Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Dreapta bugetului
Combinaiile posibile dintre dou bunuri x i y pentru care este cheltuit ntregul venit
x px y p y V
poart denumirea de dreapta bugetului, creia i corespunde ecuaia : i se
reprezint grafic astfel:
V dreapta bugetului
py zona bugetului
V
px
0 xmax = =10 x
Linia bugetului
px
py
Panta dreptei bugetului = - ne arata cu cat se modifica y atunci cand x variaza.
Ex: Un consumator aloca un buget de 100 u.m. pentru achizitionarea a doua bunuri x si y.
Pretul lui x este Px= 10 u.m., iar Py = 5 u.m. Dreapta bugetului se poate reprezenta grafic
afland cantitatile maxime din x si y care pot fi achizitionate cu bugetul de 100 u.m.
V= x*Px+y*Py
Daca y = 0 (alegem sa consumam doar x (deci o cantitate maxima din x)) V = xPx x =
V/Px xmax=100/10 = 10
Daca x = 0 (alegem sa consumam doar y (deci o cantitate maxima diny)) V = yPy y =
V/Py ymax=100/5 = 20
Dupa ca aflam cantitatile maxime, trasam dreapta bugetului unind cele 2 puncte de pe grafic
(valorile lui xmax si y max vezi graficul).
Dac venitul consumatorul se modific cu 50 u.m., venitul devine V 1 = 150 u.m., ceteris
paribus (preurile bunurilor x i y rmn constante), atunci dreapta bugetului se va deplasa
spre dreapta, paralel cu dreapta initiala a bugetului (paralel, pt ca panta dreptei bugetului
p
x
py
nu se modifica cum preturile raman constante, nici raportul lor nu se modific).
Noua dreapta a bugetului se va trasa unind punctele corespunzatoare noilor cantitati maxime
din x si y, tinand cont de venitul de 150 u.m.
De cate ori se modifica (pe rand sau concomitent) una din cele 3 variabile (V, Px, Py), se
calculeaza noile cantitati maxime din cele 2 bunuri si se traseaza linia bugetului.
De exemplu, dac preul bunului x va scdea ceteris paribus (V si Py raman constante), atunci
raportul va crete n timp ce raportul va rmne constant, iar dreapta bugetului se va
V V
px py
px
py
deplasa la dreapta (panta dreptei bugetului (n modul) va scdea, pt ca Px scade).
Invers, dac preul bunului x va crete , raportul va scdea , iar dreapta bugetului se va
V
px
px
py
deplasa la stnga (panta dreptei bugetului (n modul) va crete, pt ca Px creste).
Dac preul bunului y va scdea, atunci raportul va crete, n timp ce raportul va
V V
py px
rmne constant, iar dreapta bugetului se va deplasa spre dreapta (panta dreptei bugetului va
crete). Invers, dac preul bunului y va crete , raportul va scdea , iar dreapta bugetului
V
py
Consumatorul va alege cea mai bun combinaie pe care i-o poate permite. Altfel spus,
consumatorii se vor situa pe cea mai nalt (indepartata de orgine) curb de indiferen
permis de bugetul pe care l au. Aceasta nseamn c linia bugetului trebuie s fie tangent la
curba de indiferen. Grafic, optimul consumatorului se prezint astfel:
y
V
py
A
V
px
0 x
Graficul 1: Optimul consumatorului/ Echilibrul consumatorului
Dac venitul consumatorului va crete, aa cum rezult din prima parte a capitolului,
dreapta bugetului se va deplasa la dreapta, ceea ce va duce la deplasarea punctului de
optim,conform graficului de mai jos :
y
A
A
y1
y0
0 x0 x1 x
Graficul 2: Modificarea consumului optim n funcie de venit
Aplicatii rezolvate
U( X,Y ) 3 X Y
1. Un consumator de bunuri x si y are o funcie de utilitate total de tipul
. Venitul disponibil al consumatorului este de 16 um, iar preurile celor dou bunuri sunt
PX 1 PY 2
u.m. i u.m. Programul de consum (combinatia de bunuri x si y) ce asigur
echilibrul consumatorului este: a) 5X i 2Y; b) 5X i 5Y; c) 6X i 5Y; d) 8X i 4Y; e) 10X
i 3Y.
Cand are de ales intre combinatii din doua bunuri x si y, un consumator atinge starea de
Umg X Umg Y
=
echilibru (optimul consumatorului) cand Px Py .
UT dUT
Umg x= Umg x=
x sau dx (derivata utilitatii totale in functie de x)
UT dUT
U mg y = Umg y=
y sau dy (derivata utilitatii totale in functie de y)
Sau
(axn) =a* nxn-1 (coeficientul lui x, a, iese in fa)
De exemplu, (4x2) (derivam 4x2 in functie de x): coeficientul 4 iese n fa si se nmulteste cu
(x2) Astfel, (4x2) = 4 *(x2) =4*2x2-1 = 8x1 = 8x)
Atunci cand in functia utilitatii totale avem doar operatii de inmultire/impartire si derivam
UT n functie de x, ceilalti termeni de langa x devin coeficienti ai acestuia si utilizam
formula (axn) =a* nxn-1. Astfel:
dUT
Umg x=
dx = 3y*x= 3y*1=3y
dUT
Umg x=
Deci dx = 3y
Atunci cand in functia utilitatii totale avem doar operatii de inmultire/impartire si derivam
UT n functie de y, ceilalti termeni de langa y devin coeficienti ai acestuia si utilizam
formula (axn) =a* nxn-1. Astfel:
dUT
Umg y=
dy = 3x*y= 3x*1=3x
dUT
Umg y=
Deci dy = 3x
Umg X Umg Y
= >
Revenim la condiia de echilibru: Px Py
3 y 3x
= 23 y=3 x
1 2 6y = 3x >2 y=x sau x = 2y (1)
Mai stim ca bugetul consumatorului se mparte ntre cheltuielile pe cele dou bunuri x si
y:
V = x*Px+y*Py (2)
Astfel, putem nlocui relaia (1) n n relaia (2):
Cand are de ales intre combinatii din doua bunuri x si y, un consumator atinge starea de
Umg X Umg Y
=
echilibru cand Px Py .
UT dUT
Umg x= Umg x=
x sau dx
UT dUT
Umg y= Umg y=
y sau dy
dUT
Umg y=
dy =3
> Py=6 u . m.
3. Stim ca utilitatea marginala a consumului din bunul x are forma Umgx=20-X, iar utilitatea
marginala a consumului din bunul y are formaUmg y=18-2Y. Presupunem c preul unei
uniti de X este egal cu preul unei uniti de Y i egal cu 2 u.m.. Care este programul de
consum care-i asigura consumatorului starea de echilibru, dac se cheltuiesc 10 u.m (V=10
u.m.). pentru cumprarea celor dou bunuri de ctre un consumator raional, pentru
atingerea starii de echilibru?
Cand are de ales intre combinatii din doua bunuri x si y, un consumator atinge starea de
Umg X Umg Y
=
echilibru cand Px Py .
Mai stim ca bugetul consumatorului se mparte ntre cheltuielile pe cele dou bunuri x si
y:
V = x*Px+y*Py (2)
Astfel, putem nlocui relaia (1) n n relaia (2):
V = x*Px+y*Py >
V = (2+2y)*2 + y*2 > 4+ 4 y +2 y=10 6y 6= y=
1 > x = 2+2y > x=6