Unitatea de învăţare 3 Microeconomie Cantitativă

UNITATEA DE ÎNVĂŢARE 3

ANALIZA COMPORTAMENTULUI CONSUMATORULUI

Abordarea bazată pe funcţii de utilitate

Cuprins

Obiectivele Unităţii de învăţare 3

3. Analiza comportamentului consumatorului. Abordarea bazată pe funcţii de utilitate

3.1. Definirea unei funcţii de utilitate
3.2. Construirea unei funcţii de utilitate
3.3. Indicatori asociaţi unei funcţii de producţie
3.4. Tipuri de funcţii de utilitate
3.5. Legătura între q-concavitate şi monotonia ratei marginale de substituţie
3.6. Probleme rezolvate

Întrebări şi probleme de rezolvat

Bibiliografie Unitatea de Învăţare 3

Daniela Marinescu, Ioana Manafi, Dumitru Marin, 2018 24

Unitatea de învăţare 3 Microeconomie Cantitativă

Obiectivele Unităţii de învăţare 3

 Înţelegerea modului în care funcţia de utilitate poate oferi o ordonare a preferinţelor

consumatorului având ca obiectiv maximizarea satisfacţiei sale.
 Aprofundarea noţiunilor: funcţii de utilitate, indicatori asociaţi acestora.
 Dobândirea cunoştinţelor necesare caracterizării preferinţelor consumatorului
reprezentate prin funcţii de utilitate.

Abordarea bazată pe funcţii de utilitate

3.1. Definirea unei funcţii de utilitate

Noţiunea de funcţie de utilitate a fost folosită pentru prima dată la Viena în cele două
variante, şi anume:
i) varianta cardinalistă care presupune cuantificarea satisfacţiei sau a utilităţii;
ii) varianta ordinalistă, de tip calitativ.

Definiţia 1. Funcţia U h : X h   cu proprietatea că U h x 1h   U h x h2   x 1h  h x h2 ( x 1h , x h2  X h )

se numeşte funcţie de utilitate.
O funcţie de utilitate cuantifică preferinţele consumatorului şi este foarte utilă, dar nu
strict necesară în aplicaţii.
Dacă mulţimea X h îndeplineşte ipotezele enunţate anterior, atunci pe această mulţime se
poate construi o funcţie de utilitate.

3.2 Construirea unei funcţii de utilitate

Vom considera un consumator cu mulţimea consumurilor posibile X.


Se fixează x 0  X şi se notează cu X 0  x x h x 0 , x  X . 
Definim funcţia U : X 0   , U x   distanţa de la x 0 la mulţimea vectorilor x' x'  h x.
Notăm funcţia distanţă cu  x' || x' x 0 || şi considerăm mulţimea Cx   x' x'  h x, ce
este mulţime închisă. Funcţia   fiind continuă şi inferior mărginită, atunci putem scrie:
U x   min  x'
x 'C  x 

Este posibil ca acest minim să se atingă pentru mai multe puncte. Notăm cu
M x  Cx  x'  x'  U x mulţimea acestor puncte.
(Dacă x' M x  x' Cx  x'  h x ).

Daniela Marinescu, Ioana Manafi, Dumitru Marin, 2018 25

Unitatea de învăţare 3 Microeconomie Cantitativă

Propoziţia 1. Dacă x' M x , atunci x' ~ x .

Demonstraţie
Este evident că x'  h x . Presupunem că x'  h x . Fie   0,1 . Prin proprietatea de
monotonicitate, putem găsi un   0,1 convenabil astfel încât 1   x'x 0  h x (pentru 
suficient de mic). Atunci:
 
 1   x'x 0 || 1   x'x 0  x 0 || 1    || x' x 0 || 1   U x 
Cum   calculat anterior este o valoare oarecare a funcţiei distanţă, atunci:
 
 1   x'x 0  U x  , de unde  U ( x)  0 sau U ( x)  0 .
Rezultă atunci că U x    x' || x' x 0 || 0, de unde x'  x 0

Deci:
x 0  x'  h x  h x 0  x 0  h x 0 CONTRADICŢIE!

Rezultă că x' ~ x .

Propoziţia 2. Fie x 1 , x 2  X 0 . Atunci:

 
a) x1  h x 2  U x1  U x 2 ;  
b) x 1  h x 2  U x 1   U x 2 .

Demonstraţie
 
a) Fie x' C x1  x'  h x1  h x 2  x'  h x 2  x' C x 2  
 
Deci, C x1  C x 2 .  
Atunci, U x 1   min 1  x'  min 2  x'  U x 2 
x 'C x  x 'C x 

   
b) Dacă x 1  h x 2 rezultă că U x1  U x 2 . Presupunem că U x1  U x 2 .    
Fie
x' M x 1   C x 1   x'  x'  U x 1   C x 1   x'   x'  U x 2   U x 1 
    
 C x 2  x '   x '  U x 2  M x 2  
Rezultă că x' M x 2 .  
Conform cu propoziţia 1 obţinem: x' ~ x 1 şi x' ~ x 2 . Atunci x 1 ~ x 2 . FALS!

 
Rezultă că U x1  U x 2 .  
   
Propoziţia 3. Fie x 1 , x 2  X 0 . Dacă U x1  U x 2 , atunci x1  h x 2 .

Demonstraţie

Daniela Marinescu, Ioana Manafi, Dumitru Marin, 2018 26

Unitatea de învăţare 3 Microeconomie Cantitativă

Într-adevăr, dacă am presupune că x 2  h x 1 , atunci, conform Propoziţiei 2 (punctul b)

am avea
   
U x 2  U x1 . FALS!

Ultimele două propoziţii fiind demonstrate, funcţia U  satisface definiţia funcţiei de
utilitate.

3.3. Indicatori asociaţi unei funcţii de utilitate

Fie U : X   , X  R n o funcţie de utilitate, derivabilă de cel puţin două ori.

Vom defini următorii indicatori ai funcţiei de utilitate:

U
a) Utilitatea marginală a consumului de bun i: U im  , i  1, n .
x i
Interpretarea economică: Indicatorul arată cu cât creşte utilitatea totală a consumatorului, atunci
când cantitatea de bun i consumată creşte cu o unitate (consumurile din celelalte bunuri
rămânând nemodificate).
În general, utilitatea marginală este strict pozitivă, dar descrescătoare.

b) Rata marginală de subtituţie a bunului i prin bunul j se defineşte ca raport al utilităţilor

marginale ale celor două bunuri:
U
x i
ji 
R ms , i  j , i, j  1, n .
U
x j
Interpretarea economică: Indicatorul arată ce cantitate de bun j necesară pentru a substitui o
unitate din bunul i astfel încât utilitatea totală a consumatorului să rămână nemodificată
(consumurile din celelalte bunuri rămânând nemodificate).

c) Curba de indiferenţă reprezintă locul geometric al combinaţiilor cantităţilor de bunuri care

asigură consumatorului un nivel dat (fixat) al utilităţii:
x1 , x2 ,..., xn U x1 ,..., xn   u, u  0 fixat
d) Orice funcţie de utilitate se poate construi până la o transformare monotonă.

3.4. Tipuri de funcţii de utilitate

Vom defini şi caracteriza în continuare funcţiile de utilitate concave şi respectiv quasi-

concave.

Funcţii de utilitate concave:

i) nestrict concave
ii) strict concave

Daniela Marinescu, Ioana Manafi, Dumitru Marin, 2018 27

Unitatea de învăţare 3 Microeconomie Cantitativă

Definiţia 2. Fie U : X   n   o funcţie de utilitate şi x a , x b  X şi t  0,1 , arbitrar alese.

Atunci:
     
- dacă U tx a  1  t x b  tU x a  1  t U x b , funcţia este nestrict concavă;
     
- dacă U tx a  1  t x b  tU x a  1  t U x b , funcţia este strict concavă.

Caracterizarea funcţiilor concave se realizează cu ajutorul matricei hessiene asociată

funcţiei de utilitate:
  2U 
H U ( x)    .
 x x  i 1,n
 i j  j 1,n
Funcţia este concavă (strict/nestrict) dacă matricea Hessiană este negativ definită
(strict/nestrict).

u11 ... u1r

Aceasta se reduce la a verifica dacă  1 ... ... ...  0 , r  1, n (pentru concavitate
r

u r1 ... u rr
strictă).
Observaţie: Pentru n  2 , condiţiile se transpun în:
u u12
u11  0 şi 11 0
u 21 u 22
  U  U
Cum u11  0 , rezultă că    0, de unde  0 , deci utilitatea marginală a
x1  x1  x1
bunului 1 este descrescătoare.
De asemenea, din u11u 22  u12   0 şi u11  0 , rezultă că u 22  0 şi deci:
2

  U  U
   0   0, deci utilitatea marginală a bunului 2 este
x2  x2  x2
descrescătoare.

Funcţii de utilitate q-concave (quasi-concave):

 
Definiţia 3. Fie U : X   o funcţie de utilitate şi x a , x b  X astfel încât U x b  U x a şi fie  
t  0,1 . Atunci:
   
- dacă U tx a  1  t x b  U x a , funcţia este q-concavă nestrict;
   
- dacă U tx a  1  t x b  U x a , funcţia este strict q-concavă.

Daniela Marinescu, Ioana Manafi, Dumitru Marin, 2018 28

Unitatea de învăţare 3 Microeconomie Cantitativă

Caracterizarea acestor funcţii se face cu ajutorul minorilor bordaţi ai matricei hessiene:

u11 ... u1r u1
... ... ...
 1r  0 sau >0, r=2,3,...n.
u r1 ... u rr u r
u1 ... u r 0
Observaţie: Pentru cazul n  2 obţinem condiţia:
u11 u12 u1
(1) 2 u12 u 22 u 2  0 (pentru q-concavitate strictă).
u1 u2 0
Rezultă: 2u1u 2 u12  u12 u 22  u 22 u11  0 sau u12 u 22  u 22 u11  2u1u 2 u12  0 .

Funcţiile q-concave generalizeză funcţiile concave. În acest sens, putem demonstra

următoarea Propoziţie:

Propoziţia 4. Orice funcţie concavă (strict/nestrict) este şi q-concavă (strict/nestrict).

Demonstraţie
Fie funcţia U concavă. Atunci din definiţia unei funcţii concave avem:
   
U tx a  1  t x b  tU x a  1  t U x b  
 
şi considerăm U x b  U x a .  
Rezultă că:
         
U tx a  1  t x b  tU x a  1  t U x b  tU x a  1  t U x a  U x a  
(cu inegalitate strictă pentru funcţiile strict concave).

3.5. Legătura între q-concavitate şi monotonia ratei marginale de substituţie

Considerăm cazul n  2 .
Proprietatea de q-concavitate a funcţiei de utilitate este echivalentă cu proprietatea de
descreştere a normei de substituţie sau ratei marginală de substituţie, aşa cum reiese din
următoarea Propoziţie:

u1 dx
Propoziţie 5.Fie U : X  R 2  R şi s  RMS 21    2 . Atunci s este descrescătoare în
u2 dx1
raport cu x1 dacă şi numai dacă funcţia U este q-concavă.

Demonstraţie

Calculăm diferenţiala ratei:

u du  u du u u dx  u12 dx 2   u1 u12 dx1  u 22 dx 2 
ds  2 1 2 1 2  2 11 1
u2 u 22

Daniela Marinescu, Ioana Manafi, Dumitru Marin, 2018 29

Unitatea de învăţare 3 Microeconomie Cantitativă

Atunci:
dx 2 dx  u1 u
u 2 u11  u 2 u12  u1u12  u1u 22 2 u 2 u11  u 2 u12  u1u12  u1u 22 1
ds dx1 dx1 u2 u2
 2
 2

dx1 u2 u2
u 12 u 22  u 22 u11  2u1u 2 u12

u 23
Cum utilităţile marginale ale celor două bunuri sunt pozitive, avem u2  0 , deci
numitorul expresiei ds / dx1 este pozitiv, iar semnul acestei expresii va fi dat de semnul
numărătorului.
Q-concavitatea funcţiei de utilitate se caracterizează cu ajutorul minorului bordat:
u11 u12 u1
(1) u12 u 22 u 2  0 ,
2

u1 u2 0
ds
adică 2u1u 2 u12  u12 u 22  u 22 u11  0 sau u12 u 22  u 22 u11  2u1u 2 u12  0 . Rezultă că 0.
dx1

3.6. Probleme rezolvate

Problema 1. Analizaţi condiţiile în care funcţia de utilitate:

U ( x1 , x 2 )  Ax1 x 2 , A  0, a  0, b  0 (funcţie de utilitate de tip Cobb-Douglas)
a b

este:
i) q-concavă;
ii) concavă.

Rezolvare
Pentru a rezolva ambele cerinţe ale problemei avem novoie de matricea Hessiană asociată
funcţiei de utilitate.
Calculăm mai întâi derivatele parţiale de ordinul întâi:
U a 1 U b 1
u1   Aax1 x 2 , u 2   Abx1 x 2
b a

x1 x 2
Atunci derivatele de ordinul doi se scriu:
 2U a2  2U a 1 b 1
u11      Aabx1 x 2  u 21
b
Aa ( a 1 ) x x , u
x1x 2
1 2 12
x1
2

 2U b2
u 22   Ab(b  1) x1 x 2
a

x 2
2

Matricea Hessiană are forma:

u u12   Aa(a  1) x1 a  2 x 2 b a 1
Aabx1 x 2
b 1

H U ( x1 , x 2 )   11    
 a 1 b 1
Ab(b  1) x1 x 2 
a b2 
 u 21 u 22   Aabx1 x 2

Daniela Marinescu, Ioana Manafi, Dumitru Marin, 2018 30

Unitatea de învăţare 3 Microeconomie Cantitativă

i) q-concavitatea funcţiei de utilitate: Studiem semnul minorului bordat:

u11 u12 u1
  (1) 2 u12 u 2  2u1u 2 u12  u1 u 22  u 2 u11
2 2
u 22
u1 u2 0
3a  2 3b  2 3a  2 3b  2 3a  2 3b  2
  2 A3 a 2 b 2 x1 x2  A3 a 2 b(b  1) x1 x2  A3b 2 a(a  1) x1 x2
  A3 abx1
3a  2
x2
3b  2
2ab  a(b  1)  b(a  1)
sau
3a  2 3b  2
  A 3 abx1 x 2 ( a  b)  0
Am obţinut astfel că, indiferent de valorile parametrilor pozitivi A, a şi b, funcţia de
utilitate este q-concavă.

ii) concavitatea funcţiei de utilitate: Studiem şirul minorilor matricei hessiene:

0  1
a 2
1  u11  Aa(a  1) x1
b
x2
 2  u11u 22  u12   A 2 ab(a  1)(b  1) x1
2a 2 2b  2 2a 2 2b  2
 A 2 a 2 b 2 x1
2
x2 x2
 A 2 abx1
2a 2
x2(a  1)(b  1)  ab
2b  2

2a 2
 A 2 abx1 x 2
2b  2
1  a  b 
Condiţia pentru ca funcţia de utilitate să fie concavă (strict) este ca matricea Hessiană să
fie negativ definită; atunci minorii acesteia trebuie să satisfacă următoarele:
1  0  a  1  0  a  1
2  0  1  a  b  0  a  b  1
Cumulând cele două condiţii obţinem condiţia în care funcţia de utlitate este concavă:
0  a b 1

Problema 2. Se consideră funcţia de utilitate:

U ( x1 , x 2 )  Ax1 x 2 , A  0, a  0, b  0
a b

Se cere:
a) Calculaţi indicatorii asociaţi funcţiei de utilitate.
b) Reprezentaţi grafic o curbă de indiferenţă corespunzătoare unui nivel fixat de utilitate, u  0 .

Rezolvare
a) Utilităţile marginale ale celor două bunuri sunt:
U a 1
U1   Aax1 x 2 (utilitatea marginală a consumului de bun 1)
mg b

x1
U b 1
U2   Abx1 x 2 (utilitatea marginală a consumului de bun 2)
mg a

x 2
Rata marginală de substituţie a bunului 1 prin bunul 2 se scrie:

Daniela Marinescu, Ioana Manafi, Dumitru Marin, 2018 31

Unitatea de învăţare 3 Microeconomie Cantitativă

U
x u ax
ms
R21  1  1  2
U u 2 bx1
x 2
Observaţie: RMS 21 este funcţie descrescătoare în raport cu cantitatea de bun 1:
R21
ms
ax2

x1 b(x1 ) 2
b) Curba de indiferenţă este reprezentată de mulţimea de puncte:
x1 , x2 U x1 ,.x2   u, u  0 fixat
Atunci relaţia U ( x1 , x2 )  u este echivalentă cu Ax1 x 2  u
a b

de unde obţinem:
1/ b
u a / b
x 2    x1 ; x1  0
 A
Notăm dependenţa lui x 2 de x1 ce trebuie reprezentată grafic cu:
1/ b
u a / b
x 2  f ( x1 )    x1
 A
Cum x1  0,  , atunci:
lim f ( x1 )   (dreapta x1  0 este asimptotă verticală la dreapta)
x1 0

lim f ( x1 )  0 (dreapta x2  0 este asimptotă orizontală la  )

x1 

Studiem monotonia şi concavitatea funcţiei f ( x1 ) :

1/ b
u  a   a / b 1
f ( x1 )       x1  0 , deci funcţia este strict descrescătoare;
 A  b
1/ b
 u   a  a   a / b  2
f ( x1 )         1 x1  0 , deci funcţia este convexă.
 A   b  b 
Putem acum reprezenta grafic curba de indiferenţă corespunzătoare nivelului u  0 , în
sistemul de axe x1Ox 2 .

Daniela Marinescu, Ioana Manafi, Dumitru Marin, 2018 32

Unitatea de învăţare 3 Microeconomie Cantitativă

x2

u'  u
u0
O x1

Figura 3.1. Curbe de indiferenţă asociate nivelurilor de utilitate u şi u’

Observaţie: Pentru un nivel mai mare de utilitate, u   u , curba de indiferenţă corespunzătoare

se va obţine prin deplasarea în direcţia nord-est a curbei de indiferenţă reprezentată grafic pentru
nivelul u  0 .

Problema 3. Se consideră funcţia de utilitate:

U ( x1 , x2 )  4 x1  4 x2 , x1  0, x2  0
a) Precizaţi dacă funcţia de utilitate dată este concavă/q-concavă;
b) Calculaţi utilităţile marginale ale celor două bunuri şi rata marginală de substituţie între cele
două bunuri. Verificaţi proprietatea acesteia.
c) Reprezentaţi grafic în sistemul de axe x1Ox 2 curba de indiferenţă ce corespunde nivelului de
utilitate fixat u  8 .

Rezolvare
a) Pentru a stabili concavitatea/q+concavitatea avem novoie de matricea Hessiană asociată
funcţiei de utilitate.
Calculăm mai întâi derivatele parţiale de ordinul întâi:
U 2 U 2
u1   , u2  
x1 x1 x 2 x2
Atunci derivatele de ordinul doi se scriu:
 2U 3 / 2  2U  2U 3 / 2
u11    x , u   0  u , u    x2
x1x 2
1 12 21 22
x1 x 2
2 2

Matricea Hessiană are forma:

Daniela Marinescu, Ioana Manafi, Dumitru Marin, 2018 33

Unitatea de învăţare 3 Microeconomie Cantitativă

u u12    x1 3 / 2  0
H U ( x1 , x 2 )   11     şi are minorii 0  1 ,
 x2  3 / 2
 u 21 u 22   0 
 0 şi  2  x1 x 2 
3 / 2 3 / 2
 1   x1  0 care respectă alternanţa de semne, deci funcţia de
utilitate este concavă (fiind funcţie concavă este şi q-concavă).
b) Utilităţile marginale ale bunurilor sunt date de fapt de derivatele parţiale de ordinul I; avem
aşadar:
U  x1 , x 2  2 U  x1 , x 2  2
U mg1   , U mg 2  
x1 x1 x 2 x2
Calculăm rata marginală de substituţie dintre cele două bunuri:
2
U mg1 x1 x2
ms
R21   
U mg 2 2 x1
x2
Proprietatea RMS: RMS21 este descrescătoare în raport cu x1. Putem verifica monotonia
RMS 21 x2
simplu folosind   0 sau folosind rezultatul teoretic ce arată echivalenţa între
x1 2 x1
3/ 2

monotonia RMS şi concavitatea funcţiei de utilitate (Propoziţia 5 din această unitate).

c) Fie u  8 . Definim curba de indiferenţă de nivel u  8 ca fiind mulţimea:

CI (u  8)  x1 , x2   R U x1 ,.x2   u  8
2

Avem aşadar 4 x1  4 x2  8 sau x1  x2  2 .
Explicitând x2  2  x1 , cum x2  0 se impune condiţia 2  x1  0 sau x1  4 ;
avem astfel o limitare a domeniului variabilei x1: x1  0, 4 .
Putem scrie atunci 
x2  2  x1 2
şi să notăm această dependenţă cu
 
x2  f ( x1 )  2  x1 , cu x1  0, 4 .
2

Pentru a o reprezenta grafic vom stabili:

- intersecţiile cu axele: f (0)  4, f (4)  0
 1 
- monotonia funcţiei f: f ( x1 )  2 2  x1   
 2 x 

1
x

2  x1  0 (deoarece am  
 1  1

impus condiţia 2  x1  0 ), astfel încât curba de indiferenţă este descrescătoare;

2
- convexitatea/concavitatea funcţiei f: folosim expresia lui f ( x1 )    1 şi calculăm
x1
3 / 2
f ( x1 )  x1  0 şi deci funcţia f (curba de indiferenţă) este convexă.

Cu ajutorul tuturor informaţiilor de mai sus, curba de indiferenţă este reprezentată în

figura de mai jos:

Daniela Marinescu, Ioana Manafi, Dumitru Marin, 2018 34

Unitatea de învăţare 3 Microeconomie Cantitativă

x2

u 8

O x1
4

Figura 3.2. Curba de indiferenţă asociată nivelului de utilitate u=8

Întrebări şi probleme de rezolvat

Q1. Un consumator poate achiziţiona două bunuri, în cantităţile x1 şi x2 . Preferinţele

consumatorului sunt reprezentate prin funcţia de utilitate:
U x1 , x2   x22 x1  2 , cu x1  0 şi x2  0 .
Se cere:
a) Să se reprezinte grafic o curbă de indiferenţă corespunzătoare nivelului de utilitate u  4 .
b) Studiaţi concavitatea, respectiv q-concavitatea funcţiei de utilitate.
c) Calculaţi rata marginală de substituţie a celor două bunuri şi verificaţi proprietatea acesteia.

După parcurgerea acestei unităţi, studenţii ar trebui să fie familiarizaţi cu:

1. Care este legătura între relaţia de preferinţă şi funcţia de utilitate?
2. Calculul indicatorilor asociaţi unei funcţii de utilitate dată.
3. Reprezentarea grafică a curbelor de indiferenţă asociate unei funcţii de utilitate dată.
4. Caracterizarea funcţiilor de utilitate din punct de vedere al concavităţii şi q-concavităţii.

Bibiliografie Unitatea de Învăţare 3

1. Stancu S., Marin D., Microeconomie. Comportamentul agenţilor economici, Editura ASE, Bucureşti,
2005
2. Manafi I, Marinescu, D., Microeconomie cantitativă. Aspecte teoretice şi aplicaţii, Editura ASE, 2015
3. D. Marinescu, D. Marin, I. Manafi, Microeconomie Avansată.Aspecte teoretice şi aplicaţii, Editura
ASE, 2013

Daniela Marinescu, Ioana Manafi, Dumitru Marin, 2018 35