabilelor corespunde o
propoziţie (enunţ adev¼arat sau fals).

Ce este logica matematic¼
a
Importanţa logicii
Logica matematic¼ a -ştiinţa demonstraţiei, care are ca obiect de studiu

legile generale de raţionament corect.
Logica opereaz¼ a cu
obiecte: de…niţii, propoziţii, predicate, operatori logici, cuanti…catori
mijloace de lucru: limbajul, regulile de deducţie
Propoziţie=un enunţ declarativ care este …e adev¼ arat, …e fals (adev¼arat
sau fals, dar nu şi una şi alta)
De…niţie=operaţie logic¼ a prin care se precizeaz¼
a înţelesul sau sfera de
aplicabilitate a unui cuvânt
Predicat =un enunţ care depinde de una sau mai multe variabile şi are
proprietatea c¼a la orice ansamblu de valori date variabilelor corespunde o
propoziţie (enunţ adev¼arat sau fals).

Logica-domenii de aplicabilitate
Logica a ap¼arut în antichitate în cadrul …loso…ei (Socrate, Platon,

Aristotel). Logos=cuvânt, discurs.
Logica modern¼
a s-a dezvoltat în cadrul matematicii (sec. XIX)
(Boole, De Morgan, Frege, Russell, Whitehead)
Cine studiaz¼ a logica?
-Filoso…i (vezi "Logic¼ a şi argumentare")
-Matematicienii (Logica matematic¼ a, utilizat¼
a în toate disciplinele
matematice)
-Juriştii -Logica juridic¼
a
-Informaticienii-Logica (matematic¼ a şi) computaţional¼ a

Aristotel (384-322) G. Boole (1815-1864) A. De Morgan (1806-1871) G. Frege (1848-1925)

Logica uzual¼
a- un exemplu
Se cere s¼ a a‡¼ am cum sunt aşezate unul peste altul 5 cuburi de culori
diferite, ştiind c¼
a:
1. Cubul roşu este pe cubul verde.
2. Cubul verde este mai sus de cubul albastru.
3. Cubul verde nu este pe cubul galben.
4. Cubul galben este pe cubul verde sau pe cubul albastru.
5. Avem şi un cub negru.
Pas 1. Din 1 şi 4 rezult¼
a 6. "Cubul galben este pe cubul albastru"

Logica uzual¼
a- un exemplu
a:
Pas 2. Folosim 1, 6 şi 2. Deducem ordinea de sus în jos: R, V, G, A

Logica uzual¼
a- un exemplu
a:
Pas 2. Folosim 1, 6 şi 2. Deducem ordinea de sus în jos: R, V, G, A
Pas 3. Din rezultatul de la Pasul 2 şi a…rmaţiile 3, 5 rezult¼
a: R, V, N,
G, A

Logica uzual¼
a- înc¼
a un exemplu
A. Dorina a decupat 27 de …guri geometrice.
B. Cele care nu sunt albe, sunt galbene.
C. Cele care nu sunt p¼
atrate, sunt triunghiuri.
D. Exact 10 …guri nu sunt galbene şi exact 8 nu sunt p¼
atrate.
E. P¼
atrate albe sunt 7.
Câte p¼
atrate galbene a decupat Dorina?
P¼
atrate albe P¼
atrate galbene
Triunghiuri albe Triunghiuri galbene
a) Din A şi B: 2 2 = 4 categorii de …guri.

Logica uzual¼
a- înc¼
a un exemplu
atrate.
E. P¼
atrate albe sunt 7.
Câte p¼
P¼
atrate albe P¼
atrate galbene

arul de triunghiuri albe este 10
b) Din D (prima parte) şi E: num¼ 7 = 3.

Logica uzual¼
a- înc¼
a un exemplu
atrate.
E. P¼
atrate albe sunt 7.
Câte p¼
P¼
atrate albe P¼
atrate galbene

arul de triunghiuri albe este 10 7 = 3.
b) Din D (prima parte) şi E: num¼
c) Din B şi D (a doua parte): num¼arul de triunghiuri galbene este
8 3 = 5.

Logica uzual¼
a- înc¼
a un exemplu
atrate.
E. P¼
atrate albe sunt 7.
Câte p¼
P¼
atrate albe P¼
atrate galbene

arul de triunghiuri albe este 10 7 = 3.
b) Din D (prima parte) şi E: num¼
c) Din B şi D (a doua parte): num¼arul de triunghiuri galbene este
8 3 = 5.
d) Din A, E, b şi c: num¼
arul de p¼
atrate galbene este
27 (7 + 3 + 5) = 12.
Principiile fundamentale ale logicii clasice (bivalente)
Enunţate de …lozo…i antici: Socrate, Platon, Aristotel ("tat¼

al logicii")
Principiul identit¼ aţii: în cadrul unui raţionament, orice noţiune,
propoziţie, notaţie trebuie utilizat¼a într-o singur¼
a accepţiune


al logicii")
a accepţiune
Principiul noncontradicţiei: o propoziţie nu poate … simultan
adev¼
arat¼
a (A) şi fals¼
a (F)


al logicii")
a accepţiune
adev¼
arat¼
a (A) şi fals¼
a (F)
Principiul terţului exclus: o propoziţie este A sau F, a treia
posibilitate nu exist¼
a


al logicii")
a accepţiune
adev¼
arat¼
a (A) şi fals¼
a (F)
a
Principiul raţiunii su…ciente: exceptând axiomele, accept¼am ca
adev¼
arate numai a…rmaţiile bazate pe demonstraţii corecte.


al logicii")
a accepţiune
adev¼
arat¼
a (A) şi fals¼
a (F)
a
Principiul raţiunii su…ciente: exceptând axiomele, accept¼am ca
adev¼
arate numai a…rmaţiile bazate pe demonstraţii corecte.
Logica NU accept¼ a argumente bazate pe: propoziţii false, invocarea
autorit¼
aţii, raţionamente incomplete (de ex., de tip inductiv).

Chestiuni didactice. Elemente de logic¼
a în programele
şcolare (înv. primar)
C.P., clasele I şi a II-a
Competenţa general¼ a 4. Generarea unor explica¸ tii simple prin folosirea
unor elemente de logic¼ a
4.1. Formularea unor observaţii (Descrierea unui plan de lucru ) folosind:
a) limbajul comun-C.P. , b) câţiva termeni ştiinţi…ci-clasele I-II), c)
reprezent¼ ari prin desene şi operatorii logici „şi”, „nu” ("sau"-clasele I-II);
4.2. Identi…carea relaţiilor de tipul „dac¼ a... atunci. . . ” între dou¼ a
evenimente succesive/ Identi…carea unor consecinţe ale unor acţiuni,
fenomene, procese simple/ Formularea unor consecinţe rezultate în urma
observ¼ arii unor relaţii, fenomene, procese simple
Exemple de activit¼ aţi de înv¼
aţare: executarea unor instrucţiuni care
folosesc operatorii logici „şi”, „sau”, „nu”; punerea în scen¼ a a unor
situaţii problematice în care se folosesc operatorii logici; jocuri
logico-matematice referitoare la intersecţia a dou¼ a mulţimi, apoi reuniunea
a dou¼ a mulţimi (disjuncte).
Chestiuni didactice. Elemente de logic¼
a în programele
şcolare (înv. primar)
Clasele a III-a şi a IV-a-nu sunt trimiteri explicite

Competenţa general¼ a 1. Identi…carea unor rela¸ tii/regularit¼a¸ ti din mediul
apropiat:
1.1. Observarea (explicarea) unor modele/regularit¼ aţi din cotidian, pentru
crearea unor raţionamente proprii.
Exemple de activit¼ aţi de înv¼
aţare: identi…carea regulii de construcţie a
unui şir de simboluri sau de numere
Competenţa general¼ a 5. Rezolvarea de probleme în situa¸ tii familiare:
5.1. Utilizarea terminologiei speci…ce şi a unor simboluri matematice în
rezolvarea şi/sau compunerea de probleme cu raţionamente simple.

Noţiunea de propoziţie în logic¼
a
Propoziţie=un enunţ declarativ despre care ştim c¼ a este …e adev¼ arat, …e

fals (este adev¼ arat sau fals, dar nu şi una şi alta).
Valoarea de adev¼ ar a unei propoziţii p este v (p ) = 1 dac¼ a p este
adev¼arat¼a, respectiv v (p ) = 0 dac¼ a p este fals¼a.
Selectaţi enunţurile care sunt propoziţii în sensul logicii:
(1) "Ziua de 16 octombrie 2020 a fost o zi de duminic¼ a"
(2) "V¼ a rog s¼a m¼a ascultaţi cu atenţie!"
(3) "Orice p¼ atrat este şi dreptunghi şi romb"
(4) "Câte zile are anul 2020?"
(5) "Mileniul al treilea a început la 1 ianuarie 2000".
(6) "P¼atratul oric¼ arui num¼ar natural par este multiplu de 4".

Operaţii cu propoziţii. Operatori (conectori) logici
Nume Simbol Scriem Citim Adev¼

arat dac¼
a şi numai dac¼
a
Negaţia : :p non p p este F (fals¼a)

Conjuncţia ^ (&) p^q p şi q Ambele p, q adev¼ a rate
Disjuncţia _ p_q p sau q Cel puţin una dintre p, q adev¼ a rat¼

a
Implicaţia ! p ! q p implic¼a q Nu avem p adev¼ a rat¼a ŞI q fals¼

a
Implicaţia :p _ q
Echivalenţa $ p $ q p echivalent cu q
Echivalenţa (p ! q ) ^ (q ! p ) p şi q au aceeaşi valoare de adev¼ar

Tabele de adev¼
ar
p q :p p^q p_q (:p ) _ q p!q q!p p$q

0 0 1 0 0 1 1 1 1
0 1 1 0 1 1 1 0 0
1 0 0 0 1 0 0 1 0
1 1 0 1 1 1 1 1 1
Observaţie. v (p $ q ) = 1 dac¼ a v (p ) = v (q ).
a şi numai dac¼

Expresii propoziţionale
Expresiile propoziţionale se obţin legând propoziţii logice prin operatori

logici. (Analog: leg¼ am propoziţiile gramaticale pentru a alc¼ atui fraze).
Consider¼ am 3 mulţimi de simboluri: V = fp, q, r , ...g variabile
propoziţionale, O = f:, ^, _, !, $g operatori logici şi A = f(, )g,
mulţimea simbolurilor auxiliare (paranteze).
Cele mai simple expresii sunt propoziţiile.
Dac¼a E şi F sunt expresii, atunci sunt expresii şi: : (E ), (E ) _ (F ),
(E ) ^ (F ), (E ) ! (F ) , (E ) $ (F ). Toate expresiile sunt construite
pornind de la variabile propoziţionale, aplicând conectorii logici dup¼ a
regulile de mai sus.
Echivalenţa expresiilor: E F dac¼a E şi F depind de aceleaşi variabile
propoziţionale şi au aceeaşi valoare de adev¼ ar pentru orice ansamblu de
valori de adev¼ar ale variabilelor.
Exemplu (De Morgan): : (p ^ q ) (:p ) _ (:q ),
: (p _ q ) (:p ) ^ (:q ); p :"Beau ceai", q :"Beau cafea"
Reguli de calcul propoziţional
1 Dubla negaţie: : (:p ) p.


2 Idempotenţa: p ^ p p, p _ p p.


3 Comutativitatea disjuncţiei/conjuncţiei: (p _ q ) (q _ p ) şi
(p ^ q ) (q ^ p ).


(p ^ q ) (q ^ p ).
4 Asociativitatea disjuncţiei/conjuncţiei: (p _ q ) _ r p _ (q _ r ) şi
analoga în care înlocuim _ prin ^.


(p ^ q ) (q ^ p ).
5 Distributivitatea conjuncţiei faţ¼
a de disjuncţie:
p ^ (q _ r ) (p ^ q ) _ (p ^ r ).


(p ^ q ) (q ^ p ).
a de disjuncţie:
p ^ (q _ r ) (p ^ q ) _ (p ^ r ).
6 Distributivitatea disjuncţiei faţ¼
a de conjuncţie:
p _ (q ^ r ) (p _ q ) ^ (p _ r ).


(p ^ q ) (q ^ p ).
a de disjuncţie:
p ^ (q _ r ) (p ^ q ) _ (p ^ r ).
a de conjuncţie:
p _ (q ^ r ) (p _ q ) ^ (p _ r ).
7 Legile lui De Morgan: : (p _ q ) (:p ^ :q ) şi
: (p ^ q ) (:p _ :q )


(p ^ q ) (q ^ p ).
a de disjuncţie:
p ^ (q _ r ) (p ^ q ) _ (p ^ r ).
a de conjuncţie:
p _ (q ^ r ) (p _ q ) ^ (p _ r ).
7 Legile lui De Morgan: : (p _ q ) (:p ^ :q ) şi
: (p ^ q ) (:p _ :q )
8 Absorbţie: p _ (p ^ q ) p, p ^ (p _ q ) p.

Legi ale logicii, principii de demonstraţie
1 Legea noncontradicţiei: : (p ^ :p ) este adev¼

arat¼
a pentru orice p.


arat¼
a pentru orice p.
2 Legea terţului exclus: (p _ :p ) este adev¼
arat¼
a pentru orice p.


arat¼
a pentru orice p.
arat¼
a pentru orice p.
3 Regula silogismului: [(p ! q ) ^ (q ! r )] ! (p ! r ) este
adev¼
arat¼
a pentru orice p, q, r .


arat¼
a pentru orice p.
arat¼
a pentru orice p.
adev¼
arat¼
4 Negarea implicaţiei: : (p ! q ) (p ^ :q )


arat¼
a pentru orice p.
arat¼
a pentru orice p.
adev¼
arat¼
5 Principiul demonstraţiei prin contrapoziţie: (p ! q ) (:q ! :p )


arat¼
a pentru orice p.
arat¼
a pentru orice p.
adev¼
arat¼
6 Principiul demonstraţiei prin reducere la absurd:
(p ! q ) [(p ^ :q ) ! (r ^ :r )]


arat¼
a pentru orice p.
arat¼
a pentru orice p.
adev¼
arat¼
6 Principiul demonstraţiei prin reducere la absurd:
(p ! q ) [(p ^ :q ) ! (r ^ :r )]
7 (p ^ :p ) ! q este adev¼arat¼a pentru orice p, q ("Falsul implic¼a
orice").

Predicate de o variabil¼
a. Cuanti…catori: universal,
existenţial
Fie un predicat P (x ), unde x 2 Γ. Pornind de la acesta, putem forma
propoziţiile:
(1) "Pentru orice x 2 Γ, P (x ) este adev¼ a " (pe scurt (8x 2 Γ) P (x ));
arat¼
(2) "Exist¼ a x 2 Γ pentru care P (x ) este adev¼arat¼
a " (pe scurt
(9x 2 Γ) P (x )).
Observaţie. ((8x 2 Γ) P (x )) =) ((9x 2 Γ) P (x )). (Ce este adev¼ arat
pentru toţi, e adev¼
arat pentru m¼acar unul)
Reguli de negaţie pentru cuanti…catori
(Exemplu: P (x ) :"x este major", x 2 Γ, unde Γ este un grup de cet¼ aţeni
români)
: ((8x 2 Γ) P (x )) ((9x 2 Γ) :P (x )) ,
: ((9x 2 Γ) P (x )) ((8x 2 Γ) :P (x )) .
Negaţia transform¼ au, iar lui P (x ) i se aplic¼
a un cuanti…cator în dualul s¼ a
Contraexemple
Fie P (x ) un predicat cu x 2 Γ.
A g¼asi un contraexemplu pentru a…rmaţia (8x 2 Γ) P (x ) înseamn¼ aa
indica un element x0 2 Γ astfel încât P (x0 ) este propoziţie fals¼
a. Altfel
spus, a g¼asi un astfel de element x0 înseamn¼ a a ar¼
ata c¼
a propoziţia
(9x 2 Γ) P (x ) este adev¼arat¼a.
Exemple. Indicaţi câte un contraexemplu pentru a…rmaţiile:
1) Orice num¼ ar natural este mai mare sau egal cu 1.
2) Toate speciile de p¼ as¼
ari au capacitatea de a zbura.
3) Nu exist¼a corbi albi.
4) Orice triunghi isoscel este echilateral.

Teoreme
Matematica opereaz¼
a cu de…niţii şi exemple, cu axiome, teoreme şi
demonstraţii.
Exemplele indic¼ a obiecte matematice concrete care satisfac cerinţele
impuse de o anumit¼ a de…niţie (cerinţe de gen proxim şi de diferenţ¼
a
speci…c¼a). Dac¼ a nu exist¼
a obiecte care satisfac cerinţele impuse de o
de…niţie, folosirea de…niţiei poate conduce la absurdit¼ aţi.
Axiomele sunt enunţuri acceptate ca adev¼
arate f¼
ar¼
a demonstraţie. La
baza oric¼
arei teorii matematice moderne st¼
a un sistem axiomatic.
Teoremele sunt a…rmaţii adev¼ arate în cadrul unei teorii
matematice, altele decât axiomele. (se demonstreaz¼ a pe baza
axiomelor şi/ sau altor teoreme). Etimologia cuvintelor teorem¼a şi
teorie este comun¼ a, din cuvântul grecesc "theorein"-a privi la ceva.

Teoreme: ipotez¼
a, concluzie, demonstraţie
De regul¼ a, o teorem¼ a matematic¼ a se reprezint¼a schematic sub forma unei

implicaţii adev¼arate "Dac¼ a p, atunci q", transcris¼ a ca p ) q.
Aici p se numeşte ipoteza teoremei, iar q se numeşte concluzia teoremei.
Teorema p ) q nu a…rm¼ a c¼
a q este propoziţie adev¼ arat¼
a, ci doar c¼
a: dac¼ a
p este adev¼ arat¼
a, atunci q este adev¼ arat¼ a.
O teorem¼ a este un enunţ al c¼arui adev¼ ar poate … demonstrat folosind
raţionamente şi/sau calcule matematice. Un raţionament este o înl¼ anţuire
logic¼a de judec¼ aţi.
Reciproca unei teoreme: enunţ care se obţine pornind de la teorema
dat¼ a, inversând rolurile între ipotez¼a şi concluzie. (Reciproca unei implicaţii
adev¼
arate poate … fals¼
a. "Dac¼
a am grip¼
a,atunci am febr¼
a". "Suma a dou¼
a
numere naturale impare este par¼
a")

Mulţumesc pentru atenţie!

Tema 1 Partea 1 Logica - PIPP - 2021

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Tema 1 Partea 1 Logica - PIPP - 2021

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Elemente de logic¼

(Institute) 16 octombrie 2021 1 / 20

Logica matematic¼ a -ştiinţa demonstraţiei, care are ca obiect de studiu

Propoziţie=un enunţ declarativ care este …e adev¼ arat, …e fals (adev¼arat

(Institute) 16 octombrie 2021 2 / 20

Logica matematic¼ a -ştiinţa demonstraţiei, care are ca obiect de studiu

(Institute) 16 octombrie 2021 2 / 20

Logica a ap¼arut în antichitate în cadrul …loso…ei (Socrate, Platon,

(Institute) 16 octombrie 2021 3 / 20

(Institute) 16 octombrie 2021 4 / 20

(Institute) 16 octombrie 2021 5 / 20

(Institute) 16 octombrie 2021 5 / 20

(Institute) 16 octombrie 2021 5 / 20

a) Din A şi B: 2 2 = 4 categorii de …guri.

(Institute) 16 octombrie 2021 6 / 20

a) Din A şi B: 2 2 = 4 categorii de …guri.

(Institute) 16 octombrie 2021 6 / 20

a) Din A şi B: 2 2 = 4 categorii de …guri.

(Institute) 16 octombrie 2021 6 / 20

a) Din A şi B: 2 2 = 4 categorii de …guri.

Enunţate de …lozo…i antici: Socrate, Platon, Aristotel ("tat¼

(Institute) 16 octombrie 2021 7 / 20

Enunţate de …lozo…i antici: Socrate, Platon, Aristotel ("tat¼

(Institute) 16 octombrie 2021 7 / 20

Enunţate de …lozo…i antici: Socrate, Platon, Aristotel ("tat¼

(Institute) 16 octombrie 2021 7 / 20

Enunţate de …lozo…i antici: Socrate, Platon, Aristotel ("tat¼

(Institute) 16 octombrie 2021 7 / 20

Enunţate de …lozo…i antici: Socrate, Platon, Aristotel ("tat¼

(Institute) 16 octombrie 2021 7 / 20

Clasele a III-a şi a IV-a-nu sunt trimiteri explicite

(Institute) 16 octombrie 2021 9 / 20

Propoziţie=un enunţ declarativ despre care ştim c¼ a este …e adev¼ arat, …e

(Institute) 16 octombrie 2021 10 / 20

Nume Simbol Scriem Citim Adev¼

Negaţia : :p non p p este F (fals¼a)

Disjuncţia _ p_q p sau q Cel puţin una dintre p, q adev¼ a rat¼

Implicaţia ! p ! q p implic¼a q Nu avem p adev¼ a rat¼a ŞI q fals¼

(Institute) 16 octombrie 2021 11 / 20

p q :p p^q p_q (:p ) _ q p!q q!p p$q

(Institute) 16 octombrie 2021 12 / 20

Expresiile propoziţionale se obţin legând propoziţii logice prin operatori

1 Dubla negaţie: : (:p ) p.

(Institute) 16 octombrie 2021 14 / 20

1 Dubla negaţie: : (:p ) p.

(Institute) 16 octombrie 2021 14 / 20

1 Dubla negaţie: : (:p ) p.

(Institute) 16 octombrie 2021 14 / 20

1 Dubla negaţie: : (:p ) p.

(Institute) 16 octombrie 2021 14 / 20

1 Dubla negaţie: : (:p ) p.

(Institute) 16 octombrie 2021 14 / 20

1 Dubla negaţie: : (:p ) p.

(Institute) 16 octombrie 2021 14 / 20

1 Dubla negaţie: : (:p ) p.

(Institute) 16 octombrie 2021 14 / 20

1 Dubla negaţie: : (:p ) p.

(Institute) 16 octombrie 2021 14 / 20

1 Legea noncontradicţiei: : (p ^ :p ) este adev¼

(Institute) 16 octombrie 2021 15 / 20

1 Legea noncontradicţiei: : (p ^ :p ) este adev¼

(Institute) 16 octombrie 2021 15 / 20

1 Legea noncontradicţiei: : (p ^ :p ) este adev¼