Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
UNITATEA DE ÎNVĂŢARE 8
Cuprins
p h x h p1 , p 2 ,..., p h ,..., p n , R
Fie h ponderea cheltuielilor ocazionate de achiziţionarea
R
bunului h în venit (este un coeficient bugetar).
Evident, h 1 .
X h ( p, R)
ph p h X h ( p, R )
h R p X ( p, R) X h ( p, R) R
h h2 1
R R 2
R R X h ( p, R )
sau
h
R
p X ( p, R )
h h2
R
EXh / R 1
Avem atunci:
sgn h sgn E X h / R 1
R
Sunt posibile următoarele situaţii:
h
Dacă E X h / R 0 , atunci 0 , de unde rezultă că o dată cu creşterea venitului are loc atât o
R
reducere a cantităţii de bun h, cât şi o reducere a coeficientului bugetar asociat bunului h. Bunul h
este un bun inferior.
h
Dacă E X h / R 0,1 , atunci 0 , de unde rezultă că o creştere a venitului cu un procent
R
atrage după sine o creştere a volumului cheltuielilor mai mică de un procent. Cererea de bun h
este astfel inelastică (bunul h este de strictă necesitate, normal).
h
Dacă E X h / R 1 , atunci 0 rezultă că o creştere cu un procent a venitului duce la o
R
creştere mai mare de un procent a cheltuielilor. Cererea este elastică în acest caz, iar bunul este un
bun de lux.
Definiţia 2. Se numeşte elasticitatea cererii de bun h în raport cu preţul unitar al bunului respectiv
indicatorul:
X h ( p, R) X h ( p, R)
E X h / ph :
p h ph
Din punct de vedere economic, acest indicator arată cu câte procente se modifică cererea de bun
h, X h , atunci când preţul unitar al bunului respectiv creşte cu un procent.
Avem atunci:
D
sgn h
sgn 1 E X h / ph
p h
Sunt posibile următoarele situaţii:
Dh
Dacă E X h / ph 1 , atunci 0 , cererea este elastică; o dată cu creşterea preţului are loc
p h
atât o reducere a cantităţii de bun h, cât şi o reducere a cheltuielii asociată bunului h. Bunul h este
un bun de lux.
Dh
Dacă E X h / ph 1, 0 , atunci 0 , cererea este inelastică; o creştere a preţului cu un
p h
procent atrage după sine o creştere a volumului cheltuielilor mai mică de un procent. Bunul h este
de strictă necesitate, prioritar.
Definiţia 3. Se numeşte elasticitatea cererii de bun h în raport cu preţul unitar al bunului k indicatorul:
X h ( p, R) X h ( p, R)
E X h / pk :
p k pk
Din punct de vedere economic, acest indicator arată cu câte procente se modifică cererea de bun
h, X h , atunci când preţul unitar al altui bun k creşte cu un procent.
Sunt posibile următoarele situaţii:
Dacă E X h / pk 0 , atunci bunurile h şi k sunt complementare.
Dacă E X h / pk 0 , atunci bunurile h şi k sunt substituibile.
Se cere:
a) Să se determine funcţiile de cerere necompensată.
Rezolvare
a) Cererile din cele două bunuri sunt soluţii ale problemei de optimzare:
(max) U ( x1 , x 2 ) x1 ( x 2 1)
p1 x1 p 2 x 2 R
x 0, x 0
1 2
Funcţia lui Lagrange asociată problemei este:
L( x1 , x2 , ) x1 ( x2 1) R p1 x1 p2 x2
Condiţiile de optim (utilizând metoda Lagrange) sunt:
L
0 x2 1 p1 0
x1
L
0 x1 p 2 0
x 2
L
0 R p1 x1 p 2 x2 0
Obţinem soluţia (în ipoteza în care toate componentele sunt pozitive):
R p2
X ( p, R ) , * R p 2
2 p1
R p2
2 p1 p 2
2p
2
b) Folosind datele problemei p1 p 2 1 şi R 3 , obţinem cantităţile consumate din cele două bunuri:
3 1
X 1, 1, 3 1
1
2
X 1, 1, 3 3 1 2
2 2
Putem calcula acum indicatorii de tip elasticitate:
- elasticităţile cererilor în raport cu venitul:
X 1 X 1 1 X1
E X1 / R R : R 2 p : R 1,5
1
E X 2 X 2 1 X2
X2 / R : : 0,75
R R 2 p2 R
Interpretarea economică: o creştere cu 1% a venitului duce la creşterea cu 1,5% a consumului de bun 1 şi
la creşterea cu 0.75% a consumului de bun 2.
- elasticităţile cererilor în raport cu preţul unitar direct:
X 1 X 1 R p2 X 1
E X1 / p1 p : p 2 p 2 : p 1
1 1 1 1
E X 2 X 2 R X
X 2 / p2 : : 2 0,75
p 2 p 2 2 p2
2
p2
Preţurile unitare ale celor două bunuri sunt notate cu p1 şi respectiv p2 , iar R reprezintă venitul
disponibil al consumatorului.
Se cere:
2( R 2 p1 )
a) Arătaţi că funcţia de cerere necompensată pentru bunul 2 este x 2 ( p1 , p 2 , R) .
3 p2
b) Să se determine şi să se interpreteze elasticităţile cererii de bun 2 în raport cu venitul şi preţurile
unitare, dacă p1 2, p2 1 şi R 10 .
Rezolvare
a) Nu vom relua rezolvarea, problema fiind parţial rezolvată în Unitatea 4-5.
X 2 X 2 2( R 2 p1 ) p2
E X 2 / p2 : 1 , cu interpretarea economică: o creştere
p 2 p 2 2
3 p2 2( R 2 p1 )
3 p2
cu 1% a preţului bunului 2 duce la scădere cu 1% a consumului de bun 2.
1. Stancu S., Marin D., Microeconomie. Comportamentul agenţilor economici, Editura ASE, Bucureşti, 2005
2. Manafi I, Marinescu, D., Microeconomie cantitativă. Aspecte teoretice şi aplicaţii, Editura ASE, 2015
3. D. Marinescu, D. Marin, I. Manafi, Microeconomie Avansată.Aspecte teoretice şi aplicaţii, Editura ASE, 2013