1.

Relaţiile financiare (finanţele) nu pot fi definiteastfel:

a) relaţii economice exprimate valoric care apar inprocesul repartiţiei PIB in legătură cu
satisfacereanevoilor colective ale societăţii;

b) totalitatea relaţiilor băneşti din societate;

c) transferuri de valoare, in formă bănească cucaracter rambursabil sau fără contraprestaţiedirectă;

d) o parte a relaţiilor băneşti din societate;

e) transfer de putere de cumpărare, de la persoanefizice şi juridice către stat şi invers.

2. Care din afirmaţiile de mai jos nu sunt corecte :

a) funcţia de repartiţie şi funcţia de control afinanţelor acţionează concomitent;

b) controlul financiar constituie o manifestare afuncţiei de control a finanţelor;

c) prin funcţia de repartiţie a finanţelor seacţionează in domeniul stabilizării activităţiieconomice,

tenuării dezechilibrelor, favorizăriidezvoltării economice;

d) atribuţii de control in domeniul finanţelorau numai organele specializate de control;

e) acţiunea de repartiţie a finanţelor presupuneparcurgerea a două etape.

3. Dintre următoarele caracteristici una nu corespundefinanţelor clasice:

a) existenţa echilibrului bugetar ca regulă de

bază a finanţelor publice;

b) o diversificare largă a resurselor financiarepublice;

c) un caracter constant, limitat al cheltuielilorpublice;

d) caracter neutru al finanţelor publice;

e) resursele financiare provin, in majoritate, dinimpozite.

4. Sistemul financiar public cuprinde următoarelecomponente:

1) relaţii economice băneşti care se reflectă in bugetul de stat;

2) relaţii economice băneşti care sereflectă in bugetele locale;

3) relaţii economicebăneşti care se reflectă in bugetele asigurărilorsociale;

4) relaţii de asigurări şi reasigurări debunuri, persoane şi răspundere civilă;

5) relaţii de credit bancar;

6) relaţii economice băneşti deconstituire a fondurilor la dispoziţia agenţilor economici;

7) relaţii economice băneşti care sereflectă in fondurile speciale extrabugetare;

8) relaţiieconomice băneşti care se reflectă in bugetulasigurărilor sociale de sănătate.

a) 1,2,5,6; b) 1,2,5,6,7; c) 1,2,3,7,8;d) 3,4,5,7,8; e) 1,3,4,5,7.

5. Politica financiară în domeniul cheltuielilor publicenu este direcţionată pentru:

a) stabilirea şi urmărirea eficienţei cheltuielilorpublice;

b) dimensionarea cheltuielilor publice;

c) stabilirea destinaţiei cheltuielilor publiceconform cu priorităţile fiecărei etape;

d) stabilirea de modalităţi (canale) deprelevare a resurselor financiare la dispoziţiastatului;

e) stimularea beneficiarilor de cheltuieli publiceprin metode de finanţare şi gestionare.

6. Fac parte din categoria pârghiilor economicofinaciareutilizate de stat:

1) subvenţiile;

2) impozite pe venitul persoanelor fizice;

3) perceperea de majorări de intarziere incazul nerespectării termenelor de plată;

4)imprumuturi de stat;

5) credite bancare;

6)pensiile de asigurări sociale;

7) pensiile alimentare;

8) dividendele;

9) emisiunea monetară;

10)cheltuielile bugetare pentru invăţămant.

a) 1,2,3,5,7,8,9; b) 1,2,3,4,5,6,10; c) 2,3,5,6,7,8,10;d) 4,5,6,7,9,10; e) 1,3,7,8,9,10.

7. Care dintre economiştii enumeraţi mai jos auprezentat astfel rolul de pârghie financiară
aimpozitului: “În neocapitalismul modern, impozitulcapătă o semnificaţie mai largă: el încetează de
amai constitui grăuntele de nisip care jeneazăangrenajele pentru a deveni unul din regulatoarele
şimotoarele maşinii. Prelevările fiscale asuprapreţurilor şi veniturilor nu au numai scopul de aacoperi
cheltuielile aparatului de stat ci şi de aasigura o anumită corectare şi o anumită orientare
amecanismelor pieţei”:

a) Gabriel Ardant;

b) Milton Friedman;
c) Maurice Duverger;

d) Paul Samuelson;

e) Adam Smith.

8. Care din afirmaţiile privind rolul finanţelor publiceîn economia de piaţă nu este adevărată:

a) finanţele publice sunt utilizate in scopulrealizării unei dezvoltări economice şi sociale aţării, pe cat
posibil intr-un cadru echilibrat;

b) intervenţia statului in economie cu ajutorulfinanţelor publice are un caracter neutru,deoarece

nu produce nici o modificare araporturilor sociale, nu influenţează procesulreproducţiei sociale,
nivelul de trai al populaţiei;

c) impactul finanţelor publice asupra economieise manifestă atat prin utilităţile publice
oferitemembrilor societăţii, cat şi sub forma redistribuiriiveniturilor şi averii;

d) intervenţia statului in economie este de tipalocativ, de redistribuire a venitului şi averii şi

derealizare a unor reglementări indispensabile buneifuncţionări a economiei;

e) intervenţia statului in economie, prin finanţelepublice, are un rol activ şi un impact

favorabilasigurand producerea de efecte economice, socialeşi de altă natură.

9. Prin finanţele publice statul pune la dispoziţiamembrilor societăţii o gamă variată de utilităţipublice
care au următoarele caracteristici:

1. presupun infăptuirea unui amplu proces deredistribuire a veniturilor şi averii persoanelorfizice şi a

resurselor financiare ale agenţiloreconomici;

2. ele se realizează prin intermdiul unor acţiunicu caracter economic şi social dar nu şi prin acţiunide
menţinere a ordinii interne, a apărării naţionale,a dezvoltării relaţiilor internaţionale;

3. utilităţile publice sunt produse de sectorulpublic şi costul lor este acoperit din fondurile deresurse
financiare publice;

4. utilităţile publice sunt produse de sectorulpublic şi costul lor este recuperat prin preţuri sautarife
plătite de fiecare beneficiar in parte;

5. prin utilităţile publice se satisfac necesităţi cucaracter colectiv pentru toţi indivizii şi
necesităţicvasipublice (in care caz, beneficiarii sunt aleşidupă anumite criterii);

6. utilităţile publice se folosesc in comun, suntindivizibile şi nu sunt concurenţiale.

a) 1,4,5,6; b) 1,3,5,6; c) 3,4,5; d) 1,2,5,6; e) 2,4,6.

10. Finanţele nu se caracterizează prin:

a) sunt relaţii economice exprimate in formăbănească;

b)reprezintă schimburi de valori echivalente;

c) satisfac necesităţi cu caracter colectiv;

d)reprezintă transfer de valoare cu caracternerambursabil;

e) sunt o parte a relaţiilor băneşti din societate.

11. Pârghiile economico-financiare nu au dreptcaracteristici următoarele:

a) contribuie la soluţionarea pe baze economice aunor probleme in condiţii mai bune decat s-
arrezolva prin aceste metode administrative;

b) reprezintă simple canale colectoare pentrualimentarea fondurilor de resurse financiare;

c) trezesc interesul economic al participanţilor laprocesele economice prin care se realizeazăanumite

obiective dar şi sancţionează material incazul nerespectării unor obligaţii legale saucontractuale;

d) reprezintă categorii valorice folosite in procesul deconstituire şi repartizare a fondurilor de

resursefinanciare şi indeplinesc anumite funcţii economiceşi sociale;

e) reprezintă instrumente cu ajutorul cărora statulstimulează interesul economic al unor indivizi

sauagenţi economici pentru realizarea unui anumitobiectiv.

12. În cadrul componentelor mecanismului de conducerea economiei naţionale există şi o multitudine

deinstrumente financiare. Care sunt acestea?

1) metode şi tehnici de prelevare a resurselorbăneşti la fonduri publice;

2) bugete de stat, bugete locale, prognoze şipreviziuni financiare care oferă informaţiilenecesare
organelor componente pentru luareadeciziilor;

3) metode şi instrumente de conducere aeconomiei;

4) sisteme de retribuire a muncii;

5) metode de dirijare a fondurilor publice deresurse financiare către diverşi beneficiari;

6) sisteme de impunere care urmărescincurajarea intreprinderilor, protejarea investitorilorprin

acordarea de facilităţi fiscale.

a) 1,2,3,6; b) 1,2,4,5; c) 1,2,5,6;d) 3,4,5,6; e) 1,2,3,5.

13. Care dintre următoarele caracteristici ale finanţelorpublice nu sunt valabile pentru conceptele
clasice:

a) impozitele constituie unrău necesar şi ele reprezintă principala formă aresurselor financiare;

b) cheltuielile publice trebuiesă fie reduse şi doar să acopere costul serviciilorpublice strict necesare
societăţii şi pe care piaţa nule poate furniza;

c) impozitul cel mai bun estecel care reclamă cel mai mic efort din parteacontribuabilului, ţine seama
de posibilităţileacestuia, este dinainte cunoscut şi nu stabilit inmod arbitrar;
d) cheltuielile publice pot fimai mari decat resursele financiare publicepentru a acoperi toate
necesităţile membrilorcomunităţii;

e) apelul la imprumuturi destat este nedorit, pentru că, conduce la o povarăpentru generaţiile
viitoare.

14. Despre conţinutul economic al finanţelor nu se poateafirma:

a) finanţele reprezintădoar o parte a relaţiilor băneşti;

b) finanţele publicesunt legate de constituirea şi repartizarea fonduluide resurse financiare la

dispoziţia autorităţilorpublice;

c) finanţele exprimăun transfer de valoare in formă bănească fărăcontraprestaţie directă sau cu titlu
rambursabilefectuat pentru satisfacerea unor nevoi colective;

d) finanţelereprezintă totalitatea relaţiilor băneşti;

e) finanţele sunt relaţiieconomice exprimate valoric care apar in procesulrepartiţiei produsului intern
brut in legătură cusatisfacerea nevoilor colective ale societăţii.

15. Care afirmaţie nu este corectă:

a) prin funcţia derepartiţie a finanţelor publice se realizează oredistribuire in plan teritorial a

resurselor financiarepublice;

b) la formareafondurilor financiare publice participă:intreprinderi, indiferent de forma de

proprietate,instituţii publice şi persoane fizice;

c) funcţia de repartiţiese desfăşoară in două faze distincte, dar legateorganic intre ele;

d) prin funcţia derepartiţie a finanţelor publice se realizează o largăredistribuire a veniturilor intre

membrii societăţii;

e) funcţia derepartiţie se realizează in trei faze distincte şianume: constituirea fondurilor,

distribuireaacestora şi controlul utilizării fondurilorfinanciare.
2.6. TESTE GRILĂ

1. Care dintre afirmaţiile referitoare la caracteristicilecheltuielilor publice nu este adevărată?

a) se stabilesc intre stat şi persoane fizice şijuridice;

b) exprimă relaţii economico-sociale;

c) apar cu ocazia utilizării resurselor financiarepublice;

d) se exprimăşi in formă băneascăşi subforma prestaţiilor in muncă;

e) cheltuirea resurselor financiare publice aredrept scop indeplinirea funcţiilor statului.

2. Care din următoarele cheltuieli nu se includ încheltuielile publice:

a) cheltuielile publice efectuate deadministraţiile centrale de stat;

b) cheltuielile publice efectuate deadministraţiile de stat locale;

c) cheltuielile finanţate din fondurile asigurărilorsociale de stat;

d) cheltuielile organismelor internaţionale;

e) cheltuielile societăţilor comerciale.

3. Care dintre cheltuielile enumerate nu se regăsesc înstructura economică a cheltuielilor publice?

a) prime acordate producătorilor agricoli;

b) subvenţii şi transferuri;

c) dobanzi aferente datoriei publice;

d) contribuţii şi cotizaţii la organismeleinternaţionale;

e) cheltuieli materiale şi servicii de personal.

4. Nivelul cheltuielilor publice nu depinde de:

a) mărimea şi structura populaţiei;

b) creşterea rolului intervenţionist al statului;

c) gradul de dezvoltare economicăşi socială astatului;

d) factori militari, politici;

e) nivelul cantităţii de bani in circulaţie.

5. Care dintre următoarele cheltuieli nu se regăsesc încheltuielile curente ale activităţii de

invăţământ:

a) cheltuieli pentru intreţinere;

b) cheltuieli pentru gospodărire;

c) cheltuieli pentru procurare de echipamenteelectronice de calcul;

d) cheltuieli pentru reparaţii curente;

e) cheltuieli de personal.

6. Care din următoarele fonduri nu sunt cuprinse încadrul cheltuielilor bugetului de stat:

a) fondul de asigurărisociale de sănătate;

b) fondul deintervenţie la dispoziţia Guvernului;

c) fondul de rezervăbugetară la dispoziţia Guvernului;

d) fonduri din care sevor acorda unele categorii de imprumuturi pentrufinalizarea unor obiective
aprobate prin conveţiibilaterale.

e) acorduriguvernamentale pentru persoanele cu statutul derefugiat şi lipsite de mijloace de

existenţă.

7. Care din clasificările cheltuielilor publice sefoloseşte în legea bugetară din România:

1. clasificarea economică;

2. clasificarea funcţională;

3. clasificarea administrativă;

4. clasificarea financiară;

5. clasificarea in cheltuieli cu sau fărăcontraprestaţie;

6. clasificarea in cheltuieli definitive şiprovizorii.

a) 1,2,3; b) 2,3,6; c) 1,3,5; d) 4,5,6; e) 1,4,6.

8. În structura cheltuielilor cu asistenţă socială nuintră:

a) indemnizaţii denaştere;

b) alocaţii pentruplasament familial;

c) alocaţia de statpentru copii;

d) indemnizaţiipentru maternitate;

e) ajutor social.

9. Care din trăsăturile de mai jos nu caracterizeazăcheltuielile publice?

a) alocarea lor sebazează pe norme legale;

b) au caracternerambursabil;

c) au in mare măsură odestinaţie neproductivă;

d) au caracterrambursabil;

e) in prezent, in toateţările se manifestă tendinţe de creştere.

10. Instituţiile de cultură, artă, cultele, precum şi acţiunidin domeniul sportului, tineretului nu se pot
finanţaprin unul din următoarele sisteme de finanţare:

a) finanţare dinvenituri extrabugetare şi credite bancare;

b) finanţare bugetară;

c) finanţare dinfonduri extrabugetare;

d) finanţare dinvenituri extrabugetare şi alocaţii de la buget;

e) autofinanţare(finanţare integral din venituri extrabugetare).

11. Care din clasificările cheltuielilor publice reprezintăclasificarea folosită de instituţiile specializate
aleONU?

1. clasificarea financiară;

2. clasificarea economică;

3. clasificarea funcţională;

4. clasificarea după rolul cheltuielilor inprocesul reproducţiei sociale;

5. clasificarea administrativă sau instituţională.

a) 2,4; b) 1,3; c) 2,5; d) 2,3; e) 3,4.

12. Indicatorul dezvoltării umane (IDU) reprezintă:

a) un indicator calculatnumai in cazul ţărilor dezvoltate;

b) un indicator carereflectă numărul şi structura resurselor umane aleunui stat;

c) un indicator careexprimă nivelul produsului intern brut pe locuitor;

d) un indicator carereflectă nivelul dezvoltării economice a statelorcu un pronunţat accent asupra

componentelorde natură socialăşi umană;

e) un indicator calculatde fiecare ţară după o metodologie proprie stabilităin funcţie de numărul
populaţiei şi standardul deviaţă.

13. Investiţiile în resurse umane nu au una dincaracteristicile următoare:

a) sunt suple şi auefecte multiple in domeniul economic, social,uman;

b) reprezintă totalitateacheltuielilor care conduc la creşterea aptitudinilorfizice şi intelectuale ale
indivizilor luaţi ca agenţiproductivi actuali sau viitori;

c) in structura lor secuprind investiţia intelectuală, investiţia insănătate, investiţia in cultură;

d) se realizează peperioade scurte de timp spre deosebire deinvestiţiile materiale care sunt
investiţii petermen lung;

e) reprezintă un avansde venit naţional, ele conduc la crearea de venitnaţional şi contribuie la

dezvoltarea economicosocială.

14. Cheltuieli pentru ajutorul de şomaj sunt destinate:

a) persoanelor care nuau lucrat şi nu au nici un venit;

b) persoanelorrămase temporar fără loc de muncă in urmarestructurărilor sau altor măsuri de

reducere aactivităţii agenţilor economici;

c) persoanelor rămasetemporar fără loc de muncă, datorită nerespectăriidisciplinei la locul de

muncă;

d) persoanelorincapabile de a munci din cauza invalidităţii inurma unui accident de muncă;

e) persoanelordisponibilizate (şomerilor) pentru toată perioadapană reuşesc să-şi găsească un loc de

muncă.

15. Care dintre indicatorii de analiză a cheltuielilorpublice sunt cel mai puţin semnificativi pentru
acaracteriza cheltuielile publice:

a) indicatorii structuriifuncţionale a cheltuielilor publice;

b) pondereacheltuielilor publice in PIB;

c) indicatorii structuriieconomice a cheltuielilor publice;

d) mărimea absolutăa cheltuielilor publice in monedă naţională;

e) cheltuiala publicămedie pe locuitor in $ SUA.

3.8. TESTE GRILĂ

1. Resursele financiare publice provin în cea mai maremăsură din:

a) resurse ale trezoreriei;

b) imprumuturi de stat interne;

c) emisiune bănească fără acoperire;

d) prelevări obligatorii fiscale şi nefiscale;

e) imprumuturi de stat externe.

2. Principala categorie de resurse publice o constituie:

a) veniturile inteprinderilor de stat;

b) impozitele şi taxele;

c) imprumuturile externe;

d) imprumuturile interne;

e) contribuţiile benevole ale agenţiloreconomici la formarea anumitor fonduri.

3. Impunerea veniturilor persoanelor fizice în ţări cueconomie de piaţă nu se caracterizează prin:

1) impunerea se face pe baza declaraţiei deimpunere depusă de contribuabil la organul fiscal;

2) metoda de impunere este impunerea separatăa fiecărui venit;

3) impunerea este anuală;

4) metoda de impunere este impunerea globală atuturor veniturilor;

5) sunt impozite personale;

6) sunt impozite reale;

7) nu permit apariţia evaziunii fiscale;

8) sunt impozite generale.

a) 1,2,4; b) 3,4,6; c) 4,7,8; d) 2,5,6; e) 2,6,7.

4. În categoria resurselor financiare publice interne nuse includ:

a) impozitele;

b) taxele;

c) salariile personalului angajat la instituţiilepublice;

d) donaţiile interne;

e) contribuţiile sociale.

5. Legea finanţelor publice nr. 500/2002 prevede căfinanţarea instituţiilor publice se poate asigura
prinurmătoarele metode:

1) integral din venituri proprii;

2) din venituri proprii completate cu creditebancare pe termen scurt;

3) integral din bugetul de stat sau bugetulfondurilor speciale, după caz;

4) din venituri proprii şi subvenţii acordate de labugetul de stat sau bugetul asigurărilor sociale
destat, după caz;

5) folosirea directă a fondurilor băneşti obţinutedin activitatea proprie in cazul finanţării integrale

din bugetul de stat.

a) 1,3,4; b) 1,2,3; c) 1,4,5; d) 2,3,4; e) 1,3,5.

6. Referitor la cotele procentuale progresivenu putem spune:

a) se modifică pe măsură ce suferă schimbăribaza de calcul;

b) pot fi cote progresive simple;

c) pot fi cote regresive;

d) pot fi cote progresive compuse (pe tranşe);

e) progresivitatea simplă este mai costisitoarepentru contribuabil decat progresivitatea pe tranşe.

7. Taxa pe valoare adăugată nu are următoareacaracteristică:

a) este un impozit indirect cu randament fiscalridicat;

b) este o taxă de consumaţie pe produs;

c) este un impozit indirect unic, cu platafracţionată;

d) reflectă principiul incidenţei directe;

e) este o taxă de consumaţie generală pe vanzări.

8. Care din principiile de mai jos nu este principiu alimpunerii:

a) principiu echităţii impunerii;

b) principii de politică financiară;

c) principii de politică socială;

d) principiul unităţii impunerii;

e) principii de politică economică.

9. Un impozit este considerat stabil dacă:

a) este menţinut mai mulţi ani la rand;

b) randamentul său rămane constant de-a lungulciclului economic;

c) ii creşte randamentul odată cu creştereanivelului producţiei;

d) aduce cele mai mari venituri la bugetulstatului;

e) nu suportă modificări legislative in cursulanului.

10. În concepţia academicianului Iulian Văcărel,preferinţa statului pentru impozite indirecte apare

deoarece:

a) acestea sunt impozite care nu afecteazăputerea de cumpărare a contribuabililor;

b) reclamă cheltuieli modice cu aşezarea,perceperea şi urmărirea lor;

c) sunt impozite care se percep in funcţie devenitul contribuabilului;

d) statul urmăreşte aducerea contribuabilulilor laaceeaşi putere contributivă;

e) sunt impozitele cu un impact pozitiv asuprapopulaţiei.

11. Care din afirmaţiile referitoare la dubla impunereeconomică sunt adevărate:

1) apare ca urmare a impunerii aceleiaşi materiiimpozabile la două sau mai multe impozite ;

2) evitarea ei este principalul obiectiv alconvenţiilor fiscale pentru eliminarea dubleiimpuneri intre
state;

3) apare in principal ca urmare a metodelordiferite in ceea ce priveşte impunerea veniturilorrealizate

de persoanele fizice sau juridice;

4) in anumite cazuri, dubla impunere economicăpoate căpăta caracter internaţional;

5) apare, in principal, ca urmare a suprapunerii adouă suveranităţi fiscale.

a) 1,2; b) 1,3; c) 3,5; d) 1,4; e)2,3.

12. Care din impozitele de mai jos pot intra sub incidenţaunei convenţii fiscale pentru evitarea dublei
impuneriinternaţionale?

1) impozitul pe profit;

2) impozitul pe clădiri;

3) TVA;
4) impozitul pe salarii;

5) impozitul asupra veniturilor realizate dinactivităţi agricole;

6) impozitul pe circulaţia mărfurilor;

7) taxele vamale;

a) 1,3,4,5;b) 1,2,4,5;c) 1,3,4,6;d) 2,3,6,7;e) 1,2,4,6.

13. Care din prelevările fiscale reprezintă impozitedirecte (A) şi care reprezintă impozite indirecte (B)?

1.taxe vamale;

2.impozit pe clădiri;

3.monopoluri fiscale;

4.impozit pe veniturile societăţilor;

5. Taxape valoare adăugată; 6.impozit pe dividende;

7.impozit pe produse petroliere;

8.contribuţii deasigurări sociale de sănătate;

9.impozit pe circulaţia averii;

10.accize;

11.contribuţii pentru asigurărisociale.

a. A – 2,4,8,9,11 B – 1,3,4,5,7b. A – 2,4,6,8,9,11 B – 1,3,5,7,10c. A – 1,2,4,6,8 B – 3,5,1,6,7

d. A – 2,3,4,6,8,9 B – 1,3,5,6,7,10

e. A – 2,6,8,9,11 B – 1,3,5,7,8,10

14. Stabilirea unui venit minim neimpozabil este ocondiţie cerută de respectarea principiului:

a) randamentul impozitelor;

b) echităţii fiscale;

c) certitudinii impunerii;

d) comodităţii perceperii impozitelor;

e) de politică economică.

15. Care din metodele de evitare a dublei impuneri oferăcea mai mare degrevare fiscală ?

a) metoda creditării totale;

b) metoda scutirii progresive;

c) metoda scutirii totale;

d) metoda creditării obişnuite;

e) metoda normativă

4.8

1. Statul apelează la împrumuturi din necesităţi deechilibru bugetar dacă:

a) pe parcursul execuţiei bugetare nu există oconcordaţă intre incasarea veniturilor şi efectuarea

cheltuielilor;

b) in cazul existenţei excedentului bugetar;

c) pentru echilibrarea bugetului, in cazulinsuficienţei resurselor;

d) pentru a asigura excedente bugetare pentru aniiurmători;

e) pentru asigurarea echilibrului bugetar nu seapelează la imprumuturi.

2. Care dintre cele enumerate mai jos nu fac parte dinelementele unui împrumut?

a) denumirea imprumutului;

b)numele subscriitorului;

c) valoarea nominală a imprumutului;

d) rata dobanzii;

e) termenul de rambursare.

3. Plasarea împrumuturilor de stat nu presupune unadin următoarele modalităţi:

a) plasarea imprumuturilor direct prin funcţionaripublici;

b) vanzare la bursă;

c) plasarea prin intermediul unor consorţii bancare;

d)plasarea prin casieriile regiilor autonome şisocietăţilor comerciale cu capital de stat;

e) plasarea prin ghişeele administraţiilor financiare.

4. Pentru împrumuturile pe termen scurt nu se emit:

a) bonuri de tezaur;

b)obligaţiuni;

c) poliţe de tezaur;

d) certificate de trezorerie;

e) certificate de impozite.

5. Rambursarea (amortizarea sau stingerea) nu seefectuează prin:

a) trageri la sorţi a inscrisurilor;

b) depreciere monetară severă;

c) pe calea anuităţilor;

d) conversiunea facultativă;

e) incapacitatea de plată a statului din motivepolitice sau economice.

6. Datoria publică reprezintă:

a) totalul datoriilor unei naţiuni in străinătate;

b) totalul datoriilor unei naţiuni;

c) suma totală imprumutată de entităţile publice;

d) datoria statului faţă de instituţii internaţionale;

e) datoria statului faţă de populaţie.

7. Datoria publică internă nu cuprinde împrumuturilestatului pentru finanţarea:

a) instituţiilor publice;

b) deficitul bugetului de stat;

c) proiectelor de dezvoltare;

d) acţiuni in cazuri excepţionale (calamităţi, război);

e) nici un răspuns nu e corect.

8. Indicatorii datoriei publice nu cuprind:

a) ponderea serviciului datoriei publice in PIB;

b)mărimea absolută a serviciului datoriei publice;

c) gradul de indatorare faţă de străinătate;

d)raportul dintre datoria externăşi PIB;

e) datoria publică medie pe locuitor in $ SUA.

9. În cadrul datoriei publice interne nu se cuprind:

a) imprumuturile pe termen scurt primite de la BancaNaţională;

b)emisiunea de bonuri de tezaur;

c) garanţii acordate de stat pentru imprumuturiinterne;

d) atragerea pe termen scurt a disponibilităţilor dinconturile Trezoreriei Publice;

e) nici unul dintre răspunsurile de la punctele a-d.

10. „Conversia datoriei externe” a unor ţări în curs dedezvoltare reprezintă o sursă de finanţare a:

a)protecţiei mediului;

b) industriei;

c) agriculturii;

d) construcţiei de locuinţe;

e) cercetări ştiinţifice.

11. Care din următoarele titluri de credit nu pot fi emisede stat cu ocazia plasării unui împrumut de
stat:

a) certificate de trezorerie;

b) obligaţiuni;

c) titluri de rentă;

d)cambii şi bilete la ordin;

e) bonuri de tezaur şi poliţe de tezaur.

12. Înscrisurile unui împrumut de stat – titluri de stat –nu pot fi:

a) titluri de stat cu discont;

b)acţiuni;

c)materializate sau dematerializate;

d) titluri de stat cu dobandă;

e) obligaţiuni.
13. Pentru acoperirea riscurilor financiare ce decurg dingarantarea de către stat a împrumuturilor
interne sauexterne se constituie:

a) fonduri de risc;

b) fonduri suplimentare;

c) fonduri financiare de rezervă;

d) fonduri de rezervă;

e) fonduri de intervenţie.

14. Care din afirmaţiile de mai jos caracterizeazădatoria publică a ţărilor în curs de dezvoltare?

a)datoria publică provine in proporţiecovarşitoare din surse externe;

b) cand ponderea datoriei externe este predominantăin datoria publică, gradul de dependenţă
economicăşi financiară a ţării respective faţă de străinătateeste mai redus;

c) ţările in curs de dezvoltare urmăresc să aibăpreponderentă o datorie publică flotantă;

d) datoria publică provine in proporţii covarşitoare dinsurse interne;

e) ţările in curs de dezvoltare pot obţine resurselevalutare necesare din operaţiile de comerţ exterior

şi nu apelează la imprumuturi externe.

15. Mărimea absolută a datoriei externe are doar unadin următoarele caracteristici:

a) arată suma datorată străinătăţii la un momentdat;

b) ia in considerare numărul populaţiei;

c) se calculează in funcţie de gradul de dezvoltareeconomică al ţării respective;

d) ţine seama de potenţialul de export al ţăriirespective;

e) reflectă eşalonarea rambursării in timp a acesteidatorii.

1. Care din afirmaţiile de mai jos referitoare laprincipiul anualităţii bugetare nu este adevărată:

a) in Romania anul bugetar corespunde cu anulcalendaristic;

b)in ţările dezvoltate anul bugetar coincide cu anulcalendaristic (1 I – 31 XII);

c) anualitatea bugetului se referă atat la perioadapentru care se intocmeşte şi aprobă bugetul de

statcat şi la perioada de execuţie a bugetului;

d) anualitatea cere ca bugetul să se elaboreze, aprobeşi execute, pe perioada unui an calendaristic

sauanul bugetar poate fi diferit de anul calendaristic;

e) anualitatea cere ca bugetul să se elaboreze, aprobeşi execute pentru o perioadă de 12 luni.

2. În ţările cu economie de piaţă, procesul bugetar nureprezintă:

a) un proces de decizie politică;

b) un proces care se referă numai la execuţiabugetului de stat;

c) un proces care cuprinde elaborarea, aprobarea,executarea şi incheierea bugetului de stat;

d) un proces cu caracter ciclic;

e) un proces cu un calendar stabilit prin legislaţiaspecifică.

3. Responsabilitatea execuţiei bugetare revine:

a) Parlamentului;

b) ministerelor;

c) Guvernului;

d) Curţii de Conturi;

e) Ministerului Finanţelor Publice.

4. Măsurile fiscale aprobate prin legi bugetare sestabilesc:

a) pe 5 ani;

b) pe 3 ani;

c) anual;

d) lunar;

e) pentru primele 10 luni ale anului.

5. Proiectul de buget se depune spre aprobareParlamentului până la:

a) 1 octombrie;
b) 15 octombrie;

c) 10 octombrie;

d) 25 septembrie;

e) 20 septembrie.

6. Bugetul de stat reprezintă:

a) un act juridic care conţine volumul veniturilor şicheltuielilor aprobate numai pentru
serviciilegenerale ale statului;

b) unicul plan financiar macroeconomic;

c) un act juridic anual care prevede şi autorizeazăveniturile şi cheltuielile statului;

d) un plan financiar elaborat, aprobat şi executat deguvern;

e) actul care prevede cheltuielile şi veniturile anualeale statului, dar nu are caracter obligatoriu.

7. Calendarul precis al desfăşurării procesului bugetardin România este prevăzut în:

a) legea anuală bugetară;

b) constituţie;

c) legea finanţelor publice locale;

d) legea finanţelor publice;

e) nu este prevăzut in nici o lege.

8. Din bugetele locale sunt finanţate, de regulă,cheltuielile pentru:

a) cercetare;

b)desfăşurarea activităţii administraţiei publicelocale;

c) scopuri militare;

d) datoria publică externă;

e) nici una din cele de mai sus.

9. Despre contul de execuţie bugetară nu se poateafirma că:

a) contul de execuţie bugetară are un conţinut diferitin raport de sistemul de gestiune sau de
exerciţiu,

folosit in execuţia bugetului;

b) concretizează modul de gestionare al bugetului destat;

c) este intocmit de Ministerul Finanţelor Publice,prezentat Guvernului şi supus Parlamentului pentru

dezbatere şi aprobare;

d)este intocmit de Ministerul Finanţelor Publice şidiscutat şi aprobat de Guvern;

e) reflectă finalitatea operaţiunilor de incasare aveniturilor şi efectuare a cheltuielilor bugetare.

10. Care din următoarele principii bugetare nu este prevăzut în legea finanţelor publice nr. 500/2002:

a) principiul specializării bugetare;

b) principiul anualităţii;

c) principiul echilibrului bugetar;

d) principiul publicităţii;

e) principiul unităţii şi universalităţii.

11. Care din următoarele categorii de venituri alebugetului de stat nu reprezintă structura acestor

venituri:

a) venituri curente şi din capital;

b) incasări din rambursarea imprumuturilor acordate;

c) venituri din impozite directe şi indirecte;

d) venituri fiscale şi nefiscale;

e) rambursări de credite, plăţi de dobanzi şicomisioane la credite.

12. Dispoziţiile legii privind finanţele publice nr.500/2002 nu se aplică în domeniul elaborării,

aprobării, executării şi raportării:

a)bugetelor locale;

b) bugetului trezoreriei statului;

c) bugetelor instituţiilor publice finanţate integral dinvenituri proprii;

d) bugetul de stat, al asigurărilor sociale de stat şi alfondurilor speciale;

e) bugetele instituţiilor publice autonome şi a celorfinanţate integral sau parţial din bugetul de
stat,bugetul asigurărilor sociale de stat şi bugetelefondurilor speciale după caz.

13. Conform principiului specializării bugetare,veniturile şi cheltuielile bugetare se aprobă şi se

înscriu în bugetul de stat după:

1) conform clasificaţiei bugetare;

2) pe plătitori, in cazul veniturilor;

3) nivelul mărimii volumului lor;

4) pe surse de provenienţăşi respectiv, pecategorii de cheltuieli;

5) grupate după natura lor economicăşidestinaţia acestora;

6) pe ordonatori principali, secundari şi terţiari.

a) 2,4,6; b) 3,5,6; c) 1,2,4; d) 2,4,5; e) 2,3,5.

14. Încheierea execuţiei bugetare presupune:

a) folosirea concomitentă a sistemului de exercitare şide gestiune pentru incheierea execuţiei

bugetare;

b) incheierea gestionării bugetului cu excedent;

c) intocmirea la finele anului bugetar a contului deexecuţie bugetară care reflectă

finalitateaexecutării veniturilor şi cheltuielilor bugetare;

d) incheierea gestionării bugetului numai cu deficit;

e) intocmirea şi aprobarea de către M.F.P. a contuluigeneral de execuţie bugetară.

15. Bugetul general consolidat nu are următoareacaracteristică:

a) cuprinde şi bugetele locale;

b) nu este aprobat de Parlament;

c) cuprinde toate resursele financiare şi toatecheltuielile dintr-o ţară;

d) cuprinde ansamblul bugetelor care reflectă fluxurilede venituri şi cheltuieli ale sectorului public;

e) este instrumentul care reflectă toate resurselefinanciare şi cheltuielile publice ale unei ţări.