Formarea la elevi a

2.7.2. Metode specifice de rezolvare a unor tipuri de probleme de aritmetică:

conceptului de număr natural
metoda directă, reducerii la unitate, comparaţiei, figurativă, falsei ipoteze,
mersului invers, regula de trei simplă, regula de trei compusă

2.1. Mulţimea numerelor naturale. Aspecte ştiinţifice

 Întrebare. Care a fost primul matematician care a pus bazele axiomatice ale
mulţimii numerelor naturale?

2.1.1 Numărul natural ca număr cardinal

177.1
1
Utilizând mulţimea vidă Ø, se consideră şirul:
Ø, {Ø}, {Ø, { Ø}}, {Ø, { Ø}, {Ø, { Ø}}},...
în care fiecare termen, începând cu al doilea, este mulţimea termenilor anteriori.
Definiţie. Se numesc numere naturale, numerele cardinale ale mulţimilor din şirul de mai
sus. Notăm numerele naturale cu:
0 = Card Ø, 1 = Card {Ø}, 2 = Card {Ø, { Ø}}etc.
iar mulţimea numerelor naturale cu N.
Observaţie. Numărul natural introdus pe această cale arată aspectul cardinal al
numerelor naturale (câte sunt?).

1 Axiomatica lui Peano

2.1.2.
177.1.2

Giuseppe Peano (1858-1932) a pus bazele axiomatice ale mulţimii numerelor naturale
prin axiomele care îi poartă numele.

Axiomele lui Peano (1891) sunt:

Se numeşte mulţimea numerelor naturale o mulţime N pe care se defineşte o funcţie
s : N  N numită funcţie succesor şi care satisface proprietăţile:
 P1) În N există un element (numit zero şi notat cu 0) care nu este succesorul nici unui
element;
P2) Funcţia succesor s este injectivă (adică două elemente diferite din N au succesorii
diferiţi);
P3) Dacă o submulţime P a lui N are proprietatea că dacă 0  P şi n  P implică
s(n)  P , atunci P=N.
Observaţii.
1) Se poate arăta că există un singur triplet (N, 0, s) care satisface proprietăţile de mai sus.
2) Funcţia succesor este: s(0)=1, s(1)=2, s(2)=3 etc.
3) Proprietatea P3) se numeşte axioma sau principiul inducţiei matematice şi pe baza ei
se fac demonstraţiile prin inducţie matematică.
4) Numărul natural introdus astfel arată aspectul ordinal al numerelor naturale (al
câtelea este?).

177.2.
2.2. Predarea- învăţarea conceptului de număr natural
1
177.2.1
2.2.1. Formarea la preşcolari a conceptului de număr natural
1
 Întrebări. Care este obiectivul cadru din programa de învăţământ preşcolar care
acoperă formarea la preşcolari a conceptului de număr natural? În ce obiective de
referinţă se defalcă acesta?

Obiectivul cadru care acoperă formarea la preşcolari a conceptului de număr

natural este: Dezvoltarea capacităţii de a înţelege şi utiliza numerele şi cifrele.

Elementele pregătitoare introducerii numerelor naturale sunt:

- sesizarea mulţimilor şi a relaţiilor dintre acestea în realitatea obiectivă (mulţimi de

obiecte din mediul înconjurător, experienţa de viaţă a copiilor, imagini ale unor obiecte şi
mulţimi de obiecte concrete);
- operaţii cu mulţimi de obiecte concrete: reuniunea (punerea la un loc a elementelor a
două mulţimi), intersecţia (observarea elementelor comune a două mulţimi) şi diferenţa a
două mulţimi (observarea elementelor care sunt într-o mulţime şi nu sunt în cealaltă
mulţime).

- stabilirea corespondenţei între elementele a două mulţimi făcând corespondenţe element

cu element. Rezultatul se va exprima prin cuvintele : mai mult, mai puţin sau tot atâtea
(obiecte, elemente).

În ceea ce priveşte materialul didactic folosit, acesta respectă regulile obişnuite

impuse de particularităţile de vârstă: se lucrează întâi cu obiecte concrete (etapa
acţională), apoi cu imagini, reprezentări grafice (etapa iconică) şi în final cu simboluri
(etapa simbolică).

Specific pentru mijloacele materiale concrete sunt trusele cu piese geometrice.

De exemplu piesele trusei Dienes sunt definite prin patru variabile, fiecare având o serie
de valori distincte:

a) mărime – cu două valori: mare, mic;

b) culoare – având trei valori: roşu, galben, albastru;
c) formă – având patru valori: pătrat, triunghi, dreptunghi, cerc;
d) grosime – având două valori: gros, subţire.
Caietele speciale au un rol extrem de important în etapa reprezentărilor grafice şi
cea simbolică, am putea spune chiar că fără acestea rolul educatorului ar fi cu mult mai
dificil.

Etapele metodice ale introducerii unui număr natural n sunt:

 Numărul natural unu apare firesc considerând mulţimi cu un element ca:

mulţimea uşilor unei clase. Copii vor da exemple diverse de mulţimi cu un element din
mediul înconjurător. Toate aceste mulţimi au proprietatea comună de a avea acelaşi
număr de elemente pe care îl vom numi unu şi îl vom nota cu simbolul grafic (cifra) 1.
 Numerele naturale între 2 şi 10 se introduc urmând calea istorică de introducere a
numerelor, respectiv pe baza mulţimilor echipotente şi a succesorului unui număr astfel:
- se construieşte o mulţime de obiecte având n-1 elemente (deci atât cât este ultimul
număr cunoscut). Dacă de exemplu se introduce numărul cinci se construieşte o mulţime
cu patru elemente (din bile, beţişoare, jetoane, figuri geometrice etc.).

- se construieşte altă mulţime echipotentă cu prima (deci cu acelaşi număr de elemente,

lucru constatat prin punere în corespondenţă unu la unu);

- se adaugă încă un obiect în cea de a doua mulţime;

- se constată că noua mulţime are cu un obiect mai mult decât prima mulţime (elementul
adăugat nu corespunde nici unui element din prima mulţime);

- se afirmă că noua mulţime, formată din n-1 obiecte şi încă un obiect are n obiecte (deci,
patru obiecte şi încă un obiect înseamnă cinci obiecte);

- se construiesc alte mulţimi, echipotente cu noua mulţime, formate cu alte obiecte,

pentru a sublinia independenţa de alegerea reprezentanţilor;

- se prezintă cifra (semnul grafic) corespunzătoare noului număr introdus.

Conceptul de număr ridică de cele mai multe ori dificultăţi de ordin psihologic
pentru copil datorită celor trei elemente care stau la baza numărului: conceptul numeric
(cu dublu caracter: cardinal şi ordinal), exprimarea sa verbală (numărul) şi simbolul
grafic (sau exprimarea sa scrisă). Ca urmare, pentru exersare se vor face exerciţii care
acoperă toate cele trei aspecte precizate anterior.

Astfel obiectivele lecţiilor vizând numerele naturale de la 1 la 10 se referă la

următoarele capacităţi ale copilului:

- să facă corelaţii între cantitate, număr şi simbol grafic (cifra) corespunzătoare;

- să stabilească vecinii unui număr dat în secvenţa învăţată;

- să descopere care cifră (număr) lipseşte într-un şir dat de cifre (numere);

- să ordoneze crescător (descrescător) şirul numerelor cunoscute;

- să compare numere naturale, precizând care este mai mare, respectiv mai mic;

- să identifice şi să numească primul, ultimul sau elementul din mijlocul unui şir de
numere;
 - stabilirea locului unui număr într-un şir prin utilizarea adecvată a numeralelor ordinale:
primul, al doilea etc.

- să compună şi să descompună mulţimi cu un număr dat de elemente;

- să estimeze numărul de obiecte dintr-o mulţime dată şi să verifice prin numărare.

177.2.2.
2.2.2. Specificul procesului de predare-învăţare a numerelor din concentrul 0-10, la
1 clasa I

 Întrebare. Există vreo diferenţă în introducerea numerelor naturale din concentrul

0-10 la clasa I faţă de grădiniţă?

În clasa I se reiau pe o treaptă superioară numerele naturale de la 1 la 10 prin

completarea şirului acestora până la 100 şi cu primul număr natural, numărul zero.

 Numărul natural zero se introduce identificând mulţimi din lumea înconjurătoare

care nu au elemente ca: mulţimea copacilor din sala de clasă. Aceste mulţimi se numesc
mulţimi vide. Numărul de elemente ale unei mulţimi vide este zero, şi îl vom nota cu
simbolul (cifra) 0.
 Numărul natural unu se introduce ca la grădiniţă.
 Numerele naturale de la 2 la 10 pot fi introduse la fel ca la grădiniţă. Un alt
procedeu care poate fi utilizat valorifică procedeul de compunere şi descompunere a unui
număr şi pregăteşte adunarea şi scăderea. Acest procedeu l-am exemplificat pentru
introducerea numărului cinci şi se desfăşoară astfel:
- profesorul începe activitatea de la numărul anterior însuşit, respectiv patru, punând
pe tabla magnetică, iar elevii pe bancă patru jetoane (bile, cercuri etc.);
 - prin acţiuni pe tabla magnetică se arată că dacă un alt jeton vine spre cele patru
existente se obţin cinci jetoane. Elevii vor executa şi ei în bancă aceeaşi acţiune. În
acest fel elevii vor conştientiza că numărul cinci se compune din unu şi patru;

- elevii sunt puşi apoi în situaţia de a găsi alte posibilităţi de compunere şi

descompunere a numărului cinci: din doi şi trei, din trei şi doi, din patru şi unu;

- în etapa următoare elevii sunt puşi să deseneze pe caiete ceea ce au executat anterior,
deci se trece de la etapa acţională la cea iconică. Aceste reprezentări vor arăta astfel:

●●●●●=●●●●●

●●●●●=●●●●●

●●●●●=●●●●●

●●●●●=●●●●●

- asigurându-se că toţi elevii au realizat saltul calitativ de la reprezentarea în acţiune la

cea iconică, profesorul trece la învăţarea simbolului grafic: cifra 5;

- apoi se va cere copiilor să rescrie reprezentările anterioare făcute prin desene cu ajutorul
cifrelor. Aceste reprezentări simbolice vor arăta astfel:

1 4 = 5

23=5

32=5

41=5

sau

1 4 ; 2 3 ; 3 2 ; 4 1

\ / \ / \ / \ /

5 5 5 5

Toate aceste exerciţii au ca scop pregătirea operaţiilor cu numere naturale în

concentrul 0 – 10.
 - următoarea etapă constă în evidenţierea relaţiei de ordine în care se găseşte numărul
natural patru faţă de numerele naturale învăţate până în acel moment. Pentru realizarea
acestui lucru se prezintă elevilor două mulţimi, una cu patru elemente iar cealaltă cu cinci
elemente. Prin corespondenţa unu la unu se observă că mulţimea cu patru elemente are cu
un element mai puţin decât cea cu cinci elemente. În acest moment, dacă nu s-au introdus
până atunci, se introduce simbolul „<” care se citeşte „mai mic decât” şi care se scrie
între numerele corespunzătoare acestor mulţimi, deci 4 < 5. Analog se introduce şi
simbolul „>” care se citeşte „ mai mare decât”. Apoi, folosind cele două simboluri
învăţate se scriu numerele în ordine crescătoare şi descrescătoare astfel:

0  1  2  3  4  5 respectiv 5  4  3  2  1  0

Urmează apoi exerciţii de fixare a cunoştinţelor, de stabilire a relaţiei de ordine între două
numere, scrierea crescătoare, descrescătoare a unui şir de numere dintre cele învăţate,
identificarea numerelor care lipsesc dintr-un şir dat.

Obiectivele lecţiilor vizând numerele naturale de la 0 la 10 sunt asemănătoare

celor din învăţământul preşcolar însă cu o mai accentuată prezenţă a simbolurilor
matematice (cifre, semnele <, > etc.)

177.2.3
2.2.3. Predarea - învăţarea numerelor în concentrul 10 - 100
1
 Întrebări. Cum se introduc numerele din acest concentru? Care este diferenţa în
introducerea numerelor naturale din concentrul 10-100 faţă de concentrul 0-10?

Trecerea de la concentrul 1- 10 la concentrul 10-100 este pasul esenţial în

înţelegerea sistemului nostru de numeraţie.

Înţelegerea procesului de formare a numerelor mai mari decât 10 şi mai mici decât
20 este esenţială pentru extrapolarea în următoarele concentre numerice. Studiul
concentrului 10-20 îi ajută pe elevi să-şi consolideze cunoştinţele anterioare şi să le
transfere în contexte noi. Este util să se considere zecea ca unitate de numeraţie şi să se
utilizeze ca unitate compactă (de exemplu se leagă 10 beţişoare ca un mănunchi).

 Introducerea numărului 11 se poate realiza astfel:

- se formează o mulţime cu 10 elemente (o zece);

- se formează o mulţime cu 1 element;

- se reunesc cele două mulţimi, obţinându-se o mulţime formată din zece elemente şi încă
un element;

- se spune că această mulţime are unsprezece elemente şi că scrierea acestui număr este
11, adică două cifre 1, prima reprezentând zecea şi cea de a doua unitatea. Trebuie
insistat că o cifră poate avea valori diferite în funcţie de poziţia pe care o are în număr.

 Numărul 20, se construieşte din o zece şi zece unităţi, adică două zeci. Numărul format
numai din zeci apare ca o punere împreună a mai multor mănunchiuri astfel formate.
Analog se introduc toate numerele de tipul z 0 .
 Pentru introducerea tuturor numerelor de tipul zu, u>0 se procedează ca la introducerea
numărului 11 şi anume ca reuniune între o mulţime de zeci şi o mulţime formată din
unităţi. Explicaţia este aceea că în această etapă a introducerii numerelor naturale dorim
ca elevii să perceapă numerele naturale ca fiind formate din zeci şi unităţi şi deci să
înţeleagă sistemul zecimal de formare a numerelor. Astfel elevul îl va privi de exemplu
pe 46 nu în comparaţie cu 45 ci ca fiind alcătuit din 4 zeci şi 6 unităţi. Trebuie totodată
insistat asupra faptului că o cifră poate avea semnificaţii diferite în cadrul unui număr în
funcţie de poziţia pe care aceasta o ocupă. De exemplu cifra 3 din numărul 33 are două
semnificaţii diferite: primul 3 din dreapta semnifică unităţile simple, iar al doilea 3 din
stânga semnifică zecile.
 Numărul 100 este primul număr de trei cifre întâlnit de elevi şi în acest context el
trebuie privit ca reprezentând 10 zeci.
Dacă aceste etape vor fi corect parcurse, nu vor fi întâmpinate dificultăţi în
înţelegerea numerelor până la 100. Pentru prima dată elevii dau o nouă semnificaţie
cifrelor, semnificaţie dată de locul pe care acestea îl ocupă în scrierea numerelor.
 Obiectivele lecţiilor vizând numerele naturale între 10 şi 100 (cl. I) se referă la
următoarele capacităţi ale copilului:

- să înţeleagă sistemul zecimal de formare a numerelor (din zeci şi unităţi), utilizând

obiecte pentru justificări;

- să scrie, să citească, să compare şi să ordoneze numerele naturale de la 0 la 100.

177.2.4.
2.2.4. Predarea - învăţarea numerelor în concernul 100 – 1000
1 În predarea-învăţarea numerelor naturale în concernul 100-1000 se utilizează
procedee analoage celor utilizate în concernul anterior învăţat. În acest concern elevii
adaugă o nouă unitate – suta compusă din zece zeci, iar zece sute formează o mie.
Formarea unui număr nou mai mare decât 100 se realizează după algoritmul cunoscut, de
exemplu 452 se formează din patru sute, cinci zeci şi două unităţi. Dificultăţi pot apare
atunci când avem numere ce conţin cifra 0. Este necesar ca elevii să facă deosebire între
101 şi 110 (de exemplu), în care 0 arată lipsa zecilor, respectiv lipsa unităţilor.

Obiectivele lecţiilor vizând numerele naturale între 100 şi 1000 (cl. a II-a) se
referă la următoarele capacităţi ale copilului:

- să înţeleagă sistemul zecimal de formare a numerelor (din sute, zeci şi unităţi), utilizând
obiecte pentru justificări;

- să scrie, să citească, să compare şi să ordoneze numerele naturale mai mici decât 1000,
utilizând simbolurile: <. >, =

177.2.5
2.2.5. Predarea - învăţarea numerelor cu mai mult de trei cifre
1 La baza introducerii acestor numere stau noţiunile de ordin şi clasă. Până acum
elevii au cunoscut trei unităţi de calcul: unitatea, zecea şi suta. Pentru a ordona şi
sistematiza secvenţele numerice următoare, fiecărei unităţi de calcul îi va fi ataşat un
„ordin” ce reprezintă poziţia ocupată de cifră în cadrul numărului, poziţie numărată de la
dreapta spre stânga. Pe măsură ce se cunosc ordinele, elevii constată că grupuri de trei
ordine consecutive vor forma o grupă numită „clasă” după cum se arată în tabelul de mai
jos:

Sute Zeci Unităţi Sute Zeci Mii Sute Zeci Unităţi

de de de de de
mili- mili- mili- mii mii
…
oane oane oane

… 9 8 7 6 5 4 3 2 1 Ordin

… Clasa milioanelor Clasa miilor Clasa unităţilor Clasă

Procedeul se poate continua cu unităţi de miliarde, zeci de miliarde, sute de

miliarde care formează clasa miliardelor, şi în principiu acest proces se poate continua.

Concluzionând, obiectivele lecţiilor vizând numerele cu mai mult de trei cifre (cl.
a III-a şi a IV-a) se referă la următoarele capacităţi ale elevilor:

- să cunoască caracteristicile sistemului de numeraţie: zecimal (zece unităţi de un anumit

ordin formează o unitate de ordin imediat superior) şi poziţional (o cifră poate reprezenta
diferite valori în funcţie de locul pe care îl ocupă în scrierea unui număr);

- să scrie, să citească, să compare şi să ordoneze numere naturale.

2.3. Predarea-învăţarea operaţiilor cu numere naturale

 Întrebări. Care sunt operaţiile cu numere naturale studiate în învăţământul

preşcolar şi primar şi pe ce se pune accentul?

Învăţarea operaţiilor cu numere naturale începe la grădiniţă şi constituie

activitatea cu ponderea cea mai mare din învăţământul primar. Obiectivul cadru care
acoperă formarea la preşcolari a operaţiilor cu numere naturale este: Dezvoltarea