Sunteți pe pagina 1din 2

1.

Relatia de preferinta

Fie X multimea vect de consum unde un vector de consum se noteaza cu x=(x1...xn)T rel de preferinta stricta > x1>x2 => bunul x1 este preferat in detrimentul lui x2. Rel de indiferenta ~ x1 preferat in detrimentul lui x2. Rel de preferinta sau indiferenta >= Daca x1>=x2 atunci bunul 1 si bunul 2 aduc aceeasi satisfactie.

Matricea hesian bordata se obtine pornind de la matricea hesian la care se adauga o linie si o coloana ce contine derivatele partiale de ord 1. iar pe ultimul loc se trece 0.

Lucru care s eobserva din rel 4 .Pantele celor doua sunt egale.

11Elasticitatea cererii Se porneste de la cererea necompensata si se determina cele trei tipuri de elasticitati.

Taxa pe venit diminueaza de obicei ambele cantitati achizitionate la pct. de optim , DB se va deplasa spre stanga jos si la fel, multimea posib de consum se diminueaza cu supraf hasurata.

6.

Indicatorii functiei de utilitate

a). utilitatea marginala - reprezinta modificarea absoluta a utilit totale atunci cand consumul dintr-un bun creste cu o unitate in conditiile in care cant. din celelalte bunuri raman constante. x = ( x1 .... xj .... x n) ... x1,xn = constante xj se modifica cu 1 unitate.

9. Cererea Necompensata (HICK) Pb. de optim a consumatorului este duala pb de la cererea necompensata. si consta in minimizarea che. atunci cand utitatea optinuta din consumul pachetului respectiv este cunoscuta. min {p1x1+p2x2} U(x1,x2)=u u>0 u=ct ---> miu 1.se scrie lagrangeanul U(x1,x2, miu) = p1x1 + p2x2 + miu(u-U(x1,x2). 2. se det optimul local din CNO. Cu x1** si x2** se calculeaza miu* pt. p anumita valoare a lui u verifica relatia miu* = 1/lamda* Punctul d eoptim se afla in punctul de tangenta al dreptei de buget la curba de indiferenta (din rel 4). 10 Indicatori ai cererii

a). elasticitatea directa. arata cu cat se modifica cererea din bunul i la o modif cu un procent a pretului bunului i. xi xi Exi/pi : pi pi E (-1,1) - > cererea din bunul i inelastica E(-oo,-1)U (1,oo) -> elastica E(+-1) cerere nitar elastica(-1) inelatica(1). b). elasticitatea indirecta (incrucisata. Arata cu cat se modifica cererea din bunul i la o modif cu un procent a pretului bunului j. 13. Functia de utilitate indirecta.Fct. de cheltuiala.

2.

Functia de utilitate

Masoara gradul de satisfactie al unei persoane in urma consumului unui bun sau pachet de bunuri. U.X ---> R Daca X1>/ x2 <=> U(x1) >= U(x2) Proprietati: 1. 2. 3.

j m

U (.) oricarej 1, n Xj 1

a). se proneste de la problema de optim a consumatorului de forma. max(x1,x2) p1x1+p2x2 = V => fct de cerere necompensata x1* = x1(p1,p2,v) x2*= x2(p1,p2,v) Inlocuind x1*,x2* in fct de utilitate se obtine fct. de utilitate indirecta pt. cererea necompensata U(x1*,x2*) = U*(p1,p2,v). b). Se porneste de la cealalta pb. de optim in care min(p1x1+p2x2) U(x1,x2)=u > 0 se obtine fct. de cerere compensata in care cererea din cele 2 bunuri depinde de preturi si de u => x1** = x1(p1,p2,u) x2** =x2(p1,p2,u) Inlocuind X1**,x2** in fct. de utilitate se obtine fct. de utilitate indirecta pt. cererea compensata => U(x1**,x2**) =U**(p1,p2,u). c). inlocuind fct. de cerere compensata x1** x2** in restrictia bugetara se obtine fct. de cheltuiala. => V**=p1x1** + p2x2**

Este continua si crescatoare 2. Este dferentiabila de cel putin ordinul 2. Dpdv. economic are sens daca este concava (forma lui v)

b). rata marginala de substitutie a bunului 1 cu bunul 2. Arata cantitatea din bunul 2 necesara pentru a substitui o unitate din bunul 1 a.i utilitatea sa ramana constanta. obs. bunurile 1 si 2 tre sa fie substituibile.

Exi/pj

x1 xi : pi pj

Rms (1,2)

x1 Um1( x1) x 2 Um 2( x 2)

>0 -> i,j substituibile < 0 > i,j complementare =0 > i,j indiferente. c). Elasticitatea cererii in rap cu venitul Arata cu cat se modif cererea din bunul i la o modif cu un procent a venitului consumatorului.

Rms este panta curbei de indiferenta.Panta unei unctii de doua variabile se calc diferentiind functia respectiva in rap cu fiecare variabila. U(x)

Se porneste de la cererea necompensata pt. un pachet de format din doua bunuri. x1*=x1(p1,p2,V) x2*=x2(p1,p2,V) Fie un pachet format din bunurile i,j .Se urmareste modif cererii dintr-un bun la o modif a pretului acelui bun, a pretului celuilalt bun din pachet sau a venitului consumatorului.

3. Curba (izoutilitatea).

de

indiferenta

Exi/V

x1i xi : V V

Este locul geometric al combinatiilor posibile de cantitati de bunuri care-i aduc consumatorului aceeasi utilitate. i={x=(x1,x2) } U(x1,x2)=u = constanta. Proprietati. Este descrescatoare Este concava
T

7. Restrictia bugetara Pt. a achizitiona un pachet de consum de forma x=(x1,x2)T la preturile unitare p=(p1,p2) un individ are nevoide de venituri V sau R si tre sa respecte restrictia bugetara pX<= x p1x1 + p2x2 <= V dx2 p1 pantaDB dx1 p2

a). modificarea cererii din bunul 1 la o modif a pretului sau. pp. ca pretul lui i scade

E(0,1) -> bunul i este bun normal < 0 -> i inferior >1 -> i superior =0 > i se afla la frontiera dintre bun inferior si normal =1 -> i se afla intre normal si superior. 12. Taxe si subventii Perceperea unei taxe sau acordarea unei subventii deterina modif cantitatilor de bunuri achizitionate la optim si modif restrictiei bugetare. Astfel se va modifica dreapta de buget deplasandu-se la stanga sau la dreapta fata de situatia initiala ceea ce conduce la modif multimii posib de consum. Taxa pe cantitate conduce la diminuarea cantitatii achizitionate la optim dintr-un bun, DB se deplaseaza catre stanga iar multimea posib de consum scade cu suprafata hasurata.

dxi() 0, ibuntipGiffen(bunuriperisabile) dpi() dx1() 0, i normal dpi()


b). modif cererii dintr-un bun i la o modif a pretului bunului j. PP ca pretul lui j creste.

4. Functii concave s functii convexe. O functie de mai multe variabile este concava daca matricea hesian este negativ definita, adica daca minorii principali au semne alternante incepand cu smnul minus. O functie de mai multe var este convexa daca mat hesian este pozitiv definita adica min principali sunt pozitivi) 5. Functii quasi concave si quasi-convexe

8.Functia de (MARSHALL).

cerere

necompensata

Pb. de optim a consumat consta in det acelui pachet de bunuri de consum care-i aduce maxim de utilitate, repectand restrictia bucetara. max U(x1,x2) p1x1+p2x2=V Se aplica multiplic lui Lagange. 1. Se scrie lagrangeanul asociat pb de optim. L(x1,x2,lamda) = U(x1,x2) + lamda (V- p1x1[2x2). 2. Se det punctul de optim local din CNO .. derivatele partiale de ord 1 sunt nule Se obtin x1*, x2* si cu ele se determina lamda* care dpdv. ec reprezinta utilitatea marginala in rap cu venitul Pct. de optim se afla in pct. de tangenta al curbei de indiferenta la dreapta de buget.

dxi() 0, i, jsubstituibile dpj() dx1() i, jcomplementare dpj()


c.) modif cererii din bunul i la o modif a venitului pp. ca venitul creste.

14. Efectele de descompunere a pretului. O modif a pretului unui bun atunci cand pretul celuilalt bun si venitul cons. raman constante se poate descompune in efect de substitutie si efect de venit prin doua metode: SLUTSKY si HICKS met HICKS se urmareste sa se mentina constanta puterea de comparare a consumatorului atunci cand achizitionaza pachetul optim initial. presupunem ca p1 scade p1

quasi-concavitatea este o prop mai larga a notiunii de concavitate respectiv convexitate.O fct. e quasi-concava daca este formata din sect concava in planul functiei putant exista si portiuni convexe. O fct. este quasi-concava daca matricea Hessian bordata este negativ definita. O fct. este quasi convexa daca -/-/ poziiv definita.

dxi() 0, inormal dV () dx1() 0i, inf erior dpi()

Taxa pe valoare conduce si ea la modif cand optime achizitionate dintrun bun, dreapta de buget se deplaseaza spre stanga jos si multimea posib de consum scade cu supraf hasurata.

Prin met hicks venitul V se det din relatia U(A)=U(B) U(a)=U(x1*(a), x2*(A) = U(x1*(p1,p2), x2*(p1,p2,V)). Scaderea pretului bunului 1 conduce la cresterea multimii posib de consum, iar consumatorul isi va permite sa achizitioneze cu acelasi venit initial V, si pachetele de consum situate intre cele 2 drepte de buget. Se deseneaza o dreapta paralela la noua dr. de buget care trece prin punctul initial A. Astfel pachetul optim se va afla si pe dr. initiala de bug dar si pe dr. intermediara. Se numeste efect de substit SLUTSKY modif cererii dintr-un bun la o modif a pretului acelui bun a.i puterea de cumparare a consumatorului sa ramana constanta (pachetul A se achiz cu cu venitul V si cu V) A ---ES---> B ES1 = x1*(B)-x1*(A) = x1*(p1p2,V)x1*(p1,p2,v) Se num efect de venit SLut modif cererii dintr-un bun la o modif a pretului sau atunci cand venitul consumatorului creste de la V la V B---EV-->C EV1=x1*(C) x1*(B)=x1*(p1p2,V)x1*(p1*,p2,V). Atunci ef. de pret va fi suma celor doua efecte anterioare AES-->B---EV-->C = EP EP1=ES1+EV1 = x1*(C)-X1*(A) = x1*(p1,p2,V)-x1*(p1,p2,V). Prin met slutsky venitul V este suma de bani necesara consumatorului pt. a achiz pachetul initial la noile preturi. V=p1x1*(A) + p2x2*(A) 18. Izocuanta reprez locul geometric al combinatiilor posibile de factori de productie pt. obtinerea unui output dat. i(y)={x1/y(x1)=y>0, y output dat} obs : izocuanta corespunde curbei de indiferenta din teoria consumatorului are aceleai propr (descrescat si conv) si se reprez graic parcurgand aceeasi pasi. obs: panta izocuantei se numeste rata marginala de substitutie tehnica.Se calc ca raport de prod marginale. U(B)=U(x1*(B),x2*(B)=U(x1*(p1,p2,V ), x2*(p1,p2,V) V

19. PIATA cu conc PERFECTA caracteristici: a). Atomicitatea perfecta a cererii si ofertei (nr mare de cumparatori si producatori) acestia din urma detinand un seg mic pe piata si nu pot influenta pretul. b). Omogenitatea produselor c).Intrarea si iesirea libera pe piata d). Transparenta pietei (fiecare are aces la info de pe piata). e). Mobilitatea perfecta a fact. de productie DETERMINAREA COND de ECHILIBRU

Obs. Portiunea din gf. functiei de cost marginal situata deasupra pragului de inchidere se numeste functie de oferta a producatorului. interpretare Pe piata cu concurenta perfecta conditia de echilibru este ca pretul de vanzare al outputului sa fie egal cu costul marginal. In functie de val preturilor se det daca producatorul optine sau u profit. o daca pretul = Cm(y) <P.I = > producatorul nu desfasoara activitate => y=0 Nu exista costuri variabile iar pierderea este data de costuri fixe pi(y)=CT o daca pretul=Cm(y)=P.I => in acest moment producatorul trebuie sa se hotarasca daca inchide sau nu firma. o daca p=Cm(y) apartine (P.I,P.R) producatorul desf o activitate dar se afla n pierdere. p>0; P(y)<0, o parte din costurile fixe transformandu-se asupra costurilor variabile. o daca p=Cm(y)=P.R. producatorul desf o activitate care-i aduce profit nul y>0. pi(y)=0; o daca p=Cm(y) > P.R. producatorul desf o activitate economica profitabila.

15. Curba lui ENGEL Este locul geometric al cant consumate dintrun bun pt. diferite valori ale venitului atunci cand vectorul de pretur ramane constant. Se vor reprezenta grafic x1*(V);x2*(V) si se det natura bunurilor. 16. Identitatea lui ROY proprietate a functiei de utilitate indirecta pt. cererea necompensata.

Fie un producator care produce un output in cant y > o pt. care cheltuieste un CT(y) si pe care il vinde pe piata cu concurenta perfecta la un pret p>0.Atunci problema de optim a producatorului va consta in maximizarea profitului. max Ti(y) = max [VT(y)] = max [yp-CT(y)] co1

U * ( p1, p 2,V ) 8 xi * ( p1, p 2,V ) p1


17. Lema lui Shephard proprietate a functiei de cheltuiala; cererea compensata este egala cu derivata fct. de cheltuiala in raport cu pretul.

Ti ( y ) CT ( y ) p p Cm( y ) y y

co2 :

2Ti( y) 2 CT ( y) Ti concava 2 y y 2
desen y ca functie de Ti concava

x1* *( p1, p 2, u )

V * *( p1, p 2, u ) pi

20. Functia de productie. pe temen lung in functia de cost total se includ si costurile fixe. In timp ce pe termin lung acestea se transfera in costuri variabile. CT=CV+CF Indiferent de natura functiei de cost pe term scurt sau pe termen lung se pot calcula 2. tipuri de indicatori. Costuri medii : CTM(y) = CT(y)/y Cost marginal : CT ( y )

Met. HICKS Se urmareste sa se mentina constanta utilitatea adusa de pachetul initial A pp ca p1 scade p1

Cm(y)

Cantitatile optime de fact. de prod. se pot determina si aplicand lema lui Shephard.

Xi*

CT(y) pi

Se deseneaza o dreapta paralela la cea de-a doua dr. de buget si tangenta la prima curba de indiferenta a.i pachetele A si B sa aiba aceasi utilitate. Efectul de substitutie si ef. de venit HICKS se calculeaza la fel ca prin met SLUTSKY cu precizarea ca la efectul de substitutie utilitatea sa ramana constanta. ES1 ;EV1 ;EP1= ca la slut

In general functiile de cost mediu au forma de U , iar functia de cost marginal intersecteaza functiile de cost mediu in pct. de minim ale acestora din urma. Pragul de inchidere este pct. de la care producatorul incepe sa obtina profit si este dat de pct. de minim al functiei de cost total mediu Functiile de cost mediu si marginal pe termen scurt se reprezinta grafic astfel.