Mulţimi, relaţii, funcţii

Curs 1, partea a II-a

17 octombrie 2020

(Institute) 17 octombrie 2020 1 / 31

Teoria mulţimilor

Este considerat¼ a o ramur¼

a a Logicii matematice, al c¼
arei studiu a fost
iniţiat de Georg Cantor (~1870).
Ofer¼
a un limbaj unitar şi instrumente de lucru tuturor domeniilor
matematicii.
Studiaz¼a: operaţii cu mulţimi, relaţii binare (de echivalenţ¼
a, de
ordine, funcţionale), cardinale.
Vom adopta punctul de vedere al "teoriei naive" a mulţimilor a lui
Georg Cantor ("Mulţimea este o colecţie de obiecte bine determinate
şi distincte"-descriere, nu de…niţie)
Noutatea teoriei lui Cantor: introducerea unor metode de comparare
a mulţimilor in…nite, prin trecerea de la conceptul intuitiv de num¼
ar
de elemente al unei mulţimi …nite la conceptul, mai general, de
cardinal al unei mulţimi.

(Institute) 17 octombrie 2020 2 / 31

Termeni de baz¼
a. Moduri de de…nire a unei mulţimi
O mulţime este o colecţie de obiecte distincte, numite elementele
mulţimii.
Not¼am mulţimile cu litere mari: A, B, C ,...şi elementele cu litere mici:
a, b, c, .., x, y , z,etc.
Exemplu. Mulţimi de numere: N, Z, Q, R, C.
Apartenenţ¼ a. Dac¼ am a 2 A (a
a a este element al mulţimii A, not¼
aparţine mulţimii A). Dac¼ a a 2 A, spunem c¼ a A conţine elementul a. În
caz contrar (dac¼ a este adev¼ a : (a 2 A)), not¼
arat c¼ am a 2/ A.
Moduri de de…nire a unei mulţimi:
Sintetic: prin enumerarea tuturor elementelor mulţimii. Scriem între
acolade toate elementele mulţimii, indiferent de ordine (f¼
ar¼
a a se
repeta).
Analitic: se precizeaz¼a o proprietate pe care o elementele mulţimii şi
numai ele. fx : P (x )g înseamn¼a mulţimea elementelor x cu
proprietatea P (x ).
(Institute) 17 octombrie 2020 3 / 31
Moduri de de…nire a unei mulţimi. Exemple

Sintetic: Mulţimea anotimpurilor, mulţimea lunilor din an, mulţimea

zilelor s¼
apt¼
amânii.
Analitic: Mulţimea persoanelor din lume n¼ascute în 2017, mulţimea
p¼
atratelor, mulţimea numerelor naturale pare.
Se admite existenţa unei mulţimi care nu are niciun element, numit¼ a
mulţimea vid¼a, notat¼ a cu ?.
Uneori se foloseşte o mulţime total¼
a, numit¼a şi mulţime de referinţ¼
a.
Exemple:
1) fx 2 N : x 4g = f0, 1, 2, 3, 4g.
2) fx 2 N : x este num¼ ar parg = f0, 2, 4, 6, 8, 10, 12, ...g
3) fx 2 N : x şi x + 1 sunt numere impareg = ?.

(Institute) 17 octombrie 2020 4 / 31

Egalitatea mulţimilor. Relaţia de incluziune
Egalitate Dou¼
a mulţimi sunt egale atunci şi numai atunci când au aceleaşi
elemente.
A = B înseamn¼ a (8x ) (x 2 A $ x 2 B )
Exemplu:
f1, 2, 3g = f1, 3, 2g = f2, 1, 3g = f2, 3, 1g = f3, 1, 2g = f3, 2, 1g
(sunt 6 = 1 2 3 permut¼ ari)
Generalizare: f1, 2, ..., n 1, ng = fn 1, n, ..., 2, 1g (sunt
n! = 1 2 ... n permut¼ ari)
Incluziune A este inclus¼ a în B (şi scriem A B) dac¼ a orice element al
mulţimii A aparţine şi mulţimii B.

A a (8x ) (x 2 A ! x 2 B )
B înseamn¼

Dac¼
a A B, spunem c¼ a A este o submulţime (sau o parte) a lui B.
Observaţie. Mulţimea vid¼
a este submulţime a oric¼
arei mulţimi.
Dubla incluziune: A = B dac¼ a şi numai dac¼
a: A B şi B A.
(Institute) 17 octombrie 2020 5 / 31
Exemple- egalitate, incluziune

1) fx 2 N : x este num¼ ar parg = f2 k : k 2 Ng

2) fx 2 N : x x este num¼ ar parg = fx 2 N : x este num¼ ar parg
3) Mulţimea p¼ atratelor Mulţimea dreptunghiurilor
4) Mulţimea triunghiurilor echilaterale Mulţimea triunghiurilor isoscele
5) Mulţimea triunghiurilor în care coincid intersecţia medianelor şi
intersecţia în¼
alţimilor=Mulţimea triunghiurilor echilaterale.
6) N Z Q R C.
7) Trilogia fApus de soare, Viforul, Luceaf¼ arulg este o submulţime a
operelor lui Barbu Ştef¼ anescu-Delavrancea.

(Institute) 17 octombrie 2020 6 / 31

Diagrame Euler-Venn
Etimologie (limba latin¼ a): includere =a închide în (in: în, claudere : a
închide)
Diagrama Euler-Venn este o reprezentare convenţional¼ a a unei mulţimi
oarecare prin mulţimea punctelor interioare unui contur (Contur=curb¼ a
plan¼
a închis¼
a şi simpl¼
a, adic¼
a f¼
ar¼
a puncte de autointersecţie)
Exemplu: Reprezentare pentru A B

(Institute) 17 octombrie 2020 7 / 31

Operaţii cu mulţimi. Reuniunea, intersecţia
Fie A şi B mulţimi (considerate submulţimi ale aceleiaşi mulţimi de
referinţ¼
a).
Reuniunea a dou¼ a mulţimi A şi B este mulţimea elementelor care aparţin
a cu A [ B:
cel puţin uneia din mulţimile A şi B. Se noteaz¼
A [ B = fx : x 2 A sau x 2 B g .
Intersecţia a dou¼
a mulţimi A şi B este mulţimea elementelor care aparţin
ambelor mulţimi A şi B. Se noteaz¼a cu A \ B:
A \ B = fx : x 2 A şi x 2 B g .
Observa¸ tii. 1) În intersecţie lu¼
am toate elementele comunecelor dou¼
a
mulţimi.
2) În reuniune lu¼ am elementele comune şi elementele necomunecelor dou¼
a
mulţimi, …ecare element câte o singur¼ a. (A \ B A [ B)
a dat¼
3) Dou¼ a mulţimi se numesc disjuncte dac¼ a nu au elemente comune
(intersecţia lor este mulţimea vid¼a ?).
4) Comutativitate: A [ B = B [ A şi A \ B = B \ A.
(Institute) 17 octombrie 2020 8 / 31
Reuniunea/ intersecţia a dou¼
a mulţimi. Exemple

1) Fie A = f1, 3, 4, 5, a, b, c, d, e g şi B = f5, 4, 2, ε, δ, γ, β, αg. Avem

A \ B = f4, 5g şi A [ B = f1, 2, 3, 4, 5, a, b, c, d, e, α,β,γ,δ,εg.
2) Fie P mulţimea p¼ atratelor, D mulţimea dreptunghiurilor, R mulţimea
romburilor, S mulţimea patrulaterelor plane care au toate laturile
congruente sau au toate unghiurile congruente.
Avem D \ R = P, iar D [ P = S.
(Institute) 17 octombrie 2020 9 / 31
Operaţii cu mulţimi. Diferenţa a dou¼
a mulţimi

Diferenţa a dou¼ a mulţimi A şi B este mulţimea elementelor care aparţin

lui A şi nu aparţin lui B. Se noteaz¼ a cu A n B sau A B:

A n B = fx : x 2 A şi x 2
/ Bg .

Totdeauna (A n B ) \ (B n A) = ?. Avem A n B 6= B n A, cu excepţia

cazului când A = B.
(Institute) 17 octombrie 2020 10 / 31
Operaţii cu mulţimi. Diferenţa a dou¼
a mulţimi,
complementara unei mulţimi (în raport cu o mulţime de
referinţ¼
a)

Complementara (unei submulţimi A a mulţimii de referinţ¼a, universale

U ) = mulţimea elementelor din U care nu aparţin lui A. Se noteaz¼
a cu
CU A sau, pe scurt, cu CU A

CU A = fx 2 U : x 2
/ Ag = U n A.

Observa¸tii: 1) Fie A U. Din principiul noncontradicţiei: A \ CU A = ?.

Din principiul terţului exclus: A [ CU A = U. Folosind dubla negaţie:
CU (CU A) = A.
2) Pentru orice mulţimi A, B U, avem: A n B = A \ CU B.

(Institute) 17 octombrie 2020 11 / 31

Propriet¼
aţi ale operaţiilor cu mulţimi

Se demonstreaz¼ a pe baza propriet¼ aţilor corespunz¼

atoare ale operatorilor
logici, ţinând seama de corespondenţele:
[ $ _ (Reuniune $Disjuncţie), \ $ ^ (Intersecţie $Conjuncţie),
CE $ : (Complementar¼ a$Negaţie)
1) Comutativitatea: A [ B = B [ A şi A \ B = B \ A.
2) Asociativitatea: (A [ B ) [ C = A [ (B [ C ) şi
(A \ B ) \ C = A \ (B \ C ).
3) Distributivitatea:
a de reuniune: A \ (B [ C ) = (A \ B ) [ (A \ C )
a) intersecţiei faţ¼
b) reuniunii faţ¼a de intersecţie: A [ (B \ C ) = (A [ B ) \ (A [ C )
4) Legile lui De Morgan: Pentru orice mulţimi A, B U, avem:
a) CU (A [ B ) = CU A \ CU B (Complementara reuniunii este intersecţia
complementarelor)
b) CU (A \ B ) = CU A [ CU B (Complementara intersecţiei este reuniunea
complementarelor)
(Institute) 17 octombrie 2020 12 / 31
Num¼
arul de elemente al reuniunii a dou¼
a mulţimi …nite

Vom nota cu N (A) num¼ arul de elemente al unei mulţimi …nite A.

În predarea adun¼ arii numerelor naturale, se utilizeaz¼
a urm¼atorul principiu:
dac¼ a A şi B sunt mul¸timi …nite disjuncte, atunci
N (A) + N (B ) = N (A [ B ) .
(Pentru a aduna numerele naturale a şi b, consider¼ am mulţimile disjuncte
A şi B cu N (A) = a şi N (B ) = b; atunci a + b = N (A [ B )).
Generalizare: a + b + c = N (A [ B [ C ) = N (A) + N (B ) + N (C ),
dac¼
a mulţimile A, B, C sunt disjuncte dou¼
a câte dou¼
a
a A \ B = B \ C = C \ A = ?).
(adic¼

(Institute) 17 octombrie 2020 13 / 31

Num¼
arul de elemente din reuniunea a dou¼
a mulţimi …nite

a A \ B = ?, atunci
Fie mulţimile …nite A şi B. Dac¼
N (A [ B ) = N (A) + N (B ), prin de…niţia sumei a dou¼ a numere naturale.
Dac¼a A \ B 6= ?, atunci N (A) + N (B ) > N (A [ B ), deoarece …ecare
element comun este num¼arat de 2 ori.
Teorem¼ a. Pentru orice mulţimi …nite A şi B avem:
N (A [ B ) = N (A) + N (B ) N (A \ B ).
Exemplu: Într-un grup de n persoane, …ecare vorbeşte engleza sau
franceza (cel puţin una dintre cele dou¼
a limbi). Dac¼a e persoane vorbesc
engleza şi f persoane vorbesc franceza, a‡aţi câte persoane vorbesc
ambele limbi.

(Institute) 17 octombrie 2020 14 / 31

Num¼
arul de elemente din reuniunea a dou¼
a mulţimi …nite

(Institute) 17 octombrie 2020 15 / 31

Num¼
arul de elemente din reuniunea a dou¼
a mulţimi …nite

Teorem¼ a. Pentru orice mulţimi …nite A şi B avem:

N (A [ B ) = N (A) + N (B ) N (A \ B ).
Demonstraţie. Folosind o diagram¼ a Euler-Venn, observ¼
am c¼a:
A = (A \ B ) [ (A n B ), B = (A \ B ) [ (B n A) şi
A [ B = (A \ B ) [ (A n B ) [ (B n A). Mulţimile (A \ B ) , (A n B ),
(B n A) sunt disjuncte dou¼a câte dou¼a. Avem
1) N (A) = N (A \ B ) + N (A n B ); 2) N (B ) = N (A \ B ) + N (B n A);
3) N (A [ B ) = N (A \ B ) + N (A n B ) + N (B n A).
Din 1) şi 2) rezult¼
a:
4) N (A) + N (B ) = N (A \ B ) + N (A \ B ) + N (A n B ) + N (B n A).
a: N (A) + N (B ) = N (A \ B ) + N (A [ B ).
Din 3) şi 4) rezult¼

(Institute) 17 octombrie 2020 16 / 31

Num¼
arul de elemente din reuniunea a trei mulţimi …nite
Teorem¼a. Pentru orice mulţimi …nite P şi Q avem:
N (P [ Q ) = N (P ) + N (Q ) N (P \ Q ).
Consecinţ¼
a. Pentru orice mulţimi …nite A, B, C avem:
N (A [ B [ C ) = N (A) + N (B ) + N (C )
[N (A \ B ) + N (B \ C ) + N (C \ A)]
+N (A \ B \ C ).

(Institute) 17 octombrie 2020 17 / 31

Produs cartezian

De…niţie. Produsul cartezian A B al dou¼ a mulţimi A şi B este

mulţimea perechilor ordonate (a, b ) în care a 2 A şi b 2 B.
A B = f(a, b ) : a 2 A şi b 2 B g.
În perechea (a, b ) numim a prima component¼ a şi b a doua component¼
a.
1) Perechea (numele tat¼ alui, numele mamei) din certi…catul de naştere.
2) Perechea (localitate, judeţ) dintr-o adres¼a poştal¼
a din România
3) Perechea (utilizator, parol¼a) utilizat¼
a pentru autenti…care
4) Perechea coordonatelor geogra…ce (latitudine, longitudine):
exemplu-oraşul Bac¼ au are coordonatele (46 350 N, 26 550 E ).
Observaţie. Avem egalitatea de perechi ordonate (a, b ) = (c, d ) dac¼ a şi
numai dac¼a: a = c şi b = d. În particular: (a, b ) = (b, a) , a = b.

(Institute) 17 octombrie 2020 18 / 31

Produs cartezian. Exemple
1) P¼
atratele unei table de şah sunt notate (denumite) folosind elementele
produsului cartezian fA, B, C , D, E , F , G , H g f1, 2, 3, 4, 5, 6, 7, 8g.

2) f1, 2, 3g fa, b g = f(1, a) , (1, b ) , (2, a) , (2, b ) , (3, a) , (3, c )g.

3) Variantele care apar la aruncarea a dou¼ a zaruri pot … indicate cu
ajutorul produsului cartezian f1, 2, 3, 4, 5, 6g f1, 2, 3, 4, 5, 6g.
4) R R, care este în corespondenţ¼ a bijectiv¼a cu mulţimea punctelor
arui plan P (baza geometriei analitice plane). Fix¼
oric¼ am în planul P un
reper cartezian, format din axele perpendiculare Ox şi Oy . Fiec¼ arui punct
M din plan îi asociem o unic¼ a pereche (x, y ) 2 R R (abscis¼a, ordonat¼a).
5) Câte ţinute se pot forma, pe rând, având 3 bluze (alb¼ a, roşie, verde) şi
2 fuste (neagr¼a, gri)?
am cu N (E ) num¼
Fie mulţimile …nite A şi B. Not¼ arul de elemente dintr-o
mulţime …nit¼a E . Atunci
N (A B ) = N (A) N (B ) .

(Institute) 17 octombrie 2020 19 / 31

Relaţii binare
De…niţie. Se numeşte relaţie binar¼ a între dou¼ a mulţimi A şi B orice
submulţime a produsului cartezian A B.
Fie o relaţie R A B. Dac¼ a (x, y ) 2 R mai scriem x Ry şi spunem c¼ a
"x este în relaţie cu y ".
De…niţie. Se numeşte relaţie binar¼ a pe o mulţime A o relaţie binar¼ a între
A şi A.
Exemple 1) Relaţia de egalitate pe o mulţime A este reprezentat¼ a de
mulţimea f(x, x ) : x 2 Ag A A (mulţime numit¼ a diagonala produsului
cartezian A A).
2) Relaţia între mulţimea A a localit¼ aţilor din România şi B mulţimea
judeţelor din România, la care se adaug¼ a municipiul Bucureşti, de…nit¼a
prin: x Ry , x este în judeţul y .
3) Relaţia între mulţimea L a locuitorilor României şi mulţimea A a
localit¼
aţilor din România, de…nit¼ a prin: x D y , x are domiciliul în y .
4) Relaţia de apartenenţ¼ a la o mulţime, relaţia de incluziune pentru dou¼ a
mulţimi.
(Institute) 17 octombrie 2020 20 / 31
Relaţii binare pe o mulţime. Tipuri remarcabile

1) Relaţia R se numeşte re‡exiv¼a dac¼a: este adev¼arat¼

a propoziţia xRx
pentru orice x 2 A.
2) Relaţia R se numeşte simetric¼a dac¼a: ori de câte ori xRy , avem yRx.
Pe scurt, scriem xRy ) yRx
3) Relaţia R se numeşte antisimetric¼a dac¼a: din xRy şi yRx rezult¼a x = y.
Pe scurt, scriem: (xRy ) ^ (yRx ) ) (x = y ).
4) Relaţia R se numeşte tranzitiv¼a dac¼
a: ori de câte ori xRy şi yRz, avem
xRz.
Pe scurt, (xRy ) ^ (yRz ) ) (xRz ).

Exemplu: Dac¼
aA B şi B C , atunci A C (incluziunea e tranzitiv¼
a)

(Institute) 17 octombrie 2020 21 / 31

Relaţii de echivalenţ¼
a

De…niţie. Se numeşte rela¸ tie de echivalen¸

t¼a pe o mulţime o relaţie binar¼
a
re‡exiv¼ a, simetric¼
a şi tranzitiv¼
a pe acea mulţime. (R, S, T)
Exemple de relaţii de echivalenţ¼ a
1) Relaţia de egalitate a numerelor pe A, unde A 2 fN, Z, Q, R, Cg este
o relaţie de echivalenţ¼a pe A.
2) Relaţia de egalitate a mulţimilor este o relaţie de echivalenţ¼
a.
3) Fie A o mulţime de persoane. Pentru x, y 2 A spunem c¼ a xRy , x şi y
au aceeaşi vârst¼a.
4) Relaţiile de congruenţ¼ a (pe mulţimea segmentelor; pe mulţimea
unghiurilor; pe mulţimea triunghiurilor, etc.) sunt relaţii de echivalenţ¼ a.
.

(Institute) 17 octombrie 2020 22 / 31

Relaţii de ordine
De…niţie. Se numeşte rela¸ tie de ordine pe o mulţime o relaţie binar¼ a
re‡exiv¼ a, antisimetric¼ a şi tranzitiv¼a pe acea mulţime. (R, A, T)
Exemple de relaţii de ordine
1) Relaţia uzual¼ a între numere se extinde progresiv de la N la Z, Q, R.
Relaţia pe R este relaţia de ordine total¼ a cel mai frecvent utilizat¼a în
matematic¼ a şi în aplicaţiile matematicii.
2) Relaţia de incluziune pe mulţimea p¼ arţilor unei mulţimi.
3) Relaţie "ordine alfabetic¼ a" pe mulţimea cuvintelor unei limbi este o
relaţie de ordine total¼ a, care st¼ a la baza ordon¼ arii şi apoi a g¼
asirii
cuvintelor dintr-un dicţionar.
4) Relaţia de…nit¼ a pe N prin "xRy dac¼ a x divide y " este o relaţie de
ordine, care nu este total¼ a.
Oric¼arei relaţii de ordine pe A i se asociaz¼ a relaţia de ordine (invers¼
a)
, dar şi o relaţie < pe A, care nu este relaţie de ordine în sensul de…niţiei
de mai sus:
x < y , [(x y ) ^ (x 6= y )] .
(Institute) 17 octombrie 2020 23 / 31
Relaţii funcţionale. Funcţii

De…niţie. Fie A şi B mulţimi nevide. O relaţie binar¼

a R A B se
numeşte relaţie funcţional¼
a cu domeniul A şi codomeniul B (sau funcţie
de…nit¼
a pe A cu valori în B) dac¼ a

pentru orice x 2 A exist¼

a un unic y 2 B astfel încât xRy . (1)

Pentru simplitate, vom nota relaţia funcţional¼

a R de mai sus sub forma
funcţiei f : A ! B, de…nit¼
a prin f (x ) = y dac¼a xRy .
O funcţie f : A ! B este determinat¼ a de 3 elemente:
1) Mulţimea A, numit¼ a domeniul de de…niţie al funcţiei.
2) Mulţimea B, numit¼ a codomeniul funcţiei (mulţimea în care funcţia ia
valori).
3) Legea de corespondenţ¼a (precizeaz¼ a regula dup¼
a care asociem …ec¼ arui
element x 2 A un singur element y = f (x ) 2 B).

(Institute) 17 octombrie 2020 24 / 31

Funcţii. Moduri de reprezentare
Legea de corespondenţ¼ a poate … dat¼a în dou¼
a moduri:
a) sintetic: printr-o diagram¼ a, un tablou, prin gra…c.
Gra…cul funcţiei f : A ! B este Gf = f(x, f (x ) : x 2 Ag A B.
b) analitic: o regul¼ a de asociere, una sau mai multe formule.
Exemple:

1) f : f0, 1, 2, 3g ! f1, 2, 3, 4, 5, 6g de…nit¼

a prin f (x ) = x + 2 poate …
x 0 1 2 3
dat¼
a şi prin tabloul
f (x ) 2 3 4 5

2) Fie A mulţimea persoanelor din toate timpurile. De…nim f : A ! A prin

f (x ) = y dac¼
a y este mama biologic¼ a a lui x.
3) D : N N ! N , unde D (x, y ) =cel mai mare divizor comun al
numerelor x şi y .
a şi N : P (E ) ! N de…nit¼
4) Fie E o mulţime …nit¼ a prin N (x ) =num¼
arul
de elemente ale mulţimii x E .
(Institute) 17 octombrie 2020 25 / 31
Funcţii: injective, surjective

Fie f : A ! B o funcţie. Dac¼ a y = f (x ), atunci y este numit imaginea lui

x prin funcţia f (valoarea funcţiei f în punctul x), iar x este o preimagine
a lui y prin f .
De…niţie. Funcţia f : A ! B se numeşte injectiv¼ a dac¼a orice dou¼ a
elemente distincte au imagini distincte: pentru orice x1 6= x2 (în A) avem
f (x1 ) 6= f (x2 ).
Echivalent: f (x1 ) = f (x2 ) ) x1 = x2 ; Orice element y 2 B are cel mult
o preimagine.
De…niţie. Funcţia f : A ! B se numeşte surjectiv¼ a dac¼a orice element
y 2 B are cel puţin o preimagine:

8y 2 B, 9x 2 A astfel încât y = f (x )

Echivalent: Mulţimea valorilor funcţiei coincide cu codomeniul (În general,

mulţimea valorilor funcţiei este inclus¼
a în codomeniu).

(Institute) 17 octombrie 2020 26 / 31

Funcţii: injective, surjective. Exemple
1) Funcţia f : f0, 1, 2, 3g ! f1, 2, 3, 4, 5, 6g de…nit¼a prin f (x ) = x + 2
este injectiv¼a (…ind strict cresc¼
atoare), dar nu este surjectiv¼ a: elementul 1
din codomeniu nu are nicio preimagine (analog, elementul 6).
2) Funcţia f : f 3, 2, 3g ! f4, 9g de…nit¼ a prin f (x ) = x 2 este surjectiv¼
a
(4 = f (2), 9 = f (3)), dar nu este injectiv¼ a (f ( 3) = f (3)).
3) Fie A mulţimea persoanelor din toate timpurile şi B mulţimea femeilor
din toate timpurile. De…nim f : A ! B prin f (x ) = y dac¼ a y este mama
biologic¼a a lui x. Funcţia nu este injectiv¼a (exist¼
a cel puţin o mam¼ a cu mai
mulţi copii biologici), nu este surjectiv¼a (unele femei nu avut copii
biologici)
4) Orice funcţie de gradul I f : R !R (de…nit¼ a prin f (x ) = ax + b, unde
a, b 2 R şi a 6= 0) este injectiv¼
a şi surjectiv¼
a.
Injectiv¼
a:
f (x1 ) = f (x2 ) ) a x1 + b = ax2 + b j ( b ) ) ax1 = ax2 j : a ) x1 = x2 .
Surjectiv¼
a:
1
y = f (x ) , y = ax + b , y b = ax , ax = y b,x = a (y b ).
(Institute) 17 octombrie 2020 27 / 31
Funcţii bijective (injective şi surjective în acelaşi timp)

De…niţie. Funcţia f : A ! B se numeşte bijectiv¼ a dac¼a este injectiv¼

a şi
surjectiv¼
a.
Reamintim c¼ a: 1) f : A ! B este injectiv¼ a dac¼ a şi numai dac¼ a orice y 2 B
are cel mult o preimagine x 2 A.
2) f : A ! B este surjectiv¼a dac¼a şi numai dac¼ a orice y 2 B are cel mult
o preimagine x 2 A.
Atunci: f : A ! B este bijectiv¼ a dac¼ a şi numai dac¼ a orice y 2 B are
exact o preimagine x 2 A.
Fie f : A ! B o funcţie bijectiv¼
a. Atunci …ecare y 2 B se scrie în mod
unic ca y = f (x ), cu x 2 A; astfel, putem de…ni o funcţie g : B ! A prin
g (y ) = x, numit¼a inversa funcţiei f (not¼ am: g = f 1 ).
Se observ¼ a c¼
af 1 : B ! A este bijectiv¼ a şi are inversa f : A ! B.

(Institute) 17 octombrie 2020 28 / 31

Funcţii injective, surjective, bijective-sau nu?

(Institute) 17 octombrie 2020 29 / 31

Funcţii injective, surjective, bijective-sau nu?
Funcţie bijectiv¼
a=corespondenţ¼
a biunivoc¼
a (unu-la-unu)

(Institute) 17 octombrie 2020 30 / 31

Mulţimi echipotente (cu aceeaşi putere)
De…niţie. Fiind date dou¼ a mulţimi A şi B, spunem c¼ a A este echipotent¼
a
cu B (scriem A B) dac¼ a exist¼ a f : A ! B. (În
a o funcţie bijectiv¼
limbajul comun, A B înseamn¼a A şi B au tot atâtea elemente)
Relaţia de echipotenţ¼ a a mulţimilor este relaţie de echivalenţ¼
a:
1) Re‡exiv¼ a: A A pentru orice mulţime A, deoarece funcţia identitate
este bijectiv¼a.
2) Simetric¼ a: A B ) B A, deoarece inversa unei funcţii bijective
este tot bijectiv¼ a.
3) Tranzitiv¼ a: (A B ) ^ (B C ) ) A C (deoarece prin compunerea
a dou¼ a funcţii bijective se obţine totdeauna o funcţie bijectiv¼ a).
De…niţie. Spunem c¼ a dou¼a mulţimi A şi B echipotente au acelaşi
cardinal. Cardinalul unei mulţimi A este clasa tuturor mulţimilor
echipotente cu A.
Exemplu. Fiecare num¼ ar natural este cardinalul unei mulţimi …nite.
Num¼ arul natural n este clasa tuturor mulţimilor echipotente cu
f1, 2, ..., ng (cu alte cuvinte, clasa mulţimilor cu n elemente).
(Institute) 17 octombrie 2020 31 / 31