Formarea conceptului de număr natural

Noţiuni teoretice

Elemente introductive:

De la vârsta preşcolară copiii încep să îşi formeze reprezentări despre numere. Ei generalizează la un nivel
inferior, legând fiecare număr de un anumit obiect sau de o grupă concretă de obiecte. Copiii vin la
şcoală cu un anumit bagaj de cunoştinte, cadrului didactic repartizându-i-se rolul de a constata nivelul de
pregătire al fiecărui elev şi de a pregăti un demers didactic eficient, ţinând cont de particularităţile
copiilor. În lecţiile de recapitulare copiii sunt puşi să numere obiectele din clasă, să le compare ca
mărime, să reprezinte un număr de obiecte prin desen.

Exemple de sarcini:

 Desenaţi atâtea beţişoare câţi pomi sunt.

 Desenaţi atâtea cercuri câţi copiii sunt în clasa noastră.

Pe baza intuirii şi comparării obiectelor din clasă şi a ilustraţiilor din manual se precizează la elevi
noţiunile: mai mare, mai mic, mai lung, mai scurt, mai lat, mai ingust, mai înalt, mai scund.

Elevii sunt puşi să deseneze elemente grafice ale cifrelor, primele lecţii pregătindu-i pentru însuşirea
conştientă a numerelor şi pentru scrierea cifrelor.

Primele zece numere stau la baza întregului sistem al numeraţiei. Constituie alfabetul numeraţiei.
Aşadar, învăţarea conştientă a primelor zece numere asigură temelia pe care se va construi întreaga
construcţie a noţiunilor matematice. Gândirea elevilor se va ridica la o treaptă superioară de
abstractizare şi generalizare. Numerele constituie mijlocul prin care exprimăm determinarea cantitativă a
obiectelor şi fenomenelor din realitatea înconjurătoare. Elevul trebuie să vadă în spatele numărului
cantitatea de obiecte pe care le reprezintă şi trebuie să înţeleagă că ordinea numerelor nu este dată de
ordinea denumirilor lor, ci de mulţimilor a căror putere o simbolizează. Însuşirea conştientă a numărului
presupune eforturile gândirii.

Noţiunea de număr se porneşte de la cunoaşterea concretă a mulţimilor de obiecte.

Ea nu apare dintr-o dată în gândirea elevilor, ci se elaborează conştient pe baza experienţei lor cu
mulţimi concrete.

Cum predau?

1
 Cunoaşterea fiecărui număr începe cu formarea lui pe baza succesiunii din numărul precedent,
la care se adaugă o unitate. Elevul observă cum învăţătorul adaugă la 4 beţişoare încă un
beţişor şi formează grupa de 5 beţişoare. Va construi şi el în bancă, operând cu materialul
individual. Se alcătuiesc două mulţimi, pe verticală, numărându-se prin încercuire, ataşând sub
mulţime jetonul cu cifra corespunzătoare.
Se construiesc două mulţimi de obiecte, prima având atâtea elemente cât este ultimul nr
studiat, în a doua adăugându-se încă un element. Se constată că a doua mulţime are cu un
element mai mult decât prima. Se afirmă că 4 obiecte şi încă un obiect înseamnă 5 obiecte.
 Copilul este condus să observe în realitatea înconjurătoare mulţimi de obiecte pe care le poate
denumi cu numărul respectiv: cinci degete la mână, 5 bucăţi de cretă la tablă etc. Observarea
grupelor naturale se poate face atât pe obiecte, cât şi pe desen. Ea nu trebuie să se limiteze la
obiectele prezente în clasă sau în manual, ci să se facă apel şi la experienţa de viaţă a copiilor.
Se dau sarcini de alcătuire de mulţimi care să reprezinte noul număr.
 Numărul va fi introdus în şirul numeric. Numărarea se va efectua mai întâi cu obiecte , apoi
abstract. Se numără cu pas dat(din 2 în 2, din 3 în 3) sau cu start dat până la noul număr.
Noul număr se compară cu precedentele, subliniindu-se că e mai mare, deoarece mulţimea
care îl reprezintă are mai multe elemente. Se stabilesc vecinii, se fac exerciţii de ordonare, de
completare a vecinilor. Se recomandă evitarea folosirii termenului de “scară numerică” ,
optându-se pentru aşezare în şir numeric crescător, descrescător. Aici se potrivesc foarte bine
jocurile didactice. Fiecare copil devine, prin magie, un număr. Jocul se poate derula pe holul
şcolii. Fiecarecopil primeşte un jeton pe care este scrisă cifra corespunzătoare. Numerele se
amestecă, dansează, la semnalul sonor oprindu-se. Ele trebuie să se aşeze corect, pe fiecare
treaptă a scării numerelor. Un alt copil poate fi dirijorul.La semnalul său numerele se amestecă.
La oprire dirijorul trebuie să le aşeze. Jocul “Aligatorul pofticios” este îndrăgit de copii. Un copil
este aligatorul si va trebui să înghită numărul mai mare, deoarece îi este tare foame. Copilul
care e aligatorul va primi un aligator de pluş în braţe şi se va întoarce spre numărul mai mare.
Copilul-aligator este la mijloc, cei doi copii în lateral. Aceştia din urmă au jetoane cu cifre. Copiii
vor fi familiarizaţi şi cu axa numerelor, aceasta fiind definită printr-un drum al numerelor,
fiecare dintre ele locuind pe această stradă.
 Numărul va fi compus şi descompus. Înţelegerea proceselor de compunere şi descompunere
se sprijină pe dobândirea conservării numerice. Se compune noul număr din precedentul şi
încă o unitate. Se descompune în diferite forme. Compunerea şi descompunerea reprezintă un
proces de analiză şi sinteză. Ele stau la baza operaţiilor de adunare şi scădere pe care le vor
învăţa mai târziu elevii. Se foloseşte mai întâi material didactic variat, apoi figuri numerice. Îi
putem solicita pe copii să fie detectivi şi să deescopere toate modalităţile de compunere şi
descompunere a numărului nou predat, să le înregistreze pe nişte bileţele. Copiii lucrează
individual în aceasta etapă. Se vor exprima în public ideile lor. Se poate apela la un dulap cu
rafturi din sala de clasă. Profesorul aşază pe rafturi totalul de obiecte, distribuind diferit. Copiii
pot veni să aşeze altfel obiectele pe rafturi. Varietatea materialelor este la îndemâna oricui. Se
pot folosi seminte, farfurii, capace,cutii, materiale din natură etc. Este deosebit de importantă
dozarea materialului didactic, gradarea şi justa lui utilizare. Învăţătorul trebuie să aibă în vedere
că scopul lecţiei nu este de a atrage atenţia copiilor spre particularităţile atractive ale

2
 obiectelor, ci spre puterea mulţimii de obiecte. Se foloseşte un material variat, dar dozat cu
grijă. Aici se numără şi figurile numerice, tabelele numerice, rigletele. Rolul materialului
didactic nu este acela de a frâna, ci de a contribui la dezvoltarea gândirii copiilor.

Numărul 0

Le prezentăm copiilor un obiect gol: coş gol, cutie goală, acvariu gol. Mulţimea nu are niciun element.
Sunt zero elemente, deci mulţimea are zero elemente. Îl introducem după ce le-am predat copiilor
numerele 1-9. Ne ajută în scrierea lui 10.

Numărul 10

Predarea lui 10 îi pune pe copii în situaţia dea reprezenta un număr cu ajutorul a mai multor cifre. Se
introduce ca şi celelalte numere.

Luăm 10 beţişoare şi le numărăm cu elevii. Le legăm şi manipulăm mănunchiul de beţişoare: îl lăsăm să

cadă, îl ridicăm, scoţând în evidenţă că avem de-a face cu un singur obiect: O ZECE.

Trecerea peste prima zece provoacă o schimbare radicală în dezvoltarea reprezentărilor copilului despre
număr. Numerele mai mari de zece se raportează nu la o mulţime concretă de obiecte, ci la o mulţime de
zece elemente: ZECEA. Aceasta devine baza sistemului de numeraţie. Aici se pune baza sistemului
zecimal al numeraţiei. Fiecare număr apare acum în raport cu 10. În gândirea copilului se formează un
sistem de reprezentări numerice,, al căror centru este reprezentarea numărului zece.

Numerele 10-100

Materiale didactice variate: beţişoare, numărătoarea cu bile, cuburi, figuri numerice, cutie care indică
locul zecilor, al unităţilor.

Este important ca elevii să înţeleagă componenţa zecimală a sutei şi să considere zecea ca bază a
sistemului de numeraţie.

Înainte de a-i învăţa pe copii să numere pănă la 20 , trebuie să le formăm noţiunea de zece raportată la
noţiunea de unitate.Formarea numerelor se face prin adăugarea unei unităţi la numărul precedent,
pornindu-se de la 10.

-La zece beţişoare mai adăugaţi un beţişor. Încotro aţi dus un beţişor?

-La 10.

-Câte beţişoare aveţi acum pe masă?

-11.

-Cum aţi făcut?

- Am dus 1 beţişor spre 10.

3
Suta: e important ca elevii să o vadă.Se leagă 10 mănunchiuri a câte 10 beţişoare. Ei vor vedea suta ca
pe un tot unitar.Se pot folosi hârtii de câte 1 leu, de 10 lei, 100 de lei. Învăţătorul cheamă pe rând elevii în
faţa clasei şi îi pune să numere hârtii de câte 1 leu. Când au terminat de numărat 10 lei, îi pune să le
înlocuiască cu o hârtie de o sută. Ei văd şi mai clar cum 10 unităţi pot fi înlocuite cu o zece, iar 10 zeci cu
o sută.

Exemplu: Nr. 364

Se formează mulţimea de 364 de beţişoare şi se analizează componenţa: 3 sute, 6 zeci şi 4 unităţi.

Fiecare sută se transformă în câte 10 zeci, obţinându-se 30 de zeci, la care se adaugă şi celelalte 6 zeci şi
4 unităţi. Deci, numărul poate fi exprimat prin două grupe de unităţi: zeci şi unităţi( 36 zeci, 4 unităţi). Se
constată că mulţimea de beţişoare nu s-a schimbat, chiar dacă numărul a putut fi transformat în număr
de două grupe. Se fac mai multe exerciţii de transformare a unităţilor în zeci şi formarea numerelor din
zecile şi unităţile date.

Sarcini didactice:

 Spuneţi numărul care este compus din 85 zeci şi 5 unităţi.

 Transformaţi 740 de unităţi în zeci şi în sute şi zeci.

Numere mai mari de 1000

Elevii învaţă acum noţiunile de ordin şi clasă.

Unităţile simple- unităţi de ordin 1

Zecile-unităţi de ordin 2

Sutele-unităţi de ordin 3

Etc.

Pe măsură ce cunosc ordinele, elevii constată că grupuri de trei ordine consecutive , începând cu cel al
unităţilor, conţin unităţi care se numesc la fel: unităţi, unităţi de mii, unităţi de milioane etc. Dată fiind
această periodicitate, este firesc ca grupul de trei ordine consective să formeze o nouă structură, numită
clasă.

Este foarte importantă motivarea elevilor pentru a învăţa numere mai mari. Le putem trezi interesul prin
întrebări de tipul: “ Vreţi să ştiţi cum se scriu şi se citesc numerele care arată câte fire de nisip sunt pe o
plajă?”

Compararea numerelor mai mari decât 10

4
  Se compară mai întâi numerele formate,începând cu zecile.
Câte zeci are nr.24?(2 zeci)
Câte zeci are nr.36?( 3 zeci)
Cu câte zeci are mai puţine nr. 24? (cu o zece)
Se scrie relaţia: 24 <36
 24 şi 24
Compari zecile: 20 = 20
Compare unitatile: 4=4
Asadar, 24=24

 43 si 45
Compari zecile: 40=40
Compari unitatile:3< 5
Asadar, 43<45

CONCLUZII:

Metodologia formării conceptului de număr natural se bazează pe faptul că elevii de vârstă şcolară mică
se află în stadiul operaţiilor concrete, învăţând prin intuire şi manipulare directă a obiectelor. Pe măsură
ce se avansează către clasa a IV-a are loc trecerea treptată spre abstract. Elevii de vârstă şcolară mică se
află în stadiul operaţiilor concrete, după Piaget, învăţând prin intuire şi manipulare directă a obiectelor.

Etape:

 Acţională- acţiuni cu mulţimi de obiecte

 Iconică- reprezentarea grafică a mulţimilor
 Simbolică- cifre,semne.

Conceptul de număr se consideră format dacă se dezvoltă raporturi reversibile de asociere număr la
cantitate şi invers, cantitate la număr şi se realizează sinteza şirului numeric.

Sugestii metodologice:

 Fiecare elev trebuie să opereze direct cu un material didactic bogat, variat, atractiv
 Solicitările să fie gradate, cu orientare spre abstractizare(operare cu obiecte concrete, folosirea
jetoanelor cu imagini, a figurilor simbolice, a schemelor)
 Antrenarea mai multor analizatori
 Corelaţii interdisciplinare
 Activizarea elevilor prin folosirea strategiilor didactice eficiente.

BIBLIOGRAFIE:”Metodica predării matematicii în ciclul primar”, Roşu Mihail, ed.Credis, Bucureşti, 2006

„Didactica predării matematicii pentru învăţământul primar”, C.Petrovici, ed Polirom,

Bucureşti, 2014

„Metodica predării aritmeticii în şcoala generală de 8 ani”, Editura Didactică şi Pedagogică,

Bucureşti, 1965.

5
ANEXE

6
7
8
9
10
11
12
13
14
15
16
17
18
19
20
21
22
23
24
25
26
27
28
29
30
31
32
33
34
35
36
37
38
39
40
41
42
43
44
45