Cursurile 10-11

BAZELE LOGICE ALE SISTEMELOR DE CALCUL

Calculatoarele electronice folosesc elemente fizice care comport dou st ri

distincte, st ri care pot fi puse în coresponden direct cu propozi iile logice c rora li
se asociaz valoarea de adev rat sau fals.
Defini ie. Prin propozi ie se în elege o exprimare complet despre care are sens s se
spun c este adev rat sau fals în func ie de con inutul ei.
Apare evident necesitatea de a se face opera ii care s aib ca termeni aceste
propozi ii. Înc din secolul al XIX-lea, matematicianul englez George Boole s-a
gândit s organizeze aceast mul ime a propozi iilor într-o algebr , numit algebr
Boole sau algebra logicii. În anul 1854 George Boole public lucrarea Analiza legilor
gândirii.
Algebra logicii opereaz cu propozi ii. Unei propozi ii adev rate i se atribuie
valoarea 1, iar unei propozi ii false valoarea 0, cu aplica ie în domeniul circuitelor de
comunica ie, unde cele dou valori sunt asociate la dou nivele de poten ial care pot
schimba starea circuitului de comuta ie.
O propozi ie nu poate fi simultan i adev rat i fals , astfel putându-se
introduce o variabil binar , care ia numai valorile 0 sau 1.
O algebr boolean este o mul ime nevid înzestrat cu dou legi de
compozi ie notate cu ∨ (+ ) i ∧ (⋅) care se mai numesc sum i produs boolean i o
lege de complementare notat "-" nega ia.
Definim opera iile logice:
Suma logic (disjunc ia) se noteaz A ∨ B, A + B, A B i se define te astfel:
Propozi ia A ∨ B este adev rat dac i numai dac cel pu in una dintre propozi iile
A,B este adev rat .
Produsul logic (conjunc ia) se noteaz A ∧ B, A ⋅ B, A B i se define te astfel:
A ∧ B este adev rat dac i numai dac propozi iile A, B sunt simultan adev rate.
Nega ia se noteaz A (non A) i se define te astfel:
Dac A este adev rat , A este fals i invers.
Tabelele de adev r pentru aceste opera ii se prezit astfel:
A A A B A∨ B A B A∧ B
0 1 0 0 0 0 0 0
1 0 0 1 1 0 1 0
1 0 1 1 0 0
1 1 1 1 1 1

Defini ie Se nume te algebr boolean un sistem (B, +, ·, -, 0,1) unde este o

mul ime nevid , „+” este o opera ie binar B x B B numit disjunc ie (sum logic ),
„·” este o opera ie binar B x B B numit conjunc ie, „-” este o opera ie unar
numit nega ie, iar 0 i 1 sunt dou elemente distincte din B, astfel încât sunt
satisf cute urm toarele propriet i:
1. a ∨ a = a 1'. a ∧ a = a (∀) a ∈ B idempoten a
'
2. a ∨ b = b ∨ a 2 . a ∧ b = b ∧ a (∀) a, b ∈ B comutativitatea
3. (a ∨ b) ∨ c = a ∨ (b ∨ c)

Pag. 1/6
 3'. (a ∧ b) ∧ c = a ∧ (b ∧ c) (∀) a, b, c ∈ B asociativitatea
4. a ∨ (b ∧ c) = (a ∨ b) ∧ (a ∨ c)
4'. a ∧ (b ∨ c) = (a ∧ b) ∨ (a ∧ c) (∀) a, b, c ∈ B distributivitatea
'
5. a ∧ (a ∨ b) = a 5 . a ∨ (a ∧ b) = a (∀) a, b ∈ B absor ia
6. (∀) a ∈ B, (∃)a ∈ B a.î. a ∨ a = 1 6'. (∀) a ∈ B, (∃)a ∈ B a.î. a ∧ a = 0
7. (∀) a ∈ B , exist dou elemente 0 i 1 astfel încât a ∨ 1 = 1, a ∨ 0 = a
7'. (∀) a ∈ B , exist dou elemente 0 i 1 astfel încât a ∧ 1 = a, a ∧ 0 = 0
8. a ∨ b = a ∧ b 8'. a ∧ b = a ∨ b , (∀) a, b ∈ B legile lui De Morgan

Func ii booleene

Fie mul imea B ={0,1}. Prin Bn se în elege produsul cartezian Bn = B xB x…xB de n

ori, adic mul imea tuturor n-uplelor ordonate de forma (a1 , a2 ,..., an ), ai ∈ B .
Defini ie Vom numi func ie boolean de n variabile, orice aplica ie de tipul
f :Bn → B .
O func ie boolean poate fi dat printr-un tabel de forma:
x1 x2 … xn f(x1, x2, …, xn)
0 0 … 0 0 b1
0 0 … 0 1 b2
0 0 … 1 0 b3
………….. .
1 1 … 1 1 bn
unde bi (i=1, 2, … , 2n) reprezint valoarea 0 sau 1 pe care o ia func ia f atunci când
variabilele x1, x2, …, xn iau valorile din primele n coloane de pe linia i.
2n
Mul imea Bn are 2n elemente, ceea ce înseamn c vor exista 2 func ii booleene de n
variabile.
Defini ie Se nume te produs elementar un produs de variabile i/sau nega ii ale lor.
Defini ie Se nume te sum elementar o sum de variabile i/sau nega ii ale lor.
Se poate demnostra c :
a) pentru ca o sum elementar s fie identic adev rat este necesar i suficient ca
suma s con in cel pu in doi termeni, unul fiind nega ia celuilalt.
b) pentru ca un produs elementar s fie identic fals este necesar i suficient ca el s
con in cel pu in doi factori, unul fiind nega ia celuilalt.
Defini ie Se nume te formul în algebra propozi iilor, orice propozi ie compus
ob inut din propozi ii elementare prin aplicarea opera iilor logice.
Defini ie Se nume te form normal disjunctiv (FND) a unei formule, o formul
echivalent care este o sum de produse elementare constituite din acelea i variabile
ca i formula dat .
Defini ie Se nume te form normal conjunctiv (FNC) a unei formule, o formul
echivalent care este un produs de sume elementare constituite din acelea i variabile
ca i formula dat .
Defini ie Se nume te form normal disjunctiv perfect (FNDP) a unei formule, o
FND care satisface condi iile:
- nu con ine doi termeni identici;
- nici un termen nu con ine doi factori identici;
- nici un termen nu con ine simultan un factor i nega ia sa;
- în fiecare termen sunt prezente toate variabilele direct sau prin nega iile lor.

Pag. 2/6
Defini ie Se nume te form normal conjunctiv perfect (FNCP) a unei formule, o
FNC care satisface condi iile:
- nu con ine doi factori identici;
- nici un factor nu con ine doi termeni identici;
- nici un factor nu con ine simultan un termen i nega ia sa;
- în fiecare factor sunt prezente toate variabilele.
Pentru fiecare formul neidentic fals se poate g si o FNDP i o FNCP, aceste
formule fiind unice.

Exemplu: FNDP f ( x1 , x2 , x3 ) = x1 x2 x3 ∨ x1 x2 x3 ∨ x1 x2 x3 ∨ x1 x2 x3
FNCP f ( x1 , x2 , x3 ) = ( x1 ∨ x2 ∨ x3 )( x1 ∨ x2 ∨ x3 )( x1 ∨ x2 ∨ x3 )
Defini ie O func ie boolean este sub form canonic disjunctiv (FCD) dac se scrie
astfel: f ( x1 , x2 ,..., xn ) = ∨ f (i1 , i2 ,..., in ) x1i1 x2i2 ...xnin cu ik=0,1; k=1,2,…,n cu conven ia de
nota ie x1k = xk , xk0 = xk
Termenii în care f (i1 , i2 ,..., in ) = 0 nu se mai scriu deoarece 0 ∨ x = x

Exemplu: Fie func ia dat prin tabela de adev r:

Argumentele pentru care f ia valoarea 1
x1 x2 x3 f
0 0 0 1 x1 x2 x3 0 0 0
0 0 1 0
x1 x2 x3 0 1 1
0 1 0 0
0 1 1 1 x1 x2 x3 1 0 1
1 0 0 0 x1 x2 x3 1 1 0
1 0 1 1
1 1 0 1
1 1 1 0

f ( x1 , x2 , x3 ) = x1 x2 x3 ∨ x1 x2 x3 ∨ x1 x2 x3 ∨ x1 x2 x3 este FCD a func iei f ( x1 , x2 , x3 ) .

Defini ie O func ie boolean este sub form canonic conjunctiv (FCC) dac se scrie
astfel: f ( x1 , x2 ,..., xn ) = ∧ f (i1 , i2 ,..., in ) ∨ x1i1 x2i2 ...xnin cu ik=0,1; k=1,2,…,n i conven ia
de nota ie x1k = xk , xk0 = xk
Factorii în care f (i1 , i2 ,..., in ) = 1 nu se mai scriu deoarece x ⋅1 = x
Argumentele pentru care f ia valoarea 0 sunt:
x1 ∨ x2 ∨ x3 0 0 1
x1 ∨ x2 ∨ x3 0 1 0
x1 ∨ x2 ∨ x3 1 0 0
x1 ∨ x2 ∨ x3 1 1 1
f ( x1 , x2 , x3 ) = ( x1 ∨ x2 ∨ x3 )( x1 ∨ x2 ∨ x3 )( x1 ∨ x2 ∨ x3 )( x1 ∨ x2 ∨ x3 ) este FCC a
func iei f ( x1 , x2 , x3 ) .
Defini ie Se numesc mintermi, func iile booleene de n variabile care iau valoarea 1
numai pentru un singur argument (într-un singur punct).
Pentru o func ie de n variabile exist 2n mintermi.

Pag. 3/6
Mintermii sunt produse logice ale tuturor variabilelor sau nega iilor lor, fiind negate
variabilele care iau valoarea 0 în argumentul în care func ia ia valoarea 1.
Exemplu: Pentru o func ie de dou variabile avem mintermii:
m0 = x1 x2 , m1 = x1 x2 , m2 = x1 x2 , m3 = x1 x2

Defini ie Se numesc maxtermi func iile booleene de n variabile care iau valoarea 0
numai pentru un singur argument (într-un singur punct).
Pentru o func ie de n variabile exist 2n maxtermi.
Maxtermii sunt sume logice ale tuturor variabilelor sau nega iilor lor, fiind negate
variabilele care iau valoarea 1 în argumentul în care func ia ia valoarea 0.
Exemplu: M 0 = x1 ∨ x2 , M 1 = x1 ∨ x2 , M 2 = x1 ∨ x2 , M 3 = x1 ∨ x2
Observa ii:
1. Mintermii sunt produse elementare, iar maxtermii sunt sume elementare.
2. Orice func ie boolean , cu excep ia constantei 0, poate fi scris sub forma canonic
disjunctiv .
3. Orice func ie boolean , cu excep ia constantei 1, poate fi scris sub forma canonic
conjunctiv .
4. Pentru o func ie boolean dat , formele canonice sunt unice.
5. Func iile booleene pot descrie func ionarea oric rui sistem de elemente care pe
parcursul func ion rii pot fi într-una din dou st ri distincte.

Minimizarea func iilor booleene

Simplificarea func iilor booleene presupune utilizarea unor procedee care urm resc
reducerea la minimum a num rului variabilelor i simbolurilor implicate în
reprezentarea unei func ii booleene date.

Metoda lui Quine-McCluskey

Defini ie Se numesc implican i primi (simpli) ai unei func ii booleene cele mai scurte
produse logice care, prin disjunc ie, definesc func ia:
f = 0 → I p = 0; f = 1 → I p = 0,1; I p = 1 → f = 1.

Defini ie Se nume te form disjunctiv prescurtat a unei func ii booleene, o form

care este disjunc ia implica iilor s i primi.
Observa ie: Orice func ie booleean se poate scrie sub forma disjunctiv prescurtat .

Teorema lui Quine

Forma disjunctiv prescurtat a unei func ii booleene se ob ine din forma canonic
disjunctiv (FCD) a unei func ii date efectuând asupra mintermilor toate opera iile
posibile, utilizând propriet ile algebrei booleene binare.
Defini ie Se nume te form disjunctiv prescurtat nesimplificabil a unei func ii
booleene, o form disjunctiv prescurtat în care nici un implicant prim nu mai poate
fi înl turat.
Observa ie: O func ie poate avea mai multe forme disjunctive nesimplificabile.
Pentru minimizare trebuie parcurse urm toarele etape:
1. Se consider forma normal disjunctiv a func iei date, FND.
2. Se scrie forma canonic disjunctiv , FCD, prin dezvoltare.
3. Se scrie forma disjunctiv prescurtat (th. Quine), FDP.
4. Se înl tur implican ii primi redundan i, ob inundu-se forme disjunctive prescurtate
nesimplificabile, FDPN.

Pag. 4/6
5. Se alege una din acestea.
Exemplu:
1. Fie f ( x1 , x2 , x3 ) = x1 x2 ∨ x1 x2 x3 ∨ x1 x2 ∨ x1 x2 x3 FND

Metoda h r ilor lui Veitch

Prin aceast metod se procedeaz la scrierea FCD prin dezvoltare. Mintermii

dezvolt rii vor fi reprezenta i în ni te dreptunghiuri, dup care se scrie forma
disjunctiv prescurtat nesimplificabil .
Etape:
1. Scriem FND
2. Scriem FCD prin dezvoltare
3. Reprezent m mintermii în dreptunghi
4. Scriem forma disjunctiv prescurtat nesimplificabil
x1 x1
x1 x1 x4
x1 x1 x2
x1 x1 x2 x4
x2
x2 x2
x2
x3 x3 x3 x4
x3 x3 x3
Exemplu: f ( x1 , x2 , x3 ) = x1 x2 ∨ x1 x2 x3 ∨ x1 x2 ∨ x1 x2 x3

Tem : S se minimizeze func iile prin ambele metode:

f ( x1 , x2 , x3 ) = x1 x3 ∨ x1 x2 x3 ∨ x1 x2 ∨ x1 x2 x3 ∨ x1 x2 x3
f ( x1 , x2 , x3 ) = x1 x2 ∨ x1 x2 x3 ∨ x1 x2 ∨ x1 x2 x3 ∨ x1 x2 x3

Pag. 5/6