CENTRU DE EXCELENŢĂ PROF.

POPESCU LUMINIŢA
CLASA a V – a SC. CU
CLS. I – VIII NR. 6 TIMIȘOARA
23.10.2010
TEMA: METODE DE REZOLVARE A PROBLEMELOR DE ARITMETICĂ

I. METODA FALSEI IPOTEZE

Metoda falsei ipoteze constă în a face o ipoteză ( presupunere )
oarecare nu în idea de a “nimeri” răspunsul, ci de a vedea din
nepotrivirea cu enunţul ce modificări trebuie să facem asupra ei. Metoda
se numește “a falsei ipoteze” pentru că avem bănuiala ca nu este
ipoteza conform adevărului.
Problemele care se pot rezolva prin metoda falsei ipoteze sunt de doua
tipuri:
a) problem care se rezolvă printr-o ipoteză;
b) problem care se rezolvă prin două sau mai multe ipoteze.

Probleme propuse:
1) O echipă de muncitori a instalat o reţea de apă montând 180 ţevi, unele
lungi de 8m, altele de 6m. Știind că s-au instalat în total 1240 m de
ţeavă, aflaţi câte ţevi de fiecare lungime s-au folosit.

2) La un concurs se dau 30 de probleme . Pentru fiecare răspuns corect se

acordă 5 puncte, iar pentru fiecare răspuns greșit se scad 3 puncte. Câte
răspunsuri corecte a dat un elev care a obţinut 118 puncte?

3) Într-o gospodărie sunt 200 iepuri, gâște și raţe care au împreună 680
picioare. Știind că numărul gâștelor este egal cu numărul raţelor, să se
determine numărul gâștelor, raţelor și iepurilor din gospodărie.

4) Dacă în fiecare bancă se așază 5 elevi, atunci 10 elevi nu au locori,iar

dacă se așază câte 6 elevi în fiecare bancă, atunci rămăn 5 bănci libere.
Câte bănci și câţi elevi sunt?

5) Într-o magazie se află o cantitate de grâu și un număr de saci . S-a

calculeze că dacă în fiecare sac s-ar pune câte 75 kg grâu, atunci ar
rămâne 450 kg grâu iar dacă în fiecare sac s-ar pune câte 80 kg grâu ar
mai rămâne 10 saci. Ce cantitate de grâu și câţi saci sunt?

6) Elevii unei clase au plantat pomi. Dacă fiecare elev ar planta un pom,
atunci s-ar planta cu 25 pomi mai puţin decât era planificat, iar dacă
fiecare elev ar planta 2 pomi, atunci 4 elevi nu ar avea pomi de plantat.
Câţi elevi erau în clasă și câţi pomi aveau de plantat?

7) De ziua Olguţei mama îi cumpără bomboane pentru a le oferi colegilor de

1
clasă. Numărând bomboanele ea constată: “Dacă împart copiilor câte 5
bomboane, 2 copii vor rămâne fără bomboane, dacă le impart câte 4
bomboane, atunci rămân 17 bomboane”. Câte bomboane sunt în pungă?

II. METODA COMPARAŢIEI

Problemele care se rezolvă folosind această metodă se caracterizează
prin faptul că se dau două mărimi (care sunt comparate “în acelaș mod”)
și legătura care exită între ele. Aceste mărimi sunt caracterizare prin
câte două valori fiecare și de fiecare dată se cunoaște legătura dintre
ele. Metoda constă în a face ca una din cele două mărimi să aibe aceeași
valoare și astfel problema devine mai simplă, având o singură
necunoscută. Din acestă cauză se numește “aducerea la acelaș termen
de comparaţie”.

Probleme propuse:

1) Două grupuri de elevi au recoltat mere dintr-o livadă, aceiaşi cantitate

fiecare băiat şi aceeaşi cantitate fiecare fată (alta decât a unui băiat).
Se ştie că cei 20 de băieţi şi cele 16 fete din primul grup au recoltat
328 kg mere, iar cei 10 băieţi şi cele 30 de fete au recoltat 340 kg.
Aflaţi câte kg de mere a recoltat fiecare băiat şi fiecare fată.

2) La un magazin s-au vîndut 320 kg. mere şi 160 kg. pere, încasându-
se în total 8.000.000 lei. Dacă 160 kg mere şi 120 kg. pere costă
4.800.000 lei, aflaţi preţul unui kg. de mere şi cel al unui kg. de pere.
3) Un elev a cumpărat 5 creioane şi două pixuri cu suma de 40.000 lei.
Cât costă un creion şi un pix, dacă 10 creioane şi 5 pixuri costă 95.000
lei?

4) 3 m de stofă şi 2 m de pânză costă 510.000 lei, iar 6 m de stofă şi 3 m

de pânză costă 990.000 lei. Cât costă 4 m de stofă şi 7 m de pânză la
un loc?

5) Pentru 3 pixuri, două radiere şi 4 caiete, un elev a plătit 107.000 lei.

Dacă ar fi cumpărat un pix, 4 radiere şi două caiete ar fi plătit 69.000
lei. Ştiind că 3 pixuri, două radiere şi două caiete costă 77.000 lei, să
se afle preţul fiecăruia dintre cele 3 obiecte.

6) Pentru golirea unui bazin plin cu apă se pot utiliza 3 robinete. Dacă
primul robinet este deschis 2 ore, al doilea 3 ore şi al treilea 6 ore, se
evacuează în total 220 hl de apă. Lăsându-se deschise 3 ore, 2 ore şi
 respectiv 6 ore, se evacuează 210 hl apă. Dacă primul şi al doilea
robinet sunt deschise câte două ore, iar al treilea 3 ore, se scurg 145
hl de apă. Să se afle debitul fiecărui robinet.

7) 7 bile mari și 3 bile mici cântăresc 44 de grame, iar 5 bile mari și 8

bile mici cântăresc 49 de grame. Cât cântărește o bilă mare? Cât
cântărește o bilă mică?

8) Suma dintre dublul unui număr și triplul unui alt număr este 370. Dacă
suma dintre primul număr multiplicat de 5 ori și al doilea număr
multiplicat de 7 ori este 875, să se afle numerele.

9) Un caiet, 3 creioane și 5 reviste costă 64000 lei, iar 5 caiete, 4

creioane și 3 reviste costă 56000 lei.
a. Cât costă la un loc un caiet, un creion și o revistă?
b. Cât costă la un loc un creion și 2 reviste?
c. Cât costă fiecare obiect dacă preţul unei reviste întrece cu 1000
de lei preţul unui creion multiplicat de 5 ori?

10)Un întreprinzator particular vinde scaune și mese. Pentru 3 mese și 4

scaune a încasat 1431 mii lei, pentru 2 mese și 8 scaune a încasat
1562 mii lei. Cât costă o masă? Cât costă un scaun?

11)3 stilouri și 4 cărţi costă împreună 275 lei. Cât costă un stilou și o
carte, stiind că o carte costă de doua ori mai mult decat un stilou.

III. METODA FIGURATIVĂ (GRAFICĂ)

Metoda figurativă este o metodă de rezolvare a probelmelor de
aritmetică ce constă în reprezentarea printr-un desen a mărimilor
necunoscute și fixarea în acest desen a relaţiilor dintre ele și mărimile
date în problemă.

Probleme propuse:

1) Suma a două numere naturale este 700, iar diferenţa lor este 140.
Aflaţi numerele.

2) Maria are de cinci ori mai multe nuci decât Ana. Câte nuci are

3
 fiecare din ele, șiind că dacă Maria îi dă Anei 120 de nuci, atunci
numărul nucilor Anei reprezintă jumătate din numărul nucilor
Mariei.

3) Fiica, tatăl și bunica au impreună 90 de ani. Peste 2 ani tatăl va

avea de 8 ori vârsta fiicei, iar bunica de 2 ori vâsta actuală a
tatălui. Să se afle vârsta fiecăruia în present.

4) Doi elevi aveau de rezolvat un anumit număr de probleme. Când

unul dintre ei mai avea de rezolvat 3 probleme ca să termine, a
rezolvat de 3 ori mai multe probleme decât celălat, care mai avea
de rezolvat 15 probleme. Câte probleme avea de rezolvat fiecare
elev?

5) Aflaţi 4 numere naturale, stiind că suma lor este 48, iar dacă se
adună numărul 3 la primul, se scade 3 din al doilea, se imparte al
treilea la 3 și se inmulţește al patrulea cu 3, se obţin numere
egale.

6) Cristina și Alina sunt colege de bancă. Cristina îi spune Alinei: ”Dă-

mi două creioane colorate de la tine ca să am de două ori mai
multe decât ai tu.” Alina zice Cristinei: “Dă-mi tu două creione
colorate de la tine ca să am si eu câte ai tu.” Câte creioane are
fiecare fetiţa?

IV. METODA MERSULUI INVERS

Metoda mersului invers este flosită în probleme în care elementul
necunoscut apare în faza de început a șirului de calcule; operaţiile se
efectuează în sens invers acţiunii problemei. Această metodă constă în
faptul că enunţul unei probleme trebuie urmărit de la sfârșit spre
început. Analizând operaţiile făcute în problemă și cele pe care le facem
noi în rezolvarea problemei, constatăm că de fiecare dată, pentru fiecare
etapă, facem operaţia inversă celei făcute în problemă. Deci, nu numai
mersul este invers, ci și operaţiile pe care le facem pentru rezolvare sunt
operaţiile inverse celor din problemă. Verificarea (proba) se face aplicând
asupra rezultatului obţinut operaţiile indicate în problemă.

Probleme propuse:

1) Determinaţi valoarea numărului natural x, știind că:

a. {[( x – 49 ) : 4 + 2 ] ∙ 4 + 12 } : 4 = 125.
b. 150=25 ∙ { 3878 – 8 ∙ [ 884 – 4 ∙ ( 70 + 15 ∙ x)]}.
2) M-am gândit la un număr. Îl impart la 7, calculului obţinut îi adun
4, suma gasită o înmulţesc cu 8, iar din produsul obţinut scad 12,
obţinând 60. La ce număr m-am gandit?

3) Aflaţi un număr natural a, știind că dacă-l adunăm cu 2, rezultatul

obţinut îl înmulţim cu 5, din noul rezultat scădem 30, noul rezultat
se împarte la 15, obţinându-se 2.

4) O persoana are o sumă. După ce dublează acestă sumă

cheltuiește 155 lei. Dublează apoi suma ramasă și mai cheltuiește
200 lei. După ce dubleaza noua sumă și cheltuiește 250 lei
constată că i-a mai rămas 50 lei. Care este suma iniţială pe care a
avut-o această persoană?

5) Mama lasă celor trei băieţi un anumit număr de bomboane și îi

roagă să le impartă în mod egal. Vine primul băiat și ia o treime
din numărul bomboanelor și pleacă. Venind al doialea băiat,
crezând că el a sosit primul, ia o treime din numărul bomboanelor
pe care le-a găsit și pleacă. Nu peste mult timp vine al treilea
băiat și, crezând că el este primul, ia o treime din numărul
bomboanelor. Câte bomboane a lasat mama și câte bomboane a
luat fiecare băiat, dacă au mai rămas 8 bomboane?

6) Dintr-un coș cu mere se ia jumatate din numărul lor și încă un

măr; apoi doua treimi din numărul merelor rămase și încă 2 mere,
apoi trei sferturi din noul rest și încă 3 mere. După ce se mai ia
jumătate din numărul merelor rămase și încă 5 mere, se constată
că au mai rămas în coș 4 mere. Câte mere au fost în coș și câte
mere s-au luat de fiecare dată?

7) Pe o banchiză plutesc în derivă mai mulţi pinguini. Părăsesc

banchiza prima dată pinguinii imperiali, o treime din toţi pinguinii.
Îi urmează alţi 8 pinguini. Apoi jumătate din cei rămași, încă 5,
două treimi din cei rămași și incă doi și rămân pe banchiză 7
pinguini. Câţi pinguini au fost la început pe banchiză? Câti pinguni
imperiali au fost?

8) Un glumeţ, pe o pășune a întâlnit o turmă de măgari. Li s-a

adresat astfel: “Bună ziua, o sută de măgari!”. Un măgar i-a
răspuns “Noi de mult nu mai suntem o sută, dar, dacă am fii incă o
dată atâţia și încă o jumătate și o pătrime cât suntem acum, iar tu
ai fii între noi conducătorul măgarilor, atunci am fii chiar o sută ”.
Câti măgari erau pe pășune?

5
 9) Un bijutier a vândut luni jumătate din pietrele sale preţioase și
încă 4 bucăţi. Marţi a vândut jumatate din pietrele rămase și încă
2 bucaţi. Miercuri a vândut 5 bucăţi, iar joi cu 2 bucăţi mai puţin
decât jumătatea pietrelor rămase. Astfel, pentru vineri i-au mai
rămas doar 8 bucăţi. Câte pietre preţioase erau luni dimineaţa?

V. PRINCIPIUL CUTIEI (PRINCIPIUL LUI DIRICHLET)

Principiul cutiei este o metodă de rezolvare a unor probleme folosind un
raţionament de tipul următor:
Dacă în două “cutii” se găsesc trei obiecte (sau mai multe), atunci există
o “cutie”care conţine cel puţin două obiecte, sau
Fiind dat n “căsuţe” și n+1 obiecte, atunci cel puţin o “căsuţă” conţine
două obiecte.

Probleme propuse:

1) Într-o clasă sunt 40 de elevi. Există oare o lună a anului, în care cel
puţin 4 elevi îsi sărbătoresc ziua de naștere?

2) Se consider 7 numere natural. Demonstraţi că printre numerele

naturale date cel puţin două dau același rest la împărţirea cu 6.

3) În 500 de cutii se află mere. Se știe că în fiecare cutie se află cel mult
240 mere. Să se demonstreze că există cel puţin 3 cutii ce conţin
același numar de mere.

4) Să se demonstreze că dintre n+1 numere naturale diferite mai mici ca

2n, pot fi extrase 3 numere, astfel încât un număr este egal cu suma
celorlalte două.

5) Demonstraţi că din 5 numere naturale oarecare exista cel putin două

care dau același rest la imparţirea cu 4.

6) Într-un grup sunt 17 prieteni . Numele și prenumele lor incep numai cu

literele A,B,C,D. Demonstraţi că există cel puţin doi copii ale căror
iniţiale coincid.

7) Demonstraţi că oricum am alege 5 numere naturale și le ridicăm la

puterea a 4-a, printre numerele obţinute găsim întotdeauna cel putin
două care au aceeași ultimă cifră.
8) Într-o școala sunt 25 de clase. În fiecare clasă sunt cel puţin 30 de
elevi si cel mult 35 de elevi. Arataţi că există cel puţin 5 clase cu
același număr de elevi.

9) Într-un săculeţ se afla 100 bile având una din culorile tricolorului.
 a) Demonstraţi că din 4 bile scoase la întâmplare există cel putin
două de aceeași culoare.
b) Care este numarul minim de bile ce trebuie extrase pentru a fi
siguri că avem cel putin 5 de aceeași culoare?

VI. REZOLVAREA PROBLEMELOR CU AJUTORUL ECUAŢIILOR

Pentru a rezolva o problemă cu ajutorul ecuaţiilor se parcurg următoarele
etape:
1. Alegerea necunoscutei(necunoscutelor).
2. Obţinerea ecuaţiei.
3. Rezolvarea ecuaţiei.
4. Verificarea şi interpretarea rezultatului(rezultatelor).

Probleme propuse:
1) Pentru rezolvarea problemelor primite la concursul “Traian
Lalescu”, orice elev din clasa a V-a are dreptul să discute timp de
1 minut, o singură dată, cu fiecare din ceilalţi concurenţi. Discuţia
are loc la catedră unde sunt doar două locuri. Ştiind că fiecare
concurent a beneficiat de acest drept, iar timpul regulamentar de
lucru a fost 2 ore, aflaţi numărul maxim de concutenţi la clasa a V-
a.

2) Suma unor numere naturale consecutive este 90. Aflaţi numerele.

Câte soluţii sunt?

3) Dacă într-o clasă s-ar aseza câte doi elevi în fiecare bancă ar
rămâne 4 elevi în picioare, iar dacă s-ar așeza câte 4 elevi în
bancă ar rămâne 6 bănci libere complet şi una ocupată cu 2 elevi.
a. Câţi elevi şi câte banci sunt?
b. Dacă s-ar așeza câte 3 în bancă câte banci ar
rămâne libere?

4) Un arab pe un cal şi un beduin pe o camilă s-au înţeles să se

întâlnească plecând unul spre celalalt din două oaze apropiate. O
furtună de nisip îi împiedică să observe momentul întâlnirii,
trecând unul pe lângă celălalt. Fiecare îşi urmează drumul, arabul
ajungând după un sfert de oră la oaza spre care se îndrepta, iar
beduinul după 60 de minute.
a. În câte minute parcurge fiecare distanţa dintre
cele două oaze?
b. Cămila merge cu 30 km/h. Care este distanţa
dintre cele două oaze?

5) O florărie s-a aprovizionat cu 496 flori de trei soiuri: unele au câte

7
 patru petale, altele 6 şi respectiv 9 petale. Câte flori sunt din
fiecare soi, dacă în total ele au 2002 petale.

6) La o petrecere 8 persoane au servit de pe un platou câte un mar şi

câte patru prune. Să se afle câte mere şi câte prune erau pe
platou ştiind că la început numărul prunelor erau de cinci ori mai
mare ca al merelor, iar la final numărul prunelor era de şapte ori
mai mare decât cel al merelor.

7) Câţi elevi sunt într-o clasă şi câte caiete au primit în total, dacă ar
mai trebuii 20 de caiete ca să primească fiecare elev câte 4
caiete, iar dacă se dau 3 caiete la fieare elev mai rămân 5 caiete.