Teoria consumatorului - MODELUL ALEGERII DE CONSUM

1. CONSTRÂNGERILE BUGETARE ALE CONSUMATORILOR

1.1. ECUAŢIA BUGETARĂ

1.2. DREAPTA BUGETULUI

1.3. SETUL BUGETAR

2. ANALIZA PREFERINŢELOR IN CONSUM

2.1. RELAŢIILE DE PREFERINŢĂ

2.2. CURBELE DE INDIFERENŢĂ

2.3. RATA MARGINALĂ DE SUBSTITUIRE A BUNURILOR ÎN CONSUM

MODELUL ALEGERII OPTIME DE
CONSUM

Analiza constrângerilor bugetare în consum

 CONSTRÂNGERILE BUGETARE ALE CONSUMATORILOR
• Set de consum (pachet de consum) format din două bunuri X şi Y, ale căror
preţuri sunt P1 şi respectiv P2
• Ecuația bugetară este:
x1, x2 - cantităţile consumate din cele
două bunuri

P1 x1 + P2 x2 = m
m – venitul de care dispune
consumatorul

• Dreapta bugetului este formată prin unirea tuturor combinaţiilor (seturilor) de

consum (x1,x2) care costă exact valoarea m a venitului:

x2

m/p2

panta dreptei = -p1/p2

Fig. 1.1.

m/p1 x1
 Panta dreptei bugetului
• măsoară raportul în care piaţa, prin condiţiile de preţ, permite schimbul
unui bun cu altul, în procesul consumului
Dacă presupunem că persoana ce consumă doreşte să-şi mărească consumul
din primul bun cu x1, atunci ea trebuie să-şi modifice consumul din al
doilea bun, pentru a se conforma aceloraşi restricţii bugetare.

Iniţial, ecuaţia bugetară era de forma:

P1x1 + P2 x 2 = m
în urma modificărilor în consum, ea devine:
P1 (x1 + x1 ) + P2 (x 2 + x 2 ) = m

făcând diferenţa dintre prima ecuaţie şi cea de-a doua, obţinem:

P1x1 + P2 x 2 = 0
 Panta dreptei bugetului și setul bugetar

Rezolvând pentru x2/x1 obţinem:

x 2 
= − 1 
P
x 1  P2 
Aceasta corespunde pantei dreptei bugetului
Semnul negativ al pantei rezultă din variaţiile de sens contrar ale
consumurilor celor două bunuri. Panta dreptei bugetului măsoară, de
asemenea, costul de oportunitate al consumului primului bun.

Setul bugetar
•aria descrisă de toate perechile (seturile) de bunuri ce pot fi
achiziţionate în anumite condiţii de preţ şi de venit
•acoperă spaţiul dintre dreapta bugetului si axele de coordonate.
 Panta dreptei bugetului și setul bugetar

x2

panta dreptei bugatului: -(p1/p2)

dreapta bugetului
m/p2 m/p1- cantitatea din x1 în cazul cheltuirii
integrale a venitului pentru consumul
bunului 1
m/p2 - cantitatea din x2 în cazul cheltuirii
integrale a venitului pentru consumul
set bugetar bunului al doilea

0
m/p1 x1
Deplasările dreptei bugetului (când se modifică venitul)

x2

m" > m > m'

m"/p2

m/p2 setul bugetar se

măreşte
Fig. 1.2.

m'/p2

setul bugetar se
diminuează

m'/p1 m/p1 m"/p1 x1

 Deplasările dreptei bugetului (când se modifică preţul)

x2

m/p2

preţul bunului 1
Fig. 1.3. scade (p1 )

preţul bunului 2
creşte (p2 )

m/p1 x1
 CONSTRÂNGERILE BUGETARE ALE CONSUMATORILOR

Aplicaţie

Un consumator dispune de un venit de 40 u.m., pe care îl consumă pe două categorii de

bunuri x şi y. Se ştie că preţurile celor două bunuri sunt:
px= 10 u.m. şi py= 5 u.m.

a. scrieţi ecuaţia bugetară;

b. determinaţi cantităţile maxime ce pot fi consumate din fiecare bun în parte în condiţiile
cheltuirii integrale a venitului pentru x sau y;
c. să se reprezinte grafic dreapta şi setul bugetar;
d. dacă preţul bunului x scade la 5 u.m., rescrieţi ecuaţia bugetară şi determinaţi noua
dreaptă a bugetului şi setul bugetar;
e. dacă venitul consumatorului scade la 30 u.m., iar preţurile celor două bunuri se menţin la
nivelul de 5 u.m., rescrieţi ecuaţia bugetară, determinaţi noua dreaptă a bugetului şi
setul bugetar.
 CONSTRÂNGERILE BUGETARE ALE CONSUMATORILOR

Rezolvare:

p x = 10 u.m.
a. p y = 5 u.m. ec. bugetară: m = x  p x + y  p y  40 = 10 x + 5 y
m = 40 u.m.

m 40
x= =  x = 4;
p x 10 (4,0)
b. 
m 40
y= =  y = 8; (0,8)
py 5
 CONSTRÂNGERILE BUGETARE ALE CONSUMATORILOR

8 dreapta bugetului

c.

set bugetar

0
4 x
 CONSTRÂNGERILE BUGETARE ALE CONSUMATORILOR

p x = 5 u.m.
d. p y = 5 u.m. m = x  p x + y  p y  40 = 5x + 5 y
m = 40 u.m.
y

m 40
x= =  x = 8; 8 dreapta bugetului
px 5
m 40
y= =  y = 8;
py 5
set bugetar

0
8 x
 CONSTRÂNGERILE BUGETARE ALE CONSUMATORILOR

p x = p y = 5 u.m. m m
e.
30 = 5x + 5y x=y= = =6
m = 30 u.m. px py

6 dreapta bugetului

set bugetar

0
6 x
 Teste de autoevaluare

1. Setul bugetar reprezintă :

a. ansamblul posibilităţilor de consum ce se încadrează în bugetul
considerat
b. din punct de vedere grafic, aria descrisă de toate perechile
(combinaţiile) de bunuri ce se pot achiziţiona în condiţiile date de preţ şi de venit
c. totalitatea bunurilor ce pot fi consumate in conditiile bugetului de stat
d. suma venitului si preturilor bunurilor.

2. Dreapta bugetului reprezintă:

a. ansamblul seturilor de consum ce costă exact valoarea (m) a venitului
consumatorului
b. diferenta dintre venit si preturile bunurilor consumate
c. expresia grafica a ecuatiei bugetare a consumatorului
d. o dreapta paralela cu originea axelor.
 Teste de autoevaluare

3. Panta dreptei bugetului reprezintă:

a. raportul in care sunt consumate, impreuna, bunurile de folosinta
indelungata
b. rata sau proporţia în care piaţa permite schimbul bunurilor între ele, în
cadrul consumului
c. marimea setului bugetar
d. tangenta la graficul functiei de utilitate.

4. Intersecțiile dreptei bugetului cu axele de coordonate reprezintă:

a) cantitățile maxime ce pot fi consumate, din fiecare bun, în condițiile cheltuirii integrale a
venitului pentru achiziționarea respectivului bun
b) cele mai bune opțiuni de consum în condițiile date ale venitului și prețurilor
c) cantitățile de bunuri la care consumatorul poate renunța când nu dispune de suficient
venit
d) toate cele de mai sus.
Politici economice ce afectează consumul de bunuri
Taxe
• taxa pe cantitatea consumată (t)
• taxa aplicată preţului bunului (taxa ad valorem) (δ)

Exemple:
1. t = valoarea taxei aplicată bunului 1
p1+ t = noul preţ al bunului 1
=> Panta dreptei bugetului creşte şi setul bugetar se diminuează

2. δ = taxa aplicată preţului bunului 1

(1+ δ) p1 =noul preţ al bunului 1
=> Panta dreptei bugetului creşte şi setul bugetar se diminuează
Politici economice ce afectează consumul de bunuri
Subvenţii
• subvenţia pe cantitatea consumată (s)
• subvenţia aplicată preţului bunului (ad valorem) (Ω)

Exemple:
1. s = valoarea subvenţiei aplicată bunului 1
p1- s = noul preţ al bunului 1
=> Panta dreptei bugetului scade şi setul bugetar creşte

2. Ω = subvenţia aplicată preţului bunului 1

(1 - Ω) p1 = noul preţ al bunului 1
=> Panta dreptei bugetului scade şi setul bugetar creşte
Politici economice ce afectează consumul de bunuri

Raţionalizarea consumului unui bun

Ex: presupunem că bunul 1 este obiectul

raţionalizării, astfel încât cantitatea maximă ce
poate fi consumată din acesta este iar setul
bugetar va arăta ca în figura următoare:
x2

0 x1

Modificarea setului bugetar ca urmare a raţionalizării

 CONSTRÂNGERILE BUGETARE ALE CONSUMATORILOR

Combinarea măsurilor de raţionalizare şi taxare

Ex:
Se poate consuma bunul x1, cu preţul p1 până la nivelul ,
apoi va trebui să plătească o taxă „t” pentru fiecare
cantitate suplimentar consumată peste acest nivel.
x2 Noua arie ce descrie setul bugetar se va prezenta ca în
figura următoare:
panta(-p1/p2)

panta [(-p1+t)/p2]

0 x1

Modificarea dreptei bugetului ca urmare a raţionalizării

MODELUL ALEGERII OPTIME DE
CONSUM

Analiza preferințelor de consum

 ANALIZA PREFERINŢELOR IN CONSUM
• RELAŢIILE DE PREFERINŢĂ

• CURBELE DE INDIFERENŢĂ

• RATA MARGINALĂ DE SUBSTITUIRE A BUNURILOR ÎN

CONSUM

• FUNCŢIA DE UTILITATE

• UTILITATEA MARGINALĂ A UNUI BUN

• ALEGEREA OPTIMĂ DE CONSUM 21

 ANALIZA PREFERINŢELOR DE CONSUM
Relaţiile dintre două seturi pot fi simbolizate astfel:
> - relaţie de strică (puternică) preferinţă;
~ - relaţie de indiferenţă;
≥ - relaţie de slabă preferinţă (atunci când un set e preferat
sau indiferent în raport cu altul)
daca (x 1 , x 2 )  (y1 , y 2 )

si (y1 , y 2 )  (x 1 , x 2 )  atunci → (x1,x2)(y1, y2)

22
 Curbele de indiferenţă
• Reprezintă descrierea
grafică a preferinţelor
consumatorului

• Se construiesc prin unirea

tuturor punctelor ce
corespund seturilor de
consum care conferă
consumatorului acelaşi grad
de satisfacţie

• Aria haşurată din figură

acoperă totalitatea seturilor
de consum ce sunt cel puţin
la fel de bune ca şi cele ce
determină respectiva curbă
de indiferenţă 23
 Curbele de indiferenţă – teoria colinelor de utilitate
• originea axelor (0)
marchează punctul în
care utilitatea totală
este minimă; U U(x20
)
U(x10
Fig. )
1.7. x1

• vârful colinei (punctul

de saturaţie S) x2

marchează nivelul x1
0
x2 0
maxim al utilităţii 0

generate de consumul
bunului 1 şi 2.

24
 Curbele de indiferenţă – teoria colinelor de utilitate

Secţionând cu planuri
orizontale colina utilităţii
prezentată anterior se
obţine o hartă a curbelor
de indiferenţă de tipul
celei prezentate în figura
alăturată

25
 Tipuri specifice de CI
CI pentru bunuri substituibile CI pentru bunuri complementare

26