Unitatea de învăţare 8 Microeconomie Cantitativă

UNITATEA DE ÎNVĂŢARE 8

INFLUENŢA MODIFICĂRII PREŢURILOR ŞI VENITULUI

ASUPRA CERERII DE BUNURI

Cuprins

Obiectivele Unităţii de învăţare 8 (2 cursuri)

8. Influenţa modificării venitului şi a preţurilor asupra cererii de bunuri

8.1. Influenţa modificării venitului asupra cererilor de bunuri
8.2. Influenţa modificării preţului unitar al unui bun asupra cererilor de bunuri
8.2.1. Efectul total de preţ
8.2.2. Metoda Hicks de descompunere a efectului de preţ
8.2.3. Metoda Slutsky de descompunere a efectului de preţ
8.2.4. Descompunerea efectului total de preţ
8.3. Influenţa modificării simultane a preţurilor şi venitului asupra cererilor de
bunuri
8.4. Probleme rezolvate

Întrebări şi probleme de rezolvat

Bibiliografie Unitatea de Învăţare 8

Daniela Marinescu, Ioana Manafi, Dumitru Marin, 2018 81

Unitatea de învăţare 8 Microeconomie Cantitativă

Obiectivele Unităţii de învăţare 8

 Dobândirea cunoştinţelor necesare caracterizării cererilor de bunuri ale

consumatorului cu ajutorul indicatorilor de tip elasticitate.
 Înţelegerea modului în care modificarea preţurilor sau venitului afectează structura
consumurilor consumatorului
 Aprofundarea diferitelor metode de analiză a efectului modificării preţurilor şi
venitului asupra cererilor de bunuri şi interpretarea economică a rezultatelor

Influenţa modificării venitului şi a preţurilor asupra cererii de bunuri

Considerăm în continuare cazul bidimensional, în care consumatorul are la dispoziţie

două bunuri pe care doreşte să le achiţitioneze, în limita venitului disponibil, cu scopul de a-şi
maximiza utilitatea. Alegerea acestui caz mai simplu permite totuşi o analiză ce poate fi uşor
generalizată pentru cazul n-dimensional, majoritatea concluziilor fiind deduse inclusiv pe baza
reprezentărilor grafice.

Problema de optimizare a consumatorului, în cazul n  2 se scrie:

(max) U ( x1 , x 2 )

(P)  p1 x1  p 2 x 2  R
 x  0, x  0
 1 2

iar soluţia acesteia este reprezentată de vectorul funcţiilor de cerere necompensată, X  p, R .

Vom analiza ce se întâmplă cu structura soluţiei optime şi cum se modifică cantităţile

consumate din cele două bunuri atunci când se modifică, pe rând, venitul disponibil al
consumatorului, respectiv unul dintre preţurile unitare ale celor două bunuri.

8.1. Influenţa modificării venitului asupra cererilor de bunuri

Pentru problema de optimizare generală, restricţia bugetară este p1 x1  p2 x2  R .

p R p
De unde, x 2   1 x1  . Atunci raportul  1 reprezintă panta dreptei bugetare
p2 p2 p2
sau se mai numeşte şi coeficient unghiular.

Daniela Marinescu, Ioana Manafi, Dumitru Marin, 2018 82

Unitatea de învăţare 8 Microeconomie Cantitativă

x2

R”/p2

R’/p2

R/p2

R/p1 R’/p1 R”/p1 x1

Figura 8.1. Modificarea echilibrului consumatorului generată de modificarea venitului

Dacă preţurile unitare p1 , p 2 sunt constante, atunci panta dreptei bugetare este constantă.
Dacă se modifică venitul astfel încât R  R'  R" , atunci are loc o deplasare a dreptei de buget
către dreapta sus, iar deplasarea este paralelă cu dreapta iniţială. De fiecare dată, punctul de
optim corespunde punctului de tangenţă între curba de izoutilitate (sau de indiferenţă) şi dreapta
bugetară. Sunt posibile următoarele situaţii:
a) dacă o creştere a venitului implică o creştere a consumului din cele două bunuri,
atunci, se spune că bunurile 1 şi 2 sunt bunuri normale.
b) dacă o creştere a venitului implică o scădere a consumului de bun 1 şi o creştere a
consumului de bun 2, atunci se spune că bunul 1 este un bun inferior.

Preţurile fiind constante, cererile de bunuri pot fi exprimate numai în funcţie de venit,
adică obţinem dependenţele X 1 ( R) şi X 2 ( R) . Aceste dependenţe pot fi reprezentate grafic într-
un sistem de axe XOR şi se obţin astfel curbele consum-venit sau Curbele lui Engel, care
evidenţiază evoluţia cantităţii consumate din fiecare bun în funcţie de venit şi permit
caracterizarea bunurilor din punct de vedere economic.

8.2. Influenţa modificării preţului unui bun asupra cererilor de bunuri

Considerăm următoarea situaţie: p 2 este constant, p1 este variabil, iar venitul nu se

modifică şi fie p1  p'1  p"1 . Atunci panta dreptei bugetare se modifică, astfel încât creşterea
preţului bunului 1 are ca efect modificarea (deplasarea către stânga) punctului de intersecţie al
acestei drepte cu axa orizontală, în timp ce intersecţia cu axa verticală nu se modifică.

Daniela Marinescu, Ioana Manafi, Dumitru Marin, 2018 83

Unitatea de învăţare 8 Microeconomie Cantitativă

x2

R/p2

R/p1” R/p1’ R/p1 x1

Figura 8.2. Modificarea echilibrului consumatorului generată de

modificarea preţului unitar al bunului 1

Într-o astfel de situaţie, a modificării preţului unitar al unui bun, echilibrul

consumatorului se modifică, iar modificările survenite în cantităţile consumate de acesta sunt
evidenţiate de aşa-numitul efect total de preţ. Acest efect total se poate descompune în două
componente, efectul de venit şi efectul de substituţie:
- Dacă preţul unitar al bunului 1 p1 creşte, atunci scade consumul de bun 1, puterea de
cumpărare a venitului fiind mai mică; această reducere a puterii de cumpărare implică faptul că
agentul (consumatorul) devine mai sărac. Acesta este efectul de venit.
- Dacă p1 creşte, consumul de bun 1 se reduce în general, dar simultan poate avea loc o
creştere a consumului de bun 2. Acest efect se numeşte efect de substituţie.
Cele două efecte, precum şi efectul total de preţ pot fi puse în evidenţă şi cuantificate prin
două metode diferite: metoda Hicks şi metoda Slutsky.

Vom prezenta în continuare aceste metode, evidenţiind atât particularităţile, cât şi

aspectele comune ale acestor metode.

8.2.1. Efectul total de preţ

Vom adopta ipoteza conform căreia preferinţele consumatorului sunt reprezentate de

funcţia de utilitate U : X  R 2  R , cu proprietăţile cunoscute (strict crescătoare, strict
concavă, de clasă C2).
Consumatorul dispune de un venit R  0 .

Vom considera o stare iniţială (SI) caracterizată de sistemul de preţuri  p1 , p2  . Atunci

problema de optimizare corespunzătoare acestei stări este:
(max) U ( x1 , x 2 )

(P )  p1 x1  p 2 x 2  R
SI

 x  0, x  0
 1 2

Daniela Marinescu, Ioana Manafi, Dumitru Marin, 2018 84

Unitatea de învăţare 8 Microeconomie Cantitativă

Echilibrul consumatorului determinat ca soluţie a acestei probleme corespunde punctului

 
I reprezentat în figurile de mai jos. Să notăm soluţia problemei (PSI) cu x I  x1 , x 2 .
I I

Să considerăm acum o stare finală (SF) caracterizată de sistemul de preţuri  p1 ' , p2  , cu

p1 '  p1 (preţul unitar al bunului 1 s-a redus). Atunci problema de optimizare corespunzătoare
acestei stări este:
(max) U ( x1 , x 2 )
 '
(PSF)  p1 x1  p 2 x 2  R
 x  0, x  0
 1 2

Echilibrul consumatorului determinat ca soluţie a acestei probleme corespunde punctului


F reprezentat în figurile de mai jos. Să notăm soluţia problemei (P SF) cu x F  x1 , x 2 .
F F

Având determinate cantităţile consumate în cele două stări, iniţială şi finală, putem
calcula acum efectul total de preţ, evidenţiat în reprezentările grafice prin deplasarea de la
punctul I la punctul F:
x1  x1  x1
F I

x 2  x 2  x 2
F I

Vom pune în evidenţă cele două efecte componente ale efectului total, efectul de venit şi
efectul de substituţie, prin utilizarea unei stări intermediare, fictive, generată de adoptarea unor
ipoteze ce diferă în cele două metode.

8.2.2. Metoda Hicks de descompunere a efectului de preţ

În această metodă, se consideră venit real constant acel venit ce permite aciziţionarea
unui pachet de consum ce oferă aceeaşi satisfacţie consumatorului ca şi în starea iniţială.
În acest sens, în starea intermediară, echilibrul consumatorului se determină ca soluţie a
problemei de optimizare notată (PSInt) şi de tip dual:
(min) p1 ' x1  p 2 x 2

(PSInt) U ( x1 , x 2 )  u I
 x  0, x  0
 1 2

unde u  U ( x1 , x 2 ) (valoarea se calculează anterior rezolvării problemei din starea

I I I

intermediară).

Vom nota soluţia optimă a acestei probleme de optimizare cu x Int  x1 , x 2
Int Int

şi cu RH
valoarea optimă a funcţiei obiectiv din problema (P SInt), valoare ce reprezintă venitul real de tip
Hicks.
Starea intermediară este evidenţiată în graficul următor de punctul Int.

Vom folosi această stare intermediară în paragraful 3.2.2.4, ce tratează modalitatea de

descompunere a efectului de preţ.

Daniela Marinescu, Ioana Manafi, Dumitru Marin, 2018 85

Unitatea de învăţare 8 Microeconomie Cantitativă

x2

R/p2

I
RH/p2
F

Int

R/p1 RH/p1’ R/p1’ x1

Figura 8.3. Descompunerea efectului de preţ prin metoda Hicks

8.2.3. Metoda Slutsky de descompunere a efectului de preţ

În această metodă, se consideră venit real constant acel venit ce permite aciziţionarea aceluiaşi
pachet de consum ca şi în starea iniţială.
În acest sens, în starea intermediară, echilibrul consumatorului se determină ca soluţie a
problemei de optimizare notată (PSInt), de forma :
(max) U ( x1 , x 2 )

(PSInt)  p1 x1  p 2 x 2  R
S

 x  0, x  0
 1 2

unde R S  p1 x1  p 2 x 2 reprezintă venitul real de tip Slutsky (valoarea se determină înainte de

I I

rezolvarea problemei din starea intermediară).


Vom nota soluţia optimă a acestei probleme de optimizare cu x Int  x1 , x 2 .
Int Int

Starea intermediară este evidenţiată în graficul următor de punctul Int.

Vom folosi această stare intermediară în paragraful următor, ce tratează modalitatea de

descompunere a efectului de preţ.

Daniela Marinescu, Ioana Manafi, Dumitru Marin, 2018 86

Unitatea de învăţare 8 Microeconomie Cantitativă

x2

R/p2

RS/p2

F
I
Int

R/p1 RS/p1’ R/p1’ x1

Figura 8.4. Descompunerea efectului de preţ prin metoda Slutsky

8.2.4. Descompunerea efectului total de preţ

Indiferent de metodă, efectul total de preţ se descompune astfel:

x  x S  x V
unde:
 x S reprezintă efectul de substituţie, evidenţiat în reprezentările grafice prin deplasarea
de la punctul I la punctul Int:
x1  x1  x1
S Int I

x 2  x 2  x2
S Int I

 x V reprezintă efectul de venit, evidenţiat în reprezentările grafice prin deplasarea de la

punctul Int la punctul F:
x1  x1  x1
V F Int

x 2  x 2  x 2
V F Int

Observaţie: Cele două metode conduc la rezultate diferite în ceea ce priveşte valorile efectelor de
venit şi de substituţie, dar rezultatul total (efectul total) este acelaşi, indiferent de metoda
utilizată.

Daniela Marinescu, Ioana Manafi, Dumitru Marin, 2018 87

Unitatea de învăţare 8 Microeconomie Cantitativă

8.3. Influenţa modificării simultane a preţurilor şi venitului asupra cererilor de bunuri

Vom evidenţia în continuare cum pot fi cuantificate modificările consumurilor din cele
două bunuri în situaţia unei modificări simultane a preţurilor şi venitului.

Fie programul de optimizare:

max U x1 , x 2 

(P)  p1 x1  p 2 x 2  R
 x  0, x  0
 1 2


a cărui soluţie optimă este notată cu x1* , x 2* . 
Asociind restricţiei bugetare multiplicatorul Lagrange  , condiţiile de ordinul întâi
asociate problemei sunt:
 U
 x  p1  0
 1
 U
  p 2  0
 x 2
 R  p1 x1  p 2 x 2


Fie  valoarea optimă a multiplicatorului ce reprezintă utilitatea marginală a venitului.
*

Modificarea lui p1 cu dp1 , a lui p 2 cu dp 2 şi a venitului cu dR conduc la modificări ale

soluţiei cu dx1 , dx2 şi d .
Modificările preţului şi venitului nu conduc la modificarea structurii sistemului de
restricţii.
U U  2U
Fie u1  , u2  , u ij  . Atunci, sistemul devine:
x1 x 2 x i x j
u11dx1  u12 dx 2  dp1  p1 d  0

u 21dx1  u 22 dx 2  dp 2  p 2 d  0
 p dx  x dp  p dx  x dp  dR
 1 1 1 1 2 2 2 2

Dacă x1 se înlocuieşte cu x1 , x 2 cu x 2 , iar  cu  * , sistemul devine:

* *

u11
*
dx1  u12
*
dx 2  p1 d  * dp1
 *
u12 dx1  u 22 dx 2  p 2 d   dp 2
* *
(S)

 p1 dx1  p 2 dx 2  dR  x1 dp1  x 2 dp 2
* *

 
unde u ij*  u ij x1* , x2* .
Obţinem un sistem de ecuaţii cu necunoscutele formale dx1 , dx2 şi d , ce trebuie
rezolvat.

Daniela Marinescu, Ioana Manafi, Dumitru Marin, 2018 88

Unitatea de învăţare 8 Microeconomie Cantitativă

Dacă dx1  0 atunci efectul total al modificărilor preţului şi venitului induce o diminuare
a consumului de bun 1. Interpretarea este asemănătoare şi pentru dx2 şi d .

8.4. Probleme rezolvate

Problema 1. Să presupunem că preferinţele consumatorului sunt reprezentate de funcţia de

utilitate:
1 1

U x1 , x 2   x12 x 22
iar preţurile unitare ale celor două bunuri sunt p1  2, p 2  5 .
Consumatorul dispune de un venit R  10 3 u.m.
Se cere:
a) Determinaţi funcţiile de cerere necompensată.
b) Analizaţi cum se modifică structura consumului din cele două bunuri dacă:
1) preţul bunului 1 creşte cu 50%, iar preţul bunului 2 şi venitul nu se modifică;
2) preţul bunului 1 creşte cu 50%, preţul bunului 2 scade cu 20%, iar venitul rămâne
neschimbat;
3) preţul bunului 1 creşte cu 50%, preţul bunului 2 este constant, iar venitul creşte cu
10%.

Rezolvare

a) Funcţiile de cerere necompensată se determină ca soluţie a problemei de maximizare a

utilităţii:
(max) U x1 , x 2   x11 / 2 x 21 / 2

(P)  p1 x1  p 2 x 2  R
 x  0, x  0
 1 2

Asociind restricţiei multiplicatorul Lagrange  , funcţia lui Lagrange se scrie :

L( x1 , x 2 ,  )  x1 x 2   R  p1 x1  p 2 x 2 
1/ 2 1/ 2

Iar condiţiile de ordinul întâi sunt:

L 1 1 / 2 1 / 2
 0  x1 x 2  p1  0
x1 2
L 1 1 / 2 1 / 2
 0  x1 x 2  p 2  0
x 2 2
L
 0  R  p1 x1  p 2 x 2  0

Din primele două condiţii de optim rezultă, prin împărţire (după separarea termenilor):
x2 p
 1 sau p1 x1  p2 x2 .
x1 p 2
Folosim această ultimă relaţie în a treia condiţie de optim şi obţinem:

Daniela Marinescu, Ioana Manafi, Dumitru Marin, 2018 89

Unitatea de învăţare 8 Microeconomie Cantitativă

R R 1
X 1 ( p, R )  , X 2 ( p, R )  , * 
* *

2 p1 2 p2 2 p1 p 2
b) La echilibru,
x1*  250, x *2  100, *  0,1581 .
1) Dacă preţul bunului 1 creşte cu 50%, iar preţul bunului 2 şi venitul nu se modifică, avem:
dp1  1; dp 2  0; dR  0 .
Din (S) rezultă că dx1  250 / 3; dx2  0; d  0.029 .
2) Dacă preţul bunului 1 creşte cu 50%, preţul bunului 2 scade cu 20%, iar venitul rămâne
neschimbat avem:
dp1  1; dp 2  1; dR  0
Din (S) rezultă că dx1  250 / 3; dx2  25; d  0.0137 .
3) Dacă preţul bunului 1 creşte cu 50%, preţul bunului 2 este constant, iar venitul creşte cu 10%,
avem:
dp1  1; dp 2  0; dR  100
Din (S) rezultă că dx1  200 / 3; dx2  10; d  0.029 .
Cu alte cuvinte, cantitatea de bun 1 scade cu 200/3, iar consumul de bun 2 creşte cu 10
unităţi.

Problema 2. Presupunem că un consumator oarecare dispune de un venit R pentru a cumpăra

două bunuri în cantităţile x1 şi x 2 ale căror preţuri sunt p1 şi, respectiv p 2 . Preferinţele
consumatorului sunt ordonate de funcţia de utilitate U x1 , x2   x1 x2  1 cu x1  0 , x2  1 şi
R  p 2 . Se cere:
a) Să se determine funcţia de cerere pentru fiecare din cele două bunuri.
b) Considerăm o stare iniţială caracterizată de p1  p 2  1 şi R  3 şi o stare finală pentru care
p1  1 , p 2  2 şi R  3 . Să se cuantifice efectul total al acestei modificări.
c) Să se descompună trecerea din starea iniţială (I) în starea finală (F), evidenţiind efectul de
substituţie şi efectul de venit.

Rezolvare

Funcţiile de cerere necompensată se determină ca soluţie a problemei de maximizare a utilităţii:

(max) U x1 , x 2   x1 x2  1

(P)  p1 x1  p 2 x 2  R
 x  0, x  0
 1 2

Asociind restricţiei multiplicatorul Lagrange  , funcţia lui Lagrange se scrie :

L( x1 , x2 ,  )  x1 x2  1   R  p1 x1  p2 x2 
Iar condiţiile de ordinul întâi sunt:
L
 0  x 2  1  p1  0
x1

Daniela Marinescu, Ioana Manafi, Dumitru Marin, 2018 90

Unitatea de învăţare 8 Microeconomie Cantitativă

L
 0  x1  p 2  0
x 2
L
 0  R  p1 x1  p 2 x 2  0

Din primele două condiţii de optim rezultă, prin împărţire (după separarea termenilor):
x2  1 p1
 sau p1 x1  p2 x2  1 .
x1 p2
Folosim această ultimă relaţie în a treia condiţie de optim şi obţinem:
R  p2 R  p2 R  p2
X 1 ( p, R) 
*
, X 2 * ( p, R )  , * 
2 p1 2 p2 2 p1 p2
b) Având funcţiile de cerere necompensată deja determinate, echilibrul consumatorului în starea
iniţială şi în cea finală se obţine printr-o simplă înlocuire a valorilor preţurilor şi venitului în
relaţiile ce descriu cererile din cele două bunuri. Avem astfel:
3 1 3 1
Starea iniţială: x1   1, x 2  2
I I

2 2
32 1 3 2 5
Starea finală: x1   , x2  
F F

2 2 4 4
Putem calcula acum efectul total de preţ:
1
x1  x1  x1   1  0.5
F I

2
5
x 2  x 2  x 2   2  0.75
F I

c) Fie Int o stare intermediară între starea iniţială I şi starea finală F. Atunci efectul de substituţie
reprezintă trecerea de la I la Int, iar efectul de venit este reprezentat prin trecerea de la Int la F.

Metoda Hicks

Determinăm mai întâi utilitatea maximă obţinută de consumator în starea iniţială:

u I  U 1, 2  1
Problema care trebuie rezolvată pentru a determina consumurile din starea intermediară
se scrie:
(min) x1  2 x2 

(PSInt)  x1 ( x2  1)  1
 x  0, x  0
 1 2

Folosim condiţiile de optim pentru problema duală:

u1 p1 x  1 1
  2  sau x1  2x2  1
u 2 p2 x1 2
La optim, restricţia problemei se realizează cu egalitate, deci x1 x2  1  1 .

Daniela Marinescu, Ioana Manafi, Dumitru Marin, 2018 91

Unitatea de învăţare 8 Microeconomie Cantitativă

Rezolvând sistemul format cu cele două relaţii obţinem cantităţile consumate în starea
intermediară:
1
x1  2 , x 2  1 
Int Int

2
Atunci, efectul total de preţ se descompune astfel:
1
- efectul de substituţie: x1  2  1, x2  1
S S

2
(creşte consumul de bun 1 şi scade consumul de bun 2, are loc un efect evident de
substituţie)
1 1 1
- efectul de venit: x1   2 , x 2  
V V

2 4 2
(prin creşterea preţului bunului 2, puterea de cumpărare a consumatorului se reduce,
scade atât consumul de bun 1, cât şi consumul de bun 2).
Venitul real de tip Hicks este: R H  x1  2 x 2  2  2 2 (mai mare decât venitul
Int Int

efectiv de care dispune consumatorul, aceasta pentru a putea acoperi reducerea puterii de
cumpărare).

Metoda Slutsky

Se presupune că venitul real este acela care îi permite consumatorului să cumpere acelaşi
vector de consum din starea iniţială la noile preţuri. Atunci venitul real de tip Slutsky este:
R S  1  x1  2  x 2  5 (mai mare decât venitul efectiv de care dispune consumatorul,
I I

aceasta pentru a putea acoperi reducerea puterii de cumpărare).

Echilibrul consumatorului în starea intermediară se determină ca soluţie a problemei:

(max) U x1 , x 2   x1 x2  1
SInt 
(P )  x1  2 x 2  5
 x  0, x  0
 1 2

Problema fiind deja rezolvată anterior la punctul a), calculăm direct cantităţile consumate
în starea intermediară:
52 3 52 7
x1   , x2  
Int Int

2 2 4 4
Atunci, efectul total de preţ se descompune astfel:
- efectul de substituţie: x1  0.5, x 2  0.25
S S

(creşte consumul de bun 1 şi scade consumul de bun 2, are loc un efect evident de
substituţie)
- efectul de venit: x1  1, x 2  0.5
V V

(prin creşterea preţului bunului 2, puterea de cumpărare a consumatorului se reduce,

scade atât consumul de bun 1, cât şi consumul de bun 2).

Daniela Marinescu, Ioana Manafi, Dumitru Marin, 2018 92

Unitatea de învăţare 8 Microeconomie Cantitativă

Întrebări şi probleme de rezolvat

Q1. Se consideră funcţia de utilitate U x1 , x2   x1 x2  x1  2x2 , cu x1  0 şi x2  0 .

a) Determinaţi funcţiile de cerere necompensată şi funcţia de utilitate indirectă;
b) Considerăm o stare iniţială pentru care R  17, p1  1 şi p2  2 . Determinaţi efectul total
de preţ şi componentele acestuia dacă preţul bunului 1 creşte cu o unitate (monetară).
Interpretaţi economic rezultatele.

După parcurgerea acestei unităţi, studenţii ar trebui să fie familiarizaţi cu:

1. Determinarea efectului modificării venitului asupra cererilor de bunuri.
3. Determinarea efectului modificării preţului unui bun asupra cererilor de bunuri.
4. Determinarea efectelor de venit şi de substituţie printr-una din metodele studiate.

Bibiliografie Unitatea de Învăţare 8

1. Stancu S., Marin D., Microeconomie. Comportamentul agenţilor economici, Editura ASE, Bucureşti,
2005
2. Manafi I, Marinescu, D., Microeconomie cantitativă. Aspecte teoretice şi aplicaţii, Editura ASE, 2015
3. D. Marinescu, D. Marin, I. Manafi, Microeconomie Avansată.Aspecte teoretice şi aplicaţii, Editura
ASE, 2013

Daniela Marinescu, Ioana Manafi, Dumitru Marin, 2018 93