Unitatea de învăţare 12 Microeconomie Cantitativă

UNITATEA DE ÎNVĂŢARE 12

ANALIZA COMPORTAMENTULUI PRODUCĂTORULUI

Funcţii de producţie

Cuprins

Obiectivele Unităţii de învăţare 12

12. Funcţii de producţie

12.1. Definiţia şi proprietăţile funcţiilor de producţie
12.2 Indicatori asociaţi unei funcţii de producţie
12.3. Clase de funcţii de producţie
12.3.1. Funcţii de producţie de tip Cobb-Douglas
12.3.2. Funcţii de producţie de tip CES (Constant Elasticity of Substitution)

12.4. Exemple rezolvate

Întrebări şi probleme de rezolvat

Bibiliografie Unitatea de Învăţare 12

Daniela Marinescu, Ioana Manafi, Dumitru Marin, 2018 1

Unitatea de învăţare 12 Microeconomie Cantitativă

Obiectivele Unităţii de învăţare 12

 Aprofundarea noţiunilor: funcţii de producţie, indicatori asociaţi acestora

 Dobândirea cunoştinţelor necesare caracterizării tehnologiilor de producţie
 Interpretarea economică a indicatorilor asociaţi funcţiilor de producţie

Funcţii de producţie

12.1. Definiţia şi proprietăţile funcţiilor de producţie

Definiţia 1. Funcţia de producţie reprezintă un model matematic ce cuantifică dependenţa funcţională

între cantitatea de factori de producţie utilizaţi în procesul de producţie şi rezultatul producţiei.
 
Fie   x1 , x2 ,..., xn  xi  0; i  1,2,..., n mulţimea combinaţiilor de bunuri utilizate în
procesul de producţie şi fie y bunul produs, unde y  f x1 , x2 ,..., xn  reprezintă dependenţa funcţională
dintre cantitatea de input şi rezultatul producţiei.
  x1   z1 
   
 ...   ... 
Vectorul de producţie se poate scrie:   unde y reprezintă cantitatea maximă de bun
 xn   z n 
   
y  y 
   
produs cu ajutorul factorilor x1 , x2 ,..., xn  şi, de aceea funcţia de producţie se mai numeşte şi funcţia de
transformare.

Proprietăţile funcţiei de producţie

Considerăm funcţia de producţie f : R n  R, y  f ( x1 , x2 ,..., xn ) ce satisface următoarele
proprietăţi:
1. y  0 , xi  0, i  1, n
2.y şi xi sunt perfect divizibile astfel încât funcţia f este continuă.
3. orice factor de producţie este indispensabil, adică:
f x1 , x2 ,...,0,..., xn   0
f 
4. funcţia f este crescătoare în fiecare argument, adică  0, i  1, n . Această proprietate
xi
reflectă faptul că productivităţile marginale ale factorilor sunt pozitive.
5. funcţiile de producţie sunt în general funcţii concave sau q-concave.
6. funcţiile de producţie sunt în general funcţii omogene de un grad k. Adică,
f tx1 , tx 2 ,..., tx n   t k f x1 , x2 ,..., xn , t  1
Observaţie: În funcţie de gradul de omogenitate, procesele de producţie se caracterizează astfel:
- procese cu randamente descrescătoare la scară, dacă k  1 ;
- procese cu randamente constante la scară, dacă k  1 ;
- procese cu randamente crescătoare la scară, dacă k  1 .

Daniela Marinescu, Ioana Manafi, Dumitru Marin, 2018 2

Unitatea de învăţare 12 Microeconomie Cantitativă

12.2. Indicatori asociaţi unei funcţii de producţie

Considerăm funcţia de producţie f : R n  R, y  f ( x1 , x2 ,..., xn ) de clasă C2.

Asociem funcţiei de producţie următorii indicatori:

a) Indicatori medii - productivitatea medie a factorului de producţie i (eficienţa medie)

f x1 , x 2 ,..., x n 
Pi M  , i  1, n
xi
Interpretare economică: Indicatorul arată ce cantitate de producţie revine în medie la o unitate de factor i
consumat (cantităţile din ceilalţi factori de producţie rămân nemodificate).

b) Indicatori marginali (diferenţiali) - productivitatea marginală a factorului i (eficienţa diferenţială):

f x1 , x 2 ,..., xn 
Pi m  , i  1, n
xi
Interpretare economică: Indicatorul arată cu câte unităţi se modifică volumul producţiei dacă factorul x i
creşte cu o unitate (cantităţile din ceilalţi factori de producţie rămân nemodificate).

Legătura între productivitatea medie şi cea marginală

Dacă diferenţiem productivitatea Pi M , atunci obţinem:
f  x1 , x 2 ,..., x n 
xi  f  x1 , x 2 ,..., x n 
Pi M
  f  x1 , x 2 ,..., x n   xi
   
xi xi  xi  xi2
f  f 


xi
xi
xi

1 m
xi

Pi  Pi M 
 Pi M 
Atunci, sgn 
 x

  sgn Pi m  Pi M


 i 
Sunt posibile următoarele situaţii:
Pi M
 Pi , atunci  0 , situaţie în care Pi M este crescătoare în raport cu x i ;
m M
- dacă Pi
xi
Pi M
- dacă Pi  Pi , atunci  0 , situaţie în care Pi M este descrescătoare în raport cu x i ;
m M

xi
 Pi , atunci Pi M este maximă.
m M
- dacă Pi

c) Norma (rata marginală) de substituţie tehnică

f x1 , x 2 ,..., x n 
xi
m
Pi dx j
RMST ji   m  i  j, i, j  1, n
f x1 , x 2 ,..., x n  Pj dxi
x j

Daniela Marinescu, Ioana Manafi, Dumitru Marin, 2018 3

Unitatea de învăţare 12 Microeconomie Cantitativă

Interpretare economică: Indicatorul arată ce cantitate de factor j este necesară pentru a substitui o unitate
de factor i, astfel încât rezultatul producţiei să rămână neschimbat în condiţiile în care ceilalţi factori
rămân neschimbaţi.

d) Indicatori procentuali (de elasticitate): elasticitatea producţiei în raport cu factorul i

f  f  Pi m
E xi  f   :  M , i  1, n
xi xi Pi
Interpretare economică: Indicatorul arată cu câte procente creşte volumul producţiei în cazul în care
cantitatea de factor i, x i , creşte cu un procent.

e) Elasticitatea normei de substituire a factorilor:

dRMST ji RMST ji
 r   : , i  j, i, j  1, n
 xj   xj 
d    
 xi   xi 
Interpretare economică: Indicatorul arată cu câte procente se modifică norma de substituţie a factorilor în
cazul în care indicatorul de structură k creşte cu un procent.

12.3. Clase de funcţii de producţie

Vom studia în continuare două clase mari de funcţii de producţie, vom determina indicatorii
asociaţi acestora şi vom prezenta particularităţile fiecăreia.

12.3.1. Funcţii de producţie de tip Cobb-Douglas

Funcţiile din această clasă, ce descriu o tehnologie cu doi factori de producţie, sunt date de
relaţia:
y  f x1 , x2   Ax1 x2 , cu parametrii A  0,   0,   0
 

Caracteristici

a) funcţiile din această clasă sunt funcţii q-concave, pentru orice valori ale parametrilor
A  0,   0,   0 şi concave (strict) dacă 0      1.

b) funcţiile din această clasă sunt funcţii omogene de grad    , deoarece:

f tx1 , tx 2   Atx1  tx 2   t    Ax1 x2  t    f x1 , x2 
   

c) Gradul de omogenitate al funcţiei reflectă şi tipul de randamente ce caracterizează tehnologia:

- dacă 0      1, procesul de producţie este cu randamente descrescătoare;
- dacă     1 , procesul de producţie este cu randamente constante;
- dacă     1 , procesul de producţie este cu randamente crescătoare, cu interpretarea
economică: o multiplicare a cantităţilor de factori conduce la o modificare mai mult decât proporţională a
producţiei.

d) indicatorii asociaţi funcţiei de producţie

- productivităţi medii:

Daniela Marinescu, Ioana Manafi, Dumitru Marin, 2018 4

Unitatea de învăţare 12 Microeconomie Cantitativă

f x1 , x2   1  f x1 , x2    1
P1M   Ax1 x2 , P2M   Ax1 x2
x1 x2
- productivităţi marginale:
f x1 , x2   1  f x1 , x2    1
P1m   Ax1 x2 , P2m   Ax1 x2
x1 x2
- norma de substituţie tehnică:
f x1 , x 2 
x1  x
m
P1
RMST21   m   2
f x1 , x 2  P2  x1
x 2
- elasticitatea producţiei în raport cu cantităţile de factori:
f  f  P1m
E x1  f   :  M   (dacă creşte cantitatea de factor 1 cu 1%, cantitatea
x1 x1 P1
produsă creşte cu  % )
f  f  P2m
E x2  f   :  M   (dacă creşte cantitatea de factor 1 cu 1%, cantitatea
x2 x2 P2
produsă creşte cu  % )

Observaţie: Să remarcăm faptul că, pentru această clasă de funcţii de producţie, elasticităţile factorilor
sunt exact parametrii funcţiei de producţie, respectiv  şi  .

- elasticitatea normei de substituţie tehnică:

dRMST21 RMST21
 r   :  1 (dacă raportul cantităţilor de factori creşte cu 1%,
 x2   x2 
d    
 x1   x1 
atunci RMST21 creşte cu 1%).

12.3.2. Funcţii de producţie de tip CES (Constant Elasticity of Substitution)

Funcţiile din această clasă, ce descriu o tehnologie cu doi factori de producţie, sunt date de
relaţia:

 
1
y  f x1 , x2   A x1 , cu parametrii A  0,   0,   0, 1
   
 (1   ) x2

Caracteristici

a) funcţiile din această clasă sunt funcţii omogene de grad 1, deoarece:

   
1 1
f tx1 , tx 2   A  tx1   ((1   )tx 2   tf x1 , x2 
       
 t A x1
1
 (1   ) x2

c) Gradul de omogenitate al funcţiei reflectă şi tipul de randamente ce caracterizează tehnologia: procesul

de producţie este cu randamente constante.

Daniela Marinescu, Ioana Manafi, Dumitru Marin, 2018 5

Unitatea de învăţare 12 Microeconomie Cantitativă

d) indicatorii asociaţi funcţiei de producţie

- productivităţi medii:

 
1
f x1 , x2  A x1
   
 (1   ) x2
P1M  
x1 x1

 
1
f x1 , x2  A x1
   
 (1   ) x2
P2M  
x2 x2
- productivităţi marginale:
f x1 , x2 
 
1
 1  1
P1m   Ax1 x1   (1   ) x2  
x1
f x1 , x2 
 
1
 1  1
P1m   A(1   ) x2 x1   (1   ) x2  
x2
- norma de substituţie tehnică:
 1
P1
m
 x 
RMST21     2 
P2
m
1  x1 
- elasticitatea producţiei în raport cu cantităţile de factori:

Pm x1
E x1  f   1M 
P1 x1  (1   ) x2 



P2m (1   ) x2
E x2  f   
P2M
x1  (1   ) x2 


- elasticitatea normei de substituţie tehnică:

dRMST21 RMST21
 r   :    1  const (dacă raportul cantităţilor de factori creşte
 x2   x2 
d    
 x1   x1 
cu 1%, atunci RMST21 creşte cu (  1)% ).

12.4. Exemple rezolvate

Problema 1. Considerăm o firmă în concurenţă perfectă a cărei funcţie de producţie este:

1 1
y  f x1 , x2   x13 x23
unde y , x1 şi x 2 reprezintă volumul producţiei şi respectiv cantităţile utilizate din cei doi factori de
producţie 1 şi 2.
Se cere:
a) Să se caracterizeze funcţia de producţie din punct de vedere al concavităţii, respectiv q-concavităţii.
b) Să se precizeze natura randamentelor ce caracterizează procesul de producţie.
c) Să se determine productivităţile marginale ale factorilor.
d) Să se deducă valoarea ratei marginale de substituţie tehnică între cei doi factori.
e) Să se determine elasticităţile producţiei în raport cu cantităţile de factori utilizaţi.
f) Să se reprezinte grafic o izocuantă (curbă de izoproducţie) corespunzătoare unui nivel al producţiei
y  0 fixat.

Daniela Marinescu, Ioana Manafi, Dumitru Marin, 2018 6

Unitatea de învăţare 12 Microeconomie Cantitativă

Rezolvare

a) Pentru a studia concavitatea şi q-concavitatea funcţiei de producţie vom determina mai întâi matricea
Hessiană.
Derivatele parţiale de ordinul întâi sunt:
f f
2 1 2 1
1  1 
f1   x1 3 x 23 şi f 2   x 2 3 x13
x1 3 x 2 3
Iar derivatele parţiale de ordinul al doilea se scriu:
2 f 2 f
5 1 2 2 1 5
2  1   2 
f11    x1 3 x 23 , f12  f 21  x1 3 x 2 3 , f 22    x13 x 2 3
x1 x 2
2 2
9 9 9
Atunci matricea Hessiană se scrie:
 2 f 2 f   2 5 1 1  3  3 
2 2
   x 3 x3 x1 x 2
x 2 x1x 2
H f x1 , x 2    2 1  9 1 2
  1 2 2
9 
 f 2 f 2 3 3 
1 5

   x1 3 x 2 3  x1 x 2 
 x 2 x1 x 22  9 9 
Minorii matricei Hessiene sunt:
5 1 4 4
2  3  
 0  1  0 , 1   x1 3 x 23  0 ,  2  x1 3 x2 3  0
9 81
Deoarece semnele minorilor alternează, rezultă că matricea Hessiană este negativ definită, iar
funcţia de producţie este concavă.
Funcţia fiind concavă, este şi q-concavă.

b) Natura randamentelor asociate tehnologiei de producţie este în strânsă legătură cu gradul de

omogenitate a funcţiei.
Avem:

  tx 
1 1 2 2
f tx1 , tx 2   tx1
 t 3 x1 3 x2 3  t 3 f x1 , x2 
1 1
3 3
2
2
Cum gradul de omogenitate pentru această funcţie este  1 , funcţia de producţie este cu
3
randamente descrescătoare la scară.

c) Productivităţile marginale ale factorilor sunt calculate ca derivate parţiale de ordinul întâi ale funcţiei
de producţie. Avem astfel:
- productivitatea marginală a factorului 1:
f
2 1
1 
P1   x1 3 x23
m

x1 3
- productivitatea marginală a factorului 2:
y 1 3  3
1 2

  x1 x 2
m
P2
r2 3

Daniela Marinescu, Ioana Manafi, Dumitru Marin, 2018 7

Unitatea de învăţare 12 Microeconomie Cantitativă

d) Rata marginală de substituţie tehnică este definită ca raport al productivităţilor marginale ale celor doi
factori, astfel:
2 1
1 3 3
m x1 x 2
P1 3 x
RMST21  m
 1 2
 2
P2 1 3 3 x1
x1 x 2
3

e) Calculăm elasticitatea producţiei în raport cu fiecare factor:

f  f  P1m 1
E x1  f   :  M  (cu interpretarea economică: dacă creşte cantitatea de
x1 x1 P1 3
factor 1 cu 1%, producţia creşte cu 1/3%).
f  f  P2m 1
E x2  f   :  M  (cu interpretarea economică: dacă creşte cantitatea de factor 2 cu 1%,
x2 x2 P2 3
producţia creşte cu 1/3%).

f) Izocuanta (curba de izoproducţie) reprezintă locul geometric al combinaţiilor cantităţilor de factori

care asigură obţinerea unui nivel de producţie fixat. Cu alte cuvinte interersează reprezentarea următoarei
mulţimi de puncte:
x , x  f x , x   y, y  0 fixat 
1 2 1 2

Avem atunci:
1 1
y  f x1 , x2   x13 x23
de unde obţinem:
y3
x2  , x1  0
x1
y3
Să notăm această dependenţă cu x2  g ( x1 )  , x1  0,   , dependenţă ce trebuie
x1
reprezentată grafic.
Avem:
lim g ( x1 )   (axa verticală este asimptotă verticală la dreapta originii)
x1 0

şi
lim g ( x1 )  0 (axa orizontală este asimptotă orizontală la  )
x1 

y3
g ' ( x1 )   2
, deci funcţia este descrescătoare
x1
2y3
g" ( x1 )  3
, funcţia este convexă
x1
Putem reprezenta acum izocuanta în sistemul de axe x1Ox2 .

Daniela Marinescu, Ioana Manafi, Dumitru Marin, 2018 8

Unitatea de învăţare 12 Microeconomie Cantitativă

x2

y0
O x1

Figura 12.1. Izocuanta corespunzătoare nivelului y0

Întrebări şi probleme de rezolvat

1. Definiţi funcţia de producţie şi proprietăţile acesteia.

2. Calculul indicatorilor asociaţi unei funcţii de producţie dată.
3. Reprezentarea grafică a curbelor de izoproducţie asociate unei funcţii de producţie dată.
4. Caracterizarea funcţiilor de producţie din punct de vedere al concavităţii şi q-concavităţii.
5. Interpretarea economică a indicatorilor de tip elasticitate, productivităţi medii şi marginale, normă de
substituţie tehnică.

Bibiliografie Unitatea de Învăţare 12

1. Stancu S., Marin D., Microeconomie. Comportamentul agenţilor economici, Editura ASE, Bucureşti, 2005
2. Manafi I, Marinescu, D., Microeconomie cantitativă. Aspecte teoretice şi aplicaţii, Editura ASE, 2015
3. D. Marinescu, D. Marin, I. Manafi, Microeconomie Avansată.Aspecte teoretice şi aplicaţii, Editura ASE, 2013

Daniela Marinescu, Ioana Manafi, Dumitru Marin, 2018 9