Cîşlaru Mălina Elena

PIPP, grupa IV, anul II

Metoda falsei ipoteze

Problemă de tip 1:
Într-un bloc sunt 32 de apartamenete, unele cu câte 3 camere, altele cu câte 5 camere. În
total fiind 118 de camere. Câte apartamente sunt cu 3 camere şi câte sunt cu 5 camere?

Traseu metodic:

 Citirea, memorarea şi repetarea enunţului.

Elevii citesc enunţul, integral sau secvenţial.

 Ghidarea prin întrebări pentru a înţelege textul problemei .

Câte apartamente sunt în bloc? (R: În bloc sunt 32 de apartamente.)
Ce mai ştim? (R: Mai ştim că unele au câte 3 camere şi altele câte 5 camere.)
Câte camere sunt în total? (R: În total sunt 118 camere.)
Ce trebuie să aflăm? (R: Trebuie să aflăm câte apartamente sunt cu 3 camere şi câte
apartamnete sunt cu 5 camere.)
Ce metodă vom aplica pentru a rezolva această problemă? (R: Vom rezolva problema
prin metoda falsei ipoteze.)

 Transpunerea în limbaj matematic a datelor problemei (modelarea matematică a

problemei ) şi schiţarea şi notarea datelor problemei.
Notăm cu a numărul apartamentelor cu 3 camere şi b numărul apartamentelor cu 5
camere.
Cum scriem datele problemei?
a + b = 32
a · 3 + b · 5 = 118
a = ?; b = ?;

 Realizarea desenului problemei , stabilirea tipului de metodă folosită şi existenţa

metodelor alternative .
 Construirea falsei ipoteze
Presupunem că toate apartamentele au 3 camere, deci vom avea: 32 × 3 = 96 (camere)

 Construirea planului logico-operaţional .

1. Câte camere sunt în plus, în total ?
118 ‒ 96 = 22 (camere în plus în total)
2. Câte camere sunt în plus la apartamentele cu 5 camere ?
5 ‒ 3 = 2 ( camere în plus )
3. Câte apartamente cu 5 camere sunt?
22 : 2 =11 (apartamente cu câte 5 camere)
4. Câte apartamente cu 3 camere sunt ?
32 ‒11 = 21 (apartamente cu câte 3 camere)

 Verificarea răspunsului.

11 × 5 + 21 × 3 = 55 + 63 =118 (camere)

 Rezolvarea problemei prin alte metode

Metoda II
Construirea falsei ipoteze
Preupunem că toate apartamentele au 5 camere, deci vom avea 32 × 5 =160 (camere)
1. Câte camere sunt în minus,în total?
160 ‒ 118 = 42 (camere în minus,în total)
2. Câte camere sunt în minus la apartamentele cu 3 camere?
5 ‒ 3 =2 (camere în minus )
3. Câte apartamente cu 3 camere sunt ?
42 : 2 = 21 (apartamente cu 3 camere)
4. Câte apartamente cu 5 camere sunt ?
32 ‒ 21 = 11 (apartamente cu 5 camere)
 Redactarea răspunsului.
a = 21( apartamente cu 3 camere); b = 11 (apartamente cu 5 camere )
 Scrierea problemei în exerciţiu.
Numărul de apartamente cu 3 camere (118 ‒ 32 ×3) : ( 5 ‒3 )
 Compunerea de probleme după acelaşi exerciţiu, dar schimbând contextul.
Într-o cutie sunt 32 de plase cu portocale. În unele plase sunt 3 portocale, în altele sunt 5
portocale, în total fiind 118 portocale. Câte plase sunt cu 3 portocale şi câte plase sunt cu
5 portocale ?
 Compunerea de probleme după acelaşi context cu cel iniţial, dar schimbând
numerele.
Într-o parcare sunt 8 autocare , unele cu câte 33 de locuri, altele cu câte 59 de locuri, în
total fiind 294 de locuri. Câte autocare sunt de fiecare fel ?
Problemă de tip 2:
Un grup de copii vor să se plimbe cu barca pe Lacul Bicaz. Dacă se aşează câte 3 copii
într-o barcă, rămân 6 copii pe mal. Dacă se aşează câte 5 copii într-o barcă, rămân 2 bărci libere.
Câte bărci şi câţi copii sunt?
 Citirea, memorarea şi repetarea enunţului.
Elevii citesc enunţul, integral sau secvenţial.

 Ghidarea prin întrebări pentru a înţelege textul problemei .

Ce ştim despre numărul copiilor? (R: Ştim că dacă sunt aşezaţi câte 3 în barcă, rămân 6
pe mal.)
Ce mai ştim? (R: Mai ştim că dacă sunt aşezaţi câte 5 copii, rămân 2 bărci libere.)
Ce trebuie să aflăm ? (R: Trebuie să aflăm câte bărci şi câţi copii sunt ?)
Ce metodă vom aplica pentru a rezolva această problemă? (R: Vom rezolva problema
prin metoda falsei ipoteze.)

 Transpunerea în limbaj matematic a datelor problemei (modelarea matematică a

problemei ) şi schiţarea şi notarea datelor problemei.
Notăm cu c numărul copiilor şi cu b numărul bărcilor.
Cum scriem datele problemei ?

3 × (b + 6) = 5 × (b ‒ 2)
3 copii...............bărci.........6 copii pe mal

5 copii..............bărci.........2 bărci libere

c = ?; b = ?

 Realizarea desenului problemei , stabilirea tipului de metodă folosită şi existenţa

metodelor alternative .

....... { ||||||} 6 copii fără

barcă

....... 2 bărci libere

 Construirea falsei ipoteze
Presupunem că avem câte cinci copii în barci,deci vom avea 2 × 5 = 10.

 Construirea planului logico-operaţional .

Metoda I

1. Câţi copii sunt în plus în total?

6 + ( 2 × 5) = 16 (copii în plus)
2. Câţi copii sunt în plus la o barcă?
5 – 3 = 2 (copii în plus)
3. Câte bărci sunt ?
16 : 2 = 8 (bărci)
4. Câţi elevi sunt ?
( 8 – 2 ) × 5 = 30 (copii)

 Verificarea răspunsului
(3 × 8) + 6 = 30 (A)
 Redactarea răspunsului.
Avem b = 8 (bărci); c = 30 (copii);

 Scrierea problemei în exerciţiu.

[16 : (5 – 3) – 2] × 5 = nr de elevi
 Generalizarea problemei.
Fie S = Sumă copii, d = distribuţie copii/ bărci, b = bărci goale
[S: ( d – 3) – b ] × d = nr de copii
 Compunerea de probleme după acelaşi exerciţiu, dar schimbând contextul.
Andrei oferă flori colegelor. Acesta observă că dacă oferă câte 3 flori fiecărei colege ,
i- ar rămâne 6 flori, iar dacă ar da câte 5 flori fiecărei colege, ar rămâne 2 fete fără flori.
Câte flori şi câte fete sunt ?

 Compunerea de probleme după acelaşi context cu cel iniţial, dar schimbând

numerele.
La un concurs de matematică s-a constatat că , dacă s-ar aşeza câte un elev în bancă ,
9 elevi ar rămâne în picioare, iar dacă s-ar aşeza câte 2 elevi în bancă, rămân 6 bănci
libere. Câţi elevi şi câte bănci sunt ?